Monitorul Oficial 6/2008

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0006 - Vineri, 4 ianuarie year::2008

Decizii ale Curții Constutuționale

Curtea Constituțională

Decizia Nr. 990 din 6 noiembrie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 și art. 319 din Codul de procedură civilă

• Ioan Vida - președinte
• Nicolae Cochinescu - judecător
• Aspazia Cojocaru - judecător
• Acsinte Gaspar - judecător
• Petre Ninosu - judecător
• Ion Predescu - judecător
• Puskás Valentin Zoltán - judecător
• Tudorel Toader - judecător
• Augustin Zegrean - judecător
• Ion Tiucă - procuror
• Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 și art. 319 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „European Level” - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 6.628/30/2006 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

Curtea,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Decizia nr. 264/R din 19 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 6.628/30/2006, Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 și art. 319 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect o contestație în anulare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se consideră că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât contestația în anulare se judecă de către același judecător care a pronunțat soluția atacată și care nu poate aprecia decât în mod subiectiv existența unei erori în hotărârea pe care el însuși a pronunțat-o. Pe de altă parte, textul art. 318 din Codul de procedură civilă nu are în vedere și omiterea voită de către judecător a examinării unui motiv de recurs.

Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dispoziția cuprinsă în art. 319 din Codul de procedură civilă, în conformitate cu care contestația se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă, reprezintă „o regulă determinată de însăși natura contestației de a constitui o cale extraordinară de retractare, iar nu de reformare. Prin intermediul contestației nu se realizează un control judiciar obișnuit, astfel că, în toate cazurile, competența aparține instanței care a pronunțat hotărârea, iar nu unei instanțe superioare”.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale și că stabilirea procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Curtea,

examinând decizia prin care a fost sesizată, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată, deși dintr-o eroare materială instanța a intitulat actul de sesizare decizie, și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 318 și art. 319 din Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut:

• Art. 318: „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.”
• Art. 319: „Contestația se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă.

Contestația se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art. 401 alin. 1 lit. b) sau c). Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.” Excepția de neconstituționalitate este raportată la prevederile art. 21 alin. (3) ce reglementează dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului din Constituție, art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că prevederile art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000

D

�MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2008 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă creau o situație juridică similară, în sensul că atât apelurile, cât și recursurile erau supuse judecății aceleiași instanțe. Acest text a fost supus controlului de constituționalitate sub aceleași aspecte ca și prevederile art. 318 și art. 319 din Codul de procedură civilă, prin raportare la dispozițiile constituționale și convenționale invocate și în prezenta cauză.

Prin Decizia nr. 528 din 31 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 14 august 2007, Curtea a reținut, în esență, următoarele: chiar dacă aceeași instanță urmează să soluționeze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, soluția legislativă nu relevă niciun fine de neconstituționalitate. Astfel, soluționarea aparține unor complete cu o compunere diferită, iar părțile beneficiază de toate drepturile și garanțiile procesuale menite să le asigure dreptul la

3

apărare, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil. Mai mult, soluția legislativă nu instituie nicio discriminare și, ca atare, nu contravine nici principiului egalității de tratament între subiectele de drept.

Totodată, dispozițiile legale ce fac obiectul excepției nu aduc nicio atingere principiului imparțialității instanțelor judecătorești, în contextul dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 din Legea fundamentală și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Textul de lege criticat nu instituie o prezumție a lipsei de imparțialitate a judecătorilor.

Pentru aceleași considerente, ținând seama de similitudinea de reglementare dintre art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 și art. 318 și 319 din Codul de procedură civilă, nu poate fi reținută nici critica de neconstituționalitate cu privire la acestea din urmă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 și art. 319 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „European Level” - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 6.628/30/2006 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 noiembrie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu

prof. univ. dr. IOAN VIDA

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

din 20 noiembrie 2007

D E C I Z I A Nr. 1.060

D

Ioan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Ninosu Ion Predescu Puskás Valentin Zoltán Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Maria Bratu

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37 alin. (1) și ale art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

• președinte
• judecător
• judecător
• judecător
• judecător
• judecător
• judecător
• judecător
• judecător
• procuror
• magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 37 alin. (1) și ale art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Societatea Comercială „Ilser Oltenia” - S.R.L., Societatea Comercială „Ripekady Com” - S.R.L., Societatea Comercială „Gedora Com” -- S.R.L. și Societatea Comercială „Serproduct” - S.R.L în Dosarul nr. 9.604/212/2006 al Tribunalului Constanța - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.230D/2007, care are același obiect al excepției de neconstituționalitate.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în aceste dosare au același obiect, Curtea pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea celor două dosare.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.230D/2007 la Dosarul nr. 434/2007, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele : Prin Încheierea din 27 februarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 9.604/212/2006, Tribunalul Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de

�MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2008 C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul acesteia îl constituie, potrivit considerentelor cuprinse în încheierile de sesizare, cât și din motivarea excepției, prevederile art. 37 alin. (1) și ale art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, modificată și completată prin titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, potrivit cărora:

• Art. 37 alin. (1): „Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, și care se află în administrarea unităților agricole de stat devin, la cerere, acționari la societățile comerciale înființate, în baza Legii nr. 15/1990, din actualele unități agricole de stat. De aceleași prevederi beneficiază și moștenitorii acestor persoane.”
• Art. 52 alin. (1): „În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională.”

Autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 40 alin. (1) referitoare la libertatea de asociere în sindicate, patronate și alte forme de asociere, art. 44 alin. (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea proprietății private și art. 45 referitoare la libertatea economică.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 37 alin. (1) și ale art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași texte constituționale invocate în cauza de față, cu o motivare identică și având aceiași autori ai excepției.

Astfel, prin Decizia nr. 649 din 28 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 8 august 2007, Curtea a decis că dispozițiile constituționale cuprinse în art. 40 alin. (1) referitoare la libertatea de asociere în sindicate, patronate și alte forme de asociere nu sunt incidente în cauză, deoarece acestea se referă la asociații fără scopuri lucrative, înființate pentru exercitarea libertății de opinie, de gândire sau de exprimare a credințelor politice, sociale sau religioase, iar nu la asociații de drept privat, în speță societăți comerciale, al căror temei juridic este contractul sau legea. Aceste prevederi instituie posibilitatea persoanelor ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, de a-și exprima opțiunea pentru a deveni acționari la societățile comerciale înființate în baza Legii nr. 15/1990, prin formularea unei cereri.

În ceea ce privește prevederile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, Curtea a decis că atribuțiile pe care legea le dă în competența comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în temeiul Legii nr. 18/1991, se referă strict la măsuri de aplicare a Legii fondului funciar și nu sunt de natură a îngrădi dreptul de proprietate privată, libertatea de asociere sau libertatea economică a persoanelor fizice sau persoanelor juridice. Mai mult, hotărârile acestui organ administrativ-jurisdicțional pot fi supuse cenzurii

D

neconstituționalitate a prevederilor art. 37 și art. 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Societatea Comercială „Ilser Oltenia” - S.R.L., Societatea Comercială „Ripekady Com” - S.R.L., Societatea Comercială „Gedora Com” - S.R.L. și Societatea Comercială „Serproduct” - S.R.L.

Prin Încheierea din 2 februarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 9.371/212/2006, Judecătoria Constanța- Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37 și art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de aceiași autori.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 37 alin. (1) din Legea fondului funciar contravin libertății de asociere și libertății economice, deoarece „obligă atât persoanele ale căror terenuri au fost trecute în proprietate de stat, cât și persoanele care erau deja acționari ai unor societăți comerciale constituite în baza Legii nr. 15/1990 și ulterior privatizate, să devină asociați” la societățile comerciale înființate în locul fostelor unități agricole de stat. De asemenea, se arată că prevederile art. 52 alin. (1) din același act normativ, stabilind atribuții administrativjurisdicționale în sarcina comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, încalcă dreptul la liberă asociere și principiul constituțional al garantării și ocrotirii proprietății private, deoarece comisia județeană poate constitui unele drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, „în alte condiții decât libertatea de asociere”, iar pe de altă parte, posibilitatea unei instituții administrative de a interveni în raporturi juridice civile încalcă libertatea economică.

Tribunalul Constanța - Secția civilă apreciază că textele de lege criticate nu contravin normelor constituționale invocate, întrucât numai în urma unei opțiuni a beneficiarului acestei legi se poate dobândi calitatea de acționar și numai după validarea acestei opțiuni de către organul competent.

Judecătoria Constanța - Secția civilă apreciază că prevederile art. 37 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 nu îngrădesc dreptul unor persoane juridice de a dezvolta o activitate economică pe baza liberei inițiative sau libertatea de asociere, deoarece persoanele vizate de ipoteza normei juridice au posibilitatea să-și manifeste acordul de voință prin formularea unei cereri, legea neinstituind nicio obligativitate în sensul de a deveni acționari la societățile comerciale înființate, în baza Legii nr. 15/1990. În ceea ce privește prevederile art. 52 alin. (1) din același act normativ, arată că acestea sunt constituționale, deoarece comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor are dreptul de a verifica calitatea de persoane îndreptățite, precum și soluționarea contestațiilor depuse de acestea împotriva actelor emise de comisia locală, nu și obligația de a se asocia într-o societate agricolă comercială.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția este neîntemeiată. În acest sens, se arată, în esență, că prevederile de lege criticate au ca scop respectarea drepturilor persoanelor ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul unor legi speciale, altele decât cele de expropriere.

Avocatul Poporului consideră prevederile de lege ca fiind constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

4

�MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2008 instanței de judecată, prin formularea unei plângeri la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (2) din același act normativ.

5

Considerentele și soluția deciziei menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37 alin. (1) și ale art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Societatea Comercială „Ilser Oltenia” - S.R.L., Societatea Comercială „Ripekady Com” - S.R.L., Societatea Comercială „Gedora Com” - S.R.L. și Societatea Comercială „Serproduct” - S.R.L în Dosarul nr. 9.604/212/2006 al Tribunalului Constanța - Secția civilă și în Dosarul nr. 9.371/212/2006 al Judecătoriei Constanța- Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 noiembrie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Maria Bratu

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 1.061

din 20 noiembrie 2007

• președinte
• judecător
• judecător
• judecător
• judecător
• judecător
• judecător
• judecător
• judecător
• procuror
• magistrat-asistent

tin es D

Ioan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Ninosu Ion Predescu Puskás Valentin Zoltán Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Maria Bratu

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, precum și a prevederilor art. 4 și următoarele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativteritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, excepție ridicată de Consiliul Local al Orașului Miercurea Nirajului și Primăria Orașului Miercurea Nirajului, județul Mureș în Dosarul nr. 2.471/102/2006 al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.212D/2007, care are același obiect al excepției de neconstituționalitate.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.456D/2007 care, de asemenea, are același obiect al excepției de neconstituționalitate.

La apelul nominal se prezintă consilier juridic Dumitrel Priceputu pentru prefectul județului Brăila, lipsind Consiliul Local al Comunei Racovița , față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării celor trei dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate este identic.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor.

Reținând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 1.212D/2007 și nr. 1.456D/2007 la Dosarul nr. 451D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, partea prezentă solicită admiterea excepției, întrucât prevederile de lege criticate au fost constatate ca fiind neconstituționale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, întrucât Curtea Constituțională a admis prin Decizia nr. 871/2007 critica având ca obiect dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 236/2006.

�6

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2008 C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin Încheierea din 13 februarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.471/102/2006, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, excepție ridicată de Consiliul Local al orașului Miercurea Nirajului și Primăria Orașului Miercurea Nirajului, județul Mureș.

Prin Încheierea din 16 noiembrie 2006 pronunțată în Dosarul nr. 3.415 /86/2006, Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 și următoarele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativteritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, excepție ridicată de Consiliul Local al Comunei Ilișești, județul Suceava.

Prin Încheierea din 25 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.398/113/2007, Tribunalul Brăila - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, excepție ridicată de Consiliul Local al Comunei Racovița, județulBrăila.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate contravin art. 44 alin. (2) din Constituție, deoarece obligă autoritățile locale la vânzarea spațiilor care au destinația de cabinete medicale, a spațiilor conexe cabinetelor medicale, precum și a terenurilor aferente acestora, deși acestea sunt în proprietatea „unei colectivități formate din mii de oameni”. Se arată că prevederile din ordonanța criticată care stabilesc competența consiliilor județene sau a celor locale de a aproba prin hotărâre lista spațiilor cu destinația de cabinete medicale sau în care se desfășoară activități conexe actului medical, aflate în proprietatea acestora ori în proprietatea privată a statului, și care se află în administrarea lor, încalcă „în mod flagrant” principiile autonomiei locale și ale deconcentrării serviciilor publice.

Tribunalul Mureș - Secția civilă, Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Brăila - Secția comercială și contencios administrativ apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază excepția ca neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră prevederile de lege ca fiind constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit.d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl reprezintă prevederile Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006, și ale art. 4 și următoarele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 22 iulie 2005.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 871 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 17 octombrie 2007, cu majoritate de voturi, a admis excepția referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 236/2006, și a constatat că dispozițiile acestei ordonanțe sunt neconstituționale. În considerentele acestei decizii, Curtea a reținut că „prin înlăturarea posibilității autorităților publice locale de a dispune în mod liber de bunurile aflate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale, în sensul de a opta sau nu pentru vânzarea acestora, se încalcă în mod vădit dreptul unităților administrativ-teritoriale de exercitare a prerogativei dispoziției, ca atribut ce ține de esența dreptului de proprietate. Așa fiind, Curtea constată că actul normativ criticat aduce atingere dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi privind garantarea dreptului de proprietate privată.

Curtea a constatat totodată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005, în ansamblul său, reglementează un transfer silit de proprietate, care nu respectă prevederile referitoare la expropriere consacrate de art. 44 alin. (1) și (3) din Constituție și de art. 1 din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească o cauză de utilitate publică, să fie conformă normelor de drept intern și să respecte un raport de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat.

Curtea a mai constatat că „actul normativ criticat încalcă și dispozițiile art. 34 din Constituție privind dreptul la ocrotirea sănătății. Garantând acest drept complex, textul constituțional menționat stabilește obligația statului de luare a măsurilor pentru asigurarea igienei și a sănătății publice, ceea ce implică și crearea condițiilor care să asigure prestarea de servicii medicale, inclusiv sub aspectul asigurării bazei materiale necesare. Or, în măsura în care se reglementează vânzarea spațiilor care au destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, cu riscul schimbării pe viitor a destinației acestora, statul nu va mai dispune de baza materială care să asigure îndeplinirea obligației constituționale menționate și, ca urmare, nu va mai putea garanta dreptul cetățenilor la ocrotirea sănătății.” Având în vedere prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora nu pot face obiectul unei excepții de neconstituționalitate dispozițiile constatate ca neconstituționale

D

C U R T E A,

�MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2008 printr-o decizie anterioară a Curții, rezultă că, potrivit alin. (6) al aceluiași articol, excepția de neconstituționalitate a prevederilor de lege criticate este inadmisibilă.

7

Curtea reține însă că, în speță, această cauză de inadmisibilitate s-a ivit după data sesizării sale și, prin urmare, excepția urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii D E C I D E:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, excepție ridicată de Consiliul Local al Orașului Miercurea Nirajului și Primăria Orașului Miercurea Nirajului, județul Mureș în Dosarul nr. 2.471/102/2006 al Tribunalului Mureș - Secția civilă, și a prevederilor art. 4 și următoarele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005, excepție ridicată de Consiliul Local al Comunei Ilișești, județul Suceava, în Dosarul nr. 3.415 /86/2006 al Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal și de Consiliul Local al Comunei Racovița, județul Brăila, în Dosarul nr. 1.398/113/2007 al Tribunalului Brăila - Secția comercială și contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 noiembrie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Maria Bratu

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE Nr. 1.035 din 28 noiembrie 2007

MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR Nr. 2.138 din 21 noiembrie 2007

ORDIN pentru modificarea anexei nr. 9 la Ordinul ministrului economiei și comerțului, al ministrului finanțelor publice și al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. 1.560/350/145/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2007 pentru companiile, societățile naționale și societățile comerciale, aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei și Comerțului

D

În temeiul art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 381/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, în baza Ordonanței Guvernului nr.1/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților din subordinea, coordonarea sau de sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a autorităților publice centrale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 176/2007, cu modificările ulterioare, având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006, cu modificările și completările ulterioare, ministrul economiei și finanțelor și ministrul muncii, familiei și egalității de șanse emit următorul ordin: Art. I. - Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului economiei și comerțului, al ministrului finanțelor publice și al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. 1.560/350/145/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2007 pentru companiile, societățile naționale și societățile comerciale, aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei

și Comerțului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 18 aprilie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul economiei și finanțelor, Varujan Vosganian

Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, Paul Păcuraru

• ) Anexa este reprodusă în facsimil.

�8

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2008 ANEXĂ (Anexa nr. 9 la Ordinul nr. 1.560/350/145/2007)

Ministerul Economiei și Finanțelor S.C. MINBUCOVINA - S.A.

B U G E T U L D E V E N I T U R I Ș I C H E LT U I E L I R E C T I F I C AT

pe anul 2007 al Societății Comerciale MINBUCOVINA - S.A.

D

• mii lei -

�D

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2008

9

�es

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2008

D

10

�MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2008

11

MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

ORDIN pentru publicarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul Norvegiei și Guvernul României pentru Programul de cooperare norvegian pentru creștere economică și dezvoltare durabilă În temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, ministrul economiei și finanțelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă publicarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul Norvegiei și Guvernul României pentru Programul de cooperare norvegian pentru creștere

economică și dezvoltare durabilă, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul economiei și finanțelor, Cătălin Doica, secretar de stat

București, 23 noiembrie 2007.

Nr. 2.165.

ANEXĂ

MEMORANDUM DE ÎNȚELEGERE pentru implementarea Programului de cooperare norvegian pentru creștere economică și dezvoltare durabilă

încheiat între Guvernul Regatului Norvegiei, denumit în continuare Norvegia și Guvernul României, denumit în continuare România, denumite în continuare împreună părțile

D

Părțile, întrucât Acordul din 25 iulie 2007 privind participarea Republicii Bulgaria și a României la Spațiul Economic European (denumit în continuare Acord de extindere SEE) se aplică în mod provizoriu începând cu 1 august 2007; întrucât Acordul din 25 iulie 2007 între Regatul Norvegiei și România privind Programul de cooperare norvegian pentru creștere economică și dezvoltare durabilă stabilește Programul de cooperare norvegian pentru promovarea și dezvoltarea economico-socială în România prin proiecte de cooperare bilaterală între părți (denumit în continuare Program de cooperare), se aplică provizoriu de la 1 august 2007; întrucât Acordul de extindere SEE și Programul de cooperare vor consolida relațiile dintre Norvegia și România, în beneficiul reciproc al popoarelor lor; întrucât dezvoltarea cooperării dintre Norvegia și România va contribui la asigurarea stabilității, păcii și prosperității în Europa, bazate pe buna guvernare, instituții democratice, statul de drept, respectarea drepturilor omului și dezvoltare durabilă; întrucât Părțile convin să stabilească un cadru instituțional pentru cooperare și domenii țintă de intervenție în scopul asigurării unei implementări eficace a Programului de cooperare, determinate să asigure o maximă transparență și responsabilitate în implementarea Programului de cooperare și să realizeze toate eforturile necesare pentru prevenirea și combaterea oricăror nereguli au decis să încheie următorul memorandum de înțelegere: Articolul 1 - Obiective

Memorandumul de înțelegere dintre Guvernul Norvegiei și Guvernul României pentru implementarea Programului de cooperare norvegian pentru creștere economică și dezvoltare durabilă, denumit în continuare Memorandumul de înțelegere, stabilește un cadru instituțional și domeniile-țintă de intervenție pentru implementarea eficace a Programului de cooperare.

Programul de cooperare este stabilit în baza Acordului dintre Regatul Norvegiei și România privind Programul de cooperare norvegiană pentru creștere economică și dezvoltare durabilă în România (denumit în continuare Acord), anexat în scop informativ, ca anexa I la memorandum.

Articolul 2 - Cadrul instituțional

1. Părțile înființează Comitetul mixt, compus din reprezentați ai părților. Comitetul mixt va superviza implementarea acordului

și se va reuni de cel puțin două ori pe an. Fiecare parte poate în orice moment, printr-o notificare adresată celeilalte părți, să solicite ca o reuniune a Comitetului mixt să fie organizată. 2. Innovation Norway va fi responsabilă pentru gestionarea Programului de cooperare în numele Norvegiei. Printre altele, Innovation Norway va promova parteneriatul dintre solicitanții eligibili, va primi și evalua aplicațiile, va încheia acordurile de grant, va monitoriza proiectele și va raporta anual către Comitetul mixt. Reguli, proceduri și ghiduri suplimentare pentru implementarea Programului de cooperare vor fi emise de Norvegia. Deciziile de finanțare vor fi luate de Norvegia. 3. Ministerul Economiei și Finanțelor va avea rolul de punct național de contact (PNC). PNC va fi responsabil pentru coordonarea Programului de cooperare din partea României și va lucra în strânsă legătură cu Innovation Norway în scopul promovării Programului de cooperare și a parteneriatului între solicitanții eligibili din ambele părți. PNC va furniza informații și sfaturi potențialilor parteneri de proiect și beneficiarilor din România și va asigura o implementare transparentă și incluzivă

�12

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2008

a Programului. PNC va raporta imediat către Innovation Norway orice situație suspectă sau efectivă de fraudă, corupție sau alte nereguli și va trebui în asemenea cazuri să contribuie la investigarea eficientă și promptă de către autoritățile române.

Prevederi suplimentare pentru rolul PNC pot fi stabilite în Comitetul mixt. 4. Părțile înființează Comitetul consultativ, alcătuit din Innovation Norway (președinte), PNC și reprezentanți ai părților.

Comitetul consultativ se va reuni în mod regulat pentru discutarea implementării Programului de cooperare și poate invita reprezentanți ai sectorului privat, din societatea civilă, mediul academic sau alte părți interesate. Comitetul consultativ va raporta către Comitetul mixt de două ori pe an sau ori de câte ori este necesar cu privire la activitatea sa. 5. O notă explicativă asupra procesului decizional este atașată ca anexa II la Memorandumul de înțelegere. În limitele Acordului, anexa II poate să fie ajustată sau amendată de Comitetul mixt după consultări în Comitetul mixt ori prin procedură scrisă.

Părțile se vor strădui să pună la dispoziție informațiile referitoare la alte programe și contribuții financiare relevante în vederea facilitării celor mai bune practici și a coordonării necesare.

Articolul 6 - Audit și acces

Proiectele din cadrul Programului de cooperare pot fi în orice moment auditate de Oficiul Auditorului General din Norvegia.

România va asigura că Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei, Innovation Norway sau oricare organism mandatat să realizeze atribuții de monitorizare ori auditare în numele acestora și Oficiul Auditorului General din Norvegia vor avea, la cerere, un acces rapid, total și neobstrucționat la toate informațiile, documentele, persoanele, locațiile și facilitățile, publice sau private, relevante în implementarea Programului de cooperare.

PNC va asigura, la cerere, că reprezentanții autorizați mai sus menționați sunt însoțiți de personalul relevant și le va oferi asistența necesară. Solicitările în baza acestui articol vor fi trimise cu cel puțin două săptămâni înainte de vizita planificată.

Articolul 7 - Măsuri corective

Articolul 3 pe

Plățile din cadrul Programului de cooperare pot fi suspendate și se poate emite o solicitare de rambursare a fondurilor plătite, dacă se produc deficiențe sistematice sau larg răspândite în managementul Programului de cooperare ori în cazurile de încălcare a acordului de grant, management financiar defectuos, prezentare defectuoasă a faptelor, schimbări fundamentale ale circumstanțelor sau cazuri suspecte ori efective de nereguli sau fraudă ori dacă astfel de cazuri nu au fost raportate, investigate sau remediate. O decizie privind suspendarea plăților va fi reanalizată atunci când se dovedește cu claritate că circumstanțele care au condus la decizie nu mai sunt valabile.

Prevederi suplimentare în acest sens vor fi incluse în acordurile de grant.

În cadrul sectoarelor prioritare cuprinse în articolul 4 din Acord, părțile convin să se concentreze în special pe domeniile prioritare precizate în anexa III la Memorandumul de înțelegere.

În limitele Acordului, anexa III poate să fie ajustată sau amendată de Comitetul mixt în reuniunile bianuale specificate la art. 2 ori prin procedură scrisă.

Domeniile prioritare

Toate instituțiile publice sau private și organizațiile nonguvernamentale (ONG) constituite ca entități juridice în părți pot aplica pentru asistență, cu condiția stabilirii unui parteneriat cu cel puțin o entitate de la cealaltă parte. În consultare cu PNC, Innovation Norway va adopta reguli privind criteriile suplimentare care se vor aplica pentru selectarea parteneriatelor eligibile.

Articolul 4 - Eligibilitatea solicitanților

Articolul 8 - Răspundere

Articolul 5 ex

Principiile de conducere

Părțile convin să comunice și să coopereze total pentru facilitarea implementării cu succes a Programului de cooperare. Părțile convin să aplice cel mai înalt nivel de transparență și responsabilitate în implementarea programului, precum și obiectivele și principiile bunei guvernări, dezvoltării durabile și egalității de șanse.

Părțile convin să coopereze pentru prevenirea managementului defectuos și a corupției pe perioada implementării Programului de cooperare.

Responsabilitatea Norvegiei și a Innovation Norway în cadrul Programului de cooperare este limitată la furnizarea fondurilor pentru sprijinirea proiectelor în conformitate cu acordurile relevante de grant. Nicio obligație nu va fi asumată de Norvegia ori Innovation Norway față de România, de PNC, de partenerii de proiect sau orice parte terță.

D

Articolul 9 - Durata

Memorandumul de înțelegere va intra în vigoare din ziua în care intră în vigoare Acordul de extindere SEE. Se va aplica provizoriu de la data semnării.

Pentru Guvernul Regatului Norvegiei, Raymond Johansen, ministrul afacerilor externe

Pentru Guvernul României, Alice Cezarina Bîtu, secretar de stat ANEXA I la memorandum

ACORD

privind un program de cooperare norvegian pentru creștere economică și dezvoltare durabilă în România între Regatul Norvegiei și România Regatul Norvegiei și România, denumite în continuare părți, au convenit asupra următoarelor: Articolul 1 ARTICOLUL 2

Obiectiv

Contribuție financiară

Se instituie un program de cooperare norvegian în scopul promovării dezvoltării sociale și economice în România, prin intermediul proiectelor de cooperare bilaterală între părți, în cadrul sectoarelor menționate la art. 4.

Norvegia pune la dispoziție o sumă totală de 48 milioane EUR, acordată cu titlu de angajament într-o tranșă unică în 2007, pentru programul de cooperare norvegian pentru România.

�MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2008 Articolul 3 - Durata

Suma menționată la art. 2 este pusă la dispoziție de la data intrării în vigoare a Acordului privind participarea Republicii Bulgaria și a României la Spațiul Economic European sau de la data intrării în vigoare a unui acord de aplicare în mod provizoriu a acordului menționat, până la 30 aprilie 2009.

13

alocații bugetare ale administrației publice centrale, regionale sau locale, și, în acest caz, contribuția nu poate depăși 85 % din costul proiectului. În orice caz, plafoanele de cofinanțare comunitare nu pot fi depășite. Contribuțiile pentru organizațiile neguvernamentale și partenerii sociali pot reprezenta până la 90 % din costul proiectului.

Articolul 6 - Gestionarea

Articolul 4 ce

Articolul 7 fiz i

Intrarea în vigoare

Prezentul acord este ratificat de Regatul Norvegiei și de România în conformitate cu procedurile lor naționale. Acesta intră în vigoare după 30 de zile de la data la care ultima parte și-a depus instrumentul de ratificare la ministerul norvegian al afacerilor externe, însă nu mai devreme de intrarea în vigoare a Acordului privind participarea Republicii Bulgaria și a României la Spațiul Economic European, sau de la data intrării în vigoare a unui acord de aplicare în mod provizoriu a acordului menționat.

Programul de cooperare norvegian pentru România este disponibil pentru proiecte de cooperare bilaterală între candidații eligibili ai părților, în vederea promovării dezvoltării sociale și economice în România, în cadrul următoarelor sectoare prioritare:

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv proiecte comune de implementare în cadrul protocolului de la

Kyoto, precum și a altor emisii în aer și în apă;

• eficiența energetică și energia regenerabilă;
• facilitarea producției durabile, inclusiv certificarea și verificarea;
• sănătate.

Activități posibile sunt, printre altele, inovarea, dezvoltarea resurselor umane, stabilirea de rețele, construcția instituțională, transferul de tehnologie, cercetarea și dezvoltarea.

Sectoare prioritare

Programul de cooperare norvegian pentru România este gestionat de Guvernul norvegian sau de un organism desemnat de acesta. Organismul de gestionare se consultă cu punctul național de contact care urmează să fie desemnat de Guvernul României. Comisia Europeană are posibilitatea de a examina proiectele(1).

Dacă se impune, Guvernul norvegian va adopta și alte dispoziții privind punerea în aplicare a prezentului acord.

Cheltuielile de gestionare a programului de cooperare norvegian sunt acoperite de suma menționată la art. 2.

Contribuția Norvegiei, sub formă de granturi, nu depășește 60 % din costul proiectului, cu excepția proiectelor finanțate din

Articolul 5 - Plafoane de cofinanțare

Adoptat la Bruxelles în 2007.

D

(1) Prevederile ultimei teze de la primul paragraf din art. 6 se aplică de asemenea ca o adaptare a art. 4 alin. (3) din Acordul dintre Regatul Norvegiei și Comunitatea Europeană privind mecanismul financiar norvegian pentru perioada 2004-2009 (JO L 130, 29.4.2004, p. 81).

ANEXA II la memorandum

STRUCTURA

privind luarea deciziilor Memorandum de înţelegere între Norvegia şi România

Contribuţii disponibile prin cerere de proiecte Din cadrul domeniilor prioritare

Solicitanţii eligibili pentru propunerile de proiecte/aplicaţii pentru Innovation Norway Solicitanţii eligibili stabilesc un parteneriat între România şi Norvegia, autorităţile publice şi instituţii şi ONG

Innovation Norway informează punctul naţional de contact (PNC) din România şi transmite copii ale propunerilor de proiecte/aplicaţii primite, în unele cazuri cu evaluare preliminară

�14

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2008

Comitetul consultativ este compus din reprezentanţi ai PNC, Innovation Norway şi ai altor entităţi din cadrul autorităţilor norvegiene şi române și analizează aplicaţiile depuse şi formulează recomandări către Innovation Norway

Opinii motivate formulate de PNC În termen de două săptămâni de la întâlnirea Comitetului consultativ, PNC poate trimite o opinie motivată.

Aceasta nu este însă obligatorie în toate cazurile, iar absenţa unei asemenea opinii se va considera drept un acord al autorităţilor române

Evaluarea integrală a propunerilor de proiecte Realizată de Innovation Norway

Decizia de proiect a Innovation Norway Solicitanţii şi PNC vor fi informaţi. Acordul de grant este semnat între Innovation Norway şi solicitant.

Implementarea De către titularii de proiect (parteneriat între entităţile din România şi Norvegia)

Monitorizarea, controlul şi evaluarea De către Innovation Norway şi autorităţile române şi entităţile implicate ale acestora

D O M E N I I L E P R I O R I TA R E

ANEXA III la memorandum

menționate la art. 3 al Memorandumului de înțelegere

D

Sectoare prioritare

Domenii prioritare

1.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, * Reducerea poluării aerului, în special a emisiilor de gaze cu efect de seră. inclusiv proiecte de tip implementare mixtă Îmbunătățirea tehnologiei și proceselor, construirea capacității, conform protocolului de la Kyoto, și a altor reglementări și monitorizare. Analiza impactului schimbărilor climatice și emisii în aer și apă măsuri de adaptare la schimbările climatice

• Reducerea și prevenirea poluării apei.
• Managementul deșeurilor, tratarea apelor uzate și depozitarea în siguranță a substanțelor periculoase
• Stimularea tehnologiei de mediu
• Promovarea unui transport urban care să nu dăuneze mediului

2.

Eficiență energetică și energie regenerabilă Prioritate trebuie acordată proiectelor dezvoltate și coordonate cu următoarele programe:

• Programul-cadru UE pentru competitivitate și inovare (CIP) în perioada 2007-2013

(Energie Inteligentă Europa II)

• Programele-cadru UE 6 și 7 pentru cercetare
• Programul „Renergi” al Consiliului de

Cercetare Norvegian

• Promovarea eficienței energetice în sectoarele cheie, cum ar fi industrie, construcții, locuințe și transport
• Promovarea energiei regenerabile
• Actualizarea sistemelor energetice și de încălzire, inclusiv folosirea cogenerării de energie electrică și termică
• Consolidarea competențelor și a capacităților, înființarea de centre energetice, rețele și cooperare instituțională
• Cercetare, dezvoltare și dezvoltarea și demonstrarea tehnologiei în sectorul energetic
• Cooperarea pe probleme de siguranță nucleară

�MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2008 Sectoare prioritare

15

Domenii prioritare

3.

Facilitarea producției sustenabile, inclusiv certificarea și verificarea

4.

• Îmbunătățirea tehnologiei și a proceselor (inclusiv soluții IT) în toate sectoarele
• Dezvoltarea organizațională, managementul riscului, certificare/ verificare (calitate, sănătate și siguranță, mediu)
• Sisteme pentru întărirea competențelor și construcție instituțională în sectorul construcției de nave
• Activități de promovare a protecției mediului în sectorul turism
• Măsuri veterinare și sanitare în cadrul producției alimentare

Sănătate

Din suma totală precizată la art. 2 din Acord, aproximativ 5% ar trebui alocată activităților legate de ONG-uri din sectoarele prioritare.

Din suma totală precizată la art. 2 din Acord, aproximativ 1% ar trebui alocată unei facilități de sprijin inițial pentru sectoarele prioritare.

Din suma totală precizată la art. 2 din Acord, până la 1,5% poate fi alocată asistenței tehnice pentru PNC.

A C T E A L E C O N S I L I U L U I S U P E R I O R A L M A G I S T R AT U R I I

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere la Școala Națională de Grefieri, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 173/2007

În temeiul dispozițiilor art. 134 alin. (4) din Constituția României, republicată, și ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere dispozițiile art. 7 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii h o t ă r ă ș t e:

D

Art. I. - Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere la Școala Națională de Grefieri, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 173 din 22 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 12 aprilie 2007, se modifică și se completează după cum urmează:

• După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 221, cu următorul cuprins:

„Art. 221. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii poate aproba desfășurarea formării profesionale inițiale a grefierilor, în mod specializat, pentru grefierii care își vor desfășura

activitatea în cadrul instanțelor de judecată și pentru grefierii care își vor desfășura activitatea în cadrul parchetelor.

(2) Obțiunile candidaților admiși pentru una dintre cele două forme de pregătire se vor face în prima săptămână după începerea cursurilor, în funcție de mediile obținute la concursul de admitere la Școala Națională din Grefieri.” Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecător Anton Pandrea București, 13 septembrie 2007.

Nr. 625.

�TA R I F E pentru publicarea unor acte în Monitorul Oficial al României care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2008 55 lei/pag. manuscris 55 lei/pag. manuscris 55 lei/pag. manuscris 20 lei/anunț 70 lei/pag. manuscris

70 lei/pag. manuscris 70 lei/pag. manuscris 90 lei/anunț 60 lei/pag. manuscris 5 lei/rând tabel 31,5 lei/pag. manuscris 31,5 lei/pag. manuscris 100 lei/pag. manuscris (2.000 semne/pag. manuscris)

Tariful se calculează în funcție de numărul de pagini și de tirajul comandat

1. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I 1.1. Ordine ale miniștrilor, precizări, instrucțiuni, criterii, norme metodologice emise de organe ale administrației publice centrale și de alte instituții publice, care nu sunt prevăzute de Legea fundamentală în art. 78, 100, 108, 115 și 147 1.2. Deciziile pronunțate de secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție 1.3. Anunțuri prevăzute de Legea nr. 334/2006 2. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA A III-A 2.1. Pierderi de acte, schimbări de nume, citații emise de instanțele judecătorești 2.2. Acte ale instanțelor judecătorești a căror publicare este prevăzută de lege: citații la care numărul persoanelor citate este mai mare de 1, ordonanța judecătoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plată, a cambiei și a biletului la ordin, ordonanța de clasare a comisiei de cercetare a averilor/hotărârea irevocabilă a instanței judecătorești, prin care se constată că proveniența bunurilor este justificată, alte acte procedurale a căror publicare este prevăzută de lege 2.3. Deciziile Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității 2.4. Concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în învățământul superior și a posturilor vacante de funcționari publici, precum și alte concursuri prevăzute de lege 2.5. Extras-cerere pentru dobândirea sau renunțarea la cetățenia română 2.6. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege: raportul periodic de activitate al autorităților/instituțiilor publice, raportul Consiliului Superior al Magistraturii și raportul privind starea justiției, declarații de avere, bilanțuri de ocupare a forței de muncă pe județe și la nivel național, alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 2.7. Publicații cu prezentare tabelară 3. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA A IV-A 3.1. Publicarea integrală sau în extras a încheierilor judecătorului-delegat pentru autorizarea constituirii societăților comerciale și de înmatriculare a acestora, precum și publicarea încheierilor de rectificare, în extras 3.2. Publicarea în extras a încheierii de rectificare, a încheierii de autorizare și înmatriculare a societăților comerciale 3.3. Publicarea următoarelor acte: proiecte de fuziune/divizare, acte adiționale, somații, convocări AGA, hotărâri AGA, acte de numire a lichidatorilor, bilanțuri contabile ale lichidatorilor, raportări ale cenzorilor în caz de lichidare, bilanțuri ale băncilor, hotărâri judecătorești a căror publicare e prevăzută de lege, alte acte a căror publicare e prevăzută de lege 4. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA A V-A 4.1. Publicarea contractelor colective de muncă încheiate la nivel național și de ramură

55 lei/pag. manuscris 55 lei/pag. manuscris 55 lei/pag. manuscris 5 lei/rând tabel 31,5 lei/pag. manuscris 100 lei/pag. manuscris

5 lei/rând tabel

D

5. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA A VI-A 5.1. Publicarea anunțurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii 5.2. Publicarea anunțurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică 5.3. Alte acte a căror publicare e prevăzută de lege 5.4. Publicații cu prezentare tabelară 6. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA A VII-A 6.1. Publicarea încheierii judecătorului-delegat de înmatriculare a societății cooperative 6.2. Publicarea următoarelor acte: proiecte de fuziune/divizare vizate de judecătorul-delegat, acte adiționale, hotărâri AGA prin care se aprobă situația financiară anuală sau se majorează capitalul social > 10%, acte de dizolvare a societății cooperative, alte modificări ale actului constitutiv al societății absorbante, act de numire a lichidatorilor, publicarea hotărârii irevocabile a tribunalului de anulare a hotărârii AGA, alte acte a căror publicare este prevăzută de Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației 6.3. Publicații cu prezentare tabelară

ACTA LEGIS - S.R.L.

MIMPEX - S.R.L.

ASTOR PRESS CD - S.R.L.

EUROPSISTEM - S.R.L.

CONSIR EXCLUSIV - S.R.L.

PRESS EXPRES - S.R.L.

MEMORIAL SERV COM - S.R.L.

CONSULTIA GRUP - S.R.L.

Societăți ce preiau anunțuri pentru publicarea în Monitorul Oficial al României

• București, Str. Lirei nr. 11, parter, ap. 1, sector 2 (telefon/fax: 411.91.79; 411.54.08)
• Hunedoara, Str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)
• Iași, Str. Piața Unirii nr. 2 (telefon/fax: 0332/80.30.69)
• Iași, Str. Răzoarelor nr. 6 (telefon/fax: 0232/21.09.99)
• Pitești, str.Trivale nr. 3, bl. 27, sc. D, et. 1, ap. 5 (telefon: 0248/27.42.27; 0722.660.510)
• Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)
• Craiova, str. Romain Rolland nr. 30, (telefon/fax: 0251/41.42.52)
• București, Calea Moșilor nr. 262, bl. 8, sc. A, ap. 23 (telefon/fax: 337.00.00; 337.00.01)

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAȚILOR „Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română - S.A. - Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|158856|

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6/4.I.2008 conține 16 pagini.

Prețul: 1,25 lei ISSN 1453-4495

�