Monitorul Oficial 193/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::193 - Partea I - Joi, 28 iulie year::1994

Hotărâri ale Guvernului României

Guvernul României

Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 și 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcții

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind conducerea și asigurarea calității în construcții, Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor și Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor, prevăzute în anexele nr. 1-3 la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prevederile hotărârii intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

p. Prim-ministru, Teodor Viorel Meleșcanu, ministru de stat, afacerilor externe | București, 3 iunie 1994 | Nr. 281.

Contrasemnează:

Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogoș, secretar de stat

Anexa Nr. 1

Regulament privind conducerea și asigurarea calității în construcții

Capitolul I

Prevederi generale

Art. 1. - Conducerea și asigurarea calității în construcții constituie o componentă principală a sistemului calității în construcții și reprezintă o parte semnificativă a funcției, generale de conducere dintr-o unitate. Conducerea și asigurarea calității stabilește și traduce în fapt politica în domeniul calității, prin activități prestabilite și sistematice, destinate să prevină noncalitatea, să asigure realizarea și garantarea calității cerute,;n condiții raționale de cost și termen, și să ofere încredere în capacitatea unității.

Art. 2. - Sistemul conducerii și asigurării calității în construcții cuprinde două părți constitutive inseparabile, dar cu roluri distincte:

• conducerea calității, care determină și aplică politica în domeniul calității;
• asigurarea calității, care reprezintă instrumentul de aplicare a politicii în domeniul calității, prin activități adecvate pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale stabilite între factorii implicați în procesul de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a construcției.

Art. 3. - Prezentul regulament stabilește cadrul normativ general, principalele elemente de conținut și metodologice pentru elaborarea, aplicarea și dezvoltarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții.

Art. 4. - Prevederile regulamentului se adresează unităților participante sau implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a construcțiilor: investitori, proprietari, unități de cercetare, de proiectare, producători și furnizori de produse și servicii pentru construcții, executanți și utilizatori. Prevederile se referă la activitățile legate de construcții pe întreaga durată de existență a acestora.

Art. 5. - Detalierea elementelor de conținut și metodologice ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții se face prin proceduri specifice diferitelor unități participante, ținând seama de categoria de importanță a construcției, de specificul și complexitatea acesteia.

Art. 6. - Definițiile termenilor utilizați sunt prevăzute în anexa nr. 1 a) la prezentul regulament.

Capitolul II

Elemente de conținut și metodologice ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții

Art. 7. - Sistemul de conducere și de asigurare a calității în construcții comportă stabilirea următoarelor elemente principale:

• datele de intrare;
• elementele principale de conținut;
• elementele metodologice ale dezvoltării și aplicării sistemului;
• documentele tehnice.

Conținutul și dezvoltarea elementelor menționate mai sus se fac pe baza prevederilor prezentului regulament, în funcție de specificul unităților implicate. Acestea urmează a-și stabili propriul lor sistem de conducere și de asigurare a calității.

Date de intrare ale sistemului

Art. 8. - Datele de intrare ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții sunt concretizate prin documentația tehnică anexată contractelor (temă-program de cercetare, de proiectare, proiect, specificație tehnică, caiet de sarcini etc), care trebuie rezolvate pe baza prevederilor din reglementările tehnice în vigoare.

Art. 9. - Unitățile participante la proiectarea, realizarea, exploatarea și postutilizarea construcțiilor au obligația să asigure, prin sistemele proprii de conducere și de asigurare a calității, obținerea nivelului de calitate convenit.

Elemente principale de conținut ale sistemului

Art. 10. - Sistemul de conducere și de asigurare a calității în construcții cuprinde următoarele elemente principale de conținut:

• programul de asigurare a calității;
• organizarea aferentă sistemului;
• funcțiunile sistemului.

Acestea se elaborează, se aplică și se actualizează continuu de către unitățile participante.

Elementele principale de conținut trebuie definite și precizate potrivit specificului activităților din unitățile respective și în conformitate cu cerințele față de acestea, determinate de anumiți factori care caracterizează produsele sau lucrările ce fac obiectul contractelor încheiate.

Art. 11. - Programul de asigurare a calității în construcții stabilește dispozițiile specifice directoare pentru definirea și obținerea calității, precizând obiectivele, regulile de operare, resursele și secvențele activităților legate de calitate. Programul se referă atât la elemente interne (parțial confidențiale) ale conducerii calității specifice unității respective, căi și la cerințe ale asigurării externe a calității, potrivit contractelor încheiate. Programul este concretizat prin următoarele documente principale:

• manualul de asigurare a calității, care descrie sistemul de conducere și de asigurare a calității și care are caracter neconfidențial:
• procedurile aferente funcțiilor sistemului de conducere și de asigurare a calității și procedurile tehnice de execuție sau de proces.

Pentru fiecare obiect al activității (proiect, produs, lucrare, serviciu), unitatea respectivă își stabilește programul de asigurare a calității prin care se precizează elementele de conținut corespunzătoare din manualul de asigurare a calității, procedurile aferente sistemului, procedurile tehnice, precum și planul de control al calității, verificări și încercări, în funcție de modelul de asigurare a calității și condițiile contractuale.

Art. 12. - Organizarea aferentă sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții, integrată în sistemul general de organizare și de funcționare a unității, trebuie să cuprindă:

• definirea metodelor de conducere, a responsabilităților și a obiectivelor privind asigurarea calității, cu precizarea legăturilor dintre compartimentele implicate;
• numirea sau delegarea conducerii și membrilor compartimentelor de asigurare a calității și de control al calității și învestirea acestora cu autoritatea necesară;
• asigurarea independenței compartimentelor de asigurare a calității și de control al calității, față de conducerea nemijlocită a producției din unitatea respectivă și subordonarea lor directă pe linie organizatorică, funcțională și de autoritate, președintelui consiliului de administrație sau directorului general;

• formarea și instruirea personalului.

Art. 13. - Funcțiunile principale ale sistemului de conducere și de asigurare a calității in construcții, față de care se stabilesc cerințele diferitelor modele pentru categorii de asigurare a calității, se referă la următoarele:

• analiza contractului;
• controlul proiectării;
• controlul documentelor;
• aprovizionarea;
• produse (servicii) furnizate de beneficiar;
• recepția, identificarea și trasabilitatea (regăsirea) produselor;
• controlul proceselor privind execuția produselor, lucrărilor și serviciilor;
• verificarea și încercarea produselor și serviciilor prestate;
• controlul și verificarea pe parcursul execuției și în final a lucrărilor;
• controlul și verificarea finală a produselor, lucrărilor și serviciilor (numai pentru modelul nr. 3)
• mijloace (echipamente) de control, măsurare și încercare:
• stadiul controalelor și încercărilor;
• controlul neconformităților;
• acțiuni corective;
• primirea, manipularea și depozitarea produselor;
• înregistrări privind calitatea;
• audit al sistemului calității;
• urmărirea comportării în exploatare;
• instruirea personalului.

În cadrul sistemului de conducere și de asigurare a calității elaborat și aplicat, se selectează pentru fiecare contract în parte acele funcții care corespund modelului adoptat pentru categoria de asigurare a calității.

Elemente metodologice ale aplicării sistemului

Art. 14. - Aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții și dezvoltarea elementelor de conținut ale acestuia se efectuează în. mod diferențiat, în funcție de categoria de importanță, a construcțiilor.

Art. 15. - Diferențierea în ceea ce privește aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții este evidențiată prin:

a) categorii distincte de asigurare a calității, concretizate în modele de asigurare a calității, determinate în funcție de:

• factorii specifici care caracterizează construcția (complexitatea și nivelul de cunoaștere și apreciere în procesul de proiectare; complexitatea procedeelor de execuție; caracteristicile construcției; gradul de siguranță proiectat; aspecte economice);
• gradul de extindere a aplicării sistemului asupra activităților și etapelor duratei de existență a construcției;

b) cerințe specifice de asigurare a calității, aferente activităților unităților participante.

Art. 16. - Modelele de asigurare a calității determină constituirea de ansambluri selecționate de elemente și funcțiuni corelate ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții, care, aplicate de către unitățile participante, le conferă acestora aptitudinea funcțională sau organizatorică necesară pentru a putea răspunde cerințelor contractuale în condiții avantajoase (de riscuri, costuri și beneficii) pentru părți.

Art. 17. - Pentru construcții se stabilesc trei modele de asigurare a calității (modelele nr. 1-3), diferențiate între ele, în principal, prin numărul și gradul de îndeplinire a cerințelor față de elementele și funcțiunile sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții, conform „Listei orientative privind diferențierea modelelor de asigurare a calității sub aspectul cerințelor față de funcțiunile sistemului” cuprinsă în anexa nr. 1 b).

Modelul nr. 1 de asigurare a calității cuprinde numărul total de funcțiuni și cerințe ale sistemului și se aplică în etapele de proiectare și de fabricație a produselor, de execuție și de exploatare a construcției.

Modelul nr. 2 de asigurare a calității cuprinde un număr parțial de funcțiuni și cerințe ale sistemului și se aplică, de regulă, în etapele de proiectare, fabricație a produselor și execuție a construcției.

Modelul nr. 3 de asigurare a calității cuprinde un număr minim (opțional) de funcțiuni ale sistemului și se aplică la etapa de execuție a construcției, de regulă la faza finală.

Între categoria de importanță a construcției și modelele de asigurare a calității se recomandă respectarea corespondenței din următorul tabel:

Categoria de importanță a construcției	Modelul de asigurare a calității
Excepțională (A)	Modelul nr. 1 sau reglementare specială
Deosebită (B)	Modelul nr. 1
Normală (C)	Modelul nr. 2 sau 3
Redusă (D)	Modelul nr. 3 (opțional)

Art. 18. - Cerințele specifice ale sistemului de conducere și de asigurare a calității (programul de asigurare a calității cu documentele acestuia și organizarea aferentă) se diferențiază corespunzător funcțiunilor determinate de cele trei modele.

Art. 19. - Încadrarea în cele trei modele a activităților de realizare a obiectelor de construcție sau a unor părți ale acestora, precum și a lucrărilor, produselor sau serviciilor din construcții, se stabilește de către proiectant, în acord cu investitorul sau proprietarul.

Documentele tehnice ale sistemului

Art. 20. - Elaborarea și aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții sunt fundamentate și definite prin următoarele documente principale, întocmite, ținute la zi și revizuite periodic de unitățile implicate:

a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care precizează nivelurile de calitate cerute:

• detalii de execuție și specificații tehnice;
• specificații de performanță:
• caiete de sarcini;

b) documente ale programului de asigurare a calității:

• manualul de asigurare a calității;

• proceduri ale funcțiunilor sistemului de conducere și de asigurare a calității;

• proceduri și/sau instrucțiuni tehnice sau administrative aferente activităților și operațiunilor de execuție;

• planul de control al calității, verificări și încercări;

c) planul de audit;

d) documente și înregistrări referitoare la calitate:

• certificate de calitate, buletine de încercări, certificate de conformitate, procese-verbale de recepție pentru produsele procurate;

• procese-verbale de lucrări ascunse și de recepții parțiale, rapoarte de control privind calitatea execuției lucrărilor de construcții;

• rapoarte privind costuri cu privire la calitate;

• rapoarte de audit;

• rapoarte privind neconformitățile și modul lor de tratare;

• rapoarte de acțiuni corective;

e) diverse alte documente (rapoarte tehnice, informări, dări de seamă periodice) referitoare la calitate.

Capitolul III

Atribuții, obligații, răspunderi

Art. 21. - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va stabili procedurile de autorizare a persoanelor juridice sau fizice pentru efectuarea serviciilor de elaborare, audit și certificare ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții.

Art. 22. - Unitățile participante la procesul de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a construcțiilor răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare 3a conducerea și asigurarea calității:

a) elaborarea și aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în cadrul unității proprii, potrivit specificului activității desfășurate și prevederilor din contractele încheiate prin:

• întocmirea programului de asigurare a calității;

• înființarea compartimentului de asigurare a calității, inclusiv organizarea activității de control tehnic al calității din unități conform cerințelor sistemului de asigurare a calității;

• elaborarea procedurilor aferente funcțiunilor sistemului, precum și a tuturor procedurilor și instrucțiunilor tehnice necesare pentru desfășurarea activităților din profilul unității;

• pregătirea și calificarea personalului necesar pentru aplicarea prevederilor programului de asigurare a calității, punând accentul pe însușirea motivației pentru calitate și pe efectuarea autocontrolului.

Șeful compartimentului de control tehnic al calității și dirigintele de specialitate trebuie să fie autorizați, de către Inspecția de stat în construcții, lucrări publice.; urbanism și amenajarea teritoriului;

b) aplicarea diferențiată a sistemului, de conducere și de asigurare a calității în cadrul unității proprii și asigurarea funcționării acestui sistem prin:

• punerea în practică a tuturor prevederilor cerințelor specifice de asigurare a calității și ale manualului de asigurare a calității;

• asigurarea îndeplinirii corecte a tuturor funcțiunilor sistemului pe baza procedurilor elaborate;

• urmărirea aplicării planului de control al calității, de verificări și încercări;

• ținerea la zi a tuturor documentelor pentru, aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității, inclusiv a tuturor înregistrărilor relative la constatarea și atestarea calității:

c) în unitățile în care se aplică modelele nr. 1 și 2 de asigurare a calității, responsabilul tehnic cu execuția, atestat, este încadrat în activitatea de asigurare a calității.

În unitățile în care se aplică modelul nr. 3 de asigurare a calității, responsabilul tehnic cu execuția, atestat, constituie factorul care asigură un nivel minim obligatoriu al componentei de conducere și asigurare a calității.

Anexa Nr. 1 a)

Termeni utilizați

1. Auditul calității (Examinare Tehnică de Asigurare a Calității - E.T.A.C.) - examinare sistematică și independentă, întreprinsă pentru a determina dacă activitățile și rezultatele referitoare la calitate satisfac dispozițiile prestabilite și. dacă aceste dispoziții sunt aplicate în rond eficient și apte să atingă obiectivele stabilite

Comentarii explicative:

a) Auditul calității se aplică, în principal, pentru validarea sistemului de conducere și de asigurare a calității (auditul calității sistemului) în vederea evaluării și confirmării dacă elementele programului de asigurare a calității au fost stabilite și implementate în concordanță cu cerințele specificate și dacă activitățile desfășurate și rezultatele obținute sunt eficiente și capabile să satisfacă obiectivele și dispozițiile prestabilite,

b) Auditul calității poate fi aplicat și unor produse (auditul calității produsului), procedee (auditul calității procedeului) sau servicii (auditul calității serviciului).

c) Auditurile calității sunt conduse de persoane care nu au responsabilități directe în sectoarele supuse auditorii și de preferință se desfășoară în cooperare cu personalul sectoarelor respective.

d) Unul dintre scopurile auditului calității este de a evalua necesitatea acțiunilor de îmbunătățire și corectare nu trebuie să se confunde auditul cu activitățile de „supraveghere” sau de „control”, care sunt conduse numai în scopul de a stăpâni {ține sub control) un proces sau de a accepta un produs.

e) Auditurile calității pot fi întreprinse pentru necesități interne sau externe.

• auditul intern, cu caracter periodic, efectuat la cererea conducerii unei unități, în vederea verificării adecvării și eficienței sistemului propriu de conducere și asigurarea calității, în raport cu politica în domeniul calității stabilite și cu eventualele noi obiective rezultate din schimbarea circumstanțelor;

• auditul extern, efectuat de beneficiar, ca parte contractantă, sau de un organism independent, acționând în numele beneficiarului, cu scopul de a determina și confirma dacă activitățile desfășurate și rezultatele acestora, obținute în domeniul calității, de către executant (sau furnizor), ca cealaltă parte contractantă, corespund cu dispozițiile stabilite prin reglementările tehnice și prin clauzele contractuale și dacă sunt apte să atingă obiectivele fixate.

2. Categorie de asigurare a calității - grupare de cerințe minime necesare pentru a asigura prevenirea și detectarea neconformităților posibile ale produselor (serviciilor, lucrărilor, construcțiilor) care urmează a li achiziționate sau executate de un agent economic.

Comentarii explicative:

a) Categoriile de asigurare a calității sunt concretizate în modele, distincte de asigurare a calității, caracterizate prin cerințe specifice față de elementele și funcțiunile sistemului de conducere și asigurare a calității.

b) Categoriile de asigurare a calității se diferențiază între ele prin cerințe specifice, proprii fiecărui model aferent, ținând seama de aptitudinea funcțională sau organizatorică a unei unități (agent economic), necesare pentru a putea răspunde condițiilor contractuale în condiții avantajoase, precum și de caracteristicile aferente produselor (serviciilor, lucrărilor sau construcțiilor) și a categoriei lor de importanță.

3. Categorie de importanță a unei construcții - grupare de factori și criterii care permit considerarea acelei construcții de către participanții la procesul de realizare și la întregul ciclu de existență a acestei construcții, în funcție de caracteristicile și relațiile sale cu mediul uman socioeconomic și natural

Comentarii explicative:

a) Stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor este necesară pentru aplicarea diferențiată, în funcție de aceasta, a sistemului calității și a tuturor componentelor sale și în special a sistemului de conducere și asigurare a calității, precum și a altor proceduri legale,

b) Categoriile de importanță a construcțiilor sunt:

• categorii de importanță globală, denumite curent categorii de importanță, care privesc întreaga construcție sub toate aspectele;
• categorii de importanță specifice, denumite clase de importanță, care privesc o construcție sau numai părți ale acesteia, dar numai sub anumite aspecte.

4. Cerința specifică de asigurare a calității - expresie a necesităților (condițiilor) ce trebuie îndeplinite pentru încadrarea unui produs într-o categorie de asigurare a calității.

5. Control - acțiune (activitate) de evaluare a conformității (acceptabili tații) unui produs {serviciu, lucrare), prin măsurare, examinare (observare), încercare sau trecere prin calibru, a uneia sau mai multor caracteristici ale acestuia și prin înregistrarea datelor obținute și compararea lor cu specificațiile tehnice.

Comentarii explicative:

Controlul calității, efectuat în cadrul acțiunii de asigurare a calității, în scopul verificării conformității unui produs (serviciu sau lucrare) cu condițiile (exigențele) de calitate specificate, cuprinde următoarele forme:

1. Controlul interior, efectuat de fiecare factor intervenient în cadrul unității (organizației) sale în scopul verificării calității producției (furniturii, lucrării, serviciului) proprii, constând din examinarea modului de respectare a condițiilor de calitate, care cuprinde:

a) controlul intern, desfășurat de-a lungul tuturor stadiilor procesului, după reguli definite, compus din:

• autocontrolul efectuat de persoanele executante asupra propriilor operațiuni, cu corectarea imediată, de către acestea, a erorilor comise;
• controlul ierarhic, efectuat de șefii ierarhici (responsabili de producție sau de activitățile respective), asupra lucrărilor personalului din subordine;

b) controlul extern, efectuat prin sondaj, asupra producției (activității) în toate stadiile sale, de către personalul (controlorii independenți) compartimentului de control tehnic de calitate din unitate, mandatat direct de conducerea superioară a unității, având ca scop verificarea și validarea operațiunilor de control intern.

2) Controlul exterior, efectuat de beneficiar, sau de un organism independent agreat, acționând în numele beneficiarului, cu misiunea de:

• a preveni riscurile greșelilor în asigurarea și controlul calității;
• a asista pe beneficiar în obținerea eficientă a calității;
• a valida controlul interior al executantului.

6. Criteriu de calitate - indiciu (nivel) limită impus unei caracteristici de calitate.

7. Dată - fapt, noțiune, informație (indicație, instrucțiune, rezultat etc), reprezentate sub formă convențională adecvată comunicării, interpretării sau prelucrării.

Comentarii explicative:

a) Datele constituie elementele exterioare de începere (date de intrare sau intrări) sau rezultate (date de ieșire sau ieșiri) ale unei activități (acțiune), proces sau s«stem.

b) Intrările sistemului de conducere și asigurare a calității sunt concretizate prin documente tehnice anexate contractelor, care pot fi, după caz: teme-program de cercetare-proiectare, studii, proiecte, specificații tehnice, caiete de sarcini etc., având la bază prevederile reglementărilor tehnice în vigoare, exprimate de regulă prin condiții tehnice de calitate sau exigențe (în cazul reglementărilor tehnice cu caracter exigențial).

c) Ieșirile sistemului de conducere și de asigurare a calității sunt concretizate în rezultatele, de calitate corespunzătoare, obținute în urma aplicării sistemului în activitatea (procesul) respectivă, ca: documentații tehnice finale sau, după caz, produse fizice care răspund condițiilor (cerințelor) de calitate prescrise.

8. Exigență (cerință) pentru calitate - expresie a necesităților (trebuințelor), sub forma unui ansamblu de specificații anumite, cuantificate sau descriptive, pentru a defini caracteristicile (de calitate) ale unei entități, destinate să permită realizarea și evaluarea acesteia.

9. Exigență esențială - exigența obligatorie care trebuie satisfăcută de o construcție (lucrare) pentru a fi conformă cu specificațiile reglementărilor tehnice aplicabile.

10. Funcțiune a sistemului de conducere și de asigurare a calității - ansamblu de acțiuni (activități), componente ale sistemului de conducere și de asigurare a calității, care reflectă aptitudinea funcțională a unei unități de a răspunde cerințelor de calitate aferente unui produs (lucrare, serviciu).

11. Manual de asigurare a calității - document care enunță politica calității și descrie dispozițiile și prevederile generale ale sistemului de conducere și de asigurare a calității, concretizat în programul de asigurare a calității al unei unități, cuprinzând organizarea, responsabilitățile, autoritatea și relațiile reciproce dintre compartimentele și persoanele care dirijează și efectuează, verifică și analizează problemele ce au incidență asupra calității, având ea scop final definirea și obținerea calității ansamblului activităților și prestațiilor desfășurate de unitatea respectivă.

12. Model de asigurare a calității - ansamblu selecționat de elemente corelate ale sistemului de conducere și asigurare a calității, combinate pentru a satisface necesitățile de asigurare a calității, într-o situație dată.

13. Neconformitate - nesatisfacerea cerințelor (exigențelor) specificate.

14. Plan de control al calității, verificări și încercări - document al programului de asigurare a calității care descrie ansamblul controalelor de calitate, verificările și încercările necesare, pe faze de lucrări și etape de realizare (pe parcursul și la finalizarea lucrărilor respective), cuprinzând și referiri la procedurile și instrucțiunile aferente, pentru verificarea calității unui produs, lucrare sau serviciu.

15. Procedură - metodă (mod) specificată de îndeplinire a unei activități.

Comentarii explicative:

a) Termenul de „procedură” se utilizează adesea și pentru a semnifica și documentul scris, prin care se descrie metoda în sine. În aceste cazuri, pentru a face distincție între cele două semnificații, se recomandă a se utiliza termenul de „procedură scrisă” sau „procedură documentată”.

b) În sistemul de conducere și asigurare a calității, prin „procedură” (scrisă) se înțelege documentul care definește și descrie modul de îndeplinire (execuție) a unei activități precizând mijloacele și măsurile necesare, inclusiv responsabilitățile și controalele aferente.

c) În sistemul de conducere și asigurare a calității se disting trei categorii de proceduri și anume:

• procedură a funcțiunii de sistem, reprezentând documentul care descrie obiectul și modul de îndeplinire a unei activități legată de o funcțiune a sistemului de conducere și asigurare a calității, stabilind desfășurarea operațiunilor, responsabilitățile și controalele aferente;
• procedură/instrucțiune tehnică de proces sau de execuție, reprezentând documentul care descrie activitățile necesare pentru executarea diverselor lucrări și operațiuni din cadrul procesului de producție (concepție, fabricație sau execuție, utilizare etc.), inclusiv responsabilitățile și controalele aferente;
• procedură/instrucțiune administrativă, reprezentând documentul care descrie activitățile și reponsabilitățile interne din cadrul compartimentelor organizatorice și funcționale ale unei unități.

16. Program (plan) de asigurare a calității - principalul document al sistemului de conducere și asigurare a calității, care enunță dispozițiile specifice ale acestuia, luate pentru definirea și obținerea calității cerute și care precizează regulile practice, resursele și secvențele planificate ale activităților legate de calitatea unui produs, lucrare sau serviciu, ce fac obiectul unui contract.

17. Durata de existentă (viață) a construcției - durata de timp după care construcția a încetat definitiv să-și îndeplinească funcțiunea ce i-a fost dată.

18. Unitate - persoană juridică cu activitate în construcții (institut de învățământ superior, institut de cercetare și agent economic cu activitate de cercetare, proiectare, execuție, exploatare etc).

Anexa Nr. 1 b)

Lista orientativă privind diferențierea modelelor de asigurare a calității sub aspectul cerințelor fată de funcțiunile sistemului

Nr. crt.	Denumirea funcțiunilor principale ale sistemului de asigurare a calității	Modelul
		1	2	3
1	Manual de asigurare a calității	xx	xx	-
2	Analiza contractului	xx	x	-
3	Controlul proiectării	xx	x	-
4	Controlul documentelor	xx	xx	-
5	Aprovizionarea	xx	x	-
6	Produse (servicii) furnizate de beneficiar	xx	x	-
7	Recepția, identificarea și trasabilitatea (regăsirea) produselor	xx	x	-
8	Controlul proceselor privind execuția produselor, lucrărilor și serviciilor	xx	xx	x
9	Verificarea și încercarea produselor și serviciilor prestate	xx	xx	x
10	Controlul și verificarea pe parcursul execuției și în final a îucrârsSor	xx	xx	-
11	Controlul și verificarea finală a produselor, lucrărilor și serviciilor (numai pentru modelul 3)			xx
12	Mijloace de control, măsurare și încercare	xx	x	-
13	Stadiul controalelor și încercărilor	xx	x	-
14	Controlul neconformitătilor	xx	xx	x
15	Acțiuni corective	xx	xx	-
16	Primirea manipularea și depozitarea produselor	xx	x	-
17	Înregistrări privind calitatea	xx	xx	xx
18	Audit al sistemului calității	xx	x	-
19	Urmărirea comportării în exploatare	xx	x	-
20	Instruirea personalului	xx	x	-

Legenda privind îndeplinirea cerințelor față de funcțiunile sistemului:

• xx - grad de îndeplinire totală
• x - grad de îndeplinire parțială absentă

Anexa Nr. 2

Regulament privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor

Capitolul I

Prevederi generale

Art. 1. - Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare în categorii de importanță a construcțiilor, în scopul aplicării diferențiate a sistemului calității, conform legii.

Art. 2. - Construcțiile reprezintă lucrările concepute și executate pentru îndeplinirea unor funcții economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de regulă, în raport cu necesitatea de adaptare la condițiile locale de teren și mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de muncă și cu materialele înglobate.

Art. 3. - Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor construcțiilor noi sau existente.

Art. 4. - Construcțiile se încadrează, după importanța lor, în următoarele categorii:

a) de importanță globală, denumite curent categorii de importanță, care privesc întreaga construcție, sub toate aspectele;

b) de importanță specifice, denumite clase de importanță, care privesc întreaga construcție sau părți ale acesteia, sub anumite aspecte.

Capitolul II

Categorii de importanță

Art. 5. - Categoriile de importanță a construcțiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobată de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, pentru realizarea unor niveluri de calitate determinate de realizarea exigențelor esențiale, ținând seama de următoarele aspecte:

a) implicarea vitală a construcțiilor în societate și natură (gradul de risc sub aspectul siguranței etc.);

b) implicarea funcțională a construcțiilor în domeniile socioeconomice, în mediul construit și în natură (destinația, modul de utilizare ș.a.);

c) caracteristici proprii construcțiilor (complexitatea, considerentele economice ș.a.).

Art. 6. - Categoriile de importanță care se stabilesc pentru construcții sunt:

• construcții de importanță excepțională (A);
• construcții de importanță deosebită (B);
• construcții de importanță normală (C);
• construcții de importanță redusă (D).

În anexa nr. 2 a) se prezintă lista exemplificativă cu încadrarea unor construcții în categorii de importanță.

Art. 7. - Categoria de importanță se stabilește de către proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcțiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcțiilor existente.

Pentru fiecare construcție se stabilește o singură categorie de importanță și aceasta va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcția (autorizația de construire, proiectul de execuție, cartea tehnică a construcției, documentele de asigurare ș a.).

Capitolul III

Clase de importanță

Art. 8. - Clasele de importanța se stabilesc prin reglementări tehnice și au la bază criterii specifice.

Art. 9. - Clasele de importanță se corelează cu categoriile de importanță de către proiectant la construcțiile noi și/sau de către expertul tehnic atestat, la construcțiile existente, în scopul stabilirii condițiilor de aplicare a componentelor sistemului calității.

Capitolul IV

Dispoziții finale

Art. 10. - Categoria și clasa de importanță stabilite pentru o construcție nu se vor modifica decât la schimbarea destinației sau în alte condiții, care impun aceasta, prin documentații motivate.

Art. 11. - Investitorii sau proprietarii pot sa prevadă prin clauze contractuale cu proiectanții unele exigențe esențiale sau alte cerințe superioare celor corespunzătoare categoriei sau clasei de importanță a construcției.

Art. 12. - Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații vor adapta prevederile prezentului regulament la fondul construit aflat în administrare și prin ordine ale miniștrilor apărării naționale, de interne și al directorului Serviciului Român de Informații vor stabili proceduri pentru încadrarea în categorii și clase de importanța, conform legii.

Anexa Nr. 2 a)

Categorii de importanță a construcțiilor - Listă exemplificativă -

I. Categoria de importanță A - Construcții de importanță excepțională

1. Construcții cu funcțiuni deosebit de importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru societate și natură, pe zone foarte extinse.

Exemple: reactoare nucleare, baraje înalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate în aval.

2. Construcții cu caracter de unicat, cu valoare deosebită de patrimoniu.

Exemple: ansambluri și clădiri de cult sau alte monumente de arhitectură propuse pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial.

II. Categoria de importanță B - Construcții de importanță deosebită

1. Construcții cu funcții importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru societate și natură, pe zone limitate.

Exemple: construcții din industria chimică; căi ferate, șosele, poduri, porturi și aeroporturi de interes național; baraje pentru acumulări mari de apă; construcții social-culturale cu aglomerări mari de oameni; stații de emisie de radio și televiziune.

2. Construcții cu valoare deosebită de patrimoniu sau care adăpostesc asemenea valori.

Exemple: monumente de arhitectură, situri istorice, muzee, arhive și biblioteci de importanță națională

III. Categoria de importanță C - Construcții de importanță normală

1. Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate șî natură.

Exemple: clădiri de locuințe cu mai mult de două niveluri; construcții industriale și agrozootehnice curente; construcții social-culturale care nu intră în categoriile de importanță A șî B.

2. Construcții cu caracteristici și funcțiuni obișnuite, dar cu valori de patrimoniu.

Exemple: clădiri de cult; muzee de importanță locală,

IV. Categoria de importanță D - Clădiri de importanță redusă

Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire afectează un număr redus de oameni.

Exemple: clădiri de locuințe parter sau parter și un etaj; dependințe gospodărești; construcții provizorii.

Anexa Nr. 3

Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor, sunt componente ale sistemului calității în construcții.

Art. 2 - Prezentul regulament stabilește cadrul general pentru desfășurarea acestor activități, se aplică tuturor categoriilor de construcții și sunt obligatorii pentru toți factorii implicați (investitori, proiectanți, executanți, proprietari, administratori, utilizatori) pe toată durata de existență a acestor construcții.

Art. 3. - Urmărirea comportării în exploatare și intervențiile în timp reprezintă acțiuni distincte sistematice și^complementare astfel:

a) urmărirea comportării construcțiilor se face în vederea menținerii-exigențelor esențiale;

b) realizarea intervențiilor în timp asupra construcțiilor se face pe baza datelor furnizate de activitatea de urmărire.

Art. 4. - Termenii, specifici utilizați în prezentul regulament sunt definiți în anexa nr. 1 a).

Capitolul II

Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor

Art. 5. - Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor este de două categorii:

• urmărirea curentă;
• urmărirea specială.

Categoria de urmărire, perioadele la care se realizează, precum și metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de către proiectant, în funcție de categoria de importanță a construcțiilor și se consemnează în cartea tehnică st construcției prin grija proprietarului.

Urmărirea curentă

Art. 6. - Urmărirea curentă este o activitate sistematică de culegere de date privind starea tehnică a construcției, care, corelată eu activitatea de întreținere și reparații, are ca obiectiv menținerea construcțiilor îa parametrii proiectați.

Art. 7. - Urmărirea curenta are caracter permanent și se realizează asupra tuturor construcțiilor prin grija proprietarului, direct sau prin reprezentanții săi autorizați.

Constatările făcute în cadrul acțiunii de urmărire curentă se înregistrează în cartea tehnică a construcției de factorii menționați mai sus, iar în cazul constatării unor degradări se stabilesc măsurile de intervenții în timp.

Art. 8. - Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală directă, cu mijloace simple de măsurare de uz curent, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică și a reglementărilor tehnice de urmărire a comportării în exploatare specifice, pe categorii de lucrări și de construcții.

Art. 9. - La construcțiile la care s-a depășit durata de serviciu, se schimbă destinația sau condițiile de exploatare. La acestea și la cele la care se constată deficiențe semnificative în cadrul urmăririi curente, proprietarul va solicita efectuarea unei expertize tehnice prin care se stabilesc măsurile necesare.

Art. 10. - În cadrul urmăririi curente, la apariția unor degradări ce se consideră că pot afecta exploatarea în condiții de siguranță a construcției, proprietarul va solicita o consultanță de specialitate (în vederea instituirii urmăririi extinse, conform reglementărilor tehnice în vigoare).

Urmărirea specială

Art. 11. - Urmărirea specială este o activitate sistematică și cuprinde investigații specifice, suplimentare față de urmărirea curentă, asupra unor parametri ce caracterizează aptitudinea de utilizare pentru care construcția a fost proiectată.

Art. 12. - Urmărirea specială se instituie la:

• construcții noi de importanță deosebită sau excepțională, stabilită prin proiect;
• construcții în exploatare cu evoluție periculoasă (sau care au suferit avarii) stabilită în urma unei expertize.

Art. 13. - Urmărirea specială se realizează pe bază de proiect de către personal tehnic de specialitate.

Urmărirea specială nu exclude urmărirea curentă.

Rezultatele urmăririi speciale se înscriu în cartea tehnică a construcției.

Obligații și răspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor

Art. 14. - Obligații și răspunderi ale investitorilor:

a) stabilesc împreună cu proiectantul acele construcții care se supun urmăririi speciale, asigură întocmirea proiectului și predarea lui la proprietari și comunică întocmirea lui la Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;

b) comunică proprietarilor, care preiau construcțiile, obligațiile care le revin în cadrul urmăririi speciale.

Art. 15. - Obligații și răspunderi ale proprietarilor:

a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, sub toate formele, angajează după .caz responsabili autorizați, comandă expertizarea construcțiilor în cazurile prevăzute la art. 9 și art. 12, comandă proiectul de urmărire specială și comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;

b) la înstrăinarea sau închirierea construcțiilor, stipulează în contracte îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea, comportării în exploatare a acestora.

Art. 16. - Obligații și răspunderi ale proiectanților:

a) stabilesc împreună cu investitorul și/sau proprietarul acele construcții care sunt supuse urmăririi speciale;

b) elaborează, pe baza unei comenzi, documentațiile tehnice pentru urmărirea curentă și proiectul de urmărire specială.

Art. 17. - Executanții au obligația să efectueze urmărirea curentă a construcțiilor pe care le execută, să monteze conform proiectului și să protejeze dispozitivele pentru urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, până a recepția acestora, după care acestea se vor preda proprietarului.

Art. 18. - Administratorii și utilizatorii răspund de realizarea obligațiilor contractuale stabilite cu proprietarul, privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor.

Art. 19. - Persoanele care efectuează urmărirea curentă și urmărirea specială, denumite responsabili cu urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, au următoarele obligații și răspunderi:

a) să aibă o pregătire tehnică în construcții, cel puțin de nivel mediu iar cei care efectuează urmărirea specială să fie autorizați de Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;

b) să cunoască cartea tehnică a construcției și să țină la zi jurnalul evenimentelor;

c) să efectueze urmărirea curentă, iar pentru urmărirea specială supraveghează aplicarea programelor și proiectelor întocmite în acest sens.

Capitolul III

Intervențiile în timp asupra construcțiilor

Art. 20. - Intervențiile în timp asupra construcțiilor sunt fundamentate pe baza datelor furnizate de activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor.

Intervențiile în timp sunt determinate de: exploatarea normală, acțiunile accidentale și acțiunile omului, pentru aducerea la parametrii inițiali sau îmbunătățirea, respectiv reabilitarea acestora.

Intervențiile determinate de exploatarea normală

Art. 21. - Intervențiile determinate de exploatarea normală a construcțiilor sunt lucrările de întreținere și reparații și au ca obiectiv menținerea caracteristicilor esențiale proiectate, pe întreaga durată de serviciu a construcțiilor. O dată cu aceste intervenții, se recomandă proprietarilor să acționeze pentru îmbunătățirea condițiilor de exploatare și de economisire a energiei.

Art. 22. - Lucrările de întreținere constau în re-condiționarea periodică a unor detalii de suprafață cu durată scurtă de existență (finisaje, protecții superficiale, straturi de uzură) și înlocuirea unor piese din instalații și echipamente cu uzură rapidă.

Art. 23. - Lucrările de reparații constau în refaceri sau înlocuiri de elemente, detalii sau părți de construcție și instalații ieșite din uz, ca urmare a exploatării normale sau acțiunii agenților de mediu.

Lucrările de întreținere și reparații se efectuează periodic, în funcție de categoria de importanță a construcțiilor și de materialele încorporate, conform instrucțiunilor telurice în vigoare sau în baza unui proiect și a prevederilor din cartea tehnică a construcției.

Intervențiile determinate de acțiunile accidentale

Art. 24. - Intervențiile determinate de acțiunile accidentale asupra construcțiilor (incendii, explozii, inundații, uragane, alunecări și prăbușiri de teren; zăpezi foarte mari, cutremure) care afectează grav integritatea acestora, constau în efectuarea unor lucrări de înlăturare a efectelor acțiunilor menționate și readucerea construcțiilor la nivelul calitativ inițial.

Aceste intervenții cuprind de regulă următoarele categorii de lucrări:

• susținerea provizorie a construcției avariate;
• demolarea și îndepărtarea părților de construcție avariate grav;
• remedierea degradărilor elementelor de construcție;
• consolidarea elementelor și ansamblurilor structurale;
• reconstruirea integrală a unor părți de construcție îndepărtate.

Art. 25. - Remedierea constă în reparații și/sau consolidări ușoare și are ca scop readucerea părților de construcție la un nivel calitativ apropiat de cel inițial.

Art. 26. - Consolidarea elementelor și ansamblurilor structurale avariate sau neavariate are ca scop ridicarea nivelului performanțelor mecanice- (rezistență, rigiditate, ductilitate) ale acestora în raport cu cele inițiale.

Art. 27. - Reconstruirea integrală a unor părți de construcție îndepărtate are ca scop executarea din nou a acestora, cu respectarea caracteristicilor inițiale.

Art. 20. - Intervențiile asupra construcțiilor, determinate de acțiunile accidentale, se efectuează pe baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.

Pentru intervențiile determinate de acțiunea cutremurelor se vor respecta și prevederile reglementărilor în vigoare.

Intervențiile determinate de acțiunile omului

Art. 29. - Intervențiile determinate de acțiunile omului asupra construcțiilor au ca scop principal: schimbări de destinație ale construcțiilor, prelungirea duratei de serviciu, ridicarea nivelului performanțelor prevăzute inițial, inclusiv în urma unor modificări funcționale și retehnologizări.

Aceste intervenții cuprind următoarele categorii de 1 lucrări:

• transformări, completări sau înlocuiri ale unor părți de construcție;
• extinderi sau supraetajări de construcții;
• modernizări sau reabilitări.

Art. 30. - Intervențiile determinate de acțiunile omului se efectuează pe baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.

Obligații și răspunderi privind intervențiile în timp asupra construcțiilor

Art. 31. - Obligații și răspunderi ale proprietarilor:

a) organizează și răspund de activitatea de intervenții în timp asupra construcțiilor, sub toate formele, respectiv, direct sau prin utilizatorii acestora, în baza contractelor încheiate cu ei;

b) solicită acordul Inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului pentru intervențiile asupra construcțiilor prevăzute la art. 24-30.

Art. 32. - Obligații și răspunderi ale proiectanților:

a) elaborează în baza unei comenzi proiecte pentru lucrări de intervenții în timp asupra construcțiilor, în conformitate cu prevederile legale;

b) elaborează caiete de sarcini și instrucțiuni speciale pentru lucrările de intervenții în timp, anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea tehnică a construcției.

Art. 33. - Executanții lucrărilor de intervenții în timp asupra construcțiilor au obligația să respecte prevederile din proiectele elaborate în acest scop.

Art. 34. - Utilizatorii construcțiilor au obligația să asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce Ie revin în cadrul activității de intervenții în timp asupra construcțiilor, în baza contractelor încheiate cu proprietarii.

Capitolul IV

Postutilizarea construcțiilor

Art. 35. - Declanșarea activităților din etapa de postutilizare a unei construcții începe o dată cu inițierea acțiunii pentru desființarea acelei construcții, care se face:

a) la cererea proprietarului sau administratorului construcției cu acordul proprietarului;

b) la cererea autorităților administrației publice locale, în cazurile în care:

• construcția a fost executată fără autorizație de construire;
• construcția nu prezintă siguranță în exploatare și nu poate fi reabilitată din acest punct de vedere;
• construcția prezintă pericol pentru mediul înconjurător și nu poate fi reabilitată pentru a se elimina acest pericol;
• cerințele de sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desființării construcției.

Art. 36. - La construcțiile proprietate publică, decizia de declanșare a activităților din etapa de postutilizare va fi luată în baza unui studiu de fezabilitate ținându-se cont de cazurile prevăzute la art. 35 și din care să rezulte necesitatea, oportunitatea și eficiența economică a acțiunii. Studiul respectiv va trebui să fie aprobat potrivit legii.

La construcțiile proprietate privată, la depășirea duratei de serviciu, pe baza unei expertize tehnice, proprietarii pot decide continuarea utilizării pentru aceeași funcțiune sau schimbarea acesteia.

Art. 37. - Desfășurarea activităților și lucrărilor din etapa de postutilizare se efectuează pe baza unei documentații tehnice și a unei autorizații de desființare, eliberată de autoritățile competente, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor și Ordinului ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 91/1991 privind aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare și a conținutului documentațiilor prevăzute în Legea nr. 50/1991

Fac excepție de la obținerea autorizației de desființare, conform Legii nr. 50/1991, construcțiile și instalațiile cu caracter militar din patrimoniul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații, pentru care se vor elabora reglementări specifice.

Art. 38. - Elaborarea documentației tehnice aferente lucrărilor de demolare și executarea lucrărilor respective se efectuează de agenți economici cu activitate în construcții.

Art. 39. - Documentația tehnică aferentă lucrărilor din etapa de postutilizare va cuprinde următoarele:

• planul de amplasare a construcțiilor (poziție, dimensiuni, orientare, vecinătăți) cu indicarea construcției(lor) sau a părților de construcție ce urmează a fi demolate;
• planurile sau releveele construcțiilor, din care să rezulte destinația, alcătuirea construcției, și funcțiunile acesteia (planuri ale tuturor nivelurilor, secțiuni, fațade, planurile instalațiilor interioare etc) întocmite la o scară convenabilă;
• planurile racordurilor la unitățile exterioare (apă, canal, energie electrică, energie termică, gaze, telefon);
• planurile de asigurare și refacere a continuității utilităților exterioare pentru vecinătăți care ar trebui, eventual, să fie întrerupte la demolarea construcțiilor;
• condiții tehnice de calitate, corespunzătoare exigențelor esențiale;
• detalierea și precizarea fazelor activităților și lucrărilor:
• proceduri tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare-demolare, cuprinzând descrierea detaliată a soluțiilor tehnice adoptate, a tuturor operațiilor necesare și măsuri de protecția muncii;
• recomandări (la construcțiile proprietate publică) privind modul de recondiționare a produselor și elementelor de construcție recuperate cu ocazia demontării și demolării;
• recomandări pentru evacuarea și transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în zonele de reintegrare în natură;
• măsuri pentru protecția mediului înconjurător, în. zona de demolare a construcțiilor și în zonele de evacuare a deșeurilor;
• devizul lucrărilor de demolare, reciclare și utilizare a materialelor rezultate.

Documentația tehnică pentru lucrările de postutilizare trebuie verificată de specialiștii verificatori de proiecte atestați. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistenței și stabilității clădirile învecinate care pot fi afectate de demolare.

Fazele activităților și lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de construcțiilor

Art. 40. - Dezafectarea construcției cuprinde următoarele faze:

• încetarea activităților din interiorul construcției;
• suspendarea utilităților;
• asigurarea continuității instalațiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăți;
• evacuarea din construcție a inventarului mobil (obiecte de inventar, mobilier, echipamente etc).

Art. 41. - Demontarea și demolarea construcției cuprinde următoarele faze:

• dezechiparea construcției prin desfacerea și demontarea elementelor de instalații funcționale, de finisaj și izolații;
• demontarea părților și elementelor de construcție;
• demolarea părților de construcție nedemontabile (zidării, structuri de rezistență etc.), inclusiv a fundațiilor construcției;
• dezmembrarea părților și elementelor de construcție și instalațiilor demontate, recuperarea componentelor și produselor refolosibile și sortarea lor pe categorii;
• transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea de materii brute sau reintegrarea în natură.

Art. 42. - Recondiționarea, reciclarea și refolosirea produselor și materialelor de construcție rezultate din demontarea și demolarea construcțiilor proprietate publică cuprind următoarele faze:

• recondiționarea produselor de construcție recuperate din demontare, în vederea refolosirii, prin operațiuni simple executate în ateliere;
• reciclarea materialelor rezultate din demolare, în secții de producție specializate, prin folosirea acestor materiale
• pregătirea refolosirii produselor: și materialelor de construcție rezultate din recuperare, recondiționare și reciclare, prin verificarea calității acestora și prin organizarea desfacerii lor în depozite de materiale de construcții.

Art. 43. - Reintegrarea m natură a deșeurilor nefolosibile și nereciclabile cuprinde următoarele faze:

• utilizarea deșeurilor de materiale brute pentru umpluturi;

• refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deșeurilor prin taluzări adecvate și, lucrări de protecție aferente, inclusiv refacerea straiului vegetai și s plantațiilor.

Obligații și răspunderi privind postutilizarea construcțiilor

Art. 44. - Obligații și răspunderi ale proprietarilor și administratorilor cu acordul proprietarilor

Asigurarea, declanșarea activităților și realizarea lucrărilor din etapa de postutilizare prin:

a) asigurarea - fondurilor necesare pentru proiectarea și executarea lucrărilor;

b) elaborarea documentației tehnice aferente de către persoane1e fizice sau juridice autorizate pentru asemenea lucrări;

c) obținerea avizelor necesare și a autorizației de desființare de la autoritățile competente;

d) încredințarea execuției lucrărilor din etapa ele postutilizare unor persoane fizice sau juridice autorizate în construcții;

e) urmărirea respectării condițiilor de cantate stabilite pe baza exigențelor esențiale, precum și a recondiționăm și reciclării în grad cât mai ridicat a materialelor și produselor rezultate din demontarea și demolarea construcției.

Art. 45. - Obligații și răspunderi ale proiectanților:

a) elaborarea documentației tehnice aferente lucrărilor de demolare, reciclare și utilizare a materialelor rezultate;

b) asigurarea, prin soluțiile tehnice și tehnologice de demontare și demolare adoptate, a respectării prevederilor din avize și autorizația de desființare, a condițiilor tehnice de calitate corespunzătoare exigențelor esențiale, precum și a unui grad cât mai ridicat de recuperare, recondiționare și reciclare a materialelor și produselor rezultate din demontare și demolare;

c) asigurarea asistenței tehnice solicitate de proprietar pentru aplicarea soluțiilor din proiect.

Art. 46. - Obligații și răspunderi ale executanților:

a) începerea execuției lucrărilor de demolare numai pe baza autorizației de desființare și a documentației tehnice verificate, funcție de categoria de importanță a construcției;

b) respectarea prevederilor din documentația ierunca aferentă și din autorizația de desființare:

c) realizarea condițiilor de calitate prevăzute în documentația tehnică;

d) instruirea personalului asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor și operațiunilor și a măsurilor de protecția muncii;

e) luarea măsurilor de protecție a vecinătăților prin evitarea de transmitere a vibrațiilor puternice sau a șocurilor, prin degajări mari de praf, precum și prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinătăți.

Capitolul V

Dispoziții finale

Art. 47. - Activitatea de urmărire a comportării în exploatare și intervenții în timp și cea privind postutilizarea construcțiilor se vor executa cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare. Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va lua măsuri pentru îmbunătățirea reglementărilor existente privind:

a) instrucțiunile cadru pentru urmărirea comportării în exploatare și intervențiile în timp asupra construcțiilor;

b) instrucțiunile tehnice pentru urmărirea comportării iii exploatare și intervențiile în timp privind construcțiile alcătuite din diferite materiale;

c) instrucțiuni tehnice (revizuire) pentru urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp privind categoriile de construcții și de lucrări de construcții cu destinație curentă;

d) îndrumătoare (ghiduri) tehnice privind metode, procedee, aparatură și echipamente specifice, recomandate pentru activitățile de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor și intervențiile în timp asupra acestora;

e) instrucțiuni tehnice privind demolarea parțială sau totală a construcțiilor.

Art. 48. - Organele administrației publice centrale vor lua măsuri ca unitățile specializate de profil să revizuiască instrucțiunile tehnice în vigoare privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp, pentru categoriile de construcții și lucrări de construcții specifice domeniului lor de activitate.

Art. 49. - Urmărirea aplicării și controlul respectării prevederilor prezentului regulament se fac de către Inspecția de stat în construcții, lucrări - publice, urbanism și amenajarea teritoriului.

Art. 50. - Finanțarea activităților prevăzute în acest regulament se face potrivit prevederilor legale.

Guvernul României

Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind controlul de stat al calității în construcții, prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.

Art 2. - Prevederile prezentei hotărâri sunt obligatorii pentru toți agenții economici români sau străini, instituții publice, organe ale administrației publice centrale și locale, care, potrivit legii, intervin în procesul de construire sau dețin calitatea de investitori, proprietari sau utilizatori de construcții, oricare ar fi sursa de finanțare sau forma de proprietate.

Art. 3. - Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Art. 4. - Prevederile contrare prezentei hotărâri se abrogă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 iunie 1994 | Nr. 272.

Contrasemnează:

Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogoș, secretar de stat

Anexă

Regulament privind controlul de stat al calității în construcții

Capitolul I

Prevederi generale

Art. 1. - Prezentul regulament stabilește cadrul normativ; general, obiectivele, conținutul și organizarea, precum și modul de exercitare a controlului de stat privind calitatea în construcții.

Dispozițiile regulamentului sunt obligatorii pentru toți factorii implicați în emiterea certificatului de urbanism, a autorizației de construire, în amplasarea pe teren, proiectarea, realizarea, utilizarea și postutilizarea construcțiilor.

Factorii implicați stabiliți prin lege sunt: investitori, cercetători, proiectanți, specialiști verificatori de proiecte atestați și experți tehnici atestați, fabricanți și furnizori de produse pentru construcții, executanți și responsabili tehnici cu execuția atestați, diriginți de specialitate, proprietari, administratori, utilizatori, autorități publice, asociații profesionale de profil etc.

Art. 2. - Controlul de stat al calității în construcții constituie o componentă a sistemului calității în acest domeniu, sistem stabilit prin lege, prin care statul exercită controlul în toate componentele acestuia, în scopul prevenirii sau limitării unor situații ce pot apărea la construcții și care pot pune în primejdie sau afecta negativ viața, sănătatea, mediul înconjurător sau pot cauza pierderi materiale unor persoane, entități sau societății, în parte sau în ansamblul ei.

Art. 3. - Controlul de stat al calității în construcții se aplică construcțiilor, inclusiv instalațiilor aferente acestora, indiferent de forma de proprietate, destinație sau sursa de finanțare.

Acest control se exercită diferențiat, potrivit legii, în toate etapele ciclului de existență a construcțiilor. Controlul se exercită atât la lucrările noi, cât și la lucrările de intervenții în timp - modernizări, reabilitări, reparații capitale, consolidări, precum și la alte categorii de lucrări de natura acestora.

Exigențele privind calitatea instalațiilor și echipamentelor tehnologice de producție se stabilesc și se realizează, potrivit legii, prin reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.

Art. 4. - Controlul de stat este independent de factorii implicați în activitățile menționate la art. 1.

Capitolul II

Obiectivele controlului de stat al calității în construcții

Art. 5. - Controlul de stat al calității în construcții urmărește, în principal, următoarele obiective:

a) îndeplinirea, de către organele de specialitate ale administrației publice centrale și locale, comisiile tehnice sau agenții economici, a obligațiilor prevăzute de lege referitoare la:

• eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire-desființare și a avizelor necesare;
• elaborarea reglementărilor tehnice în construcții;
• certificarea calității produselor pentru construcții;
• modul de acordare a agrementelor tehnice pentru produse și procedee noi de construcții;
• atestarea specialiștilor;
• acreditarea laboratoarelor de încercări în construcții;
• certificarea sistemelor de conducere și de asigurare a calității;
• alte activități similare prevăzute de dispozițiile legale;

b) respectarea, de către toți factorii care contribuie sau sunt implicați în conceperea, realizarea, utilizarea și postutilizarea construcțiilor, a prevederilor legale privind:

• reglementările tehnice în construcții;
• certificarea calității produselor folosite la realizarea construcțiilor;
• agrementele tehnice pentru produse și procedee noi;
• verificarea proiectelor, a execuției lucrărilor de construcții și expertizarea proiectelor și a construcțiilor;
• domeniul urbanismului, amenajării teritoriului și disciplinei în urbanism;
• aplicarea sistemului propriu de calitate, management și asigurare a calității;
• modul de efectuare a verificărilor execuției corecte a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora prin diriginți de specialitate, executanți și proiectanți și prin încheierea cronologică a documentelor care atestă calitatea acestora conform reglementărilor tehnice în vigoare;
• soluționarea de către proiectant a neconformităților, eventualelor deficiențe de proiectare și defectelor de execuție;
• organizarea, funcționarea și modul de îndeplinire a controalelor interioare (autocontrol, control ierarhic), precum și a celor exterioare (control tehnic de calitate) ale producției;
• funcționarea în condiții legale a laboratoarelor de analize și încercări în activitatea de construcții;
• asigurarea activității metrologice în construcții;
• recepția construcțiilor la terminarea acestora, precum și la expirarea perioadei de garanție;
• urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor și intervențiile în timp asupra acestora;
• postutilizarea construcțiilor;

c) respectarea prevederilor autorizațiilor de construire, a avizelor obligatorii și a altor documente referitoare la construcții, emise de organe ale administrației publice centrale și locale, precum și de alte organe abilitate de lege;

d) respectarea reglementărilor tehnice privind modul de tratare a accidentelor tehnice produse la construcții, cauzate de fenomene sau calamități naturale (cutremure de pământ, inundații, alunecări de teren, uragane etc) sau provocate prin acțiuni ale omului (incendii, explozii, bombardamente, șocuri, deficiențe de concepție și/sau de execuție etc), cu repercusiuni defavorabile asupra stării și siguranței construcțiilor;

e) îmbunătățirea sistemului calității în construcții și a regulamentelor aferente componentelor acestuia.

Capitolul III

Organizarea și modul de exercitare a controlului de stat al calității în construcții

Art. 6. - Controlul de stat al calității construcțiilor și lucrărilor publice se exercită de Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, precum și de celelalte organisme similare cu atribuții specifice stabilite prin dispozițiile legale. Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului este constituită dintr-o inspecție centrală și inspecții teritoriale.

Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului va organiza atestarea personalului propriu cu funcții de control, pe baza unor proceduri de desfășurare a acesteia, de către comisii aprobate de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Art. 7. - Controlul de stat al calității în construcții se organizează și se exercită prin inspecții, în mod diferențiat, pe bază de instrucțiuni aprobate de Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului în următoarele moduri;

a) inspecții curente la factorii și agenții economiei implicați în procesul de proiectare, execuție și exploatare a construcțiilor în diverse etape ale acestui proces, pe baza unor programe trimestriale întocmite de inspecțiile teritoriale și aprobate de conducerea Inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;

b) inspecții în faze determinante ale execuției lucrărilor de construcții care sunt stabilite de proiectantul lucrării cu acceptul inspecțiilor teritoriale.

Prin fază determinantă, în accepția acestui regulament, se înțelege stadiul fizic la care o lucrare de construcții, o dată ajunsă, nu mai poate continua fără acceptul scris al beneficiarului, proiectantului și executantului.

Stabilirea fazelor determinante, modul de realizare și dispunerea continuării lucrărilor - de către proiectant, executant și investitor sau. după caz, autorizarea acestora de către personalul inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism.și amenajarea teritoriului, precum și îndeplinirea eventualelor măsuri dispuse la efectuarea acestor controale se vor stabili prin proceduri aprobate prin ordin al ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului.

Controalele în fazele determinante nu înlocuiesc și nu exclud răspunderile factorilor implicați în proiectarea și execuția construcțiilor.

c) inspecții prin sondaj efectuate din dispoziția conducerii Inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului, precum și din inițiativa proprie a conducerilor inspecțiilor teritoriale;

d) inspecții tematice, dispuse de conducerea Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului sau a Inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea - teritoriului sau a inspecțiilor teritoriale, la factorii și agenții economici implicați în procesul de proiectare, execuție, exploatare a construcțiilor, având ca obiect analiza unor probleme complexe legate de calitatea construcțiilor sau modul de funcționare și de aplicare a componentelor sistemului calității în construcții;

e) inspecții la autoritățile administrațiilor publice centrale și locale implicate în eliberarea certificatului ele urbanism și a autorizației de construire, potrivit legii.

Art. 8. - Inspecțiile prevăzute la lit. a)-d) din Articolul precedent se vor exercita și la stațiile de betoane, mixturi asfaltice, poligoane de prefabricate, ateliere de producție, la laboratoarele de încercări în construcții, precum și la alți furnizori de produse sau elemente de construcții executate în cadrul producției secundar-industriale.

Art. 9. - Inspecțiile efectuate în cadrul controlului de stat al calității în construcții se consemnează și se finalizează prin documente de control stabilite prin proceduri aprobate prin ordin al ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului.

CapitolulIV

Obligații și răspunderi

Art. 10. - În exercitarea controlului de stat în construcții, Inspecția centrală din cadrul Inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului are următoarele obligații și răspunderi principale, pe baza reglementărilor specifice:

a) organizează, coordonează și inspectează modul de exercitare a controlului statului în construcții potrivit programelor aprobate și în conformitate cu prevederile cap. I și II din prezentul regulament;

b) exercită controlul în domeniul construcțiilor la autoritățile administrației publice centrale și locale;

c) organizează în teritoriu sistemul de control, stabilește metodologiile, procedurile și obiectivele acțiunilor de inspecție și controlează activitatea inspecțiilor teritoriale;

d) efectuează inspecții în etapele de proiectare, execuție și exploatare a construcțiilor privind respectarea prevederilor legale referitoare Ia componentele sistemului calității în construcții;

e) elaborează periodic informări, rapoarte și sinteze în domeniu, cu propuneri de îmbunătățire, care sunt prezentate ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului;

f) colaborează cu direcțiile de resort din Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, cu Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, Institutul Român de Standardizare, Biroul Național pentru Metrologie, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Ministerul de Interne, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Departamentul pentru Administrația Publică Locală și alte organe ale administrației publice, pentru elaborarea de reglementări cu scop de protejare a populației;

g) elaborează și actualizează norme interne, instrucțiuni, proceduri și stabilește mijloace și metode pentru desfășurarea activității proprii, asigură dotarea cu aparatură și tehnică de control;

h) realizează programul de informatizare a activității proprii și furnizează date de sinteză din domeniu;

i) autorizează personalul tehnic din activitatea de control tehnic de calitate, precum și diriginții de specialitate ai investitorilor și proprietarilor;

j) participă la elaborarea criteriilor și procedurilor de autorizare și acreditare a laboratoarelor de încercări în construcții;

k) autorizează laboratoarele de încercări în construcții și personalul acestora;

l) emite, după caz, la cererea proprietarilor, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, acorduri de modificare a construcțiilor existente;

m) constată abaterile de la prevederile legale și aplică sancțiunile prevăzute de lege;

n) deleagă, după caz, efectuarea unor activități, proprii inspecțiilor teritoriale;

o) asigură condițiile tehnice și economico-financiare pentru desfășurarea activității Consiliului tehnic superior din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, pentru punerea în siguranță a fondului construit existent.

Art. 11. - În exercitarea controlului de stat în construcții la agenții economici din teritoriul arondat, inspecțiile teritoriale în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului au următoarele obligații și răspunderi principale:

a) inspectează modul de aplicare și funcționare a sistemului calității și a componentelor sale;

b) inspectează la autoritățile publice locale, investitori și beneficiari, modul în care aceștia respectă prevederile legale referitoare la autorizarea executării lucrărilor și calitatea construcțiilor;

c) inspectează existența și complexitatea documentațiilor de execuție pentru lucrările ce se realizează, precum și modul în care sunt respectate în documentațiile de execuție, în caiete de sarcini și în contracte prevederile din lege și reglementările tehnice;

d) inspectează activitatea specialiștilor tehnici atestați în conformitate cu prevederile legii și ale reglementărilor în vigoare;

e) inspectează pe șantiere dacă se respectă în execuție prevederile din autorizațiile de construire, din proiecte și din caietele de sarcini și reglementările tehnice, precum și modul în care se asigură și se atestă calitatea lucrărilor și a producției industriale secundare de construcții (betoane, elemente prefabricate etc.) în bazele proprii ale agenților economici cu activitate în construcții;

f) inspectează, pe parcursul execuției obiectivelor de investiții în fazele determinante, dacă sunt îndeplinite, de către factorii implicați, condițiile tehnice din proiecte și reglementările tehnice și autorizează continuarea lor numai dacă sunt îndeplinite aceste condiții;

g) inspectează în perioada de utilizare, la construcțiile pentru care a fost stabilită, prin norme și proiecte, urmărirea specială a comportării în exploatare, modul de respectare de către beneficiari, proprietari sau utilizatori a prevederilor elaborate în acest scop;

h) inspectează la proprietarii și utilizatorii de.construcții aplicarea prevederilor legii și a reglementărilor în vigoare referitoare la recepție, întocmirea, păstrarea și completarea cărții tehnice a construcției și, după caz, modul în care aceștia efectuează urmărirea curentă a stării construcțiilor;

i) inspectează respectarea prevederilor legale privind funcționarea laboratoarelor de încercări din construcții;

j) inspectează la agenții economici cu activitate în construcții respectarea prevederilor legale referitoare la controlul și atestarea calității materialelor, elementelor și lucrărilor de construcții;

k) constată abaterile de la prevederile legale și aplică sancțiunile prevăzute de lege;

l) emite, după caz, la cererea proprietarilor, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, acorduri de modificare a construcțiilor existente, în conformitate cu competențele stabilite de Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;

m) efectuează periodic și ori de câte ori este necesar analize și elaborează sinteze și rapoarte privind disciplina și calitatea în construcții.

Art. 12. - Personalul Inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului care efectuează inspecții la agenții economici sau care consultă și utilizează documente sau informații de la aceștia, are obligația de a păstra confidențialitatea datelor tehnice, a performanțelor, soluțiilor tehnice, metodelor tehnologice etc. de care au luat cunoștință în timpul exercitării activității sale.

Art. 13. - Inspectorii Inspecției de sfat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului răspund, potrivit dispozițiilor legale, de corectitudinea și exactitatea datelor, informațiilor, măsurilor și sancțiunilor stipulate de ei în documentele întocmite.

Art. 14. - În afara obligațiilor provă rute de lege, factorii și agenții economiei implicați în procesul de proiectare, amplasare, execuție, utilizare și postutilizare a construcțiilor, au următoarele obligații și răspunderi:

a) să pună la dispoziție organelor de control, toate documentele și informațiile necesare efectuării controlului;

b) să permită accesul la locul și punctele necesare pentru efectuarea controlului;

c) să aducă la îndeplinire dispozițiile și măsurile stabilite de organele de control;

d) să aplice toate măsurile prevăzute de lege și să anunțe, în termen de 24 de ore, inspecțiile teritoriale despre producerea evenimentelor specificate la art. 5 lit. d) din prezentul regulament;

e) să sesizeze inspecțiilor teritoriale cazurile de respingere a recepțiilor lucrărilor de construcții de utilitate publică, ca urmare a unor defecte de calitate;

f) să anunțe inspecția teritorială cu 30 de zile înainte, de începerea lucrărilor;

g) să achite la termenele legale, în contul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, cuantumul sumei prevăzute de lege, din valoarea cheltuielilor de capital sau reparații capitale;

h) alte obligații prevăzute de lege.

Capitolul V

Dispoziții finale

Art. 15. - Pentru construcțiile .din cadrul obiectivelor militare stabilite prin ordine ale ministrului; apărării naționale, ministrului de interne și directorului Serviciului Român de Informații, controlul calității se realizează de către organele proprii ale autorităților menționate, abilitate în acest scop.

Art. 16. - Controlul de stat în construcții nu exclude și nu suplinește controlul interior sau alte forme de control și nu absolvă factorii implicați în procesul de construire de obligațiile și răspunderile ce ie revin prin dispoziții legale cu privire la realizarea condițiilor referitoare la calitatea construcțiilor pentru produsele și serviciile furnizate sau pentru lucrările executate.

Art. 17. - În cazul nerespectării autorizației de construire, a avizelor, a proiectului, a caietelor de sarcini sau a prevederilor unor reglementări tehnice în vigoare, care pot afecta siguranța construcțiilor, sănătatea oamenilor sau protecția mediului înconjurător, se dispune investitorului și/sau proprietarului/utilizatorului oprirea execuției lucrărilor în curs până la înlăturarea, deficiențelor respective și intrarea în legalitate.

În cazul în care aceștia nu respectă dispozițiile date de Inspecția de stat; în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului sau inspecțiile șale teritoriale, se va sesiza organul de urmărire penală în vederea acționării în justiție.

Art. 18. - În activitățile de inspecție, inspectorii se legitimează cu legitimațiile de serviciu.

Art. 19. - Încălcarea prevederilor prezentului regulament atrage după sine răspunderi și sancțiuni, potrivit legii.

Guvernul României

Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aproba Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Art. 3. - Prevederile contrare prezentei hotărâri se abrogă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 iunie 1994 | Nr. 273.

Contrasemnează:

Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogoș, secretar de stat

Anexă

Regulament de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora

Capitolul I

Prevederi generale

Art. 1. - Recepția constituie o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve și că aceasta poate fi dată în folosință. Prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție.

Art. 2. - În înțelesul prezentului regulament, investitorul este persoana fizică sau juridică care încheie contractul de executare de lucrări de construcții, urmărește îndeplinirea lui și preia lucrarea.

Executantul este partea contractantă care realizează lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, dacă lucrarea este realizată printr-o asociere.

Art. 3. - Recepția lucrărilor de construcții de orice categorie și instalații aferente acestora se efectuează atât la lucrări noi, cât și la intervențiile în timp asupra construcțiilor existente (reparații capitale, consolidări, modificări, modernizări, extinderi etc.) și se realizează în două etape:

• recepția la terminarea lucrărilor;
• recepția finală la expirarea perioadei de garanție.

Art. 4. - Pentru lucrările de construcții și instalații aferente acestora, indiferent de sursa de finanțare, de forma de proprietate sau de destinație, recepțiile se vor organiza de către ordonatorii de credite sau proprietari, care, în sensul prezentului regulament, au calitatea de investitori.

Art. 5. - Recepția se poate face prin acordul părților sau, în cazul când părțile nu ajung la un acord pentru rezolvarea neînțelegerilor ivite eu ocazia încheierii procesului-verbal de recepție, ele se pot adresa instanței judecătorești competente.

Capitolul II

Recepția la terminarea lucrărilor

Art. 6. - Executantul trebuie, să comunice investitorului data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunicării va fi transmisă de executant și reprezentantului investitorului pe șantier.

Art. 7. - Comisiile de recepție pentru construcții și pentru instalațiile aferente acestora se vor numi de către investitor și vor fi alcătuite din cel puțin 5 membri. Dintre aceștia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului și un reprezentant al administrației publice locale pe teritoriul căreia este situată construcția, iar ceilalți vor fi specialiști în domeniu.

Pentru construcțiile de importanță excepțională, având în vedere gradul de risc sub aspectul siguranței, destinația, modul de utilizare, complexitatea și volumul lucrărilor care fac obiectul recepției, comisiile de recepție vor fi alcătuite din cel puțin 7 membri, numărul de specialiști fiind de minimum 5.

Comisiile de recepție pentru construcții de locuințe parter, parter și un etaj, cu înălțimea la cornișă de maximum 8 metri, cu cel mult 4 apartamente, cu suprafață desfășurată de maximum 150 m2, pentru anexele gospodărești ale acestora, precum și pentru construcțiile provizorii, vor fi alcătuite din 2 membri: investitorul sau proprietarul și delegatul administrației publice locale.

Art. 8. - Investitorul va organiza începerea recepției în maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminării lucrărilor și va comunica data stabilită:

a) membrilor comisiei de recepție;

b) executantului;

c) proiectantului.

Reprezentanții executantului și ai proiectantului nu pot face parte din comisia de recepție, aceștia având calitatea de invitați.

Pentru obiectivele militare stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, al ministrului de interne și ai directorului Serviciului Român de Informații, comisia de recepție se numește de către organele proprii ale acestora.

Art. 9. - Proiectantul, în calitate de autor al proiectului construcției, va întocmi și va prezenta în fața comisiei de recepție punctul său de vedere privind execuția construcției.

Art. 10. - La recepția clădirilor cu înălțimea de peste 28 m, cu săli aglomerate, cu capacitate pentru mai mult de 150 persoane, a hotelurilor, a1 spitalelor, căminelor pentru copii și bătrâni sau a altor clădiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sunt obligați ca în comisiile de recepție să includă și o persoană desemnată de inspecțiile teritoriale din cadrul Comandamentului trupelor de pompieri și care va fi solicitată în scris de către investitor.

Numele persoanei desemnate de inspecțiile teritoriale ale Comandamentului trupelor de pompieri va fi comunicat în scris investitorului în intervalul de timp de la primirea solicitării până la data întrunirii comisiei de recepție,

Procesul-verbal de recepție va consemna realizarea măsurilor prevăzute în documentația de execuție din punct de vedere al prevenirii și al stingerii incendiilor, fără de care recepția nu este acceptată.

Art. 11. - La recepția clădirilor cuprinse în listele de monumente istorice, investitorii sunt obligați ca în comisiile de recepție să includă și o persoană desemnată de către comisiile zonale pentru monumente, ansambluri și situri istorice.

Art. 12. - În cazul în care investitorul nu stabilește, în urma comunicării primite, o dată pentru recepția lucrărilor în termenul prevăzut la art. 8, sau dacă la data fixată nu se prezintă la locul recepției direct sau prin împuternicit, executantul va reînnoi cererea pentru fixarea unei noi date de recepție în condițiile de la art. 8.

Dacă nici până la expirarea acestui al doilea termen investitorul nu fixează recepția sau dacă comisia de recepție nu se prezintă la data fixată direct sau prin împuternicit legal, executantul va stabili un termen de recepție în intervalul de 12 zile calendaristice de la expirarea celui de-al doilea termen. Executantul va comunica investitorului în timp util termenul pe care l-a fixat. Dacă investitorul, prin comisia de recepție, nu se prezintă la termenul fixat și nici nu a convenit cu executantul, înainte de termenul fixat de acesta, asupra unui alt termen pentru recepție, executantul va notifica în scris investitorului ultimul termen de întrunire a comisiei de recepție.

În notificare, executantul va preciza, totodată, că investitorul va răspunde pentru acoperirea tuturor pagubelor produse prin neconvocarea comisiei de recepție.

Art 13. - Comisia de recepție se întrunește la data, ora și locul fixate, iar președintele acesteia, numit de investitor, stabilește programul după care va fi făcută recepția.

Comisia de recepție poate funcționa numai în prezența a cel puțin 2/3 din membrii numiți ai acesteia. Hotărârile comisiei se iau cu majoritate simplă.

În cazul în care comisia nu se întrunește în totalitatea ei, președintele poate fixa, pentru categoriile de lucrări pentru care nu s-au prezentat membrii comisiei, un nou termen în vederea efectuării recepției, termen ce nu va depăși 4 zile lucrătoare de la data fixată inițial.

În vederea desfășurării în bune condiții a recepției, investitorul are obligația de a pune la dispoziția comisiei de recepție documentația de execuție, precum și documentele și explicațiile care îi sunt necesare.

Art. 14. - Comisia de recepție examinează:

a) respectarea prevederilor din autorizația de construire, precum și avizele și condițiile de execuție impuse de autoritățile competente.

Examinarea se va face prin:

• cercetarea vizuală a construcției;
• analiza documentelor conținute în cartea tehnică a construcției;

b) executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului, ale documentației de execuție și ale reglementărilor specifice, cu respectarea exigențelor esențiale, conform legii;

c) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executată lucrarea. Investitorul va urmări ca această activitate să fie cuprinsă în contractul de proiectare;

d) terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între investitor și executant și în documentația anexă la contract,

În cazurile în care există dubii asupra înscrisurilor din documentele cărții tehnice a construcției, comisia poate cere expertize, alte documente, încercai i suplimentare, probe și alte teste.

Art. 15. - La terminarea examinării, comisia va consemna observațiile și concluziile în procesul-verbal de recepție, model prezentat în anexa nr. 1 la regulament, și îl va înainta în termen de 3 zile lucrătoare investitorului împreună cu recomandarea de admitere cu sau fără obiecții a recepției, amânarea sau respingerea ei.

Art. 16. - Comisia de recepție recomandă admiterea recepției în cazul în care nu există obiecții sau cele care s-au consemnat nu sunt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinației sale.

Art. 17. - Comisia de recepție recomandă amânarea recepției când:

• se constată lipsa sau neterminarea unor lucrări ce afectează siguranța în exploatare a construcției din punct de vedere al exigențelor esențiale;

• construcția prezintă vicii a căror remediere este de durată și care, dacă nu ar fi făcute, ar diminua considerabil utilitatea lucrării;

• există în - mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrărilor și este nevoie de încercări de orice fel pentru a le clarifica.

Art. 18. - Comisia de recepție recomandă respingerea recepției dacă se constată vicii care nu pot fi înlăturate și care prin natura lor împiedică realizarea uneia sau a mai multor exigențe esențiale, caz în care se impun expertize, reproiectări, refaceri de lucrări etc.

Art. 19. - Absența executantului de la recepție nu constituie motiv pentru amânarea și/sau anularea actului de recepție. În cazul în care executantul nu se prezintă la recepție, investitorul poate solicita asistență pentru recepție unui expert tehnic neutru atestat, care să consemneze, separat de procesul-verbal, starea de fapt constatată.

Art. 20. - Situațiile de absență a unor persoane sau delegați convocați vor fi consemnate în procesul-verbal de recepție.

Art. 21. - Președintele comisiei de recepție va prezenta investitorului procesul-verbal de recepție cu observațiile participanților și cu recomandarea comisiei. Pe baza procesului-verbal de recepție, investitorul hotărăște admiterea, amânarea sau respingerea recepției si notifică hotărârea sa în interval de 3 zile lucrătoare executantului. împreună cu un exemplar din procesul-verbal.

Art. 22. - În cazul în care admiterea recepției se face cu obiecții în procesul-verbal de recepție se vor indica în mod expres acele lipsuri care trebuie să fie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul, dar ele nu vor depăși, de regulă, 90 de zile calendaristice de la data recepției dacă, datorită condițiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen.

Art. 23. - Dacă executantul nu-și îndeplinește obligațiile prevăzute la art. 22 după trecerea termenului de remediere convenit, investitorul îl va soma în acest sens, iar dacă executantul nu dă curs somației, investitorul este în drept să execute remedierile pe cheltuiala și riscul executantului în culpă și să pretindă plata prejudiciului produs.

Art. 24. - Refuzul executantului de a semna procesul-verbal de recepție se consemnează în cadrul acestuia.

Art. 25. - După executarea remedierilor, executantul va cere în scris investitorului anularea obiecțiilor. Dacă, în decurs de 30 de zile calendaristice de la data cererii executantului, investitorul nu anulează obiecțiile, se recurge la procedura de arbitraj, dacă ea a fost prevăzută în contract și, în cazul rămânerii în dezacord, poate să-l acționeze la instanța judecătorească competentă.

Art. 2S. - Data recepției este cea a încheierii de către comisia de recepție a procesului-verbal de recepție a lucrărilor, cu sau fără obiecții.

Art. 27. - Executantul are la dispoziție 20 de zile calendaristice de la data primirii procesului-verbal de recepție, amânare sau de respingere a recepției pentru a contesta obiecțiile sau respingerea. Litigiul se rezolva prin arbitraj, dacă această formă de conciliere a fost prevăzută în contract, sau prin acțiune înaintată la instanța judecătorească competentă.

Art. 28. - Investitorul preia lucrarea la data prevăzută la art. 26, în afara cazului în care recepția este amânată sau respinsă.

Art. 29. - În cazul depășirii de către investitor a termenului de 30 de zile prevăzut la art. 25, fără a cădea de comun acord cu executantul asupra prelungirii acestui termen, se apelează la arbitraje iar apoi la instanța judecătorească.

Art. 30. - După acceptarea recepției de către investitor cu sau fără obiecții, acesta nu mai poate emite alte solicitări de remedieri de lucrări, penalizări, diminuări de valori și alte asemenea, decât cele consemnate în procesul-verbal de recepție. Fac excepție viciile ascunse descoperite în termenul stabilit conform legii.

Art. 31. - În cazul în care investitorul solicită preluarea unei părți din lucrare înainte de terminarea întregii lucrări prevăzute în contract, se va încheia un proces-verbal de predare-primire între executant și investitor, în care se va consemna starea părții de lucrare în cauză, măsurile de conservare, precum și cele de protecție reciprocă a desfășurării activității celor două părți. Toate riscurile și pericolele pentru partea preluată trec temporar asupra investitorului, cu excepția viciilor ascunse și a celor decurgând din executarea necorespunzătoare.

Procesul-verbal de predare-primire încheiat în aceste condiții nu este un proces-verbal de recepție pentru partea de lucrare în cauză, dar investitorul poate cere înscrierea în procesul-verbal de recepție, întocmit la terminarea lucrării în întregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predării-primirii și le-a consemnat în procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluată de investitor, perioada de garanție pentru viciile care nu țin de siguranța construcției începe de la data terminării remedierilor.

Capitolul III

Recepția finală

Art. 32. - Recepția finală este convocată de investitor- în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanție. Perioada de garanție este cea prevăzută în contract.

Art. 33. - La recepția finală participă:

a) investitorul;

b) comisia de recepție numită de investitor;

c) proiectantul lucrării;

d) executantul.

Art. 34. - Comisia de recepție finală se întrunește la data, ora și locul fixate și examinează următoarele:

a) procesele-verbale de recepție la terminarea lucrărilor;

b) finalizarea lucrărilor cerute de „recepția de la terminarea lucrărilor;

c) referatul investitorului privind comportarea construcțiilor și instalațiilor aferente în exploatare pe perioada de garanție, inclusiv viciile aferente și remedierea lor.

Art. 35. - Comisia de recepție poate cere, în cazuri foarte bine justificate și/sau în cazul apariției unor vicii, efectuarea de încercări și expertize.

Art. 36. - La terminarea recepției comisia de recepție finală își va consemna observațiile și concluziile în procesul-verbal de recepție finală, model prezentat în anexa nr. 2 la prezentul regulament, pe care-l va înainta investitorului, în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu recomandarea de admitere, cu sau fără obiecții, a recepției, de amânare sau de respingere a ei.

Art. 37. - În cazul în care comisia de recepție finală recomandă admiterea cu obiecții, amânarea sau respingerea recepției, ea va trebui să propună măsuri pentru înlăturarea neregulilor semnalate.

Comisia de recepție finală recomandă respingerea recepției finale în cazul în care nu se respectă una sau mai multe dintre exigențele esențiale.

Art. 38. - Lucrarea a cărei recepție finală a fost respinsă va fi pusă în stare de conservare prin grija și pe cheltuială investitorului, iar utilizarea ei va fi interzisă.

Investitorul se va putea îndrepta pentru recuperarea pagubelor împotriva factorilor implicați în executai ea construcției, vinovați de viciile constatate cu ocazia recepției, cât și pentru nefuncționarea construcțiilor și/sau a instalațiilor aferente acestora.

Investitorul hotărăște admiterea recepției pe baza recomandării comisiei de recepție finală și notifică executantului hotărârea sa în termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din procesul-verbal de recepție finală.

Art. 39. - Data recepției finale este data notificării de către investitor a hotărârii sale.

Capitolul IV

Dispoziții finale

Art. 40. - Se exceptează de la prevederile prezentului regulament construcțiile de locuințe parter, parter și un etaj, cu înălțimea la cornișă de maximum 8 metri, cu 4 apartamente și, anexele gospodărești ale acestora, precum și construcțiile provizorii cu suprafețe desfășurate mai mici de 150 ms. Pentru acestea, documentele necesare sunt prezentate în anexele nr. 3 și 4 la prezentul regulament.

Art. 41. - Cheltuielile de orice natură necesitate de activitatea comisiei de recepție finală cad în sarcina investitorului.

Membrii comisiei de recepție finală vor fi angajați prin contract de colaborare de către investitor, dacă este cazul.

Cheltuielile ocazionate de încercări, altele decât cele care decurg din prevederile contractuale, se plătesc de către partea care a avut inițiativa efectuării lor. În situațiile în care, în urma rezultatelor nefavorabile ale încercărilor, se stabilește o culpă, cheltuielile respective se suportă de către partea în culpă.

Cheltuielile de expertiză sau cele ocazionate de asistența unui expert se plătesc de partea care a avut inițiativa convocării expertului și se suportă de partea în culpă.

Art. 42. - Dacă părțile nu ajung la încheierea unui proces-verbal de recepție finală pe cale amiabilă, ele se pot adresa instanței judecătorești competente

Art. 43. - Părțile în litigiu pot- conveni asupra unei proceduri de arbitraj, potrivit legii.

Art. 44. - Procesele-verbale de recepție la terminarea lucrărilor se difuzează prin grija investitorului:

a) executantului;

b) proiectantului;

c) organului administrației publice locale, emitent a]

autorizației de construire;

d) organului administrației financiare locale.

Art. 45. - Procesele-verbale de recepție finală se difuzează prin grija investitorului:

a) organului administrației publice locale, emitent al autorizației de construire;

b) executantului.

Art. 46. - Cartea tehnică a construcției, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 6 la prezentul regulament, se păstrează de investitor pe toată durata existenței construcției.

Art. 47. - În toate situațiile investitorul este depozitarul arhivei privind lucrarea în cauză.

Art. 48. - Termenii folosiți în cadrul regulamentului sunt definiți în anexa nr. 5 la acesta.

Art. 49. - Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații se exceptează de la prevederile art. 44 și 45.

Art. 50. - Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5 și 6 fac parte integrantă din prezentul regulament.

===Anexa Nr. 1=== la regulament

Investitor

Proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor

Nr. ..................... din ...........................

privind lucrarea ......................................................................................................................

.......................................................................................................................................

executată în cadrul contractului nr. .................... din ......................., încheiat între.................................

...................................................................................... pentru lucrările de ............................

.......................................................................................................................................

1. Lucrările au fost executate în baza autorizației nr. ....................., eliberată de ............................................

la .............................................., cu valabilitate până la .......................................................

Comisia de recepție și-a desfășurat activitatea în intervalul ..............................................................., fiind

formată din:

................................................................................................................

(nume și prenume)

3. Au mai participat la recepție:

.................................................................................................................

(nume și prenume) (calitatea)

4. Constatările comisiei de recepție:

4.1. Din documentația scrisă și desenată necesară a fi prezentată au lipsit sau sunt incomplete piesele cuprinse în lista anexa nr. 1.

4.2. Cantitățile de lucrări cuprinse în lista anexă nr. 2 nu au fost executate.

4.3. Lucrările cuprinse în lista anexă nr. 3 nu respectă prevederile proiectului.

5. Comisia de recepție, în urma constatărilor făcute, propune:

...................................................................................................................................

6. Comisia de recepție motivează propunerea făcută prin:

....................................................................................................................................

7. Comisia de recepție recomandă următoarele:

..................................................................... ......... ............................................

8. Prezentul proees-verbal, conținând ............... file și ................ anexe numerotate, cu un total de ................ file,

a fost încheiat astăzi ....................................la ............................................ în ........ exemplare.

Comisia de recepție

Președinte: ...............................

Membri:....................................

Specialistj Specialiști )

Președinte: _..................................;._.................................„

Membri: ,......................................................................._

Comisia de recepție, în urma constatărilor făcute, propune:

52

5. Comisia de recepție recomandă următoarele

6. Prezentul proces-verbal, conținând ................ file și ................ anexe numerotate, eu un total de ................ file,

a fost încheiat astăzi ........................................................ Ia...................................',...........................în................ exemplare.

Comisia ăe recepție ) Investitor (proprietar):..................................................................

Delegat al administrației publice locale:............

investitor

anexa Kt. 4 la regulament

Proces-verbal de recepție finala

Nr................................. din .................................................................

privind lucrarea.

autorizată cu nr................................. din......................,............................eu valabilitate până ia................................................................, de către ........

1. Comisia de recepție finală și-a desfășurat activitatea în. intervalul..............................................................-, fiind for-'

mată din:

(nume și prenume)

2. Au mai participat Ia recepție:

(nume și prenume) (calitatea)

3. Comisia de recepție finală, în urma examinării lucrării și a documentelor, a constatat următoarele:

4. Valoarea obiectului este de........................................ lei, conform listei anexă nr. 1.

5. în baza. constatărilor făcute, comisia de recepție finală propune:

6. Prezentul, proces-verbal, conținând ................ file și ................ anexe numerotate, cu un toțal de............... file,

a fost încheiat astăzi .......................,................................. ... la ....................,............................................................in................ exemplare.

Comisia de recepție finală )

Investitor (proprietar):.................................................................................................

Delegat al administrației.publice locale;........................................

■

====Anexa Nr. 5==== la regulament

Definiții privind termenii utilizați în regulament

1. Recepția lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora - actul prin care investitorul certifică (atestă) realizarea lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, în conformitate cu prevederile contractuale (documentații tehnice de execuție, caiete de sarcini, specificații tehnice etc.) și cu cerințele documentelor oficiale (autorizația de construire, avize ale organelor autorizate, reglementări tehnice aplicabile, cartea tehnică a construcției etc.) și declară că acceptă să preia lucrările executate și că acestea pot îi date în folosință.

2. Recepția la terminarea lucrărilor - recepția efectuată la terminarea completă a lucrărilor unui obiect sau unei părți din construcție, independentă, care poate fi utilizată separat.

3. Recepția finală - recepția efectuată după expirarea perioadei de garanție.

4. Perioada de garanție - perioada de timp cuprinsă între data recepției și terminarea lucrărilor, a cărei durată se stabilește prin contract și în cadrul căreia antreprenorul are obligația înlăturării, pe cheltuiala sa, a tuturor deficientelor apărute datorită nerespectării clauzelor și specificațiilor contractuale sau a prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.

5. Cartea tehnică a construcției - ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, execuția, recepția, exploatarea și urmărirea comportării în exploatare a construcției și instalațiilor aferente acesteia, cuprinzând toate datele, documentele și evidențele necesare nentru identificarea și determinarea stării tehnice (fizice) a construcției respective și a evoluției acesteia în timp.

6. Proprietar - după încheierea procesului-verbal de recenzie da la terminarea lucrărilor, investitorul poartă denumirea generică de proprietar.

====Anexa Nr. 6==== la regulament

Cartea tehnică a construcției

Centralizatorul pieselor cuprinse în cartea tehnică a construcției

1. Fișa de date sintetice.

2. Capitolul A: Documentația privind proiectarea.

3. Capitolul B: Documentația privind execuția.

4. Capitolul C: Documentația privind recepția.

5. Capitolul D: Documentația privind exploatarea, repararea, întreținerea și urmărirea comportării în timp.

6. Jurnalul evenimentelor.

Capitolul A: Documentația privind proiectarea.

..........................................................................

..........................................................................

Capitolul B: Documentația privind execuția.

...........................................................................

...........................................................................

Capitolul C: Documentația privind recepția.

............................................................................

............................................................................

Capitolul D: Documentația privind exploatarea, repararea, întreținerea și urmărirea comportării în timp.

............................................................................

.............................................................................

Fișa de date sintetice

1. Obiectul de construcție (denumire, localizare) ....................................................................................

2. Investitorul (denumirea și sediul unității)........................................................................................

3. Delegații investitorului cu sarcini de verificare a calității construcției (numele, prenumele, funcția, atribuția), .....................................................................................................................................................................................................................................................................................................

4. Proiectantul lucrării

a) Denumirea și sediul sau adresa unității proiectant general și a unităților subproiectante............................................

b) Numele și prenumele șefului de proiect ..............................................................................................

c) Numele și prenumele proiectanților de specialitate, denumirea și sediul unităților de care aparțin

5. Verificatorul (verificatorul de proiecte atestat), numele, prenumele, numărul certificatului de atestare ...........................

.......................................................................................................................................

6. Executantul construcției

a) Denumirea și sediul sau adresa unității executante (antreprenor general) și, dacă este cazul, a unităților executante pentru instalațiile aferente construcțiilor ................................................................................................

b) Numele și prenumele șefului de șantier ...........................................................................................

c) Numele și prenumele conducătorului direct al lucrărilor (șeful punctului de lucru al obiectivului) ...............................

7. Modificări intervenite în datele de la pct. 1-6 (data modificării și modificarea)................................................

8. . . . . 15.

Norme de întocmire a cărții tehnice a construcției

Capitolul I

Dispoziții generale

1. Cartea tehnică a construcției se compune din ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuția, recepția, exploatarea, întreținerea, repararea și urmărirea în timp a construcției.

2. Cartea tehnică se definitivează înainte de recepția finală.

3. Cartea tehnică, după întocmire, se completează și se păstrează pentru fiecare obiect de construcții de către investitor sau, după caz, de către proprietar.

4. Cartea tehnică a construcției se întocmește de către investitor pentru toate obiectele de construcții definitive, supuse regimului de autorizare a construcțiilor, indiferent de natura fondurilor din care sunt finanțate sau de natura proprietății asupra lor.

Capitolul II

Cuprinsul cărții tehnice a construcției

5. Cartea tehnică a construcției conține documentația de bază și centralizatorul cu părțile sale componente.

8. Documentația de bază va cuprinde următoarele capitole:

• Capitolul A: Documentația privind proiectarea;

• Capitolul B: Documentația privind execuția;

• Capitolul C: Documentația privind recepția;

• Capitolul D: Documentația privind exploatarea, întreținerea, repararea și urmărirea comportării în timp.

7. Documentația privind proiectarea (cap, A) va cuprinde:

a) acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea construcției și avize de specialitate care au stat la baza întocmirii proiectului;

b) documentația tehnică care se referă la construcția respectivă (caracteristici, detalii de execuție pentru elementele structurii de rezistență ca și pentru celelalte părți de construcție care asigură funcționalitatea și siguranța în exploatare, precum și schemele de instalații efectiv realizate, cu toate modificările aduse de proiectant, executant sau proprietar pe parcursul execuției construcției);

c) breviarele de calcul pe specialități (acțiuni, ipoteze: de calcul, rezultatele calculelor de dimensionare și verificare etc.);

d) indicarea distinctă a diferențelor față de detaliile de execuție inițiale, cu precizarea cauzelor care au condus la aceste diferențe;

e) caietele de sarcini privind execuția lucrărilor.

8. Documentația tehnică privind execuția (cap. B) va cuprinde:

a) autorizația de executare a construcției;

b) procesul-verbal de predare a amplasamentului și reperului de nivelment general;

c) înregistrările de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul execuției lucrărilor, precum și celelalte documentații întocmite conform prescripțiilor tehnice, prin care se atestă calitatea lucrărilor (rezultatul încercărilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor-verbale de lucrări ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicări și dispoziții de șantier, procesele-verbale de probe specifice și speciale etc.);

d) procesele-verbale de recepție a terenului de fundare, a fundațiilor și structurii de rezistență, procesele-verbale; de admitere a fazelor determinante;

e) procesele-verbale privind montarea instalațiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de urmărire specială a construcțiilor, dacă este cazul, precum și consemnarea citirilor inițiale de Ia care încep măsurătorile;

f) expertize tehnice, verificări în teren sau cercetări suplimentare efectuate în afara celor prevăzute de prescripțiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare, ca urmare a unor accidente tehnice produse în cursul execuției sau ca urmare a unor greșeli de execuție;

g) caietele de atașament, jurnalul principalelor evenimente (inundații, cutremure, temperaturi excesive etc).

9. Documentația tehnică privind recepția (cap. C) va cuprinde:

a) procesele-verbale de recepție (la terminarea lucrărilor și cel final), precum și alte acte anexate acestora - pe care comisia de recepție finală le consideră necesare a fi păstrate în cartea tehnică a construcției;

b) alte acte încheiate ca urmare a cererii comisiilor de recepție prin care se prevăd verificări sau cercetări suplimentare, cu indicarea rezultatelor obținute și a modului de rezolvare.

10. Documentația tehnică privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp (cap. D) va cuprinde:

a) prevederile scrise ale proiectantului privind urmărirea comportării construcției, instrucțiunile de exploatare și întreținere și lista prescripțiilor de bază care trebuie respectate pe timpul exploatării construcției, documentația de interpretare a urmăririi comportării construcției în timpul execuției și al exploatării;

b) proiectele în baza cărora s-au efectuat, după recepția finală a lucrărilor, modificări ale construcției față de proiectul inițial efectiv realizat;

c) actele de constatare a unor deficiențe apărute după recepția executării lucrărilor și măsurile de intervenție luate (procese-verbale de remediere a defectelor);

d) proiectul de urmărire specială a construcției (încercare prin încărcare, urmărire în timp), dacă este cazul;

e) procesul-verbal de predare-primire a instalațiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de urmărire specială a construcției încheiat între executant și beneficiar, dacă este cazul;

f) referatul cu concluziile anuale și finale asupra rezultatelor urmăririi speciale, dacă este cazul;

g) procesele-verbale de predare-primire a construcției în cazul schimbării proprietarului;

h) jurnalul evenimentelor, întocmit conform modelului de formular cuprins în anexa nr. 1 la prezentele norme.

Acolo unde este posibil, documentele cuprinse în cartea tehnică a construcției vor putea ii înregistrate pe microfilme.

11. Pentru obiectele de construcție clădiri de locuit până la două niveluri și anexe gospodărești, cât și pentru cele de mică importanță cum ar fi garduri, cabine poarta etc, cartea tehnică a construcției se rezumă la autorizația de construire, procesele-verbale de recepție la terminarea lucrărilor și procesul-verbal de recepție finală la expirarea perioadei de garanție, precum și alte evenimente deosebite în viața construcției.

12. Actele ce formează documentația de bază a cărții tehnice a construcției vor fi îndosariate pe capitolele respective, în ordinea enumerării din prezentele norme, în dosare cu file numerotate, prevăzute cu borderou și parafate pe măsura încheierii lor; fiecare dosar va purta un indicativ format din litera corespunzătoare capitolului (A, B, C, D) și din numărul de ordine, în cifre arabe, al dosarului.

13. Centralizatorul cărții tehnice a construcției va cuprinde fișa statistică pe obiect, borderoul general al dosarelor documentației de bază și copiile borderourilor cu cuprinsul fiecărui dosar în parte.

Capitolul III

Modul de întocmire, folosire și păstrare a cărții tehnice a construcției

14. Cartea tehnică a construcției se întocmește într-un singur exemplar, ținând seama și de prevederile pct. 20.

15. Pentru construcțiile noi, pentru care la data intrării în vigoare a prezentelor norme nu a avut loc recepția finală a obiectelor executate, cartea tehnică a construcției se întocmește de către investitor, împreună cu proiectantul, astfel:

a) proiectantul obiectului .de construcție întocmește și predă investitorului, pe măsura elaborării și cel mai târziu până la data recepției finale a lucrărilor, documentația prevăzuta la pct. 7 și 10;

b) comisiile de recepție la terminarea lucrărilor de construcții și de recepție finală a obiectului de construcție predau investitorului documentația prevăzută la pct. 8, imediat după întocmirea ei;

c) investitorul obiectului de construcție primește toate actele care cad în sarcina proiectantului și comisiilor de recepție, le completează cu actele ce cad în sarcina sa (cele prevăzute la pct. 8), le îndosariază conform prevederilor pct. 12 și întocmește centralizatorul prevăzut la pct. 13; după recepția finală a obiectului de construcție, investitorul reține un exemplar complet;

d) investitorul completează cartea tehnică a construcției cu documentația prevăzută la pct. 10 lit. h).

16. Pentru toate construcțiile la care este întocmită cartea tehnică, aceasta se va completa în decurs de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme de către proprietar sau administrator, cu aspectele apărute în timpul exploatării acesteia (inclusiv proiectele de execuție a lucrărilor de remedieri sau modificări - acolo unde este cazul) în perioada începând de la 4 martie 1977.

17. Proprietarul sau administratorul va asigura activitatea de urmărire a comportării construcției în exploatare și intervențiile în timp asupra acesteia.

Urmărirea comportării construcției în exploatare și intervențiile în timp asupra acesteia se realizează direct, fie de proprietar sau administrator, fie de persoane împuternicite de aceștia, ce vor avea calitatea de responsabil cu urmărirea comportării în timp a construcției.

18. Modul de întocmire și de completare a cărții tehnice a construcției se controlează în mod obligatoriu de către:

• comisiile de recepție finală a obiectelor de construcții, cu ocazia recepției;

• organele de control împuternicite din cadrul organelor cu atribuții în acest domeniu, periodic.

Rezultatele controalelor se vor consemna în mod obligatoriu în jurnalul evenimentelor.

19. Cartea tehnică a construcției se păstrează pe toată durata de existență a obiectului de construcție până la demolarea sa; după demolare, investitorul predă exemplarul complet la arhiva unităților administrativ-teritoriale, pentru păstrare.

Înainte de predarea cărții tehnice a construcției, ea va fi completată cu modul de desfășurare a acțiunii de postutilizare, pe baza instrucțiunilor elaborate de proiectant.

20. La schimbarea proprietarului, cartea tehnică a construcției va fi predată noului proprietar, care va avea obligația păstrării și completării acesteia, eon-semnând faptul în procesul-verbal de predare-primire și în jurnalul evenimentelor.

Jurnalul evenimentelor

Denumirea obiectului de construcție

Nr. crt.	Data evenimentului	Categoria evenimentului	Prezentarea evenimentului și a efectelor sale asupra construcției, cu trimiteri la actele din documentația de bază	Numele, prenumele și Unitatea persoanei care înscrie evenimentul și semnătura sa	Semnătura responsabilului cu cartea tehnică a construcției
0	1	2	3	4	5

Instrucțiuni de completare

1. Evenimentele care se înscriu în jurnal se codifică cu următoarele litere în coloana 2, Categoria evenimentului:

UC - rezultatele verificărilor periodice din cadrul urmăririi curente;

US - rezultatele verificărilor și măsurătorilor din cadrul urmăririi - speciale, în cazul în care implică luarea unor măsuri;

M - măsuri de intervenție în cazul constatării unor deficiențe (reparații, consolidări, demolări etc.);

E - evenimente excepționale (cutremure, inundații, incendii, ploi torențiale, căderi masive de zăpadă, prăbușiri sau alunecări de teren etc.);

D - procese-verbale întocmite de organele de verificare, pe fazele de execuție a lucrărilor;

C - rezultatele controlului privind modul de întocmire și de păstrare a cărții tehnice a construcției.

2. Evenimentele consemnate în jurnal și care își au corespondent în acte cuprinse în documentația de bază se prevăd cu trimiteri la dosarul respectiv, menționându-se natura actelor.