2.178 de modificări
Monitorul Oficial 4/1994: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Monitorul Oficial 4/1994 (vedeți sursa)
Versiunea de la data 15 ianuarie 2012 20:34
, 15 ianuarie 2012fără descrierea modificării
Lgall (discuție | contribuții) |
Gall (discuție | contribuții) Fără descriere a modificării |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
__FORCETOC__ | __FORCETOC__ | ||
[[Category:Monitorul Oficial|*1994 0004]] | [[Category:Monitorul Oficial|*1994 0004]] | ||
= Monitorul Oficial al României = | = Monitorul Oficial al României = | ||
Anul VI, Nr. [[issue::4]] - Partea I | Anul VI, Nr. [[issue::4]] - Partea I - Marți, 11 ianuarie [[year::1994]] | ||
== Legi == | == Legi == | ||
=== Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Canadei privind relațiile militare, semnat la Ottawa la 7 iunie 1993 === | === Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Canadei privind relațiile militare, semnat la Ottawa la 7 iunie 1993 === | ||
| Linia 19: | Linia 14: | ||
{{SemnLege92p|FelAct=lege|tipS= |dataSenat=23 noiembrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția | {{SemnLege92p|FelAct=lege|tipS= |dataSenat=23 noiembrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României |pt1= p.|presSenat=Doru Ioan Tărăcilă|dataCd=20 decembrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României |pt2=p. |presCd=Ion Rațiu|dataAct=30 decembrie 1993|nrAct=93}} | ||
| Linia 50: | Linia 45: | ||
Drept pentru care subsemnații, autorizați în modul cuvenit, au semnat acest acord. | Drept pentru care subsemnații, autorizați în modul cuvenit, au semnat acest acord. | ||
Încheiat la Ottawa, la data de 7 iunie 1993, în două exemplare, fiecare în limbile româna, engleză și franceză, toate textele fiind egal autentice. | |||
Pentru Guvernul României, | Pentru Guvernul României, | ||
'''general-locotenent Dumitru | '''general-locotenent Dumitru Cioflină,''' | ||
secretar de stat și șef al Marelui Stat Major | secretar de stat și șef al Marelui Stat Major | ||
| Linia 69: | Linia 64: | ||
{{SemnLege92p|FelAct=lege|tipS= |dataSenat=19 octombrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României |pt1= p.|presSenat=Doru Ioan Tărăcilă|dataCd=20 decembrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României |pt2=p. |presCd=Ion Rațiu|dataAct=30 decembrie 1993|nrAct=94}} | |||
{{SemnLege92p|FelAct=lege|tipS= |dataSenat=19 octombrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția | |||
| Linia 227: | Linia 221: | ||
(1) Orice diferend dintre o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante referitor la investiții va fi rezolvat pe cale amiabilă între părțile la diferend. | (1) Orice diferend dintre o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante referitor la investiții va fi rezolvat pe cale amiabilă între părțile la diferend. | ||
(2) Dacă aceste diferende nu pot fi rezolvate pe cale amiabilă, fiecare parte contractantă consimte să supună, fie tribunalului competent al părții contractante gazdă, fie Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (denumit în continuare ''centrul''), prevazut în Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și naționalii altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965 (denumită în continuare ''convenția''), orice diferend care se | (2) Dacă aceste diferende nu pot fi rezolvate pe cale amiabilă, fiecare parte contractantă consimte să supună, fie tribunalului competent al părții contractante gazdă, fie Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (denumit în continuare ''centrul''), prevazut în Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și naționalii altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965 (denumită în continuare ''convenția''), orice diferend care se ivește între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante, ceea ce presupune: | ||
:(i) o obligație pe care și-a asumat-o partea contractantă față de un investitor al celeilalte părți contractante în legătură cu o investiție sau cu activități asociate efectuate de acest investitor; sau | :(i) o obligație pe care și-a asumat-o partea contractantă față de un investitor al celeilalte părți contractante în legătură cu o investiție sau cu activități asociate efectuate de acest investitor; sau | ||
:(ii) o pretinsă încălcare a oricărui drept conferit sau creat de acest acord în legătură cu o investiție sau cu activități asociate efectuate de acest investitor. | :(ii) o pretinsă încălcare a oricărui drept conferit sau creat de acest acord în legătură cu o investiție sau cu activități asociate efectuate de acest investitor. | ||
| Linia 253: | Linia 247: | ||
(3) Tribunalul arbitral va fi constituit astfel: în termen de 3 luni de la primirea cererii pentru arbitrare, fiecare parte contractantă va numi un arbitru. Cei doi arbitri vor alege un cetățean al unui stat terț care, cu aprobarea celor două părți contractante, va acționa ca președinte al tribunalului (denumit în continuare ''președintele''). Președintele va fi numit în interval de 3 luni de la data numirii celorlalți doi arbitri. | (3) Tribunalul arbitral va fi constituit astfel: în termen de 3 luni de la primirea cererii pentru arbitrare, fiecare parte contractantă va numi un arbitru. Cei doi arbitri vor alege un cetățean al unui stat terț care, cu aprobarea celor două părți contractante, va acționa ca președinte al tribunalului (denumit în continuare ''președintele''). Președintele va fi numit în interval de 3 luni de la data numirii celorlalți doi arbitri. | ||
(4) Dacă la intervalul menționat în paragraful (3) al acestui articol una dintre părțile contractante nu și-a numit arbitrii sau cei doi arbitri nu au fost de acord cu numirea președintelui, se poate apela la președintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirea. Dacă se întâmplă ca acesta să fie un național al uneia dintre părțile contractante sau este împiedicat din alt motiv să- | (4) Dacă la intervalul menționat în paragraful (3) al acestui articol una dintre părțile contractante nu și-a numit arbitrii sau cei doi arbitri nu au fost de acord cu numirea președintelui, se poate apela la președintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirea. Dacă se întâmplă ca acesta să fie un național al uneia dintre părțile contractante sau este împiedicat din alt motiv să-și exercite funcția menționată, vicepreședintele va fi invitat să facă numirile. Dacă se întâmplă ca și vicepreședintele să fie un național al oricărei părți contractante sau dacă este implicat să-și exercite funcția menționată, membrul Curții Internaționale de Justiție, următorul în ordine ierarhică, care nu este național al vreunei părți contractante, va fi invitat să facă numirea. | ||
(5) Tribunalul arbitral va lua decizia cu majoritate de voturi. Această decizie va fi obligatorie. Fiecare parte contractantă va suporta costul arbitrului și al reprezentării în procedurile de arbitraj; cheltuielile pentru președinte, precum și celelalte cheltuieli vor fi împărțite egal între ambele părți contractante. Tribunalul își va stabili propria procedură. | (5) Tribunalul arbitral va lua decizia cu majoritate de voturi. Această decizie va fi obligatorie. Fiecare parte contractantă va suporta costul arbitrului și al reprezentării în procedurile de arbitraj; cheltuielile pentru președinte, precum și celelalte cheltuieli vor fi împărțite egal între ambele părți contractante. Tribunalul își va stabili propria procedură. | ||