Monitorul Oficial 237/1992: Diferență între versiuni

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare
Linia 423: Linia 423:
===Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Convenției nr, 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii, adoptată la 2 iunie 1976 la Geneva===
===Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Convenției nr, 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii, adoptată la 2 iunie 1976 la Geneva===


în temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Convenției nr. 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii, adoptată la 2 iunie 1976 la Geneva, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României,
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Convenției nr. 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii, adoptată la 2 iunie 1976 la Geneva, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României,


Președintele României ION ILIESCU
{{SemnPr|Ion Iliescu|București|15 septembrie 1992|185}}


București, 15 septembrie 1992. Nr. 185.




'''Parlamentul României'''
'''Parlamentul României'''
'''Camera Deputaților'''
'''Camera Deputaților'''
'''Senatul'''
'''Senatul'''


'''Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul protecției mediului înconjurător'''
=== Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul protecției mediului înconjurător ===
 
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
 
Articol unic. -Se ratifică Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul protecției mediului înconjurător, semnată la Sofia la 9 decembrie 1991.
 
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 5 martie 1992, cu respectarea prevederilor art, 74 alin, (2) din Constituția României.
 
PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLÂDEANU


Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 9 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege.


PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR MARŢIAN DAN
Articol unic. - Se ratifică Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul protecției mediului înconjurător, semnată la Sofia la 9 decembrie 1991.


București, 16 septembrie 1992. Nr. 97,
{{SemnLege92|FelAct=lege|dataSenat=5 martie 1992 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României|presSenat=academician Alexandru Bîrlădeanu|dataAd=9 septembrie 1992 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României|presCd=Marțian Dan|dataAct=16 septembrie 1992|nrAct=97}}


===Convenție între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul protecției mediului înconjurător===
===Convenție între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul protecției mediului înconjurător===

Versiunea de la data 11 august 2011 10:18


Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::237 -Partea I - Joi, 24 septembrie year::1992

Decrete și legi

Președintele României

Decret pentru aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului dintre România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa

În temeiul art. 91 alin. (1) și art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,

Președintele României decretează:

Art. 1. - Se aprobă Tratatul dintre România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa, încheiat la București la 21 aprilie 1992.

Art. 2. - Tratatul dintre România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa, încheiat la București la 21 aprilie 1992, se supune spre ratificare Parlamentului.


Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.
Prim-ministru, Theodor Stolojan

București, 9 iunie 1992 | Nr. 123.


Parlamentul României

Camera Deputaților

Senatul

Lege pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Federală Germania privind cooperarea prieteneasca și parteneriatul în Europa, încheiat la București la 21 aprilie 1992

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Tratatul dintre România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa, încheiat la București la 21 aprilie 1992.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 2 iulie 1992 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 8 septembrie 1992 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 16 septembrie 1992 | Nr. 95.


Tratat între România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa

România și Republica Federală Germania,

hotărâte să continue tradițiile relațiilor fructuoase dintre țările și popoarele lor și să le așeze pe o bază nouă, largă, orientată spre viitor, în spiritul cooperării prietenești și parteneriatului,

încurajate de schimbările istorice din Europa să întreprindă noi pași hotărâți pentru depășirea definitivă a divizării Europei și pentru crearea unei ordini juste și durabile de pace în Europa, precum și a unor structuri cooperative de securitate,

conștiente de interesele lor comune și de răspunderea lor comună pentru edificarea unei noi Europe, libere și unite prin drepturile omului, democrație și statul de drept,

convinse că dobândirea calității de membru al Consiliului Europei, spre care aspiră România, și apropierea ei de alte instituții europene vor întări aceste valori,

recunoscând că un element important pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale îl reprezintă- cooperarea economică,

ținând seama de contribuția creatoare a celor două popoare ia moștenirea culturală comună a Europei și de însemnătatea schimburilor culturale pentru înțelegerea reciprocă și călăuzite de dorința de a păstra și valorifica îmbogățirea reciprocă a culturii lor, acumulate de-a lungul secolelor,

conștiente că minoritatea germană din România a adus și aduce în continuare o contribuție valoroasă și inconfundabilă la viața societății românești și constituie astfel o punte firească de legătură între cele două popoare,

în dorința de a păstra viabilă această contribuție istorică, spre binele comun.

ferm convinse că tinerei generații îi revine un rol deosebit în organizarea de perspectivă a dialogului și a cooperării dintre cele două țări, au convenit următoarele:

Articolul 1

(1) Părțile contractante vor organiza și dezvolta relațiile dintre ele în spiritul cooperării prietenești și de parteneriat în Europa. Ele vor acționa pentru realizarea unei strânse colaborări în toate domeniile; dacă va fi necesar, vor încheia noi înțelegeri.

(2) Ele tind spre crearea unei Europe în care, pe baza democrației și a statului de drept, vor fi respectate drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv cele ale persoanelor aparținând minorităților naționale.

Articolul 2

Părțile contractante, în organizarea relațiilor dintre ele, precum și în problemele păcii, securității și colaborării în Europa și în lume, vor acționa în conformitate cu dreptul internațional, în. special cu Carta Națiunilor Unite, precum și cu Actul final de la Helsinki din 1 august 1975, cu Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 21 noiembrie 1990, precum și cu celelalte documente ale Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, Ele se vor călăuzi îndeosebi după următoarele principii:

Obiectivul suprem al politicii lor este menținerea și consolidarea păcii și prevenirea sigură a oricăror războaie și a altor conflicte armate.

Ele se pronunță pentru valabilitatea de durată a principiilor confirmate în Carta de la Paris, referitoare la respectarea drepturilor omului, edificarea statului de drept și a democrației și, în mod deosebit, sunt de acord că orice formă de dominație totalitară trebuie respinsă.

Ele respectă egalitatea suverană, integritatea teritorială, inviolabilitatea frontierelor, independența politică a tuturor statelor, precum și principiul interzicerii amenințării cu forța și a folosirii forței,

Ele vor soluționa diferendele dintre ele exclusiv prin mijloace pașnice.

Ele reafirmă dreptul tuturor popoarelor de a-și hotărî soarta în mod liber și fără amestec din afară și de a-și înfăptui dezvoltarea politică, economică, socială, și culturală așa cum o doresc

Ele vor așeza în centrul politicii lor ființa umană, eu demnitatea și cu drepturile sale, preocuparea pentru supraviețuirea omenirii și păstrarea mediului natural,

Articolul 3

Părțile contractante vor sprijini procesul securității și cooperării în Europa, pe baza Actului final de la Helsinki și a celorlalte documente C.S.C.E., în special Carta de la Paris pentru o nouă Europă; ele vor contribui, împreună cu toate statele participante, la consolidarea și dezvoltarea în continuare a acestui proces, în special prin folosirea și dezvoltarea adecvată a structurilor și instituțiilor nou create. Garantarea drepturilor omului, precum și a democrației și a statului de drept reprezintă pentru ele o problemă de interes comun.

Articolul 4

(1) Părțile contractante au obiectivul comun de a acționa, în contextul politic și militar aflat în plină schimbare în Europa, pentru consolidarea stabilității și pentru sporirea securității prin dezvoltarea unor structuri cooperative de securitate. Ele vor colabora, în mod deosebit, pentru a folosi posibilitățile noi în vederea eforturilor comune în domeniul securității,

(2) Ele se pronunță pentru realizarea unor înțelegeri obligatorii și eficient verificabile, pentru reducerea forțelor armate și armamentelor la un nivel cit mai scăzut, care să fie suficient pentru apărare, dar să nu permită comiterea unei agresiuni,

(3) Ele se angajează să acționeze, atât fiecare cât și împreună, pentru deplina aplicare a convențiilor existente în domeniul dezarmării și al controlului înarmărilor, pentru lărgirea, în continuare, a măsurilor de control al înarmărilor, de natură să întărească stabilitatea și încrederea în Europa, inclusiv în diferite regiuni ale acesteia, și să ducă la o mai mare transparență,

Articolul 5

(1) Părțile contractante subliniază rolul important al consultărilor, la toate nivelurile, cu privire la probleme importante internaționale, ale securității și cooperării în Europa, precum și cu privire la dezvoltarea în continuare a relațiilor bilaterale.

(2) Miniștrii afacerilor externe se vor îngriji de aplicarea prezentului tratat, în ansamblu. Părțile contractante se pronunță pentru organizarea de consultări între miniștrii de resort, precum și între înalți funcționari.

(3) Potrivit necesităților, comisiile mixte își vor desfășura activitatea pe bază de înțelegeri.

Articolul 6

În cazul apariției unei situații care, după părerea uneia dintre părțile contractante, reprezintă o amenințare la adresa păcii sau o încălcare a păcii, sau poate genera o situație internațională periculoasă, cele două părți contractante vor coopera în cadrul procedurilor Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa și ale Organizației Națiunilor Unite. Ele vor intra imediat în contact și se vor strădui să-și armonizeze pozițiile și să se pună de acord asupra unor măsuri de natură să ducă la ameliorarea acestei situații sau la soluționarea ei.

Articolul 7

(1) Părțile contractante vor sprijini contactele și schimbul de experiență între parlamente, în vederea consolidării procesului de democratizare și pentru promovarea relațiilor bilaterale și a cooperării în Europa.

(2) Ele vor încuraja dezvoltarea cooperării de parteneriat și a contactelor directe dintre orașe, comune și alte unități administrativ-teritoriale.

Articolul 8

(1) Părțile contractante subliniază rolul important al cooperării regionale, inclusiv dintre statele riverane la Dunăre, în vederea dezvoltării împreună a Europei.

(2) Ele vor extinde cooperarea lor reciprocă, precum și cu alte state riverane la Dunăre, în vederea dezvoltării în continuare a navigației pe Dunăre. Ele vor acorda o atenție deosebită cooperării în domeniul prevenirii, constatării și eliminării poluării apelor Dunării și a zonelor adiacente.

Articolul 9

(1) Părțile contractante acordă cea mai mare însemnătate obiectivului Unității Europene pe baza drepturilor omului, democrației și statului de drept și vor acționa pentru realizarea acestei unități.

(2) Ele acordă o mare însemnătate participării României ca membru la Consiliul Europei, în vederea integrării ei în comunitatea statelor, bazată pe aceste valori. Ele vor intensifica cooperarea lor în cadrul instituțiilor și convențiilor Consiliului Europei, în vederea realizării acestor obiective și a unei implicări mai accentuate a acestei organizații a statelor europene în construcția Europei viitorului.

(3) Prin încheierea acordului comercial și de cooperare dintre Comunitățile Europene și România s-au creat premisele pentru a putea contribui - pe lângă ajutorul pe termen scurt - și prin măsuri pe termen mediu, la sprijinirea procesului de reforme politice și economice.

(4) Republica Federală Germania sprijină eforturile în vederea creării condițiilor pentru o continuă apropiere economică și politică a României de Comunitatea Europeană în special prin încheierea unui acord de asociere.

Articolul 10

(1) Părțile contractante vor promova extinderea și diversificarea relațiilor lor economice în toate domeniile, în cadrul legislației lor naționale și al obligațiilor lor decurgând din tratate internaționale, inclusiv al obligațiilor Republicii Federale Germania decurgând din participarea sa ca membru la Comunitatea Europeană, ele vor acorda persoanelor fizice și juridice cele mai avantajoase condiții-cadru, îndeosebi în domeniile economic, juridic și organizatoric, pentru activități cu caracter economic și lucrativ.

(2) Ele sunt de acord că înfăptuirea reformei economice care a început în România trebuie să fie sprijinită prin cooperare internațională. Republica Federala Germania este dispusă să acționeze, atât bilateral cât și multilateral, pentru sprijinirea dezvoltării economice a României în direcția unei economii sociale de piață pe deplin dezvoltate, ca o contribuție la diminuarea diferențelor în nivelul de dezvoltare economică în Europa.

(3) Părțile contractante își exprimă disponibilitatea lor de a coopera în cadrul instituțiilor financiare multilaterale, în special cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ținând cont de interesele lor reciproce și de cooperarea cu alte țări.

(4) Ele vor acționa, îndeosebi, pentru dezvoltarea în continuare a cooperării cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor de capital, pe baza acordului încheiat la 12 octombrie 1979, folosind instrumentele disponibile. O atenție deosebită se va acorda cooperării dintre întreprinderile mici și mijlocii.

(5) Ele vor sprijini și extinde colaborarea în domeniul pregătirii și perfecționării de specialiști și factori de conducere din economie.

Articolul 11

Părțile contractante sunt de acord în ceea ce privește însemnătatea deosebită a cooperării lor în domeniul producției, transportului, depozitării și prelucrării produselor agricole, precum și pentru crearea și dezvoltarea unor exploatări agricole moderne și eficiente, care să întrețină relații de cooperare cu industria alimentară și prelucrătoare, precum și cu rețelele de comercializare.

Articolul 12

(1) Părțile contractante acordă o mare importanță identificării și combaterii pericolelor care amenință mediul înconjurător și conservării bazelor naturale de viață, ținând seama și de interesele generațiilor viitoare. Ele reafirmă hotărârea lor de a extinde colaborarea în domeniul protecției mediului, pe bază de acorduri, precum și de a o intensifica în continuare în cadrul multilateral.

(2) Ele se pronunță, pentru o politică europeană a mediului înconjurător, în scopul unei dezvoltări de durată, compatibilă din punct de vedere ecologic, în întreaga Europă.

Articolul 13

(1) Părțile contractante vor promova intensificarea transporturilor aeriene, pe căile ferate și rutiere, precum și a navigației maritime și pe căile navigabile interioare, folosind cele mai moderne tehnologii.

(2) Ele vor depune eforturi pentru a crea condiții cadru favorabile pentru folosirea legăturilor și a mijloacelor lor de transport în transportul direct între teritoriile lor, precum și în transportul de tranzit.

(3) Ele vor promova, de asemenea, extinderea, îmbunătățirea și armonizarea legăturilor de comunicație dintre cele două țări, ținând seama de dezvoltarea internațională și, îndeosebi, europeană în domeniul standardizării și tehnologiei. Aceasta se referă, în mod special, la legăturile de telefon și telex, precum și la cele pentru transmiterea electronică a datelor.

Articolul 14

Părțile contractante vor extinde, în continuare, colaborarea tehnico-științifică, spre binele oamenilor și în scopuri pașnice, pe baza convențiilor încheiate. în acest sens, ele vor realiza proiecte comune și vor sprijini inițiativele corespunzătoare ale oamenilor de știință și ale instituțiilor de cercetare. Ele vor înlesni schimbul de oameni de știință și specialiști, de documentații și informații tehnico-științifice, precum și accesul la arhive, biblioteci, instituții de cercetare și alte asemenea instituții.

Articolul 15

(1) Părțile contractante convin să pună în aplicare, ca norme juridice, standardele privind protecția minorităților cuprinse în documentul Reuniunii de la Copenhaga asupra dimensiunii umane a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, din 29 iunie 1990, precum și în alte documente ale Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa.

(2) Drept urmare, persoanele aparținând minorității germane din România, și anume cetățenii români de origine germană, au, îndeosebi, dreptul, individual sau împreună cu alți membri ai grupului lor, la liberă exprimare, la menținerea și dezvoltarea în continuare a identității etnice, culturale, de limbă , și religioase, la adăpost de orice încercare de asimilare împotriva voinței lor. Ei au dreptul să-și exercite pe deplin și efectiv drepturile omului și libertățile fundamentale, fără nici o discriminare și în deplină egalitate în fața legii. Persoanele aparținând minorității germane au dreptul să participe, în mod efectiv, la treburile publice, îndeosebi la activitățile privind protecția și promovarea identității lor.

(3) Apartenența la minoritatea germană din România depinde de decizia proprie a fiecărei persoane, iar dintr-o asemenea opțiune nu poate rezulta nici un dezavantaj.

(4) În caz de divergențe de opinie privind interpretarea și aplicarea prezentului articol, părțile contractante, fără a aduce atingere prevederilor art. 5, vor aplica procedurile în vigoare în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa privind reglementarea diferendelor. Ele sunt de acord, de asemenea, ca, în interesul grupului de persoane la care se referă prezentul articol și al încurajării înțelegerii, încrederii și respectului reciproc, nici una să nu declare unilateral drept inaplicabilă o asemenea procedură de reglementare a diferendelor.

Articolul 16

(1) România va proteja identitatea persoanelor aparținând minorității germane din România și va sprijini promovarea ei prin măsuri concrete, în special prin crearea condițiilor favorabile pentru funcționarea școlilor și instituțiilor culturale de limbă germană din zone în care trăiesc membri ai acestui grup. România va permite și va facilita măsurile de promovare din Republica Federală Germania în favoarea minorității germane din România.

(2) Părțile contractante vor conveni programe de măsuri concrete pentru a asigura menținerea minorității germane și pentru a o sprijini în reorganizarea vieții ei sociale, culturale și economice, în noile condiții din România. Aceste măsuri vor fi astfel concepute și înfăptuite încât să nu lezeze drepturile altor cetățeni români.

Articolul 17

Nici unul din angajamentele din art. 15 și 16 nu poate fi interpretat ca implicând vreun drept de a întreprinde vreo activitate sau de a comite vreo acțiune contrară scopurilor și principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite, altor obligații decurgând din dreptul internațional sau prevederilor Actului final de la Helsinki și ale Cartei de la Paris, inclusiv principiul integrității teritoriale a statelor.

Articolul 18

(1) Părțile contractante se vor strădui să intensifice și să extindă schimburile culturale în toate domeniile și la toate nivelurile, pe baza acordurilor și înțelegerilor existente între ele, contribuind astfel la cunoașterea reciprocă a valorilor culturale naționale, precum și la îmbogățirea patrimoniului comun al culturii europene.

(2) Reprezentanții părților contractante se vor întâlni periodic pentru a evalua schimburile culturale în toate domeniile și pentru a formula recomandări.

(3) Părțile contractante, vor încuraja colaborarea culturală directă, în special între organizații și instituții culturale, uniuni de creație, precum și între oameni de cultură și artă din cele două țări.

Articolul 19

(1) Părțile contractante vor colabora în vederea păstrării și valorificării moștenirii culturale europene, inclusiv în domeniul conservării monumentelor.

(2) Ele se vor îngriji, în mod deosebit, de siturile și bunurile culturale de pe teritoriul lor, care sunt mărturia unor evenimente istorice, precum și a unor realizări și tradiții culturale și științifice ale celeilalte culturi. Ele vor permite accesul liber și nestingherit la ele și, în măsura în care acesta nu poate fi reglementat pe baza competențelor statului, vor interveni în favoarea unui asemenea acces. Siturile și bunurile culturale menționate se vor afla sub protecția legilor. Părțile contractante, inspirate de dorința celor două popoare pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă, vor transpune în viață inițiative comune în acest domeniu.

Articolul 20

Părțile contractante vor transpune în viață acordul dintre ele privind înființarea de centre de cultură și informații, pe bază de reciprocitate, și activitatea acestora, folosind toate posibilitățile oferite de acesta.

Articolul 21

(1) Părțile contractante reafirmă dorința lor de a extinde cooperarea în toate domeniile învățământului și științei. În mod deosebit, ele vor promova cooperarea directă între instituții de învățământ mediu și universitar și între instituții științifice, prin schimburi de elevi, studenți și cadre didactice. Ele se vor strădui să înființeze în România școli cu predarea în ambele limbi.

(2) Ele se vor strădui să lărgească posibilitățile de recunoaștere reciprocă a diplomelor de studii universitare.

Articolul 22

Părțile contractante acordă o deosebită însemnătate cooperării în domeniul învățământului tehnic și profesional și vor extinde și adânci această cooperare.

Articolul 23

(1) Părțile contractante vor promova contacte largi, în special vizite și întâlniri între cetățenii lor, pe care ele le consideră drept premisă esențială pentru cunoașterea reciprocă și o mai bună înțelegere între popoarele lor.

(2) Ele vor sprijini cooperarea strânsă între partide politice, sindicate, biserici și comunități religioase, fundații, organizații de sport, instituții sociale, organizații și asociații ale femeilor, în domeniul protecției mediului și alte organizații și asociații obștești.

Articolul 24

(1) Părțile contractante confirmă disponibilitatea lor de a înlesni tuturor persoanelor interesate accesul larg la limba și cultura celeilalte țări. Ele vor sprijini inițiative în acest sens ale organizațiilor publice și particulare.

(2) Ele vor coopera în ceea ce privește trimiterea de profesori, calificarea și perfecționarea de cadre didactice, precum și la producerea și punerea la dispoziție a materialului didactic, inclusiv folosirea materialelor audiovizuale.

(3) Ele vor acționa pentru extinderea învățării limbii celeilalte țări, în școli și în alte instituții de învățământ. Ele se vor strădui să lărgească posibilitățile de studiere, în universitățile lor, a culturii, literaturii și limbii celeilalte țări.

Articolul 25

Părțile contractante vor acorda, în cadrul dezvoltării viitoare a relațiilor lor, o importanță deosebită participării active a tinerei generații la promovarea înțelegerii reciproce. De aceea, ele se pronunță pentru contacte intense și cuprinzătoare între tineretul român și german, în consecință, ele vor promova și sprijini întâlnirile, schimburile și cooperarea dintre tineri.

Articolul 26

(1) Părțile contractante sprijină cooperarea în domeniul mijloacelor de comunicare, îndeosebi televiziunea, radioul și presa scrisă. Ele vor acționa pentru recepționarea nestingherită a programelor radio și de televiziune din cealaltă țară.

(2) Ele au convenit ca publicațiile și suplimentele la ziare și reviste în limba celeilalte țări să poată fi, în mod liber, editate și difuzate. în conformitate cu art. 19 și 20 ale Pactului internațional asupra drepturilor civile și politice, publicațiile editate în cealaltă țară pot fi introduse și difuzate în mod nestingherit.

Articolul 27

Părțile contractante vor lua, în concordanță cu stadiul relațiilor lor juridice, toate măsurile menite să promoveze și să înlesnească călătoriile și turismul.

Articolul 28

(1) Cooperarea dintre părțile contractante se referă și la domeniul sanitar, inclusiv prin consultări privind reorganizarea și modernizarea sistemului sanitar din România.

(2) Părțile contractante vor dezvolta și adânci relațiile lor în domeniul protecției sociale și al cooperării în problemele de muncă și politică socială.

Articolul 29

(1) Părțile contractante vor coopera în vederea îmbunătățirii asistenței juridice în materie civilă și penală, precum și în probleme administrative și consulare, ținând seama de ordinea lor juridică și de convențiile multilaterale. în acest sens, ele vor acorda o atenție deosebită posibilităților de simplificare a procedurilor, în interesul cetățenilor lor.

(2) în cadrul legislațiilor lor, ele vor coopera în vederea combaterii criminalității, în special a crimei organizate, inclusiv a traficului ilegal cu stupefiante, terorismului internațional, a traficului ilegal de persoane, a infracțiunilor privind traficul cu arme, precum și a contrabandei cu opere de artă.

Articolul 30

Părțile contractante vor conlucra pentru a-și acorda ajutor reciproc în cazul unor catastrofe și accidente grave.

Articolul 31

Prezentul tratat nu este îndreptat împotriva nimănui. El nu aduce în nici un fel atingere drepturilor și obligațiilor decurgând din convențiile bilaterale și multilaterale în vigoare, încheiate de părțile contractante cu alte state.

Articolul 32

(1) Prezentul tratat va fi supus ratificării; schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc cât mai curând posibil, la Bonn,

(2) Prezentul tratat va intra în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare,

(3) Prezentul tratat va avea o valabilitate de 10 ani. După aceea, valabilitatea lui se va prelungi, automat, pe noi perioade de 5 ani. dacă nici una dintre părțile contractante nu va denunța tratatul, în scris, cu cel puțin un an înaintea expirării termenului respectiv de valabilitate.

Drept pentru care, reprezentanții celor două părți contractante au semnat și sigilat prezentul tratat.

Încheiat la București la 21 aprilie 1992, în două exemplare, fiecare în limbile română și germană, ambele texte având aceeași valabilitate.

Pentru România, Adrian Năstase

Pentru Republica Federală Germania, Hans Dietrich Genscher


Președintele României

Decret cu privire la promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Federala Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa, încheiat la București la 21 aprilie 1992

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa, încheiat la București la 21 aprilie 1992, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României,

Președintele României, Ion Iliescu | București, 15 septembrie 1992 | Nr. 184.


Președintele României

Decret pentru aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenției nr. 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii privitoare la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale ale muncii

În temeiul art. 91 alin. (1) și art. 99 din Constituția României, precum și al art.1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor.

Președintele României decretează:

Art. 1. - Se aprobă Convenția nr. 144 din 2 iunie 1976 a Organizației Internaționale a Muncii privitoare la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale ale muncii.

Art. 2. - Convenția nr. 144 din 2 iunie 1976 a Organizației Internaționale a Muncii privitoare la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale ale muncii se supune spre ratificare Parlamentului.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.
Prim-ministru, Theodor Stolojan

București, 7 iulie 1992 | Nr. 142.


Parlamentul României

Camera Deputaților

Senatul

Lege pentru ratificarea Convenției nr. 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii, adoptată la 2 iunie 1976 la Geneva

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic -Se ratifică Convenția nr. 144 privitoare la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale ale muncii, adoptată la 2 iunie 1976 la Geneva, de Conferința Generală a Organizației Internaționale a Muncii.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 14 iulie 1992 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 8 septembrie 1992 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 16 septembrie 1992 | Nr. 144.


Convenția nr. 144

Convenție privitoare la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale ale muncii [1]

Conferința generală a O.I.M., convocată la Geneva de către Consiliul de administrație al O.I.M. și fiind reunită în a 61-a sesiune a sa, pe data de 2 iunie 1976,

reamintind dispozițiile convențiilor și recomandărilor internaționale existente, în special Convenția asupra libertății sindicale și protecția dreptului sindical, 1948, Convenția asupra dreptului de organizare și de negociere colectivă, 1949, și recomandarea asupra consultării eșaloanelor industrial și național, 1960, care afirmă dreptul celor ce angajează și al muncitorilor de a stabili organizații libere și independente și cer să fie luate măsuri de promovare a unor consultări eficiente la nivel național între autoritățile publice și organizațiile celor ce angajează și ale muncitorilor, precum și dispozițiile numeroaselor convenții și recomandări internaționale ale muncii, care prevăd consultarea organizațiilor celor ce angajează și ale muncitorilor asupra măsurilor ce trebuie luate pentru punerea lor în aplicare,

după examinarea celei de-a 4-a probleme pe ordinea de zi a sesiunii, intitulată „Crearea mecanismelor tripartite însărcinate să promoveze punerea în practică a normelor internaționale ale muncii” și după luarea deciziei de a adopta anumite propuneri relative la consultările tripartite destinate să impulsioneze punerea în practică a normelor internaționale ale muncii,

după luarea deciziei ca aceste propuneri să ia forma unei convenții internaționale,

adoptă, la data de 21 iunie 1976, convenția următoare, care va fi denumită Convenția asupra consultărilor tripartite relative la normele internaționale ale muncii, 1976.

Articolul 1

În prezenta convenție, termenul organizații reprezentative semnifică organizațiile cele mai reprezentative ale celor ce angajează și ale muncitorilor, bucurându-se de dreptul la libertate sindicală.

Articolul 2

1. Orice stat membru al O.I.M., care ratifică prezenta convenție, se angajează să pună în practică procedurile care asigură consultări eficace între reprezentanții guvernului, ai celor ce angajează și ai muncitorilor asupra problemelor privind activitățile O.I.M., enunțate la art. 5 paragraful 1, menționat mai jos.

2. Natura și forma procedurilor prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol vor fi determinate în fiecare țară, conform practicii naționale, după consultarea organizațiilor reprezentative, dacă acestea există, și dacă astfel de proceduri nu au fost încă stabilite.

Articolul 3

1. În scopul procedurilor vizate prin prezenta convenție, reprezentanții celor ce angajează și ăi muncitorilor vor fi aleși în mod liber de organizațiile lor reprezentative, dacă acestea există.

2. Cei ce angajează și muncitorii vor fi reprezentați, în mod egal, în orice organism unde pot avea loc consultări.

Articolul 4

1. Autoritatea competentă își va asuma responsabilitatea sprijinului administrativ al procedurilor vizate prin prezenta convenție.

2. Se vor pune de acord corespunzător autoritatea competentă și organizațiile reprezentative, dacă acestea există, pentru finanțarea oricărei pregătiri necesare persoanelor participante la aceste proceduri.

Articolul 5

1. Procedurile vizate prin prezenta convenție vor avea ca obiect consultări asupra:

a) răspunsurilor guvernelor la chestionare referitoare la punctele înscrise pe ordinea de zi a Conferinței Internaționale a Muncii și comentariile guvernelor asupra proiectelor textelor care trebuie să fie discutate în conferință;

b) propunerilor ce urmează a fi prezentate autorității sau autorităților competente în legătură cu convențiile și recomandările care trebuie să le fie supuse, conform art. 19 al Constituției O.I.M.;

c) reexaminării, la intervale rezonabile, a convențiilor neratificate și a recomandărilor care încă nu s-au pus în aplicare, pentru a înfățișa măsurile care ar putea fi luate pentru a promova aplicarea și ratificarea lor, dacă este cazul;

d) problemelor pe care le pot pune rapoartele ce urmează a fi prezentate B.I.T.-ului, conform art. 22 al Constituției O.I.M.;

e) propunerilor referitoare la denunțarea convențiilor ratificate.

2. Pentru a asigura o examinare adecvată a problemelor vizate la paragraful 1 al prezentului articol, consultările vor avea loc la intervale rezonabile, fixate de comun acord, dar cel puțin o dată pe an.

Articolul 6

Dacă este necesar, după consultarea organizațiilor reprezentative, dacă acestea există, autoritatea competentă va face un raport anual asupra funcționării procedurilor vizate prin prezenta convenție.

Articolul 7

Ratificările oficiale ale prezentei convenții vor fi comunicate directorului general al Biroului Internațional al Muncii și înregistrate de către acesta.

Articolul 8

1. Prezenta convenție nu va obliga decât statele membre ale Organizației Internaționale a Muncii, a căror ratificare a fost înregistrată de către directorul general.

2. Ea va intra în vigoare la 12 luni după ce ratificările a două state membre au fost înregistrate de către directorul general.

3. în continuare, această convenție va intra în vigoare, pentru fiecare stat membru, la 12 luni după data înregistrării ratificării sale.

Articolul 9

1. Orice stat membru care a ratificat prezenta convenție poate să o denunțe la expirarea unei perioade de 10 ani de la data intrării inițiale în vigoare a convenției, printr-un act comunicat directorului general al Biroului Internațional al Muncii și înregistrat de către acesta. Denunțarea nu va avea efect decât la un an de la data înregistrării sale.

2. Orice stat membru care a ratificat prezenta convenție, care în termen de un an de la expirarea perioadei de 10 ani, menționată la paragraful precedent, nu va face uz de facultatea de denunțare prevăzută prin prezentul articol, va fi obligat pentru o nouă perioadă de 10 ani și, ca urmare, va putea denunța prezenta convenție la expirarea fiecărei perioade de 10 ani, în condițiile prevăzute de prezentul articol.

Articolul 10

1. Directorul general al Biroului Internațional al Muncii va notifica tuturor statelor membre ale Organizației Internaționale a Muncii înregistrarea tuturor ratificărilor și denunțărilor care îi vor fi comunicate de către statele membre ale organizației.

2. Notificând statelor membre ale organizației înregistrarea celei de-a doua ratificări care i-a fost adusă la cunoștință, directorul general va atrage atenția statelor membre ale organizației asupra datei la care prezenta convenție va intra în vigoare.

Articolul 11

Directorul general al Biroului Internațional al Muncii va comunica secretarului general al Națiunilor Unite, în scopul înregistrării, în conformitate cu art. 102 al Cartei Națiunilor Unite, informații complete în legătură cu toate ratificările și toate actele de denunțare pe care le-a înregistrat în conformitate cu articolele precedente.

Articolul 12

Ori de câte ori va considera necesar, Consiliul de administrație al Biroului Internațional al Muncii va prezenta conferinței generale un raport asupra aplicării prezentei convenții și vă examina dacă este cazul să se înscrie pe ordinea de zi a conferinței problema revizuirii sale totale sau parțiale.

Articolul 13

1. În cazul în care conferința ar adopta o nouă convenție care revizuiește total sau parțial prezenta convenție și numai dacă noua convenție nu dispune altfel:

a) ratificarea de către un stat membru a noii convenții de revizuire va antrena, de plin drept, fără a se ține seama de art. 9 de mai sus, denunțarea imediată a prezentei convenții, sub rezerva ca noua convenție care revizuiește să fi intrat în vigoare;

b) cu începere de la data intrării în vigoare a noii convenții care revizuiește, prezenta convenție va înceta de a mai fi deschisă ratificării statelor membre.

2. Prezenta convenție va rămâne în orice caz în vigoare în forma și conținutul său pentru statele membre care au ratificat-o și care nu vor ratifica convenția care revizuiește.

Articolul 14

Textele francez și englez ale prezentei convenții au aceeași valabilitate.


Președintele României

Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Convenției nr, 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii, adoptată la 2 iunie 1976 la Geneva

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Convenției nr. 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii, adoptată la 2 iunie 1976 la Geneva, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României,

Președintele României, Ion Iliescu | București, 15 septembrie 1992 | Nr. 185.


Parlamentul României

Camera Deputaților

Senatul

Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul protecției mediului înconjurător

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul protecției mediului înconjurător, semnată la Sofia la 9 decembrie 1991.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 5 martie 1992 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 9 septembrie 1992 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 16 septembrie 1992 | Nr. 97.

Convenție între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul protecției mediului înconjurător

Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria, denumite în cele ce urmează părți contractante, conducându-se după principiile și normele unanim admise ale dreptului internațional, inclusiv scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite,

având în vedere interesele și drepturile suverane ale celor două state,

pornind de la principiile egalității în drepturi, independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc,

ținând seama de prevederile pertinente ale Actului final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, precum și ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă,

hotărâte să dezvolte relațiile de bubă vecinătate și colaborare în zona Peninsulei Balcanice și să contribuie la protecția ecologică a acesteia,

având în vedere prevederile Declarației privind colaborarea statelor dunărene în probleme de gospodărire a apelor Dunării și, în special, de protecție a apelor fluviului împotriva poluării, adoptată la București în anul 1985,

subliniind că, pentru asigurarea unui înalt nivel de securitate nucleară, chimică și a altor forme de securitate ecologică, cele două părți contractante acordă o importanță deosebită amplasării și funcționării centralelor nuclearo-electrice, ale instalațiilor chimice și ale altor obiective care poluează peste frontieră, cât și perfecționării tehnice în toate fazele de realizare și exploatare a unor astfel de instalații, precum și măsurilor de prevenire a accidentelor nucleare, chimice și a altor accidente și de limitare a consecințelor acestora,

fiind convinse că protecția și ameliorarea mediului înconjurător sunt în interesul generațiilor prezente și viitoare, creează condiții favorabile pentru sănătatea populației și au o mare importanță pentru bunăstarea și prosperitatea celor două popoare,

ținând seama că degradarea mediului înconjurător, ca urmare a poluării, poate fi evitată prin măsuri preventive,

considerând că este necesară, și există posibilități reale pentru o colaborare reciproc avantajoasă pentru protecția mediului înconjurător, iar realizarea acesteia va contribui la dezvoltarea relațiilor prietenești între cele două țări,

considerând că este necesară colaborarea cu Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Agenția Internațională pentru Energie Atomică (A.I.E.A.), Comisia Economică pentru Europa a O.N.U. (ECE/ O.N.U.) și alte organisme specializate în domeniul protecției mediului înconjurător,

au convenit următoarele:

Articolul 1

Definiții în înțelesul prezentei convenții:

a) poluarea mediului înconjurător înseamnă orice emanare în mediul înconjurător (aer, apă, sol) de energie și substanțe solide, lichide și gazoase, inclusiv radioactive, care duce la urmări dăunătoare pentru sănătatea oamenilor, provoacă daune resurselor biologice, ecosistemelor și valorilor materiale;

b) poluarea atmosferică înseamnă introducerea în atmosferă de către om, direct sau indirect, de substanțe sau de energie având o acțiune nocivă de natură să pună în pericol sănătatea omului, să dăuneze resurselor biologice și ecosistemelor, să deterioreze bunurile materiale și să aducă atingere valorilor de agrement ori să creeze piedici în utilizarea legitimă a mediului înconjurător;

c) poluarea apelor înseamnă acea schimbare a compoziției apelor, care le face dăunătoare pentru sănătatea oamenilor, neadecvate pentru întrebuințarea economică sau recreativă, și duce la deteriorarea florei și faunei din mediul acvatic;

d) poluarea solului înseamnă acea acumulare de substanțe dăunătoare în stratul de sol productiv, Care duce la diminuarea fertilității acestuia sau deteriorează producția agricolă și pădurile și are urmări dăunătoare pentru sănătatea oamenilor;

e) poluant înseamnă orice substanță sau energie care provoacă poluarea aerului, apelor și solului;

f) sursă de poluare înseamnă obiective, instalații și forme de activități care provoacă orice poluare a mediului înconjurător;

g) poluarea transfrontalieră înseamnă poluarea mediului înconjurător pe teritoriul statului uneia dintre părțile contractante de la surse care se află amplasate integral sau parțial în limitele teritoriului aflat sub jurisdicția națională a statului, celeilalte părți contractante;

h) zone de influență transfrontieră înseamnă o parte din teritoriile statelor părților contractante pe care este amplasată sursa reală sau potențială de poluare transfrontieră sau care face obiectul unei astfel de poluări.

Articolul 2

Obiectul convenției

1. Prezenta convenție reglementează problemele colaborării dintre părțile contractante pentru prevenirea poluării mediului înconjurător, precum și cele ale colaborării economice și tehnico-științifice legate de protecția mediului înconjurător.

2. Prevederile prezentei convenții au în vedere obiectivele și instalațiile amplasate Sau prevăzute a fi amplasate pe teritoriul statului uneia dintre părțile contractante, precum și activitățile care provoacă sau pot provoca poluarea transfrontieră a mediului înconjurător.

Articolul 3

Obligații ale părților contractante de a preveni poluarea transfrontieră

1. Părțile contractante se obligă să întreprindă măsurile necesare, inclusiv cu caracter legislativ, pentru prevenirea, înlăturarea și controlul poluării transfrontiere a mediului înconjurător până la concentrațiile maxime admise, stabilite potrivit prevederilor art. 6 lit. e) din prezenta convenție, cu scopul de a nu aduce daune pe teritoriul statului celeilalte părți contractante.

2. Părțile contractante se obligă să ocrotească omul și mediul înconjurător împotriva poluării și altor acțiuni cu efecte nocive, de natură să pună în pericol sănătatea populației sau să dăuneze ecosistemelor și valorilor materiale ori să aducă atingere utilizării legitime a mediului înconjurător, în sensul în care este definită în art. 1 lit. a) din prezenta convenție și, în acest scop, vor acționa pentru a preveni și înlătura poluarea mediului înconjurător, oricare ar fi sursa acesteia.

3. Părțile contractante își vor uni eforturile și vor conveni măsuri destinate prevenirii accidentelor nucleare, limitării și lichidării consecințelor acestora, prin inițierea, adoptarea și efectuarea măsurilor tehnice și organizatorice, în primul rând prin perfecționarea tehnică a instalațiilor nucleare în funcțiune, inclusiv prin luarea oricăror alte măsuri necesare, ținând seama și de normele, standardele și recomandările referitoare la securitatea centralelor nuclearo-electrice, adoptate de A.I.E.A. și alte organizații internaționale la care ambele state sunt membre, astfel încât teritoriul statului celeilalte părți contractante să nu fie afectat de poluarea radioactivă.

4. Părțile contractante vor rezolva problemele privind poluarea radioactivă cauzată de centralele nucleoaro-electrice, atât în condiții normale de funcționare a acestor centrale, cât și în caz de accident nuclear, cu respectarea normelor, standardelor și recomandărilor internaționale referitoare la securitatea centralelor nuclearo-electrice, adoptate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, precum și în cadrul altor organizații internaționale la care ambele state sunt membre.

Caracteristicile tehnice și cerințele de securitate ale centralelor nuclearo-electrice, referitoare la amplasarea judicioasă, construirea, exploatarea și perfecționarea acestora, trebuie să corespundă normelor și standardelor sus-menționate.

5. Părțile contractante își vor uni eforturile și vor conveni măsuri pentru prevenirea accidentelor chimice, limitarea și lichidarea consecințelor acestora, prin inițierea, adoptarea și realizarea de măsuri corespunzătoare tehnice și organizatorice, în primul rând prin amplasarea judicioasă a obiectivelor chimice și a altor obiective nou proiectate, precum și prin funcționarea tehnică a unor astfel de obiective în funcțiune și în curs de construire, astfel încât să se evite poluarea transfrontieră.

6. înainte de luarea unei hotărâri de construire de noi obiective care pot fi surse potențiale de poluare; transfrontieră, părțile contractante se vor consulta între ele în cadrul comisiei stabilite potrivit prevederilor art. 12 din prezenta convenție.

7. Organele competente ale părților contractante vor încheia acorduri în vederea concretizării problemelor legate de securitatea nucleară și securitatea chimică și în alte domenii ale industriei, reglementate la pct. 3-5 din prezentul articol, cel mai târziu în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a convenției.

Articolul 4

Domenii de colaborare

Colaborarea dintre cele două părți contractante cuprinde:

1. În domeniul calității aerului;

a) schimbul reciproc și operativ de informații asupra producerii unor accidente sau calamități la obiective sau instalații care, prin emisie în atmosferă, pot afecta teritoriul statului celeilalte părți contractante;

b) informarea reciprocă cu date meteorologice referitoare la transportul transfrontieră al poluanților prin atmosferă;

c) notificarea neîntârziată a oricărui accident nuclear care implică instalații și activități nucleare și provoacă o eliberare de substanțe radioactive care a avut sau poate avea drept consecință efecte transfrontieră care să afecteze teritoriul celeilalte țări, inclusiv apele fluviului Dunărea;

d) notificarea neîntârziată a apariției sau a pericolului de apariție pe teritoriul propriu a unei situații de urgență radiologică, precum și a accidentului nuclear, care s-au produs pe teritoriul propriu și sunt legate de eliberarea sau pericolul de eliberare de substanțe radioactive dincolo de frontierele naționale.

2. în domeniul calității apei:

a) elaborarea de tehnologii și instalații pentru epurarea apelor poluate;

b) elaborarea sistemelor de alimentare cu apă în circuit închis în diferite domenii ale industriei și agriculturii;

c) elaborarea de condiții și tehnologii pentru folosirea apelor uzate la irigații;

d) efectuarea de măsurători hidrologice și altele, inclusiv de calitate a apelor Dunării, precum și crearea unui sistem de informare operativă reciprocă în cazul poluării accidentale;

e) convenirea de măsuri pentru prevenirea poluării radioactive a apelor Dunării, în special cu privire la transportul de combustibil nuclear ars pe Dunăre, inclusiv interzicerea deversării deșeurilor radioactive.

3. în domeniul calității solului:

a) efectuarea unor lucrări de cercetare și proiectare pentru obiective de interes reciproc;

b) schimb de documentații și experiență privind rezultatele lucrărilor de cercetare tehnico-științifică referitoare la probleme de interes reciproc.

Articolul 5

Alte obligații de colaborare

3. Părțile contractante, pe baza legislației lor interne și în conformitate cu înțelegerile realizate în cadrul prezentei convenții, vor lua măsuri pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor poluării transfrontiere a mediului înconjurător.

2. Părțile contractante se angajează:

a) să introducă la obiectivele și instalațiile existente, care sunt sursă de poluare, sistemele necesare pentru protecția mediului înconjurător, luând în considerare normele convenite privind concentrațiile maxime admise, stabilite potrivit prevederilor art. 6 lit. e) din prezenta convenție;

b) să dea prioritate tehnologiilor nepoluante la alegerea tehnologiilor pentru uzinele noi;

c) să organizeze și să urmărească respectarea normelor care au fost convenite cu privire la poluarea mediului înconjurător.

Articolul 6

Formele colaborării

Părțile contractante realizează colaborarea în domeniul protecției mediului înconjurător prin:

a) elaborarea în comun de programe și proiecte pentru studierea și soluționarea problemelor protecției mediului înconjurător;

b) colaborarea în domeniul construcțiilor, al echipamentelor și schimbului de tehnologii, producerii și introducerii de instalații pentru protecția mediului înconjurător, precum și aparaturii de măsură și control;

c) schimb de informații tehnico-științifice, de documentații și rezultate ale unor cercetări, inclusiv informații privind metodele de evaluare a unor eventuale urmări ecologice ale activităților economice;

d) colaborarea în domeniul cercetărilor științifice privind supravegherea și evaluarea stării mediului înconjurător;

e) elaborarea și convenirea de norme privind concentrațiile maxime admise pentru substanțele poluante din aer, apă și sol și de metodici pentru stabilirea lor;

f) elaborarea de sisteme pentru notificarea poluării în situații de avarii;

g) consultări pe diverse aspecte ale protecției mediului înconjurător;

h) informarea reciprocă asupra emisiilor de poluanți de la sursele reciproc stabilite, care ar putea ajunge pe teritoriul statului celeilalte părți contractante;

i) asigurarea legăturilor directe între organele competente ale celor două părți contractante pentru stabilirea măsurilor concrete și operative destinate prevenirii și, în special, combaterii imediate și eficiente a poluării;

j) organizarea de conferințe, simpozioane și consfătuiri, schimburi de vizite ale oamenilor de știință, experților și specialiștilor;

k) măsurători comune pentru stabilirea gradului de poluare în zonele de influență transfrontieră și punerea de acord a metodologiilor de realizare a acestora.

Articolul 7

Acțiuni pentru prevenirea și încetarea poluării transfrontiere

Părțile contractante:

a) organizează consultări în probleme privind poluarea transfrontieră de la obiective și instalații care există în prezent sau care vor fi realizate în viitor și pot fi surse de poluare transfrontieră;

b) pe baza măsurilor convenite, organizează măsurători comune ale emisiilor și imisiilor poluanților proveniți de la obiectivele și instalațiile menționate la lit. a) din acest articol și asupra propagării lor peste frontieră;

c) iau măsuri, individual sau în comun, după caz, pentru reducerea poluării în limitele convenite;

d) în cadrul comisiei stabilite potrivit prevederilor art. 12 din prezenta convenție și pe baza măsurilor și programelor convenite, elaborate pentru obiectivele surse potențiale de poluare transfrontieră, pregătesc proiectul pentru soluțiile, respective, care se aprobă de către guvernul părții contractante pe al cărui teritoriu este amplasat obiectivul care constituie sursă de poluare.

Articolul 8

Acțiuni pentru prevenirea poluării transfrontiere de la obiectivele noi

1. Părțile contractante se obligă să se consulte între ele cu privire la acțiunile întreprinse pentru realizarea sau modernizarea de obiective și instalații, precum și în ceea ce privește luarea de măsuri sau desfășurarea de activități care ar putea conduce la poluarea transfrontieră a mediului înconjurător, atât în cadrul exploatării normale a acestora, cât și al avariilor posibile. În caz de necesitate, se vor lua măsuri suplimentare pentru prevenirea sau reducerea poluării transfrontiere.

2. Nici una dintre părțile contractante nu va admite pe teritoriul statului său construirea de obiective noi sau menținerea în funcțiune de obiective, fără să introducă mijloacele tehnice care să prevină poluarea transfrontieră a mediului înconjurător peste limitele concentrațiilor maxime admise, stabilite potrivit prevederilor art. 6 lit. e) din prezenta convenție.

3. Pe timpul construirii obiectivelor prevăzute la pct. 1 din acest articol, părțile contractante pot conveni crearea de grupe mixte care să urmărească realizarea măsurilor pentru protecția mediului înconjurător.

Articolul 9

Supravegherea situației mediului înconjurător

1. Părțile contractante:

a) organizează pe teritoriile statelor lor puncte pentru supravegherea situației aerului, apelor și a solului;

b) stabilesc periodicitatea supravegherii și apreciază rezultatele măsurătorilor în punctele de supraveghere;

c) fac schimb de informații despre rezultatele măsurătorilor în punctele de supraveghere asupra situației mediului înconjurător.

2. în caz de necesitate, părțile contractante pot conveni formarea de grupe mixte de lucru la nivel de specialiști, pentru determinarea situației mediului înconjurător într-o anumită zonă.

3. În cazurile în care unele obiective sau activități de pe teritoriul statului uneia dintre părțile contractante poluează mediul înconjurător pe teritoriul statului celeilalte părți contractante peste concentrațiile maxime admise," stabilite potrivit prevederilor art. 6 lit. e) din prezenta convenție, grupele mixte de experți rac propuneri comisiei stabilite potrivit art, 12 din prezenta convenție, în vederea convenirii de măsuri pentru înlăturarea poluării de orice natură, inclusiv oprirea parțială sau totală a obiectivelor sau a activităților.

4. Realizarea supravegherii calității aerului, apei și solului se face prin metode convenite și tip de aparatură, specifice substanțelor poluante examinate, precum și prin programul convenit de monitoring integrat al mediului înconjurător.

Articolul 10

Organizarea informării reciproce și a acordării de asistență

1.. Notificarea în cazuri de calamități și avarii, precum și periodicitatea realizării observațiilor, metodologia de apreciere a rezultatelor observațiilor, normele și criteriile de calitate a factorilor de mediu, schimbul reciproc al acestora, realizarea de măsurători comune, modalitatea de acordare a asistenței în cazul poluării aerului, apei sau solului, precum și modul concret de organizare a colaborării prevăzute în prezenta convenție vor fi stabilite în Regulamentul privind informarea reciprocă și acordarea de asistență în cazul poluării transfrontiere, care va fi elaborat și convenit de părțile contractante în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei convenții.

2. De comun acord, fiecare parte contractantă acordă ajutor părții contractante pe teritoriul statului căruia s-a declanșat o calamitate sau avarie, prin consultări și mijloace tehnice, în funcție de posibilitățile de care dispune

Articolul 11

Cercetări în domeniul ecologiei și tehnologiilor ecologice

1. Părțile contractante elaborează și convin programe pentru studii, cercetări și proiecte comune, schimb de documentații și informații, acordarea de asistență tehnică sau experimente comune și schimb de experiență, care au ca scop îmbunătățirea sau restabilirea stării mediului înconjurător, precum, și pentru conservarea diversității speciilor.

2. Datele observațiilor și rezultatele cercetărilor științifice obținute ca urmare a activităților desfășurate în comun, potrivit tematicii de cercetare convenite în cadrul prezentei convenții, inclusiv cele cu caracter de invenție, pot fi folosite pe teritoriul statului fiecăreia dintre părțile contractante, în conformitate cu legislația internă a acestuia;

3. Protecția juridică și folosirea invențiilor, mostrelor industriale și a mărcilor de fabrică care se creează în cursul aplicării acestei convenții se realizează în conformitate cu acordurile internaționale la care participă cele două state, iar în lipsa acestora, în conformitate cu legislația internă.

Articolul 12

Mecanismul de control al îndeplinirii obligațiilor părților contractante

1. În scopul organizării și soluționării operative a activităților în domeniul protecției mediului înconjurător, părțile contractante vor înființa Comisia interguvernamentală pentru protecția mediului înconjurător (denumită comisie) și își vor desemna împuterniciții pentru soluționarea operativă a problemelor în perioada dintre ședințele comisiei:

2. Organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiei se reglementează prin statutul de organizare și funcționare al acesteia, elaborat de comisie în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei convenții și aprobat potrivit legislației naționale a fiecărei părți contractante.

3. Reuniunile comisiei au loc, alternativ, pe teritoriul statului fiecăreia dintre părțile contractante, pentru soluționarea problemelor care intră în atribuțiile ei.

4. Cheltuielile legate de organizarea fiecărei reuniuni se suportă de către partea contractantă pe teritoriul căreia are loc întâlnirea.

Articolul 13 Modalitatea de trecere a frontierei

Cele două părți contractante vor reglementa printr-un protocol modul de trecere a frontierei de stat de către persoanele însărcinate cu aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei convenții, pe bază de permise de frontieră.

Articolul 14

Reglementarea diferendelor

1. În cazul apariției unui diferend cu privire la interpretarea sau aplicarea acestei convenții sau a măsurilor adoptate în conformitate cu aceasta, părțile contractante vor căuta soluționarea diferendelor prin negocieri în cadrul comisiei sau printr-o altă modalitate acceptabilă ambelor părți contractante,

2. În perioada negocierilor, părțile contractante se angajează, în conformitate cu principiul bunei-credințe, să se abțină de la efectuarea activității care constituie obiect al diferendului, precum și de la îndeplinirea oricăror alte măsuri care pot să complice litigiul sau să îngreuieze realizarea unei înțelegeri,

3. În cazul când nu a putut fi soluționat pe calea prevăzută la pct. 1 al acestui articol, diferendul se supune spre rezolvare guvernelor celor două țări

Articolul 13

Obligații asumate prin alte convenții privind protecția mediului înconjurător

Prevederile prezentei convenții nu atrag stingerea drepturilor și obligațiilor părților contractante care decurg din înțelegerile internaționale încheiate anterior, de fiecare dintre ele, în legătură cu protecția mediului înconjurător.

Articolul 16

Completarea și modificarea convenției

1. Fiecare parte contractantă poate să propună completări și modificări la prezenta convenție.

2. Textele completărilor și modificărilor propuse se prezintă spre examinare celeilalte părți contractante,

3. Completările și modificările se adoptă prin acordul comun al celor două părți contractante și intră în vigoare potrivit regulilor de la art. 17 al prezentei convenții.

Articolul 17

Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție este supusă ratificării în conformitate cu prevederile legislației naționale a fiecărei părți contractante.

2. Prezenta convenție va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări privind ratificarea ei de către cele două părți contractante.

3. Părțile contractante se obligă să supună ratificării prezenta convenție, potrivit pct. 1 al acestui articol, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 60 de zile de îa data semnării ei.

Articolul 18

Termenul de valabilitate

Prezenta convenție se încheie pe o perioadă de 5 ani și se va prelungi în mod automat, pe noi perioade de câte 5 ani, dacă nici una dintre părțile contractante nu va comunica în scris, cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, intenția sa de a o denunța.

Semnată la Sofia la data de 9 decembrie 1991, în două exemplare, fiecare în limba română și în limba bulgară, ambele texte având aceeași valoare autentică.

Pentru Guvernul României.

Marcian Bleahu, ministru

Pentru Guvernul Republicii Bulgaria,

Vladimir Vasiliev, ministru

Președintele României

Decret cu privire Ia promulgarea Legii pentru ratificarea iTvei dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul protecției mediului înconjurător

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul protecției mediului înconjurător și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României ION ILIESCU

București, 15 septembrie 1992, Nr. 186.

  1. Data intrării în vigoare: 16 mai 1978; traducere.