Monitorul Oficial 263/1993: Diferență între versiuni
Gall (discuție | contribuții) Fără descriere a modificării |
(convertesc issue:: la patru cifre.) |
||
| Linia 3: | Linia 3: | ||
= Monitorul Oficial al României = | = Monitorul Oficial al României = | ||
Anul V, Nr. [[issue:: | Anul V, Nr. [[issue::0263]] - Partea I - | ||
Joi, | Joi, | ||
11 noiembrie [[year::1993]] | 11 noiembrie [[year::1993]] | ||
Versiunea curentă din 7 aprilie 2012 10:28
Monitorul Oficial al României
Anul V, Nr. issue::0263 - Partea I - Joi, 11 noiembrie year::1993
Legi și decrete
Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 87/1992 privind angajarea în muncă a absolvenților învățământului superior, liceal și postliceal, promoția 1992
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art I. - Legea nr. 87/1992 privind angajarea în muncă a absolvenților învățământului superior, liceal și postliceal, promoția 1992, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Titlul legii va fi:
„Lege privind angajarea în muncă a absolvenților învățământului superior, liceal, postliceal, profesional, complementar și de ucenici, promoția 1992."
2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
„Art 1. - (1) Absolvenții învățământului superior, liceal, postliceal, profesional și ai școlilor complementare și de ucenici, cu sau fără examen de licență, de bacalaureat, ori examen de absolvire, promoția 1992, se angajează în muncă pe posturile oferite de agenții economici și instituțiile publice.
(2) Societățile comerciale, regiile autonome și ceilalți agenți economici, precum și instituțiile publice vor stabili posturile vacante, pe specialități, în care pot fi angajați absolvenți ai învățământului superior, liceal, postliceal, profesional, ai școlilor complementare și de ucenici și le vor comunica direcțiilor județene de muncă și protecție socială, în vederea transmiterii acestora Ministerului Învățământului, pentru absolvenții învățământului superior, și inspectoratelor școlare județene, pentru absolvenții învățământului liceal, postliceal, profesional și ai școlilor complementare și de ucenici.
(3) Angajarea absolvenților învățământului superior universitar, medico-farmaceutic și artistic în unități de învățământ, unități sanitare sau de cultură se va face, după caz, de către Ministerul Învățământului, Ministerul Sănătății și Ministerul Culturii, în limita posturilor vacante."
3. La articolul 2, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„Absolvenții școlilor profesionale și ai școlilor complementare și de ucenici se angajează pe posturile oferite de agenții economici sau instituțiile publice, corespunzător pregătirii profesionale dobândite prin școală.”
4. Articolul 3 alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 3. - (1) Agenții economici cu capital de stat sau privat și instituțiile publice care angajează cu contract de muncă absolvenți din promoția 1992 primesc pentru fiecare absolvent, pe primele 9 luni de la angajare, fondul de salarii aferent, echivalent cu 70% din salariul minim pe țară, brut, indexat, pentru cei cu studii superioare, și 60% din salariul minim, pe țară, brut, indexat, pentru absolvenții de liceu, ai școlilor postliceale profesionale și ai școlilor complementare și de ucenici.”
5. După articolul 4 se introduc două articole noi, 41 și 42, cu următorul cuprins:
„Art. 41. - Prevederile art. 1 alin. (1) cu privire la angajarea în muncă a absolvenților se aplică până la data de 30 iunie 1994.
Art. 42. - Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și absolvenților promoției 1993."
Art. II. - Legea nr. 87/1992 privind angajarea în muncă a absolvenților învățământului superior, liceal și postliceal, promoția 1992, cu modificările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se articolelor o nouă numerotare.
Decret cu privire la promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 87/1992 privind angajarea în muncă a absolvenților învățământului superior, liceal și postliceal, promoția 1992
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 87/1992 privind angajarea în muncă a absolvenților învățământului superior, liceal și postliceal, promoția 1992, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Lege pentru aderarea României la Protocolul referitor la Conferința Europeană a Miniștrilor de Transport (C.E.M.T.), semnat la Bruxelles la 17 octombrie 1953
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - România aderă la Protocolul referitor la Conferința Europeană a Miniștrilor de Transport (C.E.M.T.), semnat la Bruxelles la 17 octombrie 1953.
Protocol referitor la Conferința Europeană a Miniștrilor de Transport[1]
- Guvernele reprezentate la Conferința Europeană a Miniștrilor de Transport, reunite la Bruxelles în perioada 13-17 octombrie 1953,
- în dorința de a institui o procedură care să permită luarea de măsuri eficace legate de coordonarea și raționalizarea transporturilor interioare europene de importanță internațională,
- au convenit după cum urmează:
- Articolul 1
- Conferința Europeană a Miniștrilor de Transport
Prin prezenta este organizată o Conferință Europeană a Miniștrilor de Transport, denumită conferință.
- Articolul 2
- Structura conferinței
Conferința va cuprinde:
- a) un consiliu de miniștri de transport, denumit în cele ce urmează consiliu;
- b) un comitet al supleanților, denumit în cele ce urmează comitet.
Aceste două organisme vor fi asistate de un secretariat administrativ.
- Articolul 3
Conferința are ca obiective:
- a) să ia toate măsurile destinate utilizării maxime și dezvoltării raționale a transporturilor interioare europene de importanță internațională, într-un cadru general sau regional;
- b) să coordoneze și să promoveze lucrările organizațiilor internaționale interesate în transporturile interioare europene, ținând cont de activitatea autorităților supranaționale din acest domeniu.
- Articolul 4
- Membrii și membrii asociați ai conferinței
1. Părțile contractante la prezentul protocol sunt membri ai conferinței.
2. Membrii asociați ai conferinței sunt Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul Canadei, dacă cer aceasta, și oricare alt guvern, după ce cererea sa de asociere a primit aprobarea în unanimitate a consiliului.
3. Membrii asociați vor fi reprezentați de observatori la toate întâlnirile consiliului și ale comitetului. Toate documentele inițiate de conferință trebuie să fie comunicate membrilor asociați.
- Articolul 5
- Consiliul de miniștri de transport
Consiliul se compune din acei miniștri care răspund de transporturile interioare în guvernele lor. În acele cazuri în care, într-un guvern, probleme diferite ale transporturilor interioare sunt de competența a doi sau mai multor miniștri, oricare dintre acești miniștri pot participa la lucrările consiliului, cu condiția ca guvernul membru respectiv sa aibă un singur vot în consiliu.
- Articolul 6
- Comitetul supleanților
1.[2] Comitetul este format din funcționari desemnați pe baza principiului asigurării unui supleant pentru fiecare ministru, înțelegându-se prin aceasta că fiecare guvern membru nu are decât un singur vot în comitet.
2. Rolul comitetului este:
- a) de a pregăti fiecare întâlnire a consiliului;
- b) de a trata problemele pe care consiliul i le încredințează;
- c) de a informa în legătură cu măsurile luate în diferite țări pentru a implementa concluziile la care s-a ajuns în cadrul conferinței.
- Articolul 7
- Dispoziții administrative
a) Sediul administrativ al conferinței va fi la Paris.
Consiliul se va întruni la sediul administrativ al conferinței sau în orice alt loc, după cum se va hotărî.
Comitetul se va întruni în mod normal la sediul administrativ al conferinței. Totuși, el se poate întruni și în altă parte, dacă consiliul decide aceasta, cu acordul guvernului interesat.
b) Secretariatul administrativ este integrat din punct de vedere administrativ Secretariatului Organizației Europene pentru Cooperare Economică, dar în exercitarea funcțiilor sale el depinde exclusiv de conferință.
Secretarii administrativi vor fi numiți cu acordul conferinței. Ei sunt răspunzători de pregătirea ordinii de zi, de întocmirea proceselor-verbale ale întâlnirilor consiliului sau ale comitetului. Ei consemnează concluziile conferinței și răspund de difuzarea documentelor și de păstrarea în siguranță a arhivelor conferinței.
- Articolul 8
- Grupurile restrânse
a) Grupurile restrânse pot fi constituite în scopul inițierii de studii și discuții, în cadrul conferinței, în legătură cu probleme de interes special pentru anumiți membri și care fac parte din obiectivele conferinței.
b) Consiliul trebuie să fie anunțat de formarea oricărui grup restrâns și ținut la curent în legătură cu progresele înregistrate.
c) Dacă ceilalți membri consideră că interesele lor sunt implicate, ei sunt admiși să urmărească studiile și discuțiile din cadrul grupurilor restrânse, dar nu se pot opune acelora care sunt urmărite în cadrul conferinței.
- Articolul 9
- Concluziile conferinței
a) Concluziile la care s-a ajuns în cadrul conferinței sunt puse în aplicare în țările la care se referă; în acest scop, miniștrii de transport interesați iau sau propun toate măsurile adecvate, fiecare individual și în limita competenței sale naționale.
b) Dacă încheierea unui acord internațional general sau restrâns apare necesară, fiecare ministru de transport interesat cere guvernului său depline puteri pentru el sau pentru mai multe persoane special desemnate pentru aceasta, pentru a încheia acest acord internațional. Orice acord internațional astfel încheiat între un număr limitat de guverne membre este deschis aderării celorlalte guverne membre.
c) În anumite cazuri particulare, conferința sau un grup restrâns poate, printr-un vot unanim, contrar dispozițiilor alin. a) și b) de mai sus, să transmită concluziile sale unei organizații internaționale învestite cu putere de decizie, cerându-i să adopte această concluzie cu titlu de decizie proprie.
d) Orice guvern membru al conferinței, dar care nu este membru al unei organizații internaționale care ar fi putut lua o hotărâre în conformitate cu prevederile alin. c) de mai sus, poate anunța conferința în legătură cu intenția sa de a acționa ca și cum ar fi legat de această decizie.
- Articolul 10
- Responsabilități financiare
a) Organizația pentru Cooperare Economică Europeană va fi invitată să ia în sarcina sa salariile și cheltuielile Secretariatului administrativ și să furnizeze toate facilitățile care sunt cerute pentru buna funcționare a conferinței. Ori de câte ori un organism al conferinței se întâlnește în altă parte decât la sediul administrativ al conferinței, țara gazdă va plăti toate cheltuielile ocazionate de întâlnire, cu excepția salariilor Secretariatului administrativ, care vor fi plătite de Organizația pentru Cooperare Economică Europeană.
b) Guvernele membre ale conferinței, care nu sunt membre ale Organizației pentru Cooperare Economică Europeană, vor contribui la cheltuielile conferinței în baza unor înțelegeri încheiate între ele și Organizația pentru Cooperare Economică Europeană.
c) Condițiile de aplicare a prezentului articol și a art. 7 de mai sus fac obiectul unei înțelegeri între conferință și Organizația pentru Cooperare Economică Europeană.
- Articolul 11
- Relații cu organismele internaționale
a) Conferința poate stabili relații cu organizațiile internaționale, supranaționale și neguvernamentale, interesate de problema transporturilor interioare.
b) Ori de câte ori probleme tehnice deosebite, în discuție în cadrul conferinței, necesită un studiu particular, consiliul său comitetul invită, ori de câte ori este posibil și în maniera care i se pare cea mai potrivită, o organizație interguvernamentală sau neguvernamentală internațională, competentă să întocmească studiile necesare. Pe baza acestor studii, comitetul va supune spre aprobare consiliului concluziile sale.
c) (i) Conferința are un interes major în consultarea Organizației Europene pentru Cooperare Economică în probleme legate de transportul european interior de importanță economică generală și, de asemenea, în consultarea altor organizații la care se face referire în alin. a) de mai sus în legătură cu probleme legate de transportul în domeniile respective. Această consultare se realizează, pe cât posibil, pe bază de reciprocitate.
(ii) Dacă Organizația Europeană pentru Cooperare Economică consideră că o problemă studiată de către conferință este de interes economic general, ea poate cere în unanimitate să fie consultată, înțelegându-se că și conferința poate cere, în aceleași condiții, să fie consultată de către Organizația Europeană pentru Cooperare Economică în probleme care sunt de competența sa.
- Articolul 12
- Reguli de procedură
1. Regulile de procedură anexate la prezentul protocol vor guverna lucrările conferinței.
2. Prin decizie unanimă consiliul poate revizui sau completa regulile de procedură.
- Articolul 13
- Amendamente
Orice amendamente aduse acestui protocol pot fi adoptate de către consiliu, miniștrii trebuind să se pronunțe în unanimitate și având depline puteri din partea guvernelor lor.
Orice astfel de amendamente vor intra în vigoare când toate guvernele membre le vor aproba.
- Articolul 14
- Semnarea, ratificarea și intrarea în vigoare
1. Prezentul protocol va fi deschis spre semnare, la Bruxelles, până la 1 mai 1954, tuturor guvernelor reprezentate la Conferința Europeană a Miniștrilor de Transport, ținută la Bruxelles în perioada 13-17 octombrie 1953.
2. Oricare dintre aceste guverne poate deveni parte contractantă a prezentului protocol:
- a) prin semnare fără rezervă de ratificare;
- b) prin semnare sub rezerva ratificării, urmată de ratificare.
3. În cazurile la care se referă paragraful 2 b) de mai sus, instrumentele de ratificare vor fi depozitate pe lângă Guvernul belgian și vor intra în vigoare după depozitare. Guvernul belgian va anunța guvernele la care se face referire în paragraful 1 de mai sus în legătură cu depozitarea instrumentelor de ratificare.
4. Prezentul protocol va intra în vigoare când 6 (șase) guverne l-au aprobat fie prin semnare fără rezerva ratificării, fie prin semnare urmată de ratificare, după caz. Pentru fiecare guvern care, după intrarea în vigoare a prezentului protocol, îl va semna fără rezerva ratificării sau îl va ratifica, protocolul va întra în vigoare în momentul semnării sau al ratificării.
5. Cu toate acestea, până la intrarea în vigoare a acestui protocol, acele guverne care l-au semnat sub rezerva ratificării convin, pentru a evita orice întârziere, să îl pună în aplicare de la semnarea sa, cu titlu provizoriu, în măsura în care reglementările lor constituționale permit aceasta.
- Articolul 15
- Aderare
1. Oricare guvern european nesemnatar poate deveni parte contractantă la prezentul protocol prin aderare la acesta, după ce cererea sa de a deveni membru al conferinței a fost aprobată în unanimitate de către consiliu.
2. Instrumentele de aderare vor fi depuse pe lângă Guvernul belgian și aderarea va produce efecte după depozitare.
- Articolul 16
- Denunțare
Oricare guvern membru poate denunța prezentul protocol prin prezentarea unui preaviz de 6 (șase) luni Guvernului belgian, care îl va notifica celorlalte guverne membre.
Față de cele de mai sus, plenipotențiarii desemnați mai jos, pe deplin autorizați în acest scop, au semnat prezentul protocol.
Încheiat la Bruxelles la 17 octombrie 1953, în limbile engleză și franceză, ambele texte având aceeași autenticitate, într-un singur exemplar care va fi depozitat în arhivele Guvernului belgian, prin intermediul căruia copiile certificate vor fi comunicate tuturor guvernelor participante.
Reguli de procedură ale Conferinței Europene a Miniștrilor de Transport
- Articolul 1
- Consiliul
a) Consiliul va alege, cu acordul majorității membrilor prezenți, un birou compus dintr-un președinte și doi vicepreședinți.
Acest birou va fi, în principiu, reales anual și va rămâne în funcție până la alegerea noului birou.
b) În mod normal, președintele anterior va fi înlocuit de vicepreședintele anului precedent, iar acesta, de al doilea vicepreședinte.
c) Dacă în perioada mandatului său, unui membru al biroului îi încetează calitatea de ministru al transporturilor în cadrul propriului guvern, va fi înlocuit de ministrul care îl succede în funcție.
- Articolul 2
În principiu, consiliul se va reuni cel puțin o dată pe an, la cererea președintelui. În plus, o întrunire a consiliului va fi convocată de către președinte la cererea expresă a nu mai puțin de o treime din membri.
- Articolul 3
- Comitetul
Biroul comitetului este compus dintr-un președinte și doi vicepreședinți. Pentru a asigura strânsa cooperare între biroul consiliului și comitet, președintele și vicepreședinții comitetului vor fi adjuncții președintelui și ai vicepreședintelui consiliului.
- Articolul 4
Comitetul se va întruni cât de des consideră necesar și, în orice caz, la fiecare sesiune a consiliului.
În plus, o întâlnire a comitetului se va stabili de către președinte la cererea sau cu acordul a nu mai puțin de o treime din membri.
- Articolul 5
În afară de cazul în care consiliul decide altfel, întâlnirile atât ale consiliului, cât și ale comitetului nu vor fi publice.
- Articolul 6
- Grupurile restrânse
Grupurile restrânse formate conform art. 8 al protocolului vor determina propriile lor metode de lucru.
- Articolul 7
- Ordinea de zi
a) Înainte de orice întâlnire a consiliului sau a comitetului, biroul interesat va redacta o ordine de zi provizorie.
b) La primul punct al ordinii de zi va fi o discuție asupra măsurilor luate de către țările membre de a implementa concluziile conferinței.
c) Ordinea de zi provizorie va fi pusă la dispoziția tuturor membrilor cu minimum 6 săptămâni înainte de data fiecărei sesiuni a consiliului și cu minimum 3 săptămâni înainte de data fiecărei sesiuni a comitetului.
d) La deschiderea fiecărei sesiuni, fiecare membru va avea dreptul să facă o propunere pe ordinea de zi provizorie. După aceasta, ordinea de zi va fi adoptată de majoritatea membrilor prezenți.
- Articolul 8
- Votarea
Rezoluțiile adoptate de consiliu sau de comitet privind probleme de procedură în legătură cu progresul obținut în muncă vor fi adoptate de majoritatea membrilor prezenți, dacă nu există alte dispoziții contrare.
- Articolul 9
- Cvorumul
Pentru orice reuniune a consiliului sau a comitetului, cvorumul este îndeplinit atunci când două treimi din membri sunt prezenți sau reprezentați.
- Articolul 10
- Procese-verbale
Vor fi întocmite procese-verbale la toate întâlnirile consiliului și ale comitetului.
- Articolul 11
- Audieri
În cazul în care conferința ia în discuție un subiect care intră în competența unei organizații internaționale, pot fi făcute aranjamente de către comitet, cu aprobarea majorității acestuia, pentru a lua cunoștință de punctul de vedere al acestei organizații.
- Articolul 12
- Dispoziții diverse
Cu excepția cazului în care biroul consiliului sau al comitetului nu decide altfel, documentele elaborate de conferință nu sunt comunicate decât guvernelor membre sau asociate.
- Articolul 13
Biroul consiliului poate, cu acordul consiliului, să publice comunicate de presă privind lucrările conferinței.
Decret privind promulgarea Legii pentru aderarea României la Protocolul referitor la Conferința Europeană a Miniștrilor de Transport (C.E.M.T.), semnat la Bruxelles la 17 octombrie 1953
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la Conferința Europeană a Miniștrilor de Transport (C.E.M.T.), semnat la Bruxelles la 17 octombrie 1953, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Hotărâri ale Guvernului României
Hotărâre privind creșterea siguranței în exploatare a construcțiilor și instalațiilor care reprezintă surse de mare risc
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă Programul de măsuri de urgență ce urmează a fi întreprinse pentru creșterea siguranței în exploatare a construcțiilor și instalațiilor care reprezintă surse de mare risc, cuprins în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Programul de măsuri de urgență cuprins în anexă se referă la construcțiile și instalațiile tehnologice care, în caz de avarie sau solicitări naturale extraordinare, pun în pericol viața unor colectivități umane, direct sau implicit, prin poluare chimică, radioactivă sau bacteriologică, prin explozie, incendiu, prăbușire, deversare cu volum mare de apă sau alte efecte distructive.
Art. 3. - Finanțarea lucrărilor legate de aplicarea programului de măsuri de urgență se va suporta de către agenții economici din fondurile de dezvoltare ale acestora, precum și din credite bancare.
Art. 4. - Răspund de îndeplinirea prevederilor prezentei hotărâri agenții economici care au în exploatare construcții și instalații care reprezintă surse de mare risc, precum și organele administrației publice centrale și locale menționate în programul de măsuri de urgență cuprins în anexă.
Art. 5. - Nerealizarea de către agenții economici a măsurilor cuprinse în programul aprobat prin prezenta hotărâre constituie contravenție și se sancționează după cum urmează:
- neinventarierea în termenul stabilit a tuturor construcțiilor și instalațiilor care reprezintă surse de mare risc, cu ierarhizarea acestora în funcție de mărimea pericolului potențial pe care îl reprezintă, se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;
- neexpertizarea tehnică a construcțiilor și instalațiilor care reprezintă surse de mare risc, precum și neelaborarea documentațiilor tehnico-economice, necesare reabilitării acestora în termenele prevăzute în program se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei pentru fiecare obiectiv (construcție sau instalație) restant;
- neexecutarea lucrărilor de reabilitare a construcțiilor și instalațiilor care reprezintă surse de mare risc, în termenul prevăzut în program, se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.
Art. 6. - Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către împuterniciții Inspecției de Stat în Construcții, Lucrări Publice, Urbanism și Amenajarea Teritoriului din subordinea Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.
Art. 7. - Prevederile prezentei hotărâri se completează cu dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
| Contrasemnează: Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, |
Anexă
Programul de măsuri de urgență privind creșterea siguranței în exploatare a construcțiilor și instalațiilor care reprezintă surse de mare risc
- I. Inventarierea construcțiilor și instalațiilor care reprezintă surse de mare risc aflate în exploatare, cu ierarhizarea acestora în funcție de mărimea pericolului potențial pe care îl reprezintă
- Termen de realizare: 31 decembrie 1993
- Răspund de realizare: agenții economici
- Urmăresc realizarea:
- consiliile locale și județene, după caz, în ale căror unități administrativ-teritoriale sunt amplasate construcțiile și instalațiile care reprezintă surse de mare risc;
- ordonatorii principali de credite;
- Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului prin Inspecția de Stat în Construcții, Lucrări Publice, Urbanism și Amenajarea Teritoriului, care asigură coordonarea acțiunii.
- II. Expertizarea tehnică a stării surselor de mare risc
- Termen de realizare: 31 mai 1994
- Răspund de realizare: agenții economici
- Urmăresc realizarea: autoritățile publice și reprezentanții acestora precizați la pct. I.
- III. Elaborarea documentațiilor tehnico-economice necesare executării lucrărilor de reparații, consolidări, reabilitări sau modernizări la sursele de mare risc
- Termen: 31 octombrie 1994
- Răspund de realizare: agenții economici
- Urmăresc realizarea: autoritățile publice și reprezentanții acestora precizați la pct. I.
- IV. Executarea lucrărilor prevăzute în documentațiile tehnico-economice
- Termen: 31 martie 1996
- Răspund de realizare: agenții economici
- Urmăresc realizarea: autoritățile publice și reprezentanții acestora precizați la pct. I.
- Notă:
- Dacă, cu ocazia expertizării, experții constată existența în exploatare a unor construcții sau instalații care reprezintă surse de mare risc, care funcționează într-o situație evident periculoasă, independentă de mărimea solicitărilor naturale - cutremur, vânt, zăpadă, ploi torențiale etc. -, aceștia vor recomanda oprirea exploatării acestora Inspecției de Stat în Construcții, Lucrări Publice, Urbanism și Amenajarea Teritoriului, care va dispune măsuri corespunzătoare.
Hotărâre privind înființarea distribuțiilor de gaze naturale în unele localități
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă înființarea distribuțiilor de gaze naturale în localitățile urbane nominalizate în anexa nr. 1 și în localitățile rurale nominalizate în anexa nr. 2.
Art. 2. - Se aprobă utilizarea unui debit maxim de 173.797 mc/h, repartizat pe localități, conform anexelor nr. 1 și 2.
Consumul de gaze naturale aferent debitului instalat este destinat preparării hranei la blocurile de locuințe, încălzirii prin centrale termice proprii și pregătirii hranei la gospodăriile individuale, precum și necesităților obiectivelor social-culturale.
Art. 3. - Cheltuielile necesare realizării distribuțiilor de gaze naturale vor fi suportate de către beneficiari, în condițiile legii.
Art. 4. - Aprobarea emisă în condițiile art. 1 este valabilă timp de un an de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Neînceperea lucrărilor de investiții în termenul de mai sus atrage stingerea dreptului titularului de investiție de a începe realizarea acesteia.
Art. 5. - Ministerul Industriilor și consiliile locale ale localităților cuprinse în anexele nr. 1 și 2 vor asigura punerea în executare a prezentei hotărâri.
| Contrasemnează: Ministrul industriilor, |
Anexa Nr. 1
Repartizarea pe localități urbane a debitelor de gaze naturale instalate
| Nr. crt. | Localitatea | Județul | Debite de gaze naturale instalate -mc/h- |
| 1. | Teiuș | Alba | 2.597 |
| 2. | Năsăud | Bistrița-Năsăud | 4.719 |
| 3. | Rupea | Brașov | 3.032 |
| 4. | Doicești | Dîmbovița | 1.559 |
| 5. | Titu | Dîmbovița | 3.280 |
| 6. | Bolintin-Vale | Giurgiu | 4.354 |
| 7. | Motru | Gorj | 4.892 |
| 8. | Geoagiu | Hunedoara | 1.392 |
| 9. | Drăgănești-Olt | Olt | 4.528 |
| 10. | Jibou | Sălaj | 2.657 |
| 11. | Roșiori de Vede | Teleorman | 15.113 |
| 12. | Turnu Măgurele | Teleorman | 6.049 |
| 13. | Deta | Timiș | 2.677 |
| 14. | Isaccea | Tulcea | 3.492 |
| 15. | Mărășești | Vrancea | 3.440 |
Anexa Nr. 2
Repartizarea pe localități rurale a debitelor de gaze naturale instalate
| Nr. crt. | Localitatea | Județul | Debite de gaze naturale instalate -mc/h- |
| 1. | Cenade | Alba | 695 |
| 2. | Valea Lungă | Alba | 1.413 |
| 3. | Fîntînele | Arad | 651 |
| 4. | Sîntana | Arad | 4.460 |
| 5. | Vladimirescu | Arad | 2.047 |
| 6. | Zădăreni | Arad | 960 |
| 7. | Bascov | Argeș | 2.301 |
| 8. | Podu Turcului | Bacău | 2.529 |
| 9. | Sascut | Bacău | 2.980 |
| 10. | Avram Iancu | Bihor | 767 |
| 11. | Valea lui Mihai | Bihor | 4.928 |
| 12. | Hălchiu | Brașov | 1.291 |
| 13. | Mîndra | Brașov | 1.454 |
| 14. | Sîmbăta de Sus (Mănăstirea Brâncoveanu) | Brașov | 147 |
| 15. | Amaru | Buzău | 1.292 |
| 15. | Berca | Buzău | 2.937 |
| 17. | Măgura | Buzău | 2.500 |
| 18. | Merei | Buzău | 2.941 |
| 19. | Baciu | Cluj | 1.401 |
| 20. | Căianu | Cluj | 1.417 |
| 21. | Cămărașu | Cluj | 1.352 |
| 22. | Cătina | Cluj | 1.066 |
| 23. | Geaca | Cluj | 1.094 |
| 24. | Gilău | Cluj | 1.932 |
| 25. | Mociu | Cluj | 1.609 |
| 26. | Suatu | Cluj | 1.109 |
| 27. | Țaga | Cluj | 579 |
| 28. | Bățanii Mari | Covasna | 929 |
| 29. | Brețcu | Covasna | 1.430 |
| 30. | Lemnia | Covasna | 1.203 |
| 31. | Vîrghiș | Covasna | 917 |
| 32. | I. L. Caragiale | Dîmbovița | 2.615 |
| 33. | Comișani | Dîmbovița | 2.309 |
| 34. | Cornești | Dîmbovița | 4.145 |
| 35. | Finta | Dîmbovița | 2.775 |
| 36. | Șotînga | Dîmbovița | 2.088 |
| 37. | Vlădeni | Dîmbovița | 1.234 |
| 38. | Bălești | Gorj | 3.002 |
| 39. | Căpreni | Gorj | 1.432 |
| 40. | Ciuperceni | Gorj | 474 |
| 41. | Godinești | Gorj | 1.139 |
| 42. | Mătăsari | Gorj | 2.425 |
| 43. | Stănești | Gorj | 963 |
| 44. | Tismana | Gorj | 783 |
| 45. | Vladimir | Gorj | 1.574 |
| 46. | Săcel | Harghita | 1.459 |
| 47. | Miroslovești | Iași | 976 |
| 48. | Podu Iloaiei | Iași | 1.472 |
| 49. | Buciumi | Maramureș | 304 |
| 50. | Chechiș | Maramureș | 213 |
| 51. | Fărcașa | Maramureș | 610 |
| 52. | Satulung | Maramureș | 702 |
| 53. | Valea Chioarului | Maramureș | 160 |
| 54. | Batoș | Mureș | 1.506 |
| 55. | Breaza | Mureș | 1.213 |
| 56. | Chețani | Mureș | 1.214 |
| 57. | Ideciu de Jos | Mureș | 818 |
| 58. | Senereuș + Filitelnic | Mureș | 582 |
| 59. | Solovăstru | Mureș | 1.042 |
| 60. | Iancu Jianu | Olt | 1.599 |
| 61. | Bărcănești | Prahova | 3.577 |
| 62. | Berceni | Prahova | 1.978 |
| 63. | Brazi | Prahova | 3.055 |
| 64. | Coada Izvorului | Prahova | 505 |
| 65. | Iordăcheanu | Prahova | 512 |
| 66. | Surani | Prahova | 553 |
| 67. | Gîlgău | Sălaj | 1.094 |
| 68. | Ileanda | Sălaj | 578 |
| 69. | Ernea | Sibiu | 225 |
| 70. | Hoghilag | Sibiu | 484 |
| 71. | Păuca | Sibiu | 1.707 |
| 72. | Șmig | Sibiu | 421 |
| 73. | Bragadiru | Sectorul agricol Ilfov | 2.168 |
Hotărâre pentru acordarea cetățeniei române
În temeiul art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991,
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se acordă cetățenia română persoanelor prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
| Contrasemnează: Ministrul justiției, |
Anexă
Lista persoanelor pentru care s-a aprobat dobândirea cetățeniei române în temeiul art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991
1. Mahmoud Ali Ahmed Mahmoud, cetățean iordanian, născut la 10 martie 1960 în Amman, Iordania, fiul lui Ali și Farida, domiciliat în localitatea Drăgășani, str. Tudor Vladimirescu nr. 305, județul Vîlcea.
2. Aswad Mohamed, cetățean sirian, născut la 13 februarie 1955 în Alep, Siria, fiul lui Mohamed și Aicha, domiciliat în București, str. Valea Cerbului nr. 2, bl. 12, sc. 1, et. 1, ap. 3, sectorul 6.
3. Cerchez Mairam, cetățean rus, născută la 1 septembrie 1953 în Erevan, Armenia, fiica lui Hrant și Valinca, domiciliată în București, str. Rîmnicu Sărat nr. 15, bl. 20 F, ap. 76, sectorul 3.
4. Zogas Vasilis, persoană fără cetățenie, născut la 22 septembrie 1937 în Vatohori, Grecia, fiul lui Petros și Eleni, domiciliat în București, B-dul Constructorilor nr. 5, et. 4, ap. 40, sectorul 6.
5. Said Keramuddin, cetățean afgan, născut la 13 decembrie 1956 în Kabul, Afganistan, fiul lui Said și Maria, domiciliat în București, str. Mămulari nr. 4, bl. C.2, ap. 19, sectorul 3.
6. Kanaan Abdul Wahab, cetățean libanez, născut la 22 iulie 1960 în Bazourie, Liban, fiul lui Mohamad și Fatme, domiciliat în București, str. Timișoara nr. 83, bl. D.35, sc. A, et. 4, ap. 15, sectorul 6.
7. Boustani Jehad, cetățean sirian, născut la 23 ianuarie 1962 în Alep, Siria, fiul lui Mohamed și Motia, domiciliat în București, str. Trestiana nr. 9, bl. 11, sc. B, et. 8, ap. 75, sectorul 4.
8. Mouhamed Farghali Baaj, cetățean sirian, născut la 24 februarie 1958 în Deirezor, Siria, fiul lui Ibrahim și Chamza, domiciliat în Timișoara, B-dul Revoluției nr. 14, ap. 5, județul Timiș.
9. Sozonova Tatiana, cetățean rus, născută la 4 ianuarie 1908 în localitatea Talîi Cliuci, U.R.S.S., fiica lui Anisim și Taisia, domiciliată în comuna Cornetu, bl. P.10, et. 3, ap. 23, sectorul agricol Ilfov.
10. Mohamed Oda Baaj, cetățean sirian, născut la 20 mai 1959 în Deirezor, Siria, fiul lui Ibrahim și Shamsa, domiciliat în Timișoara, str. Tulnicului nr. 4, ap. 29, județul Timiș.
11. Hayssam Omar, cetățean sirian, născut la 1 martie 1963 în Mreij Dur, Siria, fiul lui Khaled și Zahra, domiciliat în București, str. Dreptății nr. 8, bl. O.2, et. 3, sc. 3, ap. 86, sectorul 6.
12. Daha Penka, cetățean bulgar, născută la 11 aprilie 1939 în localitatea Pirdop, Bulgaria, fiica lui Boris și Elena, domiciliată în București, str. Constantin Brâncuși nr. B, bl. A.13, et. 3, ap. 15, sectorul 3.
13. Nezar Ojaili, cetățean sirian, născut la 29 decembrie 1959 în Rakka, Siria, fiul lui Bashir și Ramziea, domiciliat în București, str. Pătulului nr. 4, bl. V.9, sc. B, ap. 85, sectorul 3.
14. Hamouche Hassan Mohamad, cetățean libanez, născut la 7 ianuarie 1961 în Beirut, Liban, fiul lui Mohamad și Samiha, domiciliat în București, B-dul Păcii nr. 94-100, bl. 18, sc. 3, et. 1, ap. 88, sectorul 6.
15. Dalati Bassam, cetățean sirian, născut la 19 martie 1960 în Cairo, Egipt, fiul lui Hasan și Samiha, domiciliat în București, str. Rozelor nr. 6, ap. 4, sectorul 1.
16. Al Assmi Fuad, cetățean sirian, născut la 5 august 1954 în Dael, Siria, fiul lui Mohamad și Azizah, domiciliat în București, Calea Victoriei nr. 122, ap. 2, sectorul 1.
17. Kadima Biaya, cetățean zairez, născut la 28 aprilie 1947 în Zocir Kasai, Zair, fiul lui Biaya și Mesu, domiciliat în București, str. Chilia Veche nr. 6, bl. A.8, sc. 6, ap. 89, sectorul 6.
18. Maher El Shammat, cetățean sirian, născut la 18 aprilie 1962 în Surghaia, Siria, fiul lui Abdul Ghafour și Amina, domiciliat în București, str. Zefirului nr. 12, ap. 4, sectorul 2.
19. Tahir Hani Adil, cetățean irakian, născut la 1 iulie 1957 în Samawa, Irak, fiul lui Hani Tahir și Naima Aba, domiciliat în București, Aleea Cîmpul cu Flori nr. 14, bl. A.50, sc. 1, ap. 6, sectorul 6.
20. Safir Jbawi, cetățean sirian, născut la 3 ianuarie 1961 în Egipt, fiul lui Khalil și Asieh, domiciliat în București, str. Șerban Vodă nr. 232, bl. 1, ap. 5, sectorul 4.
21. Mohamad J. M. Jawad, cetățean irakian, născut la 5 februarie 1961 în Karbela, Irak, fiul lui Mahdi și Bebeya, domiciliat în Galați, str. 7 Noiembrie nr. 19, județul Galați.
22. Malli Najib, cetățean libanez, născut la 17 decembrie 1957 în Nabatieh, Liban, fiul lui Abdul Hussein și Nahla, domiciliat în București, str. Doamna Ghica nr. 83, bl. 63, sc. 1, et. 3, ap. 13, sectorul 2.
23. Issa Nabil, cetățean sirian, născut la 4 aprilie 1961 în Latakia, Siria, fiul lui Abdoul Wahab și Hanna, domiciliat în București, str. Agatha Bîrsescu nr. 21, bl. V.26 A, ap. 22, sectorul 3.
24. Dib Assaad Dib, cetățean libanez, născut la 22 septembrie 1962 în Tyre, Liban, fiul lui Assaad și Amne, domiciliat în București, str. Turda nr. 120, bl. 38, ap. 28, et. 7, sectorul 1.
25. Odușote Ayodele Adekunle, cetățean nigerian, născut la 12 septembrie 1951 în Epe Lagos, Nigeria, fiul lui Xtianau și Ephraim, domiciliat în Cîmpulung Muscel, str. I. C. Frimu nr. 55, bl. B.5, sc. B, ap. 6, județul Argeș.
26. Hegazi Ali Abdel Wahab, cetățean egiptean, născut la 9 aprilie 1939 în Cairo, Egipt, fiul lui Abdel Wahab și Sadia, domiciliat în București, str. Litovoi Voievod nr. 64, sectorul 2.
27. Kasim Agha Bachar, cetățean sirian, născut la 14 mai 1960 în Idleb, Siria, fiul lui Mohamed și Hayat, domiciliat în Craiova, Craiovița Nouă, bl. 59 A, ap. 37, județul Dolj.
28. Ahmed Fouad Fannouch, cetățean sirian, născut la data de 16 iulie 1959 în Deirezor, Siria, fiul lui M. Farouk și Hend, domiciliat în București, B-dul Uverturii nr. 92, sectorul 6.
29. Taleb Moussa, cetățean libanez, născut la 11 martie 1965 în Beirut, Liban, fiul lui Mohamad și Najah, domiciliat în Tulcea, str. Magnolia nr. 4, bl. C.1.C., sc. A, ap. 6, județul Tulcea.
30. Kanda Muteba, cetățean zairez, născut la 9 octombrie 1948 în Mbandaka, Zair, fiul lui Muteba și Lusamba, domiciliat în București, str. Năsăud nr. 64, bl. 32, sc. 3, ap. 71, sectorul 5.
Hotărâre pentru acordarea cetățeniei române
În temeiul art. 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991,
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se acordă cetățenia română persoanelor care au avut această cetățenie și care cer redobândirea ei, cu păstrarea domiciliului în străinătate, prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
| Contrasemnează: Ministrul justiției, |
Anexă
Lista persoanelor pentru care s-a aprobat redobândirea cetățeniei române în temeiul art. 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991
1. Penciulescu Cristian Horia, cetățean german, născut la 19 decembrie 1960 în București, România, fiul lui Petre și Florica, cu domiciliul actual în Germania, Reichenbach, Prof. Schmidtstr. 22.
2. Bucurescu Dorin Liviu, persoană fără cetățenie, născut la 22 august 1967 în București, România, fiul lui Gheorghe și Ecaterina, cu domiciliul actual în România, București, str. Prometeu nr. 25, bl. 16 G, sectorul 1.
3. Grigore Aleisia Irma, cetățean german, născută la 15 iunie 1923 în localitatea Oravița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Alois și Ema Ştefania, cu domiciliul actual în Germania, Offenburg, Bühlerfeldstr. 11.
4. Cicoare Petru Teodor, cetățean german, născut la 28 iunie 1925 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Mitrică și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, Mannheim, Wachelderstr. 22.
5. Balaci Ioan, persoană fără cetățenie, născut la 14 august 1946 în localitatea Gruni, județul Timiș, România, fiul lui Ioan și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, Nürnberg, Osternhausestr. 6 a.
6. Câșleanu Liviu Mircea, cetățean german, născut la 9 mai 1954 în Galați, județul Galați, România, fiul lui Aurel și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, Niederkassel, Rheidt, Hohenzollernstr. 7.
7. Crețu Margareta, persoană fără cetățenie, născută la 3 iulie 1914 în localitatea Tecuci, județul Galați, România, fiica lui Ștefan și Agripina, cu domiciliul actual în U.S.A., 5001 Park Ave., ap. 3 G, West New York, N.J.
8. Oprișescu Ileana, persoană fără cetățenie, născută la 21 noiembrie 1937 în București, România, fiica lui Dumitru și Elisa, cu domiciliul actual în Elveția, Montreux, Av. de Belmont 19.
9. Trifu Floarea, persoană fără cetățenie, născută la 9 octombrie 1954 în localitatea Trestieni, județul Giurgiu, România, fiica lui Niculae și Dumitra, cu domiciliul actual în Germania, Karlsruhe, Lachnerstr. 18.
10. Szabo Zoltan Zsolt, persoană fără cetățenie, născut la 13 iulie 1954 în Tîrgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Pavel Irimie și Olga Șarlota, cu domiciliul actual în Italia, Verona, Via F. Cavalletti 10.
11. Panait Ștefania Daniela, cetățean german, născută la 24 decembrie 1973 în București, România, fiica lui Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Saarbrücken, Sittersweg 61.
12. Panait Dumitru, cetățean german, născut la 5 septembrie 1949 în localitatea Sintești, județul Timiș, România, fiul lui Constantin și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Saarbrücken, Sittersweg 61.
13. Cîrnu Mariean, persoană fără cetățenie, născut la 16 decembrie 1958 în localitatea Urechești, județul Vrancea, România, fiul lui Mitică și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Karlsruhe, Gartenstr. 56/a.
14. Kelemen Istvan, persoană fără cetățenie, născut la 2 ianuarie 1945 în localitatea Ojdula, județul Covasna, România, fiul lui Istvan și Anna, cu domiciliul actual în Germania, Nürnberg, Gleckendenstr. 32.
15. Kelemen Erzsebet, persoană fără cetățenie, născută la 13 mai 1944 în localitatea Estelnic, județul Covasna, România, fiica lui Geza și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, Nürnberg, Gleckendenstr. 32.
16. Cârstea Mircea, persoană fără cetățenie, născut la 16 iulie 1957 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Gheorghe și Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, Kempten, Heggenerstr. 10.
17. Burdulea Dumitru, persoană fără cetățenie, născut la 19 august 1944 în localitatea Bălcești, județul Vîlcea, România, fiul lui Radu și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Karlsruhe, Kaiserstr. 191.
18. Bădulescu Constantin Dan, cetățean suedez, născut la 31 iulie 1952 în București, România, fiul lui Constantin și Veronica, cu domiciliul actual în Suedia, Gammeltorpsv. 3 A, Nykvarn.
19. Zlatar Alexandru, persoană fără cetățenie, născut la 27 aprilie 1949 în localitatea Recaș, județul Timiș, România, fiul lui Ana, cu domiciliul actual în Franța, Fontenay/Leing, str. Vernisson 258.
20. Balaci Ana, persoană fără cetățenie, născută la 10 decembrie 1945 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ilie și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Nürnberg, Osterhausenstr. 6 a.
21. Zlatar Livia, persoană fără cetățenie, născută la 4 iulie 1951 în localitatea Recaș, județul Timiș, România, fiica lui Carolina, cu domiciliul actual în Franța, Fontenay/Leing, str. Vernisson 258.
22. Dobrovolszky Stefan, cetățean german, născut la 19 iunie 1929 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Iosif și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Karlsruhe, Kaiserallee 61.
23. Câșleanu Cristiana Ines, cetățean german, născută la 1 octombrie 1954 în București, România, fiica lui Nicolae și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Niederkassel, Rheidt, Hohenzollernstr. 7.
24. Moldovan Gabriela, persoană fără cetățenie, născută la 17 decembrie 1945 în Turda, județul Cluj, România, fiica lui Iuliu și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, München, Bayrischzellerstr. 3.
25. Manolache Mircea, persoană fără cetățenie, născut la 17 iulie 1928 în localitatea Caraorman, județul Tulcea, România, fiul lui Ioan și Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, Dietzenbach, Amselweg 9.
26. Casapu Elena, persoană fără cetățenie, născută la 6 iunie 1953 în localitatea Ciurbești, județul Iași, România, fiica lui Alexandru și Natalia, cu domiciliul actual în Germania, Freiburg, Salzburgerstr. 37.
27. Andrea Magdalena Ecaterina, persoană fără cetățenie, născută la 22 septembrie 1948 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Anton și Lidia, cu domiciliul actual în Suedia, Helsingborg, Nerra Stenbecksg 12.
28. Papp Istvan, persoană fără cetățenie, născut la 19 martie 1958 în Covasna, județul Covasna, România, fiul lui Ștefan și Magdalena, cu domiciliul actual în Suedia, Jönköping, Havsörnsgatan 61.
29. Bornaz Elena, persoană fără cetățenie, născută la 19 ianuarie 1951 în Focșani, județul Vrancea, România, fiica lui Cristea și Zenia, cu domiciliul actual în Germania, Steinenbronn, Schafgartenstr. 41.
30. Moraru Septimiu Barbu Iulian, cetățean suedez, născut la 17 iulie 1948 în localitatea Vama Buzăului, județul Brașov, România, fiul lui Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Sellenturg, Amergränd 3.
31. Stancu Firu, persoană fără cetățenie, născut la 16 aprilie 1955 în București, România, fiul lui Stancu și Anica, cu domiciliul actual în Spania, Madrid, C/Alcala 3.
32. Fluture Constantin, persoană fără cetățenie, născut la 6 ianuarie 1946 în localitatea Popești, județul Vrancea, România, fiul lui Veta, cu domiciliul actual în Germania, Herne, Vinckestr. 12.
33. Dinescu Elena, persoană fără cetățenie, născută la 25 mai 1926 în localitatea Valea Teancului, județul Buzău, România, fiica lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Baden-Baden, Schützenstr. 4.
34. Urzică Florian, cetățean german, născut la 19 noiembrie 1949 în București, România, fiul lui Radu și Florica, cu domiciliul actual în Germania, Saarlouis, Industriestr. 27.
35. Toncu Chirița Adriana, cetățean canadian, născută la 10 decembrie 1955 în Constanța, județul Constanța, România, fiica lui Ion și Maria, cu domiciliul actual în Canada, Ontario KIJ, Gloucester, St. Thibault 1141.
36. Chiriță Stan, cetățean canadian, născut la 14 decembrie 1955 în Constanța, județul Constanța, România, fiul lui Dumitru și Ana, cu domiciliul actual în Canada, Ontario KIJ, Gloucester, St. Thibault 1141.
37. Laczko Livia, cetățean american, născută la 28 martie 1953 în localitatea Mihăileni, județul Hunedoara, România, fiica lui Maria, cu domiciliul actual în U.S.A., Arizona, 1616 North Sunset Drive Tempo.
38. Clonda Victor, cetățean german, născut la 19 martie 1944 în Rîmnicu Vîlcea, județul Vîlcea, România, fiul lui Alexandru și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, Heidelberg, Pleikartsforsterstr. 75.
39. Clonda Eduard Ralph, cetățean german, născut la 18 septembrie 1970 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Victor și Maria Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Heidelberg, Pleikartsforsterstr. 75.
40. Barbu Constantin Paul Ion, persoană fără cetățenie, născut la 10 iunie 1934 în București, România, fiul lui Gheorghe și Amaryllis, cu domiciliul actual în Elveția, Av. de la Roseraie 1205, Geneva.
41. Feimor Gabriel Ioan, persoană fără cetățenie, născut la 11 noiembrie 1970 în localitatea Aleșd, județul Bihor, România, fiul lui Ioan și Ecaterina, cu domiciliul actual în Austria, Breitenaich, Obendorfstr. 10.
42. Coșoveanu Marian, persoană fără cetățenie, născut la 18 noiembrie 1952 în București, România, fiul lui Victor și Stela, cu domiciliul actual în Germania, Bad Windsheim, Richthofsenplatz 5.
43. Barbu Vera Cornelia Ileana, persoană fără cetățenie, născută la 14 ianuarie 1935 în București, România, fiica lui Alexandru și Maria, cu domiciliul actual în Elveția, Av. de la Roseraie 1205, Geneva.
44. Laczko Desi, cetățean american, născut la 24 octombrie 1949 în localitatea Remetea, județul Harghita, România, fiul lui Stefan și Elisabeta, cu domiciliul actual în U.S.A., Arizona, 1616 North Sunset Drive Tempo.
45. Negreț Mihai, persoană fără cetățenie, născut la 11 martie 1961 în București, România, fiul lui Traian Constantin și Sabina, cu domiciliul actual în Germania, München, Wiesentfelserstr. 5.
46. Gericke Daniela, cetățean german, născută la 15 noiembrie 1958 în București, România, fiica lui Laurențiu și Florica, cu domiciliul actual în Germania, Berlin, Emserstr. 21.
47. Wilhelm Willi, cetățean german, născut la 1 martie 1956 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Wilhelm și Anna, cu domiciliul actual în Germania, Göppingen-Jobenhausen, Bellerstr. 20.
48. Santa Gicu, persoană fără cetățenie, născut la 15 iunie 1947 în localitatea Ruja, județul Sibiu, România, fiul lui Tiberiu și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, Ludwigsburg, Friedrich-Ebertstr. 60.
49. Mohsin Iulia, cetățean german, născută la 12 iulie 1958 în București, România, fiica lui Ilie și Domnica, cu domiciliul actual în Germania, Berlin, Selmsstr. 40.
50. Negreț Teodora, persoană fără cetățenie, născută la 30 mai 1960 în București, România, fiica lui Dimcea și Elena, cu domiciliul actual în Germania, München, Wiesentfelserstr. 5.
51. Papai Maria, persoană fără cetățenie, născută la 14 octombrie 1945 în localitatea Pericei, județul Sălaj, România, fiica lui Stefan și Elisaveta, cu domiciliul actual în Germania, Oftersheim, Bismarckstr. 2.
52. Băncilă Zenobie, cetățean german, născut la 22 iulie 1916 în Rîmnicu Vîlcea, județul Vîlcea, România, fiul lui Zenobie și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Leverkusen, Stegerwaldstr. 26.
53. Bucurescu Daniela, persoană fără cetățenie, născută la 9 iulie 1964 în București, România, fiica lui Gheorghe și Ecaterina, cu domiciliul actual în București, str. Prometeu nr. 25, bl. 16 G, sc. 1.
54. Alexa Gheorghe, persoană fără cetățenie, născut la 5 ianuarie 1935 în localitatea Poiana, județul Galați, România, fiul lui Iancu și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Malmö, Widellsväg. 15.
55. Potoceanu Mircea George, persoană fără cetățenie, născut la 16 septembrie 1951 în localitatea Petroșani, județul Hunedoara, România, fiul lui Tiberiu și Sabina Alexandrina, cu domiciliul actual în Franța, Paris, D'Hautpoul 45 B.
56. Voicu Elena Carmen, cetățean suedez, născută la 8 iunie 1961 în București, România, fiica lui Nicolae și Viorica, cu domiciliul actual în Suedia, Stockholm, Norsborg, Radsmansbacker 5.
Hotărâre privind modul de efectuare a plasamentelor din disponibilitățile aflate în conturile trezoreriei statului
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Disponibilitățile aflate temporar în conturile trezoreriei statului vor fi plasate pe termen scurt de Ministerul Finanțelor, cu prioritate în scopul constituirii stocurilor de grâu, porumb, cartofi, legume, furaje la complexe zootehnice și de tulpini de in pentru consum și sămânță.
Art. 2. - Plasamentele se vor derula pe bază de convenție încheiată cu Banca Națională a României, care va acționa ca agent al statului potrivit art. 30 din Legea nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Naționale a României.
| Contrasemnează: Ministru de stat, ministrul finanțelor, |