Monitorul Oficial 183/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0183 - Partea I – Marți, 19 iulie year::1994

Acte ale Organelor Administrației Publice

Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice orientative de calcul al arendei

Ministrul Agriculturii și Alimentației,

• având în vedere prevederile art. 19 din Legea arendării nr. 16/1994,
• în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 785/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Alimentației,

emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice orientative de calcul al arendei.

Art. 2. - Normele metodologice orientative de calcul al arendei se vor publica în Monitorul Oficial al României prin grija Direcției generale de orientare și dezvoltare a producției.

Ministerul agriculturii și alimentației, Ioan Oancea

București, 20 iunie 1994 | Nr 26.

Norme Metodologice orientative
de calcul al arendei

În temeiul art. 19 din Legea arendării nr. 16/1994, pentru stabilirea nivelurilor arendei și a modalităților de plată a acesteia, se emit următoarele Norme metodologice orientative:

Capitolul I

Arendarea terenurilor agricole

A. Considerații generale

Art. 1. - Potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 16/1994, elementele de stabilire a arendei sunt: suprafața, potențialul de producție, structura parcelară, relieful și gradul de accesibilitate a mecanizării, posibilitățile de acces, distanță fată de locurile de depozitare, industrializare sau comercializare, amenajările și îmbunătățirile funciare sau alte dotări.

Art. 2. - Potențialul de producție a terenului este dat de clasa de calitate a acestuia, în condițiile aplicării unor tehnologii adecvate și de cultivare cu plante agricole adaptate condițiilor climaterice ale zonei.

Art. 3. - În cazul arendașilor - regii autonome, instituții și stațiuni de cercetare și producție agricolă și societăți comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat - nivelul minim și maxim al arendei, precum și modalitățile de plată se aprobă, după cum urmează:

a) la regiile autonome, de către consiliile de administrație;

b) la instituțiile și stațiunile de cercetare și producție agricolă, de către consiliile științifice;

c) la societățile comerciale, de către adunarea generală a acționarilor, la propunerea consiliului de administrație.

B. Clasificarea terenurilor agricole în clase de calitate

Art. 4. - Potențialul de producție a terenurilor se clasifică, în funcție de sol, relief, climă, apă freatică, pe baza notelor de bonitare naturală pentru arabil, în următoarele 5 clase de calitate:

Clasa I (81-100 puncte) - terenuri cu soluri foarte Fertile, profunde, cu textura mijlocie, permeabile, neafectate de fenomene de degradare (sărăturare, eroziune, alunecări, exces de umiditate etc.), situate pe suprafețe plane sau foarte slab înclinate, în condiții climaterice de temperatură și precipitații favorabile pentru culturi.

Clasa II (61-80 puncte) - terenuri cu soiuri fertile, profunde, cu textură mijlocie sau mijlociu-fină, cu permeabilitate bună sau mijlocie-mică, slab afectate de fenomene de degradare (sărăturare, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafețe plane sau slab înclinate, în condiții climaterice de temperatură și precipitații favorabile pentru culturi.

Clasa III (41-60 puncte) - terenuri cu soiuri mijlociu fertile, profunde sau moderat profunde, cu textură mijlocie, mijlociu-grosieră sau fină, moderat afectate de fenomene de degradare (sărăturare, acidifiere, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafețe plane sau mijlociu înclinate, în condiții climaterice de temperatură și precipitații moderat favorabile pentru culturi.

Clasa IV (21-40 puncte) - terenuri cu soluri slab fertile, frecvent scheletice sau cu rocă dură, la adâncime mică, cu textură variată (grosieră până la fină), puternic afectate de fenomene de degradare (sărăturare, acidifiere, eroziune, alunecări active, exces de umiditate ete), în condiții climaterice puțin favorabile pentru culturi agricole.

Clasa V (1-20 puncte) - terenuri cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosință arabilă, foarte puternic afectate de fenomene de degradare (eroziune, exces de umiditate etc.).

Art. 5. - Fiecare clasă de calitate a terenului se împarte în 3 categorii, în funcție de gruparea parcelelor, formă și obstacole, distanța față de centrul localității, de centrul de depozitare și valorificare a produselor sau de gară, de calitatea drumurilor etc., după cum urmează:

Categoria A - terenuri cu sol uniform, cu forme și dimensiuni optime pentru mecanizare, grupate, cu drumuri foarte bune, cu acces ușor și distanță mică de centrul localității, de centrul de depozitare și valorificare sau de gară.

Categorie B - terenuri cu sol moderat uniform, cu forme și dimensiuni ce asigură condiții medii de mecanizare, moderat grupate, cu acces mediu, cu drumuri întreținute și cu distanță medie fată de centrul localității, centrul de depozitare și valorificare sau de gară.

Categoria C - terenuri cu sol neuniform, cu forme și dimensiuni ce au condiții diferite de mecanizare, dispersate, drumuri necorespunzătoare (uneori fără drum) și la distanțe mari fată de centrul localității, de centrul de depozitare și valorificare sau de gară.

Art. 6. - Metodologia încadrării terenurilor agricole în clasa de calitate este unică, iar organele abilitate pentru încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate sunt: Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie și oficiile județene pentru studii pedologice și agrochimice.

Art. 7. - Stabilirea claselor de calitate a terenurilor agricole se face pe baza lucrărilor de bonitare existente, întocmite de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie și oficiile județene pentru studii pedologice și agrochimice. În zonele în care acestea lipsesc, pentru orientare se pot utiliza datele din lucrările de cadastru calitativ, existente la Institutul de Geodeziei Fotogrammetrie, Cartografie și Organizarea Teritoriului și la oficiile județene de cadastru și organizarea teritoriului.

La cerere, Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie și oficiile județene pentru studii pedologice și agrochimice vor pune la dispoziția părților contractante, contra cost, notele de bonitare, studii, analize și asistență tehnică privind încadrarea terenurilor în clase de calitate.

Capitolul II

Arendarea în cazul terenului arabil

Art. 8. - În funcție de elementele de stabilire a arendei prevăzute la art. 1, părțile contractante stabilesc producția potențială minimă și maximă exprimată convențional în grâu, considerat produs de referință.

Valoarea unui punct de bonitare poate fi socotită ca egală cu 40 kg grâu (anexa nr. 1).

Aceste limite orientative pot constitui baza pentru stabilirea prețului arendei, prin înțelegere între părți.

Art. 9. - În cazul în care, conform contractului, arenda se va stabili în alte produse decât grâu, părțile contractante pot folosi coeficienții de convertibilitate prevăzuți în anexa nr. 2 pentru stabilirea cantităților la produsele respective.

Art. 10. - Prețul arendei terenului se poate achita în produse agricole, echivalent grâu, conform coeficienților de convertibilitate din anexa nr. 2 sau în lei, la prețul grâului pe piața liberă, în momentul recoltării acestui produs.

Capitolul III

Arendarea în viticultură

Art. 11. - Pentru stabilirea potențialului de producție a plantațiilor viticole, proprietarul și arendașul pot lua în considerare criterii legate de zona de producție, amplasarea plantațiilor în funcție de orografia terenului și fertilitatea solului, condițiile de exploatare și dotări, sortimentul de soiuri, vârsta plantațiilor, procentul de goluri în plantații, a potențialului de producție de struguri pe parcele și soiuri în funcție de care se vor conveni și tehnologiile de exploatare.

Art. 12. - Proprietarul și arendașul, la încheierea contractului de arendare, pot lua în considerare nivelurile orientative de producții la stabilirea cărora s-a avut în vedere grupa de soiuri și zona de favorabilitate (anexele nr. 3 și 4).

Capitolul IV

Arendarea în pomicultură

Art. 13. - Stabilirea potențialului de producție a plantațiilor pomicole și de arbuști fructiferi în scopul arendării se va face de către arendator și arendaș și va constitui baza contractului ce se va încheia între aceștia (anexa nr. 5).

Art. 14. - În funcție de amplasarea livezilor sau plantațiilor de arbuști fructiferi ce fac obiectul arendării (orografia terenului, clasa de calitate a solului, existența lucrărilor de amenajare și echipare tehnică, starea de întreținere a acestora), părțile stabilesc tehnologia de exploatare.

Art. 15. - Pentru plantațiile de hamei se pot lua în considerare criterii legate de panta terenului, vârsta plantației, densitatea, starea de întreținere a plantației și starea de întreținere a sistemelor de susținere (anexa nr. 6).

Capitolul V

Arendarea în zootehnie

Art. 16. - Principalele elemente care pot fi luate în considerare la stabilirea arendei se referă la specie, rasă, categorie de vârstă, tipuri de producție, starea fiziologică și potențialul de producție (anexele nr. 7-10).

Art. 17. - Prin asemănare cu excepțiile stipulate în art. 7 alin. 3 din Legea nr. 16/1994, părțile pot conveni ca, pentru anumite specii (exemplu: ovine, porcine, păsări etc.), precum și pentru anumite categorii de vârstă, durata contractului să fie mai mică de 5 ani, dar nu mai mică de un an.

Art. 18. - Prin contractul de arendare, părțile pot stipula ca la expirarea acestuia, arendașul să restituie proprietarului (arendatorului) numărul de animale date în arendă, în structura de specii, rase, categorii de vârstă și stări fiziologice convenite sau pot conveni ca la expirarea contractului animalele date în arendă să fie valorificate de către arendaș, parțial sau în întregime, precizând cota ce revine arendatorului din prețul obținut.

Capitolul VI

Alte prevederi

Art. 19. - Părțile pot conveni să încheie contracte de arendare și pentru alte bunuri agricole, și anume: construcții de orice fel, mașini, utilaje și alte asemenea bunuri destinate exploatării agricole.

Art. 20. - Centrele agricole vor sprijini părțile contractante în obținerea documentațiilor referitoare la calitatea și categoria terenului și vor acorda, la cerere, consultații tehnice, gratuit, privind orientarea încadrării terenului și modalitățile de stabilire a nivelului arendei.

Capitolul VII

Contractele de locațiune

Art. 21. - În vederea încheierii contractelor de locațiune, prevăzute la art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, consiliul de administrație al societății comerciale va întocmi următoarele lucrări, pe care le va supune spre aprobare adunării generale, și anume:

a) transformarea, în echivalent arabil, a întregii suprafețe agricole pe care o deține, potrivit anexei nr. 21 la Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/1991, privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea Comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările ulterioare;

b) stabilirea producției medii la hectar pe întreaga suprafață în echivalent arabil, potențială minimă și maximă exprimată convențional în grâu;

c) transformarea producției medii la hectar în alte produse agricole pe care societatea le poate oferi ca preț al locațiunii - arendei - în natură.

Art. 22. - La încheierea contractelor de locațiune, prețul locațiunii va fi stabilit prin convenția părților, similar cu arenda.

Art. 23. - Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezentele norme.

Anexa nr. 1

Echivalentul
în produse al punctului de bonitate

Echivalent în produse al punctului de bonitate	Culturile
	Grâu (produs de referință)	Orz	Porumb	Floarea-soarelui	Cartofi	Sfeclă de zahăr
kg/punct	40	45	52	16	200	280

Anexa nr. 2

Coeficienți
de convertibilitate între grâu și alte produse

Produsul	Coeficient
- Grâu	1,00
- Orz	1,10
- Porumb	1,30
- Floarea-soarelui	0,40
- Sfeclă de zahăr	7,00
- Cartofi de toamnă	5,00

Anexa nr. 3

Nivelurile orientative
de producție la strugurii de masă

Soiuri	Gruparea județelor pe zone de favorabilitate	Potențialul normal de producție t/ha
Perla de Csaba, Perlette	Constanța, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinți restul județelor	6 4
Muscat timpuriu București, Timpuriu de Cluj, Timpuriu de Pietroasele, Otilia, Sultanina	Constanța, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinți, Buzău, Brăila, Vrancea, Galați, Vaslui, Vîlcea, Prahova, Tulcea, Arad, Timiș restul județelor	7 5
Victoria, Cardinal, Augusta	Constanța, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Prahova, Mehedinți, Buzău restul județelor	9 7
Azur, Cetățuia, Napoca, Otilia, Someșul, Splendid, Transilvania, Triumf, Silvania	Constanța, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinți, Buzău, Brăila, Vrancea, Galați, Vaslui, Prahova, Vîlcea, Tulcea, Timiș, Arad restul județelor	7 5
Chasselas d'oré și roz+clone, Milcov, Tamina, Muscat, Hamburg+clone, Xenia, Muscat Adda, Călina, Chasselas de Băneasa	Constanța, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinți, Buzău, Brăila, Vrancea, Galați, Vaslui, Vîlcea, Arad, Prahova, Timiș, Tulcea restul județelor	10 7
Coarnă neagră, Coarnă neagră selecționată	Constanța, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Olt, Teleorman, Dolj, Mehedinți, Buzău, Prahova, Galați, Vaslui restul județelor	7 5
Afuz Ali+clone, Italia+clone, Roz românesc, Select	Constanța, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinți, Buzău, Prahova restul județelor	11 9

Anexa nr. 4

Nivelurile orientative
de producție la strugurii de vin

Grupa de soiuri	Soiuri	Potențial normal de producție t/ha
1. Soiuri pentru vinuri de calitate superioară, slab productive	- Grasă de Cotnari - Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin	6
2. Soiuri pentru vinuri de calitate superioară, producție mijlocie	- Fetească albă, Pinot gris, Traminer roz, Sauvignon, Chardonnay, Neuburger, Riesling de Rin, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Frâncușă, Sarba, Columna - Pinot noir, Cadarcă	7
3. Soiuri pentru vinuri de calitate superioară, productive	- Riesling italian, Fetească regală, Rkatiteli - Merlot, Burgund mare	8
4. Soiuri pentru vinuri de consum curent, de mare producție	- Aligoté, Galbenă de Odobești, Plăvaie, Zghihară, Crâmpoșie selecționată, Mustoasă de Măderat, St. Emilion, Majarcă, Steinschiller, Creață - Băbească neagră, Oporto, Sangiovese, Roșioară, Codană	10

Notă:

Nivelurile orientative de producție propuse pot fi influențate în procent de +/- 10-20%, de următorii factori:

• vârsta plantației;
• fertilitatea solului.

Ele sunt stabilite pentru plantații cu procent de goluri de maximum 20%.

Plantațiile înființate cu selecții clonale au un potențial de producție mai mare cu 20% față de nivelurile orientative menționate în prezenta anexă.

Anexa nr. 5

Tabel orientativ
cu încadrarea plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi pe perioada de vârstă și potențialul biologic de rodire

Specia	Perioade:				Creștere sau descreștere anuală a potențialului de producție  %
	Întreținere (de la plantare la începutul rodirii) - ani -	Început de rodire (până la potențialul biologic) - ani -	Potențialul biologic al speciei - ani –	Declin de rodire - ani -	Plantații tinere	Plantații în declin
- Piersic, migdal	3	3	8-10	2	30	20
- Cais	4	4	8-10	2	20	20
- Prun	5	5	13-15	5	15	10
- Cireș	5	5	15-20	5	15	10
- Vișin	3-4	3	10-15	3	20	15
- Nuc, castan	8-10	8-10	20-25	10	8-10	5
- Arbuști fructiferi	2-3	2-3	5-8	-	30	-

Nivelurile Orientative
minime și maxime ale producției în pomicultură

Specia	Producția potențială de fructe - kg/ha –
- Semințoase	5.000 – minim 20.000 - maxim
- Sâmburoase	2.000 – minim 10.000 - maxim
- Nuc, castan	1.000 – minim 3.000 - maxim
- Arbuști fructiferi	1.000 – minim 4.000 – maxim

Notă:

Potențialul de producție se poate diferenția în funcție de procentul de goluri mai mare de 5%.

Anexa nr. 6

Tabel Orientativ
de încadrare a plantațiilor de hamei în vederea arendării

Nr. Crt.	Criteriul	Situația optimă	Niveluri de diminuare a procentului cantitativ al arendei, pentru neîndeplinirea condițiilor optime
1.	Panta terenului	0-10%	La o pantă mai mare de 15% se diminuează procentul arendei cu 1% pentru fiecare 3% creștere de pantă
2.	Vârsta plantației	între 3 și 21 ani de producție	1% pentru fiecare an peste 20
3.	Densitatea plantației	95-100% față de densitatea inițială	1% pentru fiecare 5% goluri peste cele 5% admise
4.	Starea de întreținere a plantației	bună	idem
5.	Stelea de întreținerea a sistemului de susținere	bună	idem

Anexa nr. 7

I. Tabel Orientativ
cu elementele de stabilire a arendei la vaci și bivolițe de lapte

Nr. crt.	Specificare	Niveluri optime pentru arendă întreagă (100%)					Față de nivelurile optime arenda se reduce cu:
		Vaci în rasă pură:				Bivolițe
		Bălțată românească	Bălțată cu negru românească	Brună	Pinzgau
1.	Producția de lapte - litri/ cap/an						Cu 2% pentru fiecare 100 litri de lapte mai puțin
	- Producția medie pe lactațiile încheiate	3.300	4.500	3.500	2.500	900
	- Producția medie la lactația I	2.950	3.900	2.700	2.400	750
	- Producția maximă
	- litri	4.100	5.000	3.800	3.400	1.100
	- lactație	IV-V	III-IV	IV-V	V-VI	V-VI
2.	Procentul de grăsime	3,8	3,7	3,7	3,8	7,0	Cu 5% pentru fiecare procent în grăsime mai puțin
3.	Vârsta în luni la prima fătare	30-32	28-30	30-32	31-33	38-41	Cu 1% pentru fiecare lună peste vârsta optimă
4.	Greutatea la vârsta de montă	385	375	355	340	350	Cu 2% pentru fiecare 10 kg sub greutatea optimă
5.	Vârsta în luni la prima montă	21-23	19-21	21-23	22-24	26-29	Cu 1% pentru fiecare lună peste vârsta optimă

Notă:

a) Specificările de la nr. crt. 3, 4 și 5 se referă la vițele și juninci gestante;

b) Parametrii (elementele) la metiși se reduc cu 5%.

II. Indicatorii tehnico-economici optimi
pentru ferme cu efectiv mai mare de 10 vaci

Nr. crt.	Specificare	U.M.	Nivel optim	Față de nivelurile optime arenda se reduce cu:
1.	Producția medie de lapte			Cu 2% pentru fiecare 100 litri lapte mai puțin față de nivelurile optime
2.	Reformă vaci	%	15	Cu 1% pentru fiecare procent mai mare
3.	Natalitate	%	85	Cu 1% pentru fiecare procent mai mic
4.	Mortalitate	%	1,5	Cu 5% pentru fiecare procent mai mare

Anexa nr. 8

Tabel orientativ
cu elementele de stabilire a arendei la ovine

Nr. crt.	Specificare	Sexul	Niveluri optime pentru arenda intreagă (100%)			Față de nivelurile optime arenda se reduce cu:
			Ovine cu lână fină	Ovine cu lână semifină	Ovine cu lână grosieră
1.	Greutatea corporală la vârsta de: (kg/cap)
	- 3 luni	M	16	15	15	Cu 1% pentru fiecare kilogram în minus
		F	13	12	12
	- 6 luni	M	28	26	25
		F	25	23	22
	- 12 luni	M	45	39	37
		F	37	35	33
	- adultă	M	70	55	53
		F	50	40	38
2.	Producția de lână (kg/cap)
	- Miori		6,0	3,2	3,0	Cu 3% pentru fiecare kilogram în minus
	- Mioara		5,5	2,5	2,3
	- Berbeci		10,0	3,8	3,5
	- oi adulte		6,0	2,7	2,5
3.	Producția medie de lapte (litri/cap) - oi mulse		20	30	35	Cu 1% pentru fiecare litru în minus

Anexa nr. 9

Tabel orientativ
cu elementele de stabilire a arendei la porcine

Ferme care se arendează, cu mai mult de 10 scroafe matcă

Nr. crt.	Specificare	U.M.	Nivel optim pentru arendă întreagă (100%)	Față de nivelurile optime arenda se reduce cu:
1.	Carne livrată, în viu, pe scroafă, pe an	kg.	1.700	3% pentru fiecare 100 kg livrate mai puțin
2.	Vârsta porcului îngrășat și livrat la 100 kg	zile	180	2% pentru fiecare 10 zile mai mult

Anexa nr. 10

Tabel orientativ
cu elementele de stabilire a arendei la păsări ouătoare

Ferme care se arendează, cu mai mult de 1.000 găini hibrizi de ouă'

Nr. crt.	Specificare	U.M.	Nivel optim pentru arendă întreagă (100%)	Față de nivelurile optime arenda se reduce cu:
1.	Vârsta - la început de ouat	săptămâni	maximum 18	2% pentru fiecare săptămână în plus
	- la depopulare	săptămâni	minimum 75	1% pentru fiecare săptămână în minus
2.	Procent mediu de ouat	%	65	1% pentru fiecare procent în minus
3.	Producția medie de ouă	bucăți/an	260	2% pentru fiecare 5 bucăți în minus
4.	Consum specific de furaje	g/ou	maximum 190	2% pentru fiecare 10 grame în plus