Monitorul Oficial 99/1994

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 6 noiembrie 2011 12:13, autor: Lgall (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __FORCETOC__ *1994 0099 = Monitorul Oficial al României = Anul VI, Nr. issue::99 - Partea I - Luni, 18 aprilie year::1994 == Hotărâri ale G...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::99 - Partea I - Luni, 18 aprilie year::1994

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind stabilirea și sancționarea contravențiilor în domeniul apelor

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, a cărei protecție se impune. În sensul prezentei hotărâri, apele cuprind: apele curgătoare de suprafață - inclusiv apele maritime interioare și marea teritorială -, apele subterane, lacurile și bălțile naturale, precum și lacurile artificiale.

Art. 2. - Lucrările, construcțiile și instalațiile care au legătură cu apele, în sensul prezentei hotărâri, sunt acele obiective care asigură:

a) gospodărirea complexă a apelor prin modificarea regimului natural de curgere: baraje, derivații - inclusiv cele pentru navigație, poldere și altele asemănătoare;
b) folosirea apelor: alimentări cu apă potabilă, industrială și pentru agricultură; stații și instalații de tratare; stații și instalații de epurare a apelor uzate; lucrări de evacuare a apelor uzate epurate sau neepurate în emisari; folosințe hidromecanice și pentru plutărit sau flotaj; poduri plutitoare; amenajări turistice sau pentru agrement și altele asemănătoare;
c) apărarea împotriva acțiunilor distractive ale apelor: îndiguiri, apărări și consolidări de maluri, rectificări și reprofilare de albii și altele asemănătoare;
d) traversarea sau subtraversarea de cursuri de apă sau canale: poduri, conducte, linii electrice și altele asemănătoare, cu excepția lucrărilor de îmbunătățiri funciare, care nu au rol de apărare împotriva inundațiilor;
e) eliminarea reziduurilor provenite din activități sociale și economice: halde de steril, zguri, cenuși, șlamuri, nămoluri, deșeuri și altele asemănătoare;
f) valorificarea resurselor naturale: foraje terestre sau maritime, exploatări miniere și altele asemănătoare;
g) urmărirea evoluției cantitative și calitative a apelor: borne topohidrografice, însemne tehnice, foraje, instalații de măsură și control și altele asemănătoare.

Art. 3. - Constituie contravenții în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracțiuni:

1. executarea sau punerea în funcțiune de lucrări, construcții și instalații, care au legătură cu apele, precum și modificarea sau extinderea acestora, fără acordul sau autorizația organului competent de gospodărire a apelor ori cu nerespectarea prevederilor acordului sau autorizației;

2. exploatarea sau întreținerea lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor, care au legătură cu apele, fără autorizația organului competent de gospodărire a apelor ori cu nerespectarea prevederilor autorizației;

3. folosirea apelor de suprafață sau subterane, cu excepția apelor minerale și termale, în diferite scopuri, fără acordul sau autorizația organului competent de gospodărire a apelor ori cu nerespectarea prevederilor acordului sau autorizației, cu excepția satisfacerii necesităților gospodăriei proprii;

4. evacuarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în ape de suprafață, subterane și în mare, fără acordul sau autorizația organului competent de gospodărire a apelor ori cu nerespectarea prevederilor acordului sau autorizației;

5. nerespectarea, de către persoanele fizice și juridice, a reglementărilor legale în vigoare, în cazurile de poluare a apelor naționale navigabile de către nave sau instalații plutitoare, de peste 150 CP, sub orice pavilion;

6. neanunțarea organului competent de gospodărire a apelor cu privire la avariile care au produs pagube materiale prin poluări accidentale, de către agenții economici poluanți, precum și neluarea de măsuri operative pentru înlăturarea cauzelor și efectelor acestora;

7. neaducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse anterior de organele de control, la termenele stabilite, de comun acord cu agenții economici, precum și a solicitărilor legale ale organului competent de gospodărire a apelor;

8. nerespectarea obligației agenților economici de a solicita autorizația organului competent de gospodărire a apelor, la termenele stabilite de comun acord cu aceștia, cu ocazia efectuării controlului;

9. lipsa planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice la nivel de obiectiv, precum și nerespectarea acestora și a planurilor locale de apărare;

10. nerespectarea, de către persoanele fizice și juridice, a regimului impus de organul competent de gospodărire a apelor, în zonele de protecție a apelor;

11. refuzul persoanelor fizice și juridice de a prezenta organelor abilitate acordurile, autorizațiile sau orice alte documente, necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanți de specialitate;

12. refuzul de a permite organelor de control accesul la ape, pe terenurile și în incintele utilizatorilor de apă sau deținătorilor de lucrări, precum și în orice alt loc unde este necesar a efectua constatări, a preleva probe de apă sau a interveni în aplicarea prevederilor legale;

13. neorganizarea măsurării debitelor captate și a debitelor evacuate prin instalații corespunzătoare, echipate cu aparatură de măsură, precum și neefectuarea operațiunilor metrologice, în conformitate cu prevederile legale;

14. deversarea apelor uzate în rețele de canalizare ale localităților sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea condițiilor stabilite de organele de exploatare a rețelelor respective sau fără aprobarea acestor organe;

15. folosirea de canale deschise în afară incintelor stațiilor de epurare, pentru scurgerea apelor fecaloide sau a apelor toxice industriale, fără aprobarea organului competent de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acesteia;

16.folosirea, transportul, manipularea și depozitarea de reziduuri sau substanțe chimice, fără asigurarea condițiilor de evitare a poluării, directă sau indirectă, a apelor de suprafață sau subterane;

17. spălarea mijloacelor de transport, a obiectelor sau a instalațiilor, de orice fel, în apa râurilor, lacurilor naturale și artificiale;

18. depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, bălților, pe plaja și pe faleza mării, pe baraje și diguri sau pe zonele de protecție a acestora, a materialelor de orice fel care modifică regimul de curgere a apelor;

19. neîntreținerea corespunzătoare a malurilor sau albiilor în zonele stabilite de organul competent de gospodărire a apelor, de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosire a apei sau de către deținătorii de lucrări;

20. plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, pomilor, tufelor, semănăturilor perene și puieților, pășunatul și cositul în albiile cursurilor de apă, în cuvetele acumulărilor și pe malurile lor sau pe baraje, diguri și în zonele de protecție a acestora, precum și plantarea de stâlpi pe baraje și diguri, fără aprobarea organului competent de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acesteia;

21. exploatarea carierelor de piatră sau extragerea pietrișului, nisipului sau a altor materiale din albiile sau malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plaja sau de pe faleza mării, fără aprobarea organului competent de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acesteia;

22. dislocarea sau deteriorarea reperelor, mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, așezate în albiile sau pe malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, bălților, pe plaja și pe faleza mării, precum și în zona barajelor, forajelor hidrogeologice și a altor lucrări hidrotehnice;

23. construirea de poduri și instalarea de conducte, linii aeriene prin, peste sau sub albiile râurilor și lucrări, construcții și instalații care au legătură cu apele, ori în zonele de protecție a acestora, fără acordul organului competent de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;

24. dislocarea, deteriorarea și manevrarea de către persoane neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor, a altor construcții și instalații hidrotehnice, hidrometrice și pluviometrice;

25. nerespectarea, de către persoanele fizice și juridice, a restricțiilor în folosirea apelor și a altor măsuri stabilite de organul competent de gospodărire a apelor, în perioadele de secetă sau de ape mari;

26. efectuarea de arături, săpături, gropi sau șanțuri, pe maluri și în albiile cursurilor de apă sau canalelor, precum și în baraje, diguri sau în zonele de protecție a acestor lucrări, fără aprobarea organului competent de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acesteia;

27. circulația cu vehicule, trecerea cu animale sau staționarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepția locurilor anume destinate în acest scop sau în caz de intervenții operative, autorizate de organele competente de gospodărire a apelor.

Art. 4. - Contravențiile prevăzute la art. 3. săvârșite de persoane fizice, se sancționează după cum urmează:

  • cu amendă de la 500.000 la 1.000.000 lei, faptele prevăzute la art. 3 pct. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11 și 12;
  • cu amendă de la 250.000 la 500.000 lei, faptele prevăzute la art. 3 pct. 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24 și 25;
  • cu amendă de la 125.000 la 250.000 lei, faptele prevăzute la art. 3 pct. 26 și 27.

Art. 5. - Contravențiile prevăzute la art. 3, săvârșite de persoane juridice, se sancționează după cum urmează:.

  • cu amendă de la 750.000 la 1.000.000 lei, faptele prevăzute la art. 3 pct. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 și 12;
  • cu amendă de la 500.000 la 1.000.000 lei, faptele prevăzute la art. 3 pct. 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24 și 25;
  • cu amendă de la 250.000 la 500.000 lei, faptele prevăzute la art. 3 pct. 26 și 27.

Art. 6. - Contravențiile prevăzute la art. 3 se constată de următoarele persoane, care aplică și sancțiunea:

  • inspectorii din Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, precum și din Regia Autonomă a Apelor „Apele Române”, pe întreg teritoriul țării;
  • directorii autorităților bazinale de gospodărire a apelor din cadrul Regiei Autonome a Apelor „Apele Române” și salariații împuterniciți de aceștia;
  • persoanele cu atribuții de control din colectivele de inspecție ale agențiilor de protecție a mediului din județe;
  • alte persoane împuternicite de conducerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Faptele prevăzute la art. 3 pct. 15, 17, 20, 21, 22, 24, 26 și 27 se constată și de ofițerii și subofițeri de poliție, care aplică și sancțiunea.

Art. 7. - Persoanele juridice și fizice răspund pentru pagubele provocate prin degradarea lucrărilor de gospodărire a apelor, suportând cheltuielile necesare refacerii acestora, pe bază de documentații întocmite de autoritățile competente potrivit legii.

Art. 8. - Contravențiilor prevăzute în art. 3-5 le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Art. 9. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă H.C.M. nr. 2496/1969 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor săvârșite în domeniul apelor, publicată în Buletinul Oficial nr. 157 din 31 decembrie 1969, precum și orice alte dispoziții contrare.


Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 1 aprilie 1994 | Nr. 138.

Contrasemnează:

Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Aurel Constantin Ilie

p. Ministru de interne; George Ioan Dancu, secretar de stat

Ministrul industriilor, Dumitru Popescu

Ministrul transporturilor, Aurel Novac

Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Ministrul agriculturii și alimentației, Ioan Oancea

Ministrul sănătății, Iulian Mincu


Hotărâre pentru aprobarea Acordului comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran, semnat la București la 3 februarie 1994.


Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 4 aprilie 1994 | Nr. 145.

Contrasemneză:

Ministrul comerțului, Cristian Ionescu

Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu


Acord comercial între Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran

Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran, denumite în continuare părți contractante,

  • dornice să dezvolte, să diversifice relațiile comerciale și să promoveze cooperarea economică și comercială, pe baza egalității, nediscriminării și avantajului reciproc,

au decis să încheie prezentul acord, conținând următoarele:

Articolul 1

Părțile contractante vor lua măsurile necesare pentru facilitarea întăririi și diversificării relațiilor comerciale în cadrul reglementărilor în vigoare în cele două țări.

Articolul 2

Părțile contractante vor acorda facilitățile necesare pentru eliberarea de către autoritățile lor competente, în cadrul prezentului acord și conform cu reglementările în vigoare în cele două țări, a licențelor de export și import și convin ca taxele vamale să nu depășească nivelul aplicat la aceeași poziție tarifară atunci când produsul respectiv este importat dintr-o terță țară.

Prevederile paragrafului de mai sus nu se vor aplica în cazul următoarelor avantaje și concesii:

a) acordate deja sau care vor fi acordate de către una dintre părțile contractante țărilor vecine;
b) acordate deja sau care vor fi acordate de către una dintre părțile contractante țărilor membre ale unui acord de liber schimb, uniuni vamale sau economice sau alt acord preferențial.
Articolul 3

În baza acestui acord, organismele abilitate din cele două țări vor elibera certificate de origine în fiecare caz, pentru produsele exportate în cealaltă țară.

În acest scop, produsele fabricate în România, finite sau semifabricate, vor fi denumite produse de origine română, iar cele fabricate în Iran vor fi numite produse de origine iraniană.

Articolul 4

Produsele importate de la o parte contractantă de către cealaltă parte contractantă pot fi reexportate într-o terță țară numai cu acordul exportatorului, pe baza reglementărilor în vigoare în fiecare țară.

Articolul 5

Schimburile comerciale între cele două țări, efectuate în cadrul acestui acord, vor avea la bază prevederile contractelor încheiate între persoane fizice și juridice autorizate din cele două țări, conform legilor și reglementărilor din fiecare țară.

Prevederile contractelor vor fi bazate pe standardele internaționale de calitate, prețurile pieței mondiale și alte codiții conforme regulilor internaționale de comerț.

Articolul 6

Pentru promovarea relațiilor comerciale și cunoașterea posibilităților economice și comerciale, cât și pentru prospectarea produselor fiecărei părți, părțile contractante vor încuraja schimbul de delegații economice, precum și organizarea de seminarii și conferințe specializate în fiecare din cele două țări și vor acorda facilitățile necesare acestui scop.

Articolul 7

Fiecare parte contractantă va permite instituțiilor și persoanelor fizice și juridice autorizate ale celeilalte părți contractante ținerea diferitelor tipuri de târguri și, în acest scop, va asigura toate facilitățile posibile, pe baza reglementărilor în vigoare în fiecare țară.

Articolul 8

Pentru extinderea relațiilor comerciale reciproce, ambele părți contractante vor acorda atenția necesară participării la târgurile internaționale organizate în cele două țări și vor încuraja participarea instituțiilor și persoanelor fizice și juridice autorizate la astfel de târguri.

Scutirea de plata taxelor vamale și a altor taxe aferente bunurilor și mostrelor aduse pentru târguri sau pentru vânzare va fi conformă cu legile și reglementările țării în care se ține târgul.

Articolul 9

Toate plățile între cele două țări se vor efectua în devize convertibile conform reglementărilor valutare din fiecare țară.

Articolul 10

În vederea extinderii și dezvoltării relațiilor economice și comerciale dintre cele două țări, părțile contractante vor încuraja organismele și instituțiile lor în realizarea scopului acestui acord prin furnizarea de facilități de afaceri, inclusiv facilități în domeniul vizelor.

Articolul 11

În cadrul reglementărilor existente și a procedurilor legale în fiecare țară, cele două părți contractante vor trata persoanele fizice și juridice autorizate ale celeilalte părți în mod corect.

În acest sens, orice neajuns al persoanelor fizice și juridice autorizate aparținând unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante va fi tratat conform reglementărilor în vigoare în țara respectivă.

Articolul 12

În vederea promovării relațiilor comerciale părțile contractante vor încuraja persoanele fizice și juridice autorizate și organizațiile implicate să folosească metode actuale ale comerțului internațional inclusiv operațiuni în contrapartidă și compensații.

În acest scop, cele două părți contractante var încuraja persoanele fizice și juridice să stabilească societăți mixte, inclusiv de tipul celor bazate pe sistemul buy-back (plata în produse).

Articolul 13

În scopul asigurării de facilități pentru promovarea schimburilor economice și comerciale, de servicii și informații comerciale între cele două țări, părțile contractante pot deschide oficii comerciale guvernamentale și vor facilita deschiderea de birouri și centre comerciale de către persoane fizice și juridice autorizate, în conformitate cu reglementările în vigoare în fiecare țară.

Articolul 14

În scopul accelerării transpunerii în practică a măsurilor de promovare a schimburilor comerciale, părțile contractante au convenit ca între camerele lor de comerț și industrie să se stabilească relații strânse de cooperare în domeniile de interes și urmărirea de către acestea a căilor de extindere a schimburilor comerciale reciproce.

Articolul 15

Conținutul acestui acord nu va afecta drepturile oricărei părți contractante de a impune orice restricție sau limitări pe motiv de: protecție a securității și intereselor naționale, sănătății publice, mediului, rezervelor epuizabile, patrimoniului național cultural și arheologic, precum și pentru prevenirea bolilor și dăunătorilor animalelor și plantelor.

Articolul 16

În cadrul legilor în vigoare în țările lor, al reglementărilor de comerț exterior și al altor proceduri legale (juridice) părțile contractante vor asigura facilitățile necesare realizării unor schimburi comerciale reciproce echilibrate.

Articolul 17

Pentru asigurarea implementării acestui acord, reprezentanții celor două părți contractante vor discuta, în cadrul Comisiei mixte de cooperare economică și comercială, care se întâlnește anual și alternativ în capitalele României și Republicii Islamice Iran, aspectele fundamentale ale extinderii relațiilor comerciale, concentrându-și atenția și asupra următoarelor probleme:

1) analiza modului de îndeplinire a prevederilor acestui acord;
2) studierea posibilităților de creștere și diversificare a comerțului între părțile contractante;
3) prezentarea de soluții pentru problemele ce pot apărea în legătură cu modul de îndeplinire a prezentului acord.
Articolul 18

Tranzitul bunurilor lor prin teritoriul fiecărei părți contractante va fi supus reglementărilor menționate în acordul privind transporturile, semnat între ele.

Articolul 19

Toate divergențele apărute din interpretarea acestui acord vor fi rezolvate prin negocieri bilaterale între ceea două părți contractante sau pe căi diplomatice, într-un mod amical, în orice moment sau în timpul sesiunilor comisiei mixte.

Divergențele dintre persoanele fizice și juridice autorizate vor fi rezolvate conform prevederilor contractuale.

Articolul 20

După expirarea valabilității acestui acord, prevederile sale se vor aplica contractelor încheiate în baza prevederilor acestui acord, până la derularea completă, în afară cazului în care între persoanele fizice și juridice autorizate se stabilește o altă modalitate de derulare ulterioară.

Articolul 21

Acest acord va intra în vigoare la data schimbării notelor care să ateste că fiecare parte contractantă l-a ratificat conform reglementărilor sale.

Acordul va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 5 ani și va fi automat prelungit pe perioade de câte 1 an, cu condiția ca oricare dintre părțile contractante să nu fi solicitat în scris încetarea valabilității, cu 6 luni înainte de expirare.

Acest acord cuprinde un preambul și 21 de articole, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, farsi și engleză, cele trei texte fiind egal autentice.

În caz de divergențe în interpretare, textul în limba engleză va prevala.

Semnat la București la 3 februarie 1994, corespunzând 14 Bahman 1372.


Pentru Guvernul României, Mihai Berinde, secretar de stat în Ministerul Comerțului

Pentru Guvernul Republicii Islamice Iran, Nogrekar Shirazi, prim-adjunct al ministrului comerțului


Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind colaborarea economică

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind colaborarea economică, semnat la București, la 25 ianuarie 1994.


Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 4 aprilie 1994 | Nr. 146.

Contrasemnează:

Ministrul comerțului, Cristian Ionescu

Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu


Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind colaborarea economică

Guvernul României și Guvernul Republicii Croația, denumite în continuare, în acord, părți contractante,

  • în scopul promovării și dezvoltării colaborării economice între România și Republica Croația, pe baza egalității și avantajului reciproc,
  • acționând pentru aprofundarea relațiilor prietenești dintre cele două țări,
  • luând în considerare schimbările profunde din viața economică a celor două țări și interesul ambelor părți contractante de intensificare a contactelor directe între subiecții economici în condițiile economiei de piață și de participare eficientă la comerțul internațional,

au hotărât să încheie prezentul acord și s-au înțeles asupra următoarelor:

Articolul 1

Părțile contractante, în concordanță cu legislațiile lor, vor întreprinde măsuri corespunzătoare pentru asigurarea condițiilor favorabile în vederea dezvoltării, în continuare, a relațiilor economice reciproc avantajoase, în toate domeniile vieții economice.

În scopul realizării unei creșteri stabile a comerțului reciproc, părțile contractante vor încuraja schimbul reciproc de mărfuri și servicii, atât al celor tradiționale cât și al altora noi, investiții comune, cooperarea în producție $i alte forme superioare de colaborare economică pe termen lung, precum și constituirea de întreprinderi mixte, în concordanță cu reglementările fiecărei părți contractante.

Articolul 2

Pentru asigurarea unor condiții avantajoase dezvoltării colaborării comercial-economice și în concordanță cu Acordul general de tarife vamale și comerț, părțile contractante își vor acorda reciproc clauza națiunii celei mai favorizate.

Prevederile acestui articol nu vor afecta însă avantajele, privilegiile și facilitățile pe care fiecare parte contractantă le-a acordat sau le poate acorda:

  • statelor vecine, în scopul favorizării comerțului de frontieră;
  • statelor membre la o zonă de liber schimb, uniune vamală sau economică sau la orice alt acord preferențial, la care este sau va deveni asociată sau membră;
  • țărilor în curs de dezvoltare, pe baza acordurilor internaționale.
Articolul 3

Participanții la relațiile economice externe ale României și Republicii Croația, numiți în continuare subiecți economici, vor avea în vedere, în colaborarea reciprocă, principiile adoptate în comerțul și practica internațională, aplicând prețurile mondiale curente.

Articolul 4

Părțile contractante, în conformitate cu legislațiile lor, vor asigura condițiile necesare subiecților economici din România și Republica Croația pentru încheierea de contracte, pentru livrarea de mărfuri și prestarea de servicii.

În scopul dezvoltării relațiilor economice bilaterale. părțile contractante pot întocmi, pe baza propunerilor subiecților economici, liste indicativ pentru mărfurile și serviciile care prezintă interes pentru ei. Aceste liste nu au caracter limitativ.

Articolul 5

Părțile contractante se obligă să asigure protecția adecvată și aplicarea dreptului de proprietate industrială, comercială și intelectuală în conformitate cu legislațiile lor interne și aranjamentele lor internaționale.

În acest scop, ele vor încuraja raporturi contractuale adecvate între subiecții lor economici pentru a proteja în mod corespunzător dreptul de proprietate industrială, comercială și intelectuală. De asemenea, ele vor facilita cooperarea și schimbul de păreri între organizațiile și instituțiile competente în domeniul proprietății industriale, comerciale și intelectuale.

Articolul 6

Plățile pentru toate genurile de operațiuni și servicii se vor efectua în valută liber convertibilă, în concordanță cu legislația în vigoare în România și Republica Croația, precum și în oricare dintre formele existente în practica bancară internațională, asupra cărora părțile contractante vor conveni pe baza interesului și avantajului reciproc.

În vederea extinderii comerțului și sortimentelor de mărfuri se va permite subiecților economici abilitați pentru comerțul exterior, pe bază de reciprocitate, să convină tranzacții de comerț, inclusiv operațiuni de compensare în concordanță cu legislația în vigoare în cele două state.

Articolul 7

Urmărind stabilirea condițiilor optime pentru promovarea și dezvoltarea relațiilor economice bilaterale și, în particular, pentru a facilita schimburile comerciale, părțile contractante vor încuraja semnarea de aranjamente interbancare între băncile lor autorizate, precum și cooperarea în domeniile financiar și bancar.

Articolul 8

Fiecare parte contractantă va acorda, în conformitate cu legile și reglementările sale interne în vigoare, toate facilitățile pentru trecerea în tranzit pe teritoriul său a mărfurilor care sunt originare din teritoriul celeilalte părți contractante și care sunt destinate țărilor terțe și a mărfurilor originare din țări terțe și care sunt destinate celeilalte părți contractante.

Articolul 9

Pentru facilitarea schimbului de mărfuri, părțile contractante se vor sprijini reciproc în organizarea participărilor la târguri și expoziții comerciale pe teritoriile lor, în condițiile care se convin între autoritățile responsabile din cele două state.

Articolul 10

Pentru realizarea prevederilor acestui acord, părțile contractante vor înființa o comisie mixtă formată din reprezentanți ai autorităților competente și subiecților economici din România și Republica Croația.

Sesiunile comisiei mixte vor avea loc, alternativ, în România și Republica Croația, cel puțin o dată pe an.

Cu ocazia sesiunilor comisiei mixte se vor analiza relațiile economice bilaterale și se vor face recomandări pentru dezvoltarea și extinderea colaborării comerciale și tehnico-științifice și se vor promova inițiative ale părților contractante de îmbunătățire a condițiilor în care se realizează comerțul reciproc și a operațiunilor de cooperare în producție.

Articolul 11

Pentru realizarea prevederilor acestui acord, părțile contractante pot, de asemenea, să convină și programe de cooperare.

Articolul 12

Prezentul acord poate fi modificat și completat cu acordul prealabil al părților contractante. Modificările și completările vor intra în vigoare conform aceleiași proceduri de la art. 13.

Articolul 13

Acest acord s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. Fiecare parte contractantă poate denunța acest acord prin notificarea în scris celeilalte părți contractante privitor la o astfel de intenție. În acest caz, acordul își va înceta aplicabilitatea după 6 luni de la primirea notificării în acest sens.

Acest acord va intra în vigoare începând cu data la care părțile contractante își notifică una celeilalte faptul că autoritățile competente ale celor două țări au aprobat prezentul acord.

Obligațiile contractuale asumate de subiecții economici în baza acestui acord, care nu au fost îndeplinite în perioada sa de valabilitate, vor rămâne în vigoare până la îndeplinirea lor completă în concordanță cu prevederile acestui acord.

Încheiat la București, la 25 ianuarie 1994, în două exemplare originale, în limba română și limba croată, ambele texte fiind egal autentice.


Din împuternicirea Guvernului României, Cristian Ionescu, ministrul comerțului

Din împuternicirea Guvernului Republicii Croația, Nadan Vidnševic, ministrul economiei