Monitorul Oficial 128/1993

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 7 aprilie 2012 10:27, autor: CivvicBot (discuție | contribuții) (convertesc issue:: la patru cifre.)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::0128 - Partea I - Marți, 15 iunie year::1993

Legi Şi Decrete

Parlamentul României

Camera Deputaților

Senatul

Lege privind integrarea sistemului de asigurări sociale al cooperației meșteșugărești în sistemul asigurărilor sociale de stat

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, sistemul de asigurări sociale al cooperației meșteșugărești se integrează în sistemul asigurărilor sociale de stat.

(2) Cu aceeași dată, Casa de Asigurări Sociale și Pensii din Cooperația Meșteșugărească își încetează activitatea.

Art. 2. - (1) Disponibilitățile bănești, precum și creanțele Casei de Asigurări Sociale și Pensii din Cooperația Meșteșugărească și ale unităților proprii teritoriale se preiau în întregime, în contul asigurărilor sociale de stat, astfel cum au fost stabilite pe bază de protocol și conform bilanțului contabil la zi.

(2) Patrimoniul aparținând Casei de Asigurări Sociale și Pensii din Cooperația Meșteșugărească și al unităților proprii teritoriale trec în administrarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, pe bază de protocol și conform bilanțului contabil la zi, până la clarificarea situației juridice a bunurilor componente, cu respectarea destinației acestora.

(3) Dreptul de administrare al patrimoniului preluat în condițiile alineatului precedent se exercită de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în regimul juridic aplicabil patrimoniului asigurărilor sociale de stat.

(4) Profitul net obținut din exploatarea bunurilor prevăzute la alin. (2) se face venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.

(5) în termen de trei luni de la data prezentei legi, Guvernul va analiza modificările intervenite în componența fizică și valorica a patrimoniului sistemului de asigurări sociale al cooperației meșteșugărești de la data intrării în vigoare a Decretului-lege nr. 66 din 8 februarie 1990 și va lua măsurile necesare pentru Întregirea acestuia.

Art. 3. - Personalul care își desfășoară în prezent activitatea în cadrul Casei de Asigurări Sociale și Pensii din Cooperația Meșteșugărească, și al unităților proprii teritoriale trece la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și este considerat transferat.

Art. 4. - Drepturile de pensii ale pensionarilor din sistemul de asigurări sociale al cooperației meșteșugărești, stabilite până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se mențin atât timp cât sunt îndeplinite condițiile în baza cărora au fost acordate.

Art. 5. - Drepturile de asigurări sociale ale cooperatorilor din cooperația meșteșugărească, ale meșteșugarilor cu ateliere proprii, precum și ale ucenicilor și persoanelor care lucrează în atelierele acestora se stabilesc în continuare potrivit legislației asigurărilor sociale de stat.

Art. 6. - (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, organizațiile cooperației meșteșugărești și meșteșugarii cu ateliere proprii vor dispune lunar contribuția de asigurări sociale și contribuția pentru pensia suplimentară, în cotele și la termenele prevăzute de legislația în vigoare, în contul asigurărilor sociale de stat.

(2) Cuantumul contribuției de asigurări sociale și al contribuției pentru pensia suplimentară se stabilesc prin aplicarea cotelor prevăzute de lege la venitul lunar al asiguratului sau, după caz, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară, dacă asiguratul realizează un venit lunar sub acest nivel.

Art. 7. - Prevederile articolului 15 litera f) și ale capitolului V „Asigurările sociale în cooperația meșteșugărească” din Decretul-lege nr. 66/1990, articolul 8 din Legea nr. 13/1968 și orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 7 iunie 1993 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 7 iunie 1993 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 14 iunie 1993 | Nr. 34.


Președintele României

Decret pentru promulgarea Legii privind integrarea sistemului de asigurări sociale al cooperației meșteșugărești în sistemul asigurărilor sociale de stat

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea privind integrarea sistemului de asigurări sociale al cooperației meșteșugărești în sistemul asigurărilor sociale de stat și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 14 iunie 1993 | Nr. 94.


Hotărâri ale Senatului

Parlamentul României

Senatul

Hotărâre privind demisia unui senator

În temeiul art. 67 alin. (2) și al art. 63 alin. (2) din Constituția României, precum și al art. 145 din Regulamentul Senatului,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Senatul ia act de cererea de demisie prezentată de domnul senator Dudiță Florea, ales în Circumscripția electorală nr. 8 Brașov, Grupul parlamentar al Frontului Democrat al Salvării Naționale; și declară vacant locul de senator deținut de acesta.

Președintele Senatului, prof. univ. Oliviu Gherman | București, 10 iunie 1993 | Nr. 14.


Hotărâri ale Guvernului României

Guvernul României

Hotărâre privind aprobarea Memorandumului de înțelegere dintre România și Uniunea Europei Occidentale privind asistența în aplicarea sancțiunilor pe Dunăre, semnat la Roma la 20 mai 1993

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă Memorandumul de înțelegere dintre România și Uniunea Europei Occidentale privind asistența în aplicarea sancțiunilor pe Dunăre, semnat la Roma la 20 mai 1993.

Art. 2. - Ministerele de resort vor întreprinde, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Externe, măsurile necesare pentru punerea în aplicare a obligațiilor ce revin părții române în conformitate cu prevederile memorandumului și își vor desemna reprezentanți pentru urmărirea îndeplinirii lor.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 7 iunie 1993 | Nr. 245.

Contrasemnează:

p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Marcel Dinu, secretar de stat


Memorandum de înțelegere între România și Uniunea Europei Occidentale privind asistența în aplicarea sancțiunilor pe Dunăre

Articolul I

Mandat

1. În scopul de a contribui la reglementarea pașnică i a conflictului din R. F. Iugoslavia (Serbia și Muntene-gru) și de a da efect deplin, în ce privește navigația pe Dunăre, rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al O.N.U. referitoare la sancțiunile O.N.U., statele membre ale Uniunii Europei Occidentale (U.E.O.) vor sprijini România prin mobilizarea eforturilor comune.

2. Acțiunea lor se va baza pe rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al O.N.U., în special rezoluțiile 787 din 16 noiembrie 199.2 și 820 din 17 aprilie 1993, in legătură cu rezoluțiile 713 și 757, precum și în baza sprijinului C.S.C.E.

3. Obiectivul acestei cooperări constă în adoptarea măsurilor necesare, cu respectarea deplină a suveranității României ca stat riveran, pentru a preveni și descuraja orice încălcare și pentru a fi sigure că navigația pe Dunăre din orice sursă este în concordanță cu rezoluțiile menționate mai sus ale Consiliului de Securitate al O.N.U. Toate activitățile legate de aceasta se vor desfășura în deplină concordanță cu legislația națională și reglementările din România. În îndeplinirea atribuțiilor sale, personalul U.E.O. va acționa sub autoritatea generală a României, cure are principala responsabilitate pentru asigurarea aplicării stricte a rezoluțiilor relevante al Consiliului de securitate al O.N.U. și pe bază de acord reciproc.

4. Sprijinul acordat României de către statele membre ale U.E.O. va consta din vase de patrulare, personal adecvat și echipament necesar (denumite în continuare vase de patrulare U.E.O. și personal U.E.O.). Lista și mărimea acestui aport vor fi determinate pentru fiecare stat într-un document separat. Vasele de patrulare U.E.O. vor arbora drapelul României împreună cu drapelul statului membru al U.E.O. căruia îi aparține vasul de patrulare, în concordanță cu practica internațională și legislația națională a României, și vor purta emblema de identificare a U.E.O.

5. România și statele membre ale U.E.O. își vor furniza reciproc toate informațiile necesare și vor colabora în orice alt mod considerat necesar pentru îndeplinirea obiectivelor misiunii menționate mai sus, având în. vedere că, în conformitate cu rezoluțiile 787, paragraful 13, și 820, paragrafele 16 și 17, ale Consiliului de Securitate al O.N.U., statelor riverane le incumbă responsabilitatea de a lua măsurile necesare pentru a fi siguri că navigația pe Dunăre este în concordanță cu rezoluțiile 713, 757, 787 și 820.

6. Aceste măsuri ar trebui aplicate în principiu fără utilizarea forței și, când folosirea forței este necesară, în scopul de a opri navele și pentru a asigura respectarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al O.N.U., ea ar trebui utilizată în proporție minimă, în concordanță cu legile naționale și cu respectarea adecvată a necesității de a salvgarda vieți omenești și de a se evita aducerea de pagube excesive ori ireparabile proprietății.

Articolul II

Atribuții

1. Acționând sub autoritatea României și împreună cu oficialitățile acestei țări, personalul U.E.O. poate, în scopul operațiunilor obișnuite de control:

  • să solicite navelor și împingătoarelor/remorcherelor de barje (în continuare denumite vase) să încetinească, să oprească, să ancoreze sau să acosteze (ancorare și acostare doar în cazuri excepționale, când traficul de pe fluviu depășește capacitatea de inspecție);
  • să urce la bordul navelor în scopuri de inspecție;
  • să verifice identitatea echipajului, documentele navei și conosamentele;
  • să inspecteze spațiile de depozitare, spațiile utilitare, tancurile, conteinerele;
  • să controleze spațiile de locuit;
  • să sigileze spațiile (de depozitare), spațiile acoperite etc.;
  • să pregătească rapoarte (inclusiv fotografii) referitoare la inspecție;
  • să rețină vasul pentru verificări ulterioare în cazul în care există o puternică suspiciune că au fost violate regulile O.N.U. privind sancțiunile;
  • să dea instrucțiuni navei de a se îndrepta spre un port sau un loc de ancorare astfel încât autoritățile române să poată acționa în consecință.

2. În scopul de a se preveni încercările de violare a sancțiunilor O.N.U., pe lângă atribuțiile prevăzute în paragraful 1, personalul U.E.O. poate sub autoritatea României și cu respectarea adecvată a necesității de a se salva vieți omenești și de a se evita pagube excesive ori ireparabile aduse proprietății:

  • să ordone navelor să încetinească și să oprească și, dacă este necesar, să amenințe cu folosirea forței asupra proprietății și persoanelor;
  • să oblige, când este posibil, pe prezumtivul violator al sancțiunilor O.N.U., să se deplaseze într-un braț al fluviului;
  • să preia controlul asupra oricărei nave care încearcă să încalce sancțiunile O.N.U.;
  • să forțeze pe cei care încalcă sancțiunile O.N.U., sub conducerea oficialităților locale sau a echipajului pus la dispoziție de către România, să intre într-un port ori să ancoreze pe teritoriul României în scopul aplicării sancțiunilor O.N.U.;
  • să sprijine oficialitățile din România în arestarea membrilor echipajului aparținând violatorilor sancțiunilor O.N.U. care opun o rezistență activă.

Articolul III

Aranjamente de coordonare

1. Pentru a se asigura cooperarea strânsă între România și U.E.O. și. a se coordona operațiunile întreprinse în fiecare dintre statele riverane care beneficiază de acest tip de asistență, se va crea un Centru de Sprijin și Coordonare pentru Dunăre (C.S.C.), care urmează să-și aibă sediul la Calafat. Centrul va fi compus din reprezentanți din România, reprezentanți ai statelor membre ale U.E.O., precum și din Bulgaria și Ungaria. Centrul va avea atribuții de coordonare, informare și asigurare logistică pentru întreaga misiune din România și va servi drept punct central de contact cu:

  • autoritățile naționale ale României;
  • misiunile de asistență în aplicarea sancțiunilor C.S.C.E./C.E.E. și coordonatorul lor;
  • Națiunile Unite;
  • capitalele statelor U.E.O. contributorii;
  • Consiliul U.E.O.;
  • zonele de control de pe Dunăre, stabilite în amonte și în aval.

Centrul va fi, de asemenea, însărcinat să:

  • coordoneze fluxul de informații între zonele de control și organele U.E.O. și invers;
  • servească drept autoritate centrală pentru sprijinul logistic al misiunii;
  • servească drept cadru de convenire mutuală a modului corespunzător de acțiune, sub autoritatea generală a României, în special în situații dificile legate de încălcarea sancțiunilor O.N.U.;
  • anticipeze, cât mai devreme posibil, situația navigației pe Dunăre în toată regiunea, pe baza informațiilor referitoare la circulația navelor, raportate de autoritățile naționale și/sau de către misiunile C.S.C.E./ C.E.E.- de asistență în aplicarea sancțiunilor și de către Comisia Dunării.

2. Prin reprezentarea în Centrul de Sprijin și Coordonare pentru Dunăre, autoritățile României, participând pe deplin la aplicarea sancțiunilor O.N.U., vor exercita controlul asupra măsurilor aplicate în interiorul spațiului lor de suveranitate. Ele s-ar putea opune, în special, oricărei operațiuni care nu concordă cu legislația națională.

3. O zonă de control se va stabili pe teritoriul României la Calafat, iar un centru suplimentar de verificare se va stabili la Galați. Acestea vor fi bazele pentru vasele de patrulare ale U.E.O., pentru echipajele acestora și personalul de inspecție și comandă și pentru facilitățile logistice.

4. Fiecare zonă de control va opera continuu timp de 24 de ore, va fi condusă de un șef, ajutat de un adjunct și va avea la dispoziție:

  • facilități de comandă și coordonare;
  • un număr de vase pentru supraveghere și pentru transportarea echipelor comune, inclusiv echipajul necesar;
  • un număr suficient de echipe comune, compuse din personal din România și al U.E.O. și, dacă este necesar, din membri al echipelor misiunii C.S.C.E./ C.E.E. de asistență în aplicarea sancțiunilor;
  • un centru de comunicații, inclusiv operatorii necesari;
  • facilități de sprijin, inclusiv echipamentul necesar, materiale și personal aferent (de exemplu, pentru activități de reparații, transport etc.).

5. Zonele de control vor avea următoarele atribuții:

  • să colecteze date privind navigația din spațiul respectiv, prin intermediul autorităților locale, echipelor respective ale misiunii C.S.C.E./C.E.E. de asistență în aplicarea sancțiunilor companiilor de navigație, autorităților portuare etc.;
  • să efectueze operațiuni locale de recunoaștere, utilizând mijloace proprii;
  • să desfășoare acțiunile descrise la art. II, referitoare la întreaga navigație către și din teritoriul R.F.Iugoslavia (Serbia și Muntenegru);
  • să coopereze pe deplin și să acționeze în comun cu autoritățile locale și cu echipele din zona ale misiunii C.S.C.E./C.E.E. de asistență în aplicarea misiunilor;
  • să raporteze Centrului de Sprijin și Coordonare pentru Dunăre toate datele privind navigația și rezultatele activităților desfășurate, informând, totodată, și celelalte zone de control.

Articolul IV

Statut

1. Autoritățile române vor fi răspunzătoare pentru protecția deplină, siguranța și securitatea, pe teritoriul propriu, ale personalului U.E.O. și ale echipamentelor acestuia.

2. în scopul desfășurării activităților specificate în acest memorandum, personalul U.E.O. va beneficia, împreună cu vehiculele, navele și echipamentele sale, de o libertate neîngrădită de mișcare. Personalul U.E.O. va respecta legile și reglementările în vigoare în România.

3. Personalul U.E.O. ar putea folosi drumuri, poduri, canale și alte căi de navigație, amenajări portuare și aeroporturi, fără plata de speze sau alte obligații, inclusiv taxe de cheiaj.

4. Personalul U.E.O. va beneficia, pe durata misiunii, de privilegiile și imunitățile agenților diplomatici, în conformitate cu prevederile Convenției de la Viena asupra relațiilor diplomatice. Pentru personalul tehnic și administrativ, privilegiile și imunitățile vor fi cele cuvenite personalului similar, conform Convenției de la Viena asupra relațiilor diplomatice. Personalul local va beneficia de un statut similar cu cel al personalului angajat pe plan local la ambasade.

5. Președinția U.E.O. va remite României lista personalului U.E.O., de pe teritoriul său și va informa acest stat asupra sosirii și, respectiv, plecării planificate a personalului aparținând misiunii U.E.O.

6. Autoritățile României recunosc dreptul statelor membre ale U.E.O. de a importa, fără taxe vamale sau alte restricții, orice echipamente, provizii, furnituri sau alte bunuri destinate folosirii exclusive și oficiale de către misiunea U.E.O., precum și de a reexporta sau de a dispune în alt mod de aceste echipamente în măsura în care acestea mai pot fi folosite, toate proviziile, furniturile și alte bunuri care nu au fost consumate, importate cu acest prilej. Dacă aceste provizii, furnituri și alte bunuri neconsumate sunt vândute pe teritoriul României, vânzarea va cădea sub incidența reglementărilor vamale obișnuite.

7. Personalul U.E.O. se va abține de la orice acțiune sau activitate incompatibilă cu mandatul stabilit prin acest memorandum de înțelegere.

Articolul V

Echipament și logistică

1. Echipament

Reprezentanții U.E.O, vor avea asupra lor echipamentul normal necesar investigării, colectării de probe și documentări. De asemenea, ei ar putea purta arme individuale pentru propria protecție, care vor fi înregistrate în conformitate cu practica internațională pentru misiuni similare.

2. Comunicații

Personalul U.E.O. are permisiunea de a stabili o rețea proprie de comunicații (inclusiv prin satelit, radio-telefon mobil sau portabil, telegraf, fax sau altele).

România va aloca frecvențele corespunzătoare, cât mai curând posibil după semnarea memorandumului de înțelegere.

Autoritățile române vor asigura reprezentanților U.E.O. acces la echipamentul de telecomunicații adecvat, pentru scopurile activității misiunii.

3. Furnituri

Furniturile și reparațiile vor fi controlate centralizat de la Centrul de Sprijin și Coordonare pentru Dunăre, Furniturile vor fi colectate pe baza solicitării zonelor de control. întreținerea și reparațiile se vor desfășura centralizat la Centrul de Sprijin și Coordonare pentru Dunăre și prin unități mobile de reparații. Pe cât posibil, se va face uz de infrastructura .disponibilă. Orice piese de schimb necesare se vor procura prin Centrul de Sprijin și Coordonare pentru Dunăre.

4. Cazare

Autoritățile române vor facilita și asigura, la prețuri convenite, cazarea personalului U.E.O. pe teritoriul său.

5. Ținută și identificare

Întregul personal U.E.O. va purta uniforma națională și va avea pașapoartele naționale, precum și documentele eliberate de România care certifică apartenența la această misiune. Ei se vor identifica ca membri ai misiunii U.E.O. prin semne distinctive adecvate, vizibile.

6. Asistență medicală

Autoritățile române vor facilita sprijin medical și tratament în spitalele locale, asigurarea medicală fiind realizată de către țările trimițătoare

7. Spații pentru birouri

Autoritățile române vor pune la dispoziție spații pentru birouri, facilități de secretariat și de traducere, costul fiind împărțit.

Articolul VI

Asigurarea

1. Statele membre ale U.E.O. nu vor fi responsabile pentru orice pagube, pierderi sau vătămări care ar putea apărea în decursul îndeplinirii atribuțiilor personalului, în conformitate cu acest memorandum de înțelegere. Navele și vehiculele misiunii U.E.O. vor fi asigurate în concordanță cu legislația națională a statelor membre ale U.E.O. în care sunt înregistrate.

2. Autoritățile române vor compensa în întregime sau vor indemniza statele membre ale U.E.O. în legătură cu orice plângeri din partea unor persoane fizice sau juridice române, ori ale altor persoane care cad sub jurisdicția acestei țări împotriva misiunii U.E.O. sau a personalului său, care decurg din/sau sunt legate de activitățile misiunii U.E.O. ori ale personalului său.

Articolul VII

Durata

1. Acest memorandum va intra în vigoare prin aprobare de către toate părțile, în conformitate cu procedurile lor interne, și va rămâne în vigoare până când oricare dintre părți notifică celeilalte părți despre intenția de a înceta participarea Ia misiune, în acest caz, memorandumul de înțelegere va înceta să mai fie în vigoare la 15 zile după o astfel de notificare.

2. Statele membre ale U.E.O. vor începe acordarea sprijinului descris în art. I și II cât mai curând posibil după aprobarea acestui memorandum de înțelegere.

3. România și statele membre ale U.E.O, se vor consulta asupra oricărei probleme care ar puțea apărea în legătură cu obiectivele și realizarea atribuțiilor misiunii, inclusiv examinarea unor aranjamente ulterioare.

Articolul VIII

Interpretare

Orice dispută referitoare la interpretarea ori aplicarea acestui memorandum de înțelegere se va reglementa prin mijloace diplomatice.

Întocmit la Roma, la 20 mai 1993, în limbile română, engleză și franceză, în trei exemplare egal autentice.

Pentru Guvernul României, Teodor Viorel Meleșcanu

Înaltul reprezentant al Președinției în exercițiu a Uniunii Europei Occidentale, Benjamino Andreatta


Guvernul României

=== Hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1061 din 3 octombrie 1990

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Articolul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1061/1990 privind trecerea spațiilor comerciale de la blocurile neterminate sau nedate în folosință, din municipiul București, din proprietatea întreprinderilor comerciale sau asociațiilor de grup în proprietatea D.G.D.A.L. București, se abrogă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 7 iunie 1993 | Nr. 246.

Contrasemnează:

Ministrul justiției, Petre Ninosu

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Președintele Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești, Dumitru Dângă