Monitorul Oficial 193/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::193 - Partea I - Joi, 28 iulie year::1994

Hotărâri ale Guvernului României

Guvernul României

Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 și 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcții

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind conducerea și asigurarea calității în construcții, Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor și Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor, prevăzute în anexele nr. 1-3 la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prevederile hotărârii intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

p. Prim-ministru, Teodor Viorel Meleșcanu, ministru de stat, afacerilor externe | București, 3 iunie 1994 | Nr. 281.

Contrasemnează:

Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogoș, secretar de stat

Anexa Nr. 1

Regulament privind conducerea și asigurarea calității în construcții

Capitolul I

Prevederi generale

Art. 1. - Conducerea și asigurarea calității în construcții constituie o componentă principală a sistemului calității în construcții și reprezintă o parte semnificativă a funcției, generale de conducere dintr-o unitate. Conducerea și asigurarea calității stabilește și traduce în fapt politica în domeniul calității, prin activități prestabilite și sistematice, destinate să prevină noncalitatea, să asigure realizarea și garantarea calității cerute,;n condiții raționale de cost și termen, și să ofere încredere în capacitatea unității.

Art. 2. - Sistemul conducerii și asigurării calității în construcții cuprinde două părți constitutive inseparabile, dar cu roluri distincte:

• conducerea calității, care determină și aplică politica în domeniul calității;
• asigurarea calității, care reprezintă instrumentul de aplicare a politicii în domeniul calității, prin activități adecvate pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale stabilite între factorii implicați în procesul de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a construcției.

Art. 3. - Prezentul regulament stabilește cadrul normativ general, principalele elemente de conținut și metodologice pentru elaborarea, aplicarea și dezvoltarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții.

Art. 4. - Prevederile regulamentului se adresează unităților participante sau implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a construcțiilor: investitori, proprietari, unități de cercetare, de proiectare, producători și furnizori de produse și servicii pentru construcții, executanți și utilizatori. Prevederile se referă la activitățile legate de construcții pe întreaga durată de existență a acestora.

Art. 5. - Detalierea elementelor de conținut și metodologice ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții se face prin proceduri specifice diferitelor unități participante, ținând seama de categoria de importanță a construcției, de specificul și complexitatea acesteia.

Art. 6. - Definițiile termenilor utilizați sunt prevăzute în anexa nr. 1 a) la prezentul regulament.

Capitolul II

Elemente de conținut și metodologice ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții

Art. 7. - Sistemul de conducere și de asigurare a calității în construcții comportă stabilirea următoarelor elemente principale:

• datele de intrare;
• elementele principale de conținut;
• elementele metodologice ale dezvoltării și aplicării sistemului;
• documentele tehnice.

Conținutul și dezvoltarea elementelor menționate mai sus se fac pe baza prevederilor prezentului regulament, în funcție de specificul unităților implicate. Acestea urmează a-și stabili propriul lor sistem de conducere și de asigurare a calității.

Date de intrare ale sistemului

Art. 8. - Datele de intrare ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții sunt concretizate prin documentația tehnică anexată contractelor (temă-program de cercetare, de proiectare, proiect, specificație tehnică, caiet de sarcini etc), care trebuie rezolvate pe baza prevederilor din reglementările tehnice în vigoare.

Art. 9. - Unitățile participante la proiectarea, realizarea, exploatarea și postutilizarea construcțiilor au obligația să asigure, prin sistemele proprii de conducere și de asigurare a calității, obținerea nivelului de calitate convenit.

Elemente principale de conținut ale sistemului

Art. 10. - Sistemul de conducere și de asigurare a calității în construcții cuprinde următoarele elemente principale de conținut:

• programul de asigurare a calității;
• organizarea aferentă sistemului;
• funcțiunile sistemului.

Acestea se elaborează, se aplică și se actualizează continuu de către unitățile participante.

Elementele principale de conținut trebuie definite și precizate potrivit specificului activităților din unitățile respective și în conformitate cu cerințele față de acestea, determinate de anumiți factori care caracterizează produsele sau lucrările ce fac obiectul contractelor încheiate.

Art. 11. - Programul de asigurare a calității în construcții stabilește dispozițiile specifice directoare pentru definirea și obținerea calității, precizând obiectivele, regulile de operare, resursele și secvențele activităților legate de calitate. Programul se referă atât la elemente interne (parțial confidențiale) ale conducerii calității specifice unității respective, căi și la cerințe ale asigurării externe a calității, potrivit contractelor încheiate. Programul este concretizat prin următoarele documente principale:

• manualul de asigurare a calității, care descrie sistemul de conducere și de asigurare a calității și care are caracter neconfidențial:
• procedurile aferente funcțiilor sistemului de conducere și de asigurare a calității și procedurile tehnice de execuție sau de proces.

Pentru fiecare obiect al activității (proiect, produs, lucrare, serviciu), unitatea respectivă își stabilește programul de asigurare a calității prin care se precizează elementele de conținut corespunzătoare din manualul de asigurare a calității, procedurile aferente sistemului, procedurile tehnice, precum și planul de control al calității, verificări și încercări, în funcție de modelul de asigurare a calității și condițiile contractuale.

Art. 12. - Organizarea aferentă sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții, integrată în sistemul general de organizare și de funcționare a unității, trebuie să cuprindă:

• definirea metodelor de conducere, a responsabilităților și a obiectivelor privind asigurarea calității, cu precizarea legăturilor dintre compartimentele implicate;
• numirea sau delegarea conducerii și membrilor compartimentelor de asigurare a calității și de control al calității și învestirea acestora cu autoritatea necesară;
• asigurarea independenței compartimentelor de asigurare a calității și de control al calității, față de conducerea nemijlocită a producției din unitatea respectivă și subordonarea lor directă pe linie organizatorică, funcțională și de autoritate, președintelui consiliului de administrație sau directorului general;

• formarea și instruirea personalului.

Art. 13. - Funcțiunile principale ale sistemului de conducere și de asigurare a calității in construcții, față de care se stabilesc cerințele diferitelor modele pentru categorii de asigurare a calității, se referă la următoarele:

• analiza contractului;
• controlul proiectării;
• controlul documentelor;
• aprovizionarea;
• produse (servicii) furnizate de beneficiar;
• recepția, identificarea și trasabilitatea (regăsirea) produselor;
• controlul proceselor privind execuția produselor, lucrărilor și serviciilor;
• verificarea și încercarea produselor și serviciilor prestate;
• controlul și verificarea pe parcursul execuției și în final a lucrărilor;
• controlul și verificarea finală a produselor, lucrărilor și serviciilor (numai pentru modelul nr. 3)
• mijloace (echipamente) de control, măsurare și încercare:
• stadiul controalelor și încercărilor;
• controlul neconformităților;
• acțiuni corective;
• primirea, manipularea și depozitarea produselor;
• înregistrări privind calitatea;
• audit al sistemului calității;
• urmărirea comportării în exploatare;
• instruirea personalului.

În cadrul sistemului de conducere și de asigurare a calității elaborat și aplicat, se selectează pentru fiecare contract în parte acele funcții care corespund modelului adoptat pentru categoria de asigurare a calității.

Elemente metodologice ale aplicării sistemului

Art. 14. - Aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții și dezvoltarea elementelor de conținut ale acestuia se efectuează în. mod diferențiat, în funcție de categoria de importanță, a construcțiilor.

Art. 15. - Diferențierea în ceea ce privește aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții este evidențiată prin:

a) categorii distincte de asigurare a calității, concretizate în modele de asigurare a calității, determinate în funcție de:

• factorii specifici care caracterizează construcția (complexitatea și nivelul de cunoaștere și apreciere în procesul de proiectare; complexitatea procedeelor de execuție; caracteristicile construcției; gradul de siguranță proiectat; aspecte economice);
• gradul de extindere a aplicării sistemului asupra activităților și etapelor duratei de existență a construcției;

b) cerințe specifice de asigurare a calității, aferente activităților unităților participante.

Art. 16. - Modelele de asigurare a calității determină constituirea de ansambluri selecționate de elemente și funcțiuni corelate ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții, care, aplicate de către unitățile participante, le conferă acestora aptitudinea funcțională sau organizatorică necesară pentru a putea răspunde cerințelor contractuale în condiții avantajoase (de riscuri, costuri și beneficii) pentru părți.

Art. 17. - Pentru construcții se stabilesc trei modele de asigurare a calității (modelele nr. 1-3), diferențiate între ele, în principal, prin numărul și gradul de îndeplinire a cerințelor față de elementele și funcțiunile sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții, conform „Listei orientative privind diferențierea modelelor de asigurare a calității sub aspectul cerințelor față de funcțiunile sistemului” cuprinsă în anexa nr. 1 b).

Modelul nr. 1 de asigurare a calității cuprinde numărul total de funcțiuni și cerințe ale sistemului și se aplică în etapele de proiectare și de fabricație a produselor, de execuție și de exploatare a construcției.

Modelul nr. 2 de asigurare a calității cuprinde un număr parțial de funcțiuni și cerințe ale sistemului și se aplică, de regulă, în etapele de proiectare, fabricație a produselor și execuție a construcției.

Modelul nr. 3 de asigurare a calității cuprinde un număr minim (opțional) de funcțiuni ale sistemului și se aplică la etapa de execuție a construcției, de regulă la faza finală.

Între categoria de importanță a construcției și modelele de asigurare a calității se recomandă respectarea corespondenței din următorul tabel:

Categoria de importanță a construcției	Modelul de asigurare a calității
Excepțională (A)	Modelul nr. 1 sau reglementare specială
Deosebită (B)	Modelul nr. 1
Normală (C)	Modelul nr. 2 sau 3
Redusă (D)	Modelul nr. 3 (opțional)

Art. 18. - Cerințele specifice ale sistemului de conducere și de asigurare a calității (programul de asigurare a calității cu documentele acestuia și organizarea aferentă) se diferențiază corespunzător funcțiunilor determinate de cele trei modele.

Art. 19. - Încadrarea în cele trei modele a activităților de realizare a obiectelor de construcție sau a unor părți ale acestora, precum și a lucrărilor, produselor sau serviciilor din construcții, se stabilește de către proiectant, în acord cu investitorul sau proprietarul.

Documentele tehnice ale sistemului

Art. 20. - Elaborarea și aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții sunt fundamentate și definite prin următoarele documente principale, întocmite, ținute la zi și revizuite periodic de unitățile implicate:

a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care precizează nivelurile de calitate cerute:

• detalii de execuție și specificații tehnice;
• specificații de performanță:
• caiete de sarcini;

b) documente ale programului de asigurare a calității:

• manualul de asigurare a calității;

• proceduri ale funcțiunilor sistemului de conducere și de asigurare a calității;

• proceduri și/sau instrucțiuni tehnice sau administrative aferente activităților și operațiunilor de execuție;

• planul de control al calității, verificări și încercări;

c) planul de audit;

d) documente și înregistrări referitoare la calitate:

• certificate de calitate, buletine de încercări, certificate de conformitate, procese-verbale de recepție pentru produsele procurate;

• procese-verbale de lucrări ascunse și de recepții parțiale, rapoarte de control privind calitatea execuției lucrărilor de construcții;

• rapoarte privind costuri cu privire la calitate;

• rapoarte de audit;

• rapoarte privind neconformitățile și modul lor de tratare;

• rapoarte de acțiuni corective;

e) diverse alte documente (rapoarte tehnice, informări, dări de seamă periodice) referitoare la calitate.

Capitolul III

Atribuții, obligații, răspunderi

Art. 21. - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va stabili procedurile de autorizare a persoanelor juridice sau fizice pentru efectuarea serviciilor de elaborare, audit și certificare ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții.

Art. 22. - Unitățile participante la procesul de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a construcțiilor răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare 3a conducerea și asigurarea calității:

a) elaborarea și aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în cadrul unității proprii, potrivit specificului activității desfășurate și prevederilor din contractele încheiate prin:

• întocmirea programului de asigurare a calității;

• înființarea compartimentului de asigurare a calității, inclusiv organizarea activității de control tehnic al calității din unități conform cerințelor sistemului de asigurare a calității;

• elaborarea procedurilor aferente funcțiunilor sistemului, precum și a tuturor procedurilor și instrucțiunilor tehnice necesare pentru desfășurarea activităților din profilul unității;

• pregătirea și calificarea personalului necesar pentru aplicarea prevederilor programului de asigurare a calității, punând accentul pe însușirea motivației pentru calitate și pe efectuarea autocontrolului.

Șeful compartimentului de control tehnic al calității și dirigintele de specialitate trebuie să fie autorizați, de către Inspecția de stat în construcții, lucrări publice.; urbanism și amenajarea teritoriului;

b) aplicarea diferențiată a sistemului, de conducere și de asigurare a calității în cadrul unității proprii și asigurarea funcționării acestui sistem prin:

• punerea în practică a tuturor prevederilor cerințelor specifice de asigurare a calității și ale manualului de asigurare a calității;

• asigurarea îndeplinirii corecte a tuturor funcțiunilor sistemului pe baza procedurilor elaborate;

• urmărirea aplicării planului de control al calității, de verificări și încercări;

• ținerea la zi a tuturor documentelor pentru, aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității, inclusiv a tuturor înregistrărilor relative la constatarea și atestarea calității:

c) în unitățile în care se aplică modelele nr. 1 și 2 de asigurare a calității, responsabilul tehnic cu execuția, atestat, este încadrat în activitatea de asigurare a calității.

În unitățile în care se aplică modelul nr. 3 de asigurare a calității, responsabilul tehnic cu execuția, atestat, constituie factorul care asigură un nivel minim obligatoriu al componentei de conducere și asigurare a calității.

Anexa Nr. 1 a)

Termeni utilizați

1. Auditul calității (Examinare Tehnică de Asigurare a Calității - E.T.A.C.) - examinare sistematică și independentă, întreprinsă pentru a determina dacă activitățile și rezultatele referitoare la calitate satisfac dispozițiile prestabilite și. dacă aceste dispoziții sunt aplicate în rond eficient și apte să atingă obiectivele stabilite

Comentarii explicative:

a) Auditul calității se aplică, în principal, pentru validarea sistemului de conducere și de asigurare a calității (auditul calității sistemului) în vederea evaluării și confirmării dacă elementele programului de asigurare a calității au fost stabilite și implementate în concordanță cu cerințele specificate și dacă activitățile desfășurate și rezultatele obținute sunt eficiente și capabile să satisfacă obiectivele și dispozițiile prestabilite,

b) Auditul calității poate fi aplicat și unor produse (auditul calității produsului), procedee (auditul calității procedeului) sau servicii (auditul calității serviciului).

c) Auditurile calității sunt conduse de persoane care nu au responsabilități directe în sectoarele supuse auditorii și de preferință se desfășoară în cooperare cu personalul sectoarelor respective.

d) Unul dintre scopurile auditului calității este de a evalua necesitatea acțiunilor de îmbunătățire și corectare nu trebuie să se confunde auditul cu activitățile de „supraveghere” sau de „control”, care sunt conduse numai în scopul de a stăpâni {ține sub control) un proces sau de a accepta un produs.

e) Auditurile calității pot fi întreprinse pentru necesități interne sau externe.

• auditul intern, cu caracter periodic, efectuat la cererea conducerii unei unități, în vederea verificării adecvării și eficienței sistemului propriu de conducere și asigurarea calității, în raport cu politica în domeniul calității stabilite și cu eventualele noi obiective rezultate din schimbarea circumstanțelor;

• auditul extern, efectuat de beneficiar, ca parte contractantă, sau de un organism independent, acționând în numele beneficiarului, cu scopul de a determina și confirma dacă activitățile desfășurate și rezultatele acestora, obținute în domeniul calității, de către executant (sau furnizor), ca cealaltă parte contractantă, corespund cu dispozițiile stabilite prin reglementările tehnice și prin clauzele contractuale și dacă sunt apte să atingă obiectivele fixate.

2. Categorie de asigurare a calității - grupare de cerințe minime necesare pentru a asigura prevenirea și detectarea neconformităților posibile ale produselor (serviciilor, lucrărilor, construcțiilor) care urmează a li achiziționate sau executate de un agent economic.

Comentarii explicative:

a) Categoriile de asigurare a calității sunt concretizate în modele, distincte de asigurare a calității, caracterizate prin cerințe specifice față de elementele și funcțiunile sistemului de conducere și asigurare a calității.

b) Categoriile de asigurare a calității se diferențiază între ele prin cerințe specifice, proprii fiecărui model aferent, ținând seama de aptitudinea funcțională sau organizatorică a unei unități (agent economic), necesare pentru a putea răspunde condițiilor contractuale în condiții avantajoase, precum și de caracteristicile aferente produselor (serviciilor, lucrărilor sau construcțiilor) și a categoriei lor de importanță.

3. Categorie de importanță a unei construcții - grupare de factori și criterii care permit considerarea acelei construcții de către participanții la procesul de realizare și la întregul ciclu de existență a acestei construcții, în funcție de caracteristicile și relațiile sale cu mediul uman socioeconomic și natural

Comentarii explicative:

a) Stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor este necesară pentru aplicarea diferențiată, în funcție de aceasta, a sistemului calității și a tuturor componentelor sale și în special a sistemului de conducere și asigurare a calității, precum și a altor proceduri legale,

b) Categoriile de importanță a construcțiilor sunt:

• categorii de importanță globală, denumite curent categorii de importanță, care privesc întreaga construcție sub toate aspectele;
• categorii de importanță specifice, denumite clase de importanță, care privesc o construcție sau numai părți ale acesteia, dar numai sub anumite aspecte.

4. Cerința specifică de asigurare a calității - expresie a necesităților (condițiilor) ce trebuie îndeplinite pentru încadrarea unui produs într-o categorie de asigurare a calității.

5. Control - acțiune (activitate) de evaluare a conformității (acceptabili tații) unui produs {serviciu, lucrare), prin măsurare, examinare (observare), încercare sau trecere prin calibru, a uneia sau mai multor caracteristici ale acestuia și prin înregistrarea datelor obținute și compararea lor cu specificațiile tehnice.

Comentarii explicative:

Controlul calității, efectuat în cadrul acțiunii de asigurare a calității, în scopul verificării conformității unui produs (serviciu sau lucrare) cu condițiile (exigențele) de calitate specificate, cuprinde următoarele forme:

1. Controlul interior, efectuat de fiecare factor intervenient în cadrul unității (organizației) sale în scopul verificării calității producției (furniturii, lucrării, serviciului) proprii, constând din examinarea modului de respectare a condițiilor de calitate, care cuprinde:

a) controlul intern, desfășurat de-a lungul tuturor stadiilor procesului, după reguli definite, compus din:

• autocontrolul efectuat de persoanele executante asupra propriilor operațiuni, cu corectarea imediată, de către acestea, a erorilor comise;
• controlul ierarhic, efectuat de șefii ierarhici (responsabili de producție sau de activitățile respective), asupra lucrărilor personalului din subordine;

b) controlul extern, efectuat prin sondaj, asupra producției (activității) în toate stadiile sale, de către personalul (controlorii independenți) compartimentului de control tehnic de calitate din unitate, mandatat direct de conducerea superioară a unității, având ca scop verificarea și validarea operațiunilor de control intern.

2) Controlul exterior, efectuat de beneficiar, sau de un organism independent agreat, acționând în numele beneficiarului, cu misiunea de:

• a preveni riscurile greșelilor în asigurarea și controlul calității;
• a asista pe beneficiar în obținerea eficientă a calității;
• a valida controlul interior al executantului.

6. Criteriu de calitate - indiciu (nivel) limită impus unei caracteristici de calitate.

7. Dată - fapt, noțiune, informație (indicație, instrucțiune, rezultat etc), reprezentate sub formă convențională adecvată comunicării, interpretării sau prelucrării.

Comentarii explicative:

a) Datele constituie elementele exterioare de începere (date de intrare sau intrări) sau rezultate (date de ieșire sau ieșiri) ale unei activități (acțiune), proces sau s«stem.

b) Intrările sistemului de conducere și asigurare a calității sunt concretizate prin documente tehnice anexate contractelor, care pot fi, după caz: teme-program de cercetare-proiectare, studii, proiecte, specificații tehnice, caiete de sarcini etc., având la bază prevederile reglementărilor tehnice în vigoare, exprimate de regulă prin condiții tehnice de calitate sau exigențe (în cazul reglementărilor tehnice cu caracter exigențial).

c) Ieșirile sistemului de conducere și de asigurare a calității sunt concretizate în rezultatele, de calitate corespunzătoare, obținute în urma aplicării sistemului în activitatea (procesul) respectivă, ca: documentații tehnice finale sau, după caz, produse fizice care răspund condițiilor (cerințelor) de calitate prescrise.

8. Exigență (cerință) pentru calitate - expresie a necesităților (trebuințelor), sub forma unui ansamblu de specificații anumite, cuantificate sau descriptive, pentru a defini caracteristicile (de calitate) ale unei entități, destinate să permită realizarea și evaluarea acesteia.

9. Exigență esențială - exigența obligatorie care trebuie satisfăcută de o construcție (lucrare) pentru a fi conformă cu specificațiile reglementărilor tehnice aplicabile.

10. Funcțiune a sistemului de conducere și de asigurare a calității - ansamblu de acțiuni (activități), componente ale sistemului de conducere și de asigurare a calității, care reflectă aptitudinea funcțională a unei unități de a răspunde cerințelor de calitate aferente unui produs (lucrare, serviciu).

11. Manual de asigurare a calității - document care enunță politica calității și descrie dispozițiile și prevederile generale ale sistemului de conducere și de asigurare a calității, concretizat în programul de asigurare a calității al unei unități, cuprinzând organizarea, responsabilitățile, autoritatea și relațiile reciproce dintre compartimentele și persoanele care dirijează și efectuează, verifică și analizează problemele ce au incidență asupra calității, având ea scop final definirea și obținerea calității ansamblului activităților și prestațiilor desfășurate de unitatea respectivă.

12. Model de asigurare a calității - ansamblu selecționat de elemente corelate ale sistemului de conducere și asigurare a calității, combinate pentru a satisface necesitățile de asigurare a calității, într-o situație dată.

13. Neconformitate - nesatisfacerea cerințelor (exigențelor) specificate.

14. Plan de control al calității, verificări și încercări - document al programului de asigurare a calității care descrie ansamblul controalelor de calitate, verificările și încercările necesare, pe faze de lucrări și etape de realizare (pe parcursul și la finalizarea lucrărilor respective), cuprinzând și referiri la procedurile și instrucțiunile aferente, pentru verificarea calității unui produs, lucrare sau serviciu.

15. Procedură - metodă (mod) specificată de îndeplinire a unei activități.

Comentarii explicative:

a) Termenul de „procedură” se utilizează adesea și pentru a semnifica și documentul scris, prin care se descrie metoda în sine. În aceste cazuri, pentru a face distincție între cele două semnificații, se recomandă a se utiliza termenul de „procedură scrisă” sau „procedură documentată”.

b) În sistemul de conducere și asigurare a calității, prin „procedură” (scrisă) se înțelege documentul care definește și descrie modul de îndeplinire (execuție) a unei activități precizând mijloacele și măsurile necesare, inclusiv responsabilitățile și controalele aferente.

c) În sistemul de conducere și asigurare a calității se disting trei categorii de proceduri și anume:

• procedură a funcțiunii de sistem, reprezentând documentul care descrie obiectul și modul de îndeplinire a unei activități legată de o funcțiune a sistemului de conducere și asigurare a calității, stabilind desfășurarea operațiunilor, responsabilitățile și controalele aferente;
• procedură/instrucțiune tehnică de proces sau de execuție, reprezentând documentul care descrie activitățile necesare pentru executarea diverselor lucrări și operațiuni din cadrul procesului de producție (concepție, fabricație sau execuție, utilizare etc.), inclusiv responsabilitățile și controalele aferente;
• procedură/instrucțiune administrativă, reprezentând documentul care descrie activitățile și reponsabilitățile interne din cadrul compartimentelor organizatorice și funcționale ale unei unități.

16. Program (plan) de asigurare a calității - principalul document al sistemului de conducere și asigurare a calității, care enunță dispozițiile specifice ale acestuia, luate pentru definirea și obținerea calității cerute și care precizează regulile practice, resursele și secvențele planificate ale activităților legate de calitatea unui produs, lucrare sau serviciu, ce fac obiectul unui contract.

17. Durata de existentă (viață) a construcției - durata de timp după care construcția a încetat definitiv să-și îndeplinească funcțiunea ce i-a fost dată.

18. Unitate - persoană juridică cu activitate în construcții (institut de învățământ superior, institut de cercetare și agent economic cu activitate de cercetare, proiectare, execuție, exploatare etc).

Anexa Nr. 1 b)

Lista orientativă privind diferențierea modelelor de asigurare a calității sub aspectul cerințelor fată de funcțiunile sistemului

Nr. crt.	Denumirea funcțiunilor principale ale sistemului de asigurare a calității	Modelul
		1	2	3
1	Manual de asigurare a calității	xx	xx	-
2	Analiza contractului	xx	x	-
3	Controlul proiectării	xx	x	-
4	Controlul documentelor	xx	xx	-
5	Aprovizionarea	xx	x	-
6	Produse (servicii) furnizate de beneficiar	xx	x	-
7	Recepția, identificarea și trasabilitatea (regăsirea) produselor	xx	x	-
8	Controlul proceselor privind execuția produselor, lucrărilor și serviciilor	xx	xx	x
9	Verificarea și încercarea produselor și serviciilor prestate	xx	xx	x
10	Controlul și verificarea pe parcursul execuției și în final a îucrârsSor	xx	xx	-
11	Controlul și verificarea finală a produselor, lucrărilor și serviciilor (numai pentru modelul 3)			xx
12	Mijloace de control, măsurare și încercare	xx	x	-
13	Stadiul controalelor și încercărilor	xx	x	-
14	Controlul neconformitătilor	xx	xx	x
15	Acțiuni corective	xx	xx	-
16	Primirea manipularea și depozitarea produselor	xx	x	-
17	Înregistrări privind calitatea	xx	xx	xx
18	Audit al sistemului calității	xx	x	-
19	Urmărirea comportării în exploatare	xx	x	-
20	Instruirea personalului	xx	x	-

Legenda privind îndeplinirea cerințelor față de funcțiunile sistemului:

• xx - grad de îndeplinire totală
• x - grad de îndeplinire parțială absentă

Anexa Nr. 2

Regulament privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor

Capitolul I

Prevederi generale

Art. 1. - Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare în categorii de importanță a construcțiilor, în scopul aplicării diferențiate a sistemului calității, conform legii.

Art. 2. - Construcțiile reprezintă lucrările concepute și executate pentru îndeplinirea unor funcții economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de regulă, în raport cu necesitatea de adaptare la condițiile locale de teren și mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de muncă și cu materialele înglobate.

Art. 3. - Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor construcțiilor noi sau existente.

Art. 4. - Construcțiile se încadrează, după importanța lor, în următoarele categorii:

a) de importanță globală, denumite curent categorii de importanță, care privesc întreaga construcție, sub toate aspectele;

b) de importanță specifice, denumite clase de importanță, care privesc întreaga construcție sau părți ale acesteia, sub anumite aspecte.

Capitolul II

Categorii de importanță

Art. 5. - Categoriile de importanță a construcțiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobată de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, pentru realizarea unor niveluri de calitate determinate de realizarea exigențelor esențiale, ținând seama de următoarele aspecte:

a) implicarea vitală a construcțiilor în societate și natură (gradul de risc sub aspectul siguranței etc.);

b) implicarea funcțională a construcțiilor în domeniile socioeconomice, în mediul construit și în natură (destinația, modul de utilizare ș.a.);

c) caracteristici proprii construcțiilor (complexitatea, considerentele economice ș.a.).

Art. 6. - Categoriile de importanță care se stabilesc pentru construcții sunt:

• construcții de importanță excepțională (A);
• construcții de importanță deosebită (B);
• construcții de importanță normală (C);
• construcții de importanță redusă (D).

În anexa nr. 2 a) se prezintă lista exemplificativă cu încadrarea unor construcții în categorii de importanță.

Art. 7. - Categoria de importanță se stabilește de către proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcțiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcțiilor existente.

Pentru fiecare construcție se stabilește o singură categorie de importanță și aceasta va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcția (autorizația de construire, proiectul de execuție, cartea tehnică a construcției, documentele de asigurare ș a.).

Capitolul III

Clase de importanță

Art. 8. - Clasele de importanța se stabilesc prin reglementări tehnice și au la bază criterii specifice.

Art. 9. - Clasele de importanță se corelează cu categoriile de importanță de către proiectant la construcțiile noi și/sau de către expertul tehnic atestat, la construcțiile existente, în scopul stabilirii condițiilor de aplicare a componentelor sistemului calității.

Capitolul IV

Dispoziții finale

Art. 10. - Categoria și clasa de importanță stabilite pentru o construcție nu se vor modifica decât la schimbarea destinației sau în alte condiții, care impun aceasta, prin documentații motivate.

Art. 11. - Investitorii sau proprietarii pot sa prevadă prin clauze contractuale cu proiectanții unele exigențe esențiale sau alte cerințe superioare celor corespunzătoare categoriei sau clasei de importanță a construcției.

Art. 12. - Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații vor adapta prevederile prezentului regulament la fondul construit aflat în administrare și prin ordine ale miniștrilor apărării naționale, de interne și al directorului Serviciului Român de Informații vor stabili proceduri pentru încadrarea în categorii și clase de importanța, conform legii.

Anexa Nr. 2 a)

Categorii de importanță a construcțiilor - Listă exemplificativă -

I. Categoria de importanță A - Construcții de importanță excepțională

1. Construcții cu funcțiuni deosebit de importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru societate și natură, pe zone foarte extinse.

Exemple: reactoare nucleare, baraje înalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate în aval.

2. Construcții cu caracter de unicat, cu valoare deosebită de patrimoniu.

Exemple: ansambluri și clădiri de cult sau alte monumente de arhitectură propuse pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial.

II. Categoria de importanță B - Construcții de importanță deosebită

1. Construcții cu funcții importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru societate și natură, pe zone limitate.

Exemple: construcții din industria chimică; căi ferate, șosele, poduri, porturi și aeroporturi de interes național; baraje pentru acumulări mari de apă; construcții social-culturale cu aglomerări mari de oameni; stații de emisie de radio și televiziune.

2. Construcții cu valoare deosebită de patrimoniu sau care adăpostesc asemenea valori.

Exemple: monumente de arhitectură, situri istorice, muzee, arhive și biblioteci de importanță națională

III. Categoria de importanță C - Construcții de importanță normală

1. Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate șî natură.

Exemple: clădiri de locuințe cu mai mult de două niveluri; construcții industriale și agrozootehnice curente; construcții social-culturale care nu intră în categoriile de importanță A șî B.

2. Construcții cu caracteristici și funcțiuni obișnuite, dar cu valori de patrimoniu.

Exemple: clădiri de cult; muzee de importanță locală,

IV. Categoria de importanță D - Clădiri de importanță redusă

Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire afectează un număr redus de oameni.

Exemple: clădiri de locuințe parter sau parter și un etaj; dependințe gospodărești; construcții provizorii.

Anexa Nr. 3

Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor, sunt componente ale sistemului calității în construcții.

Art. 2 - Prezentul regulament stabilește cadrul general pentru desfășurarea acestor activități, se aplică tuturor categoriilor de construcții și sunt obligatorii pentru toți factorii implicați (investitori, proiectanți, executanți, proprietari, administratori, utilizatori) pe toată durata de existență a acestor construcții.

Art. 3. - Urmărirea comportării în exploatare și intervențiile în timp reprezintă acțiuni distincte sistematice și^complementare astfel:

a) urmărirea comportării construcțiilor se face în vederea menținerii-exigențelor esențiale;

b) realizarea intervențiilor în timp asupra construcțiilor se face pe baza datelor furnizate de activitatea de urmărire.

Art. 4. - Termenii, specifici utilizați în prezentul regulament sunt definiți în anexa nr. 1 a).

Capitolul II

Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor

Art. 5. - Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor este de două categorii:

• urmărirea curentă;
• urmărirea specială.

Categoria de urmărire, perioadele la care se realizează, precum și metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de către proiectant, în funcție de categoria de importanță a construcțiilor și se consemnează în cartea tehnică st construcției prin grija proprietarului.

Urmărirea curentă

Art. 6. - Urmărirea curentă este o activitate sistematică de culegere de date privind starea tehnică a construcției, care, corelată eu activitatea de întreținere și reparații, are ca obiectiv menținerea construcțiilor îa parametrii proiectați.

Art. 7. - Urmărirea curenta are caracter permanent și se realizează asupra tuturor construcțiilor prin grija proprietarului, direct sau prin reprezentanții săi autorizați.

Constatările făcute în cadrul acțiunii de urmărire curentă se înregistrează în cartea tehnică a construcției de factorii menționați mai sus, iar în cazul constatării unor degradări se stabilesc măsurile de intervenții în timp.

Art. 8. - Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală directă, cu mijloace simple de măsurare de uz curent, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică și a reglementărilor tehnice de urmărire a comportării în exploatare specifice, pe categorii de lucrări și de construcții.

Art. 9. - La construcțiile la care s-a depășit durata de serviciu, se schimbă destinația sau condițiile de exploatare. La acestea și la cele la care se constată deficiențe semnificative în cadrul urmăririi curente, proprietarul va solicita efectuarea unei expertize tehnice prin care se stabilesc măsurile necesare.

Art. 10. - În cadrul urmăririi curente, la apariția unor degradări ce se consideră că pot afecta exploatarea în condiții de siguranță a construcției, proprietarul va solicita o consultanță de specialitate (în vederea instituirii urmăririi extinse, conform reglementărilor tehnice în vigoare).

Urmărirea specială

Art. 11. - Urmărirea specială este o activitate sistematică și cuprinde investigații specifice, suplimentare față de urmărirea curentă, asupra unor parametri ce caracterizează aptitudinea de utilizare pentru care construcția a fost proiectată.

Art. 12. - Urmărirea specială se instituie la:

• construcții noi de importanță deosebită sau excepțională, stabilită prin proiect;
• construcții în exploatare cu evoluție periculoasă (sau care au suferit avarii) stabilită în urma unei expertize.

Art. 13. - Urmărirea specială se realizează pe bază de proiect de către personal tehnic de specialitate.

Urmărirea specială nu exclude urmărirea curentă.

Rezultatele urmăririi speciale se înscriu în cartea tehnică a construcției.

Obligații și răspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor

Art. 14. - Obligații și răspunderi ale investitorilor:

a) stabilesc împreună cu proiectantul acele construcții care se supun urmăririi speciale, asigură întocmirea proiectului și predarea lui la proprietari și comunică întocmirea lui la Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;

b) comunică proprietarilor, care preiau construcțiile, obligațiile care le revin în cadrul urmăririi speciale.

Art. 15. - Obligații și răspunderi ale proprietarilor:

a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, sub toate formele, angajează după .caz responsabili autorizați, comandă expertizarea construcțiilor în cazurile prevăzute la art. 9 și art. 12, comandă proiectul de urmărire specială și comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;

b) la înstrăinarea sau închirierea construcțiilor, stipulează în contracte îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea, comportării în exploatare a acestora.

Art. 16. - Obligații și răspunderi ale proiectanților:

a) stabilesc împreună cu investitorul și/sau proprietarul acele construcții care sunt supuse urmăririi speciale;

b) elaborează, pe baza unei comenzi, documentațiile tehnice pentru urmărirea curentă și proiectul de urmărire specială.

Art. 17. - Executanții au obligația să efectueze urmărirea curentă a construcțiilor pe care le execută, să monteze conform proiectului și să protejeze dispozitivele pentru urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, până a recepția acestora, după care acestea se vor preda proprietarului.

Art. 18. - Administratorii și utilizatorii răspund de realizarea obligațiilor contractuale stabilite cu proprietarul, privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor.

Art. 19. - Persoanele care efectuează urmărirea curentă și urmărirea specială, denumite responsabili cu urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, au următoarele obligații și răspunderi:

a) să aibă o pregătire tehnică în construcții, cel puțin de nivel mediu iar cei care efectuează urmărirea specială să fie autorizați de Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;

b) să cunoască cartea tehnică a construcției și să țină la zi jurnalul evenimentelor;

c) să efectueze urmărirea curentă, iar pentru urmărirea specială supraveghează aplicarea programelor și proiectelor întocmite în acest sens.

Capitolul III

Intervențiile în timp asupra construcțiilor

Art. 20. - Intervențiile în timp asupra construcțiilor sunt fundamentate pe baza datelor furnizate de activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor.

Intervențiile în timp sunt determinate de: exploatarea normală, acțiunile accidentale și acțiunile omului, pentru aducerea la parametrii inițiali sau îmbunătățirea, respectiv reabilitarea acestora.

Intervențiile determinate de exploatarea normală

Art. 21. - Intervențiile determinate de exploatarea normală a construcțiilor sunt lucrările de întreținere și reparații și au ca obiectiv menținerea caracteristicilor esențiale proiectate, pe întreaga durată de serviciu a construcțiilor. O dată cu aceste intervenții, se recomandă proprietarilor să acționeze pentru îmbunătățirea condițiilor de exploatare și de economisire a energiei.

Art. 22. - Lucrările de întreținere constau în re-condiționarea periodică a unor detalii de suprafață cu durată scurtă de existență (finisaje, protecții superficiale, straturi de uzură) și înlocuirea unor piese din instalații și echipamente cu uzură rapidă.

Art. 23. - Lucrările de reparații constau în refaceri sau înlocuiri de elemente, detalii sau părți de construcție și instalații ieșite din uz, ca urmare a exploatării normale sau acțiunii agenților de mediu.

Lucrările de întreținere și reparații se efectuează periodic, în funcție de categoria de importanță a construcțiilor și de materialele încorporate, conform instrucțiunilor telurice în vigoare sau în baza unui proiect și a prevederilor din cartea tehnică a construcției.

Intervențiile determinate de acțiunile accidentale

Art. 24. - Intervențiile determinate de acțiunile accidentale asupra construcțiilor (incendii, explozii, inundații, uragane, alunecări și prăbușiri de teren; zăpezi foarte mari, cutremure) care afectează grav integritatea acestora, constau în efectuarea unor lucrări de înlăturare a efectelor acțiunilor menționate și readucerea construcțiilor la nivelul calitativ inițial.

Aceste intervenții cuprind de regulă următoarele categorii de lucrări:

• susținerea provizorie a construcției avariate;
• demolarea și îndepărtarea părților de construcție avariate grav;
• remedierea degradărilor elementelor de construcție;
• consolidarea elementelor și ansamblurilor structurale;
• reconstruirea integrală a unor părți de construcție îndepărtate.

Art. 25. - Remedierea constă în reparații și/sau consolidări ușoare și are ca scop readucerea părților de construcție la un nivel calitativ apropiat de cel inițial.

Art. 26. - Consolidarea elementelor și ansamblurilor structurale avariate sau neavariate are ca scop ridicarea nivelului performanțelor mecanice- (rezistență, rigiditate, ductilitate) ale acestora în raport cu cele inițiale.

Art. 27. - Reconstruirea integrală a unor părți de construcție îndepărtate are ca scop executarea din nou a acestora, cu respectarea caracteristicilor inițiale.

Art. 20. - Intervențiile asupra construcțiilor, determinate de acțiunile accidentale, se efectuează pe baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.

Pentru intervențiile determinate de acțiunea cutremurelor se vor respecta și prevederile reglementărilor în vigoare.

Intervențiile determinate de acțiunile omului

Art. 29. - Intervențiile determinate de acțiunile omului asupra construcțiilor au ca scop principal: schimbări de destinație ale construcțiilor, prelungirea duratei de serviciu, ridicarea nivelului performanțelor prevăzute inițial, inclusiv în urma unor modificări funcționale și retehnologizări.

Aceste intervenții cuprind următoarele categorii de 1 lucrări:

• transformări, completări sau înlocuiri ale unor părți de construcție;
• extinderi sau supraetajări de construcții;
• modernizări sau reabilitări.

Art. 30. - Intervențiile determinate de acțiunile omului se efectuează pe baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.

Obligații și răspunderi privind intervențiile în timp asupra construcțiilor

Art. 31. - Obligații și răspunderi ale proprietarilor:

a) organizează și răspund de activitatea de intervenții în timp asupra construcțiilor, sub toate formele, respectiv, direct sau prin utilizatorii acestora, în baza contractelor încheiate cu ei;

b) solicită acordul Inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului pentru intervențiile asupra construcțiilor prevăzute la art. 24-30.

Art. 32. - Obligații și răspunderi ale proiectanților:

a) elaborează în baza unei comenzi proiecte pentru lucrări de intervenții în timp asupra construcțiilor, în conformitate cu prevederile legale;

b) elaborează caiete de sarcini și instrucțiuni speciale pentru lucrările de intervenții în timp, anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea tehnică a construcției.

Art. 33. - Executanții lucrărilor de intervenții în timp asupra construcțiilor au obligația să respecte prevederile din proiectele elaborate în acest scop.

Art. 34. - Utilizatorii construcțiilor au obligația să asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce Ie revin în cadrul activității de intervenții în timp asupra construcțiilor, în baza contractelor încheiate cu proprietarii.

Capitolul IV

Postutilizarea construcțiilor

Art. 35. - Declanșarea activităților din etapa de postutilizare a unei construcții începe o dată cu inițierea acțiunii pentru desființarea acelei construcții, care se face:

a) la cererea proprietarului sau administratorului construcției cu acordul proprietarului;

b) la cererea autorităților administrației publice locale, în cazurile în care:

• construcția a fost executată fără autorizație de construire;
• construcția nu prezintă siguranță în exploatare și nu poate fi reabilitată din acest punct de vedere;
• construcția prezintă pericol pentru mediul înconjurător și nu poate fi reabilitată pentru a se elimina acest pericol;
• cerințele de sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desființării construcției.

Art. 36. - La construcțiile proprietate publică, decizia de declanșare a activităților din etapa de postutilizare va fi luată în baza unui studiu de fezabilitate ținându-se cont de cazurile prevăzute la art. 35 și din care să rezulte necesitatea, oportunitatea și eficiența economică a acțiunii. Studiul respectiv va trebui să fie aprobat potrivit legii.

La construcțiile proprietate privată, la depășirea duratei de serviciu, pe baza unei expertize tehnice, proprietarii pot decide continuarea utilizării pentru aceeași funcțiune sau schimbarea acesteia.

Art. 37. - Desfășurarea activităților și lucrărilor din etapa de postutilizare se efectuează pe baza unei documentații tehnice și a unei autorizații de desființare, eliberată de autoritățile competente, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor și Ordinului ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 91/1991 privind aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare și a conținutului documentațiilor prevăzute în Legea nr. 50/1991

Fac excepție de la obținerea autorizației de desființare, conform Legii nr. 50/1991, construcțiile și instalațiile cu caracter militar din patrimoniul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații, pentru care se vor elabora reglementări specifice.

Art. 38. - Elaborarea documentației tehnice aferente lucrărilor de demolare și executarea lucrărilor respective se efectuează de agenți economici cu activitate în construcții.

Art. 39. - Documentația tehnică aferentă lucrărilor din etapa de postutilizare va cuprinde următoarele:

• planul de amplasare a construcțiilor (poziție, dimensiuni, orientare, vecinătăți) cu indicarea construcției(lor) sau a părților de construcție ce urmează a fi demolate;
• planurile sau releveele construcțiilor, din care să rezulte destinația, alcătuirea construcției, și funcțiunile acesteia (planuri ale tuturor nivelurilor, secțiuni, fațade, planurile instalațiilor interioare etc) întocmite la o scară convenabilă;
• planurile racordurilor la unitățile exterioare (apă, canal, energie electrică, energie termică, gaze, telefon);
• planurile de asigurare și refacere a continuității utilităților exterioare pentru vecinătăți care ar trebui, eventual, să fie întrerupte la demolarea construcțiilor;
• condiții tehnice de calitate, corespunzătoare exigențelor esențiale;
• detalierea și precizarea fazelor activităților și lucrărilor:
• proceduri tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare-demolare, cuprinzând descrierea detaliată a soluțiilor tehnice adoptate, a tuturor operațiilor necesare și măsuri de protecția muncii;
• recomandări (la construcțiile proprietate publică) privind modul de recondiționare a produselor și elementelor de construcție recuperate cu ocazia demontării și demolării;
• recomandări pentru evacuarea și transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în zonele de reintegrare în natură;
• măsuri pentru protecția mediului înconjurător, în. zona de demolare a construcțiilor și în zonele de evacuare a deșeurilor;
• devizul lucrărilor de demolare, reciclare și utilizare a materialelor rezultate.

Documentația tehnică pentru lucrările de postutilizare trebuie verificată de specialiștii verificatori de proiecte atestați. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistenței și stabilității clădirile învecinate care pot fi afectate de demolare.

Fazele activităților și lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de construcțiilor

Art. 40. - Dezafectarea construcției cuprinde următoarele faze:

• încetarea activităților din interiorul construcției;
• suspendarea utilităților;
• asigurarea continuității instalațiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăți;
• evacuarea din construcție a inventarului mobil (obiecte de inventar, mobilier, echipamente etc).

Art. 41. - Demontarea și demolarea construcției cuprinde următoarele faze:

• dezechiparea construcției prin desfacerea și demontarea elementelor de instalații funcționale, de finisaj și izolații;
• demontarea părților și elementelor de construcție;
• demolarea părților de construcție nedemontabile (zidării, structuri de rezistență etc.), inclusiv a fundațiilor construcției;
• dezmembrarea părților și elementelor de construcție și instalațiilor demontate, recuperarea componentelor și produselor refolosibile și sortarea lor pe categorii;
• transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea de materii brute sau reintegrarea în natură.

Art. 42. - Recondiționarea, reciclarea și refolosirea produselor și materialelor de construcție rezultate din demontarea și demolarea construcțiilor proprietate publică cuprind următoarele faze:

• recondiționarea produselor de construcție recuperate din demontare, în vederea refolosirii, prin operațiuni simple executate în ateliere;
• reciclarea materialelor rezultate din demolare, în secții de producție specializate, prin folosirea acestor materiale
• pregătirea refolosirii produselor: și materialelor de construcție rezultate din recuperare, recondiționare și reciclare, prin verificarea calității acestora și prin organizarea desfacerii lor în depozite de materiale de construcții.

Art. 43. - Reintegrarea m natură a deșeurilor nefolosibile și nereciclabile cuprinde următoarele faze:

• utilizarea deșeurilor de materiale brute pentru umpluturi;

• refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deșeurilor prin taluzări adecvate și, lucrări de protecție aferente, inclusiv refacerea straiului vegetai și s plantațiilor.

Obligații și răspunderi privind postutilizarea construcțiilor

Art. 44. - Obligații și răspunderi ale proprietarilor și administratorilor cu acordul proprietarilor

Asigurarea, declanșarea activităților și realizarea lucrărilor din etapa de postutilizare prin:

a) asigurarea - fondurilor necesare pentru proiectarea și executarea lucrărilor;

b) elaborarea documentației tehnice aferente de către persoane1e fizice sau juridice autorizate pentru asemenea lucrări;

c) obținerea avizelor necesare și a autorizației de desființare de la autoritățile competente;

d) încredințarea execuției lucrărilor din etapa ele postutilizare unor persoane fizice sau juridice autorizate în construcții;

e) urmărirea respectării condițiilor de cantate stabilite pe baza exigențelor esențiale, precum și a recondiționăm și reciclării în grad cât mai ridicat a materialelor și produselor rezultate din demontarea și demolarea construcției.

Art. 45. - Obligații și răspunderi ale proiectanților:

a) elaborarea documentației tehnice aferente lucrărilor de demolare, reciclare și utilizare a materialelor rezultate;

b) asigurarea, prin soluțiile tehnice și tehnologice de demontare și demolare adoptate, a respectării prevederilor din avize și autorizația de desființare, a condițiilor tehnice de calitate corespunzătoare exigențelor esențiale, precum și a unui grad cât mai ridicat de recuperare, recondiționare și reciclare a materialelor și produselor rezultate din demontare și demolare;

c) asigurarea asistenței tehnice solicitate de proprietar pentru aplicarea soluțiilor din proiect.

Art. 46. - Obligații și răspunderi ale executanților:

a) începerea execuției lucrărilor de demolare numai pe baza autorizației de desființare și a documentației tehnice verificate, funcție de categoria de importanță a construcției;

b) respectarea prevederilor din documentația ierunca aferentă și din autorizația de desființare:

c) realizarea condițiilor de calitate prevăzute în documentația tehnică;

d) instruirea personalului asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor și operațiunilor și a măsurilor de protecția muncii;

e) luarea măsurilor de protecție a vecinătăților prin evitarea de transmitere a vibrațiilor puternice sau a șocurilor, prin degajări mari de praf, precum și prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinătăți.

Capitolul V

Dispoziții finale

Art. 47. - Activitatea de urmărire a comportării în exploatare și intervenții în timp și cea privind postutilizarea construcțiilor se vor executa cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare. Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va lua măsuri pentru îmbunătățirea reglementărilor existente privind:

a) instrucțiunile cadru pentru urmărirea comportării în exploatare și intervențiile în timp asupra construcțiilor;

b) instrucțiunile tehnice pentru urmărirea comportării iii exploatare și intervențiile în timp privind construcțiile alcătuite din diferite materiale;

c) instrucțiuni tehnice (revizuire) pentru urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp privind categoriile de construcții și de lucrări de construcții cu destinație curentă;

d) îndrumătoare (ghiduri) tehnice privind metode, procedee, aparatură și echipamente specifice, recomandate pentru activitățile de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor și intervențiile în timp asupra acestora;

e) instrucțiuni tehnice privind demolarea parțială sau totală a construcțiilor.

Art. 48. - Organele administrației publice centrale vor lua măsuri ca unitățile specializate de profil să revizuiască instrucțiunile tehnice în vigoare privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp, pentru categoriile de construcții și lucrări de construcții specifice domeniului lor de activitate.

Art. 49. - Urmărirea aplicării și controlul respectării prevederilor prezentului regulament se fac de către Inspecția de stat în construcții, lucrări - publice, urbanism și amenajarea teritoriului.

Art. 50. - Finanțarea activităților prevăzute în acest regulament se face potrivit prevederilor legale.