Monitorul Oficial 339/1994
Monitorul Oficial al României
Anul VI, Nr. issue::339 - Partea I - Miercuri, 7 decembrie year::1994
Decrete și Legi
Președintele României
Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent a unui general-maior și acordarea gradului de general-maior unor colonei din Serviciul de Protecție si Pază
În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) și ale art. 99 alin. (1) din Constituția României,
Președintele României decretează:
Art. 1. - Se înaintează în gradul de general-locotenent generalul-maior Arădăvoaice Constantin Gheorghe.
Art. 2. - Se acordă gradul de general-maior următorilor:
- colonelului Iliescu Venicius Dumitru
- colonelului Bănuță Ion Nicolae
- colonelului Tucan Constantin Stănuț-Constantin.
Decizii ale Curții Constituționale
Curtea Constituțională
Decizia Nr. 35[1] din 27 aprilie 1994
Victor Dan Zlătescu - președinte
Minai Constantinescu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Ioan Griga - procuror
Constantin Burada - magistrat-asistent
Pe rol pronunțarea asupra excepției de neconstituționali-tate a prevederilor art. 248 alin. 2 din Codul penal, invocată de Lepădatu Gheorghe în Dosarul nr. 2531/1992 al Tribunalului Municipiului București, Secția I penală.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 13 aprilie 1994, concluziile apărătorului lui Lepădatu Gheorghe, precum și ale reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în încheierea din aceeași dată, când Curtea Constituțională, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la 20 aprilie și apoi la 27 aprilie 1994.
Curtea Constituțională,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține:
Prin Rechizitoriul nr. 154/P din 15 aprilie 1992 al Procuraturii județului Constanța a fost trimis în judecată Lepădatu Gheorghe pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice - art. 248 alin. 2 din Codul penal, participație improprie la fals intelectual - art. 31 alin. 2 raportat la art. 289 din Codul penal și participație improprie la uz de fals - art. 31 alin. 2 raportat la art. 291 din Codul penal.
Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. 2 din Codul penal, s-a reținut că Lepădatu Gheorghe, abuzând de funcția pe care o deținea în cadrul I.V.P.S. Constanța - director coordonator -, prin activitatea sa a adus un prejudiciu de 384.640 lei și, totodată, a produs o perturbare gravă a activității unității, frustrând-o de un beneficiu de 6.502.780 lei.
În fața Tribunalului Municipiului București, Secția I penală, pe rolul căruia se afla cauza spre soluționare la termenul de 10 decembrie 1993, apărătorul inculpatului Lepădatu Gheorghe a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 alin. 2 din Codul penal, susținând că teza I potrivit căreia latura obiectivă a infracțiunii constă în „perturbarea deosebit de gravă a activității unei organizații din cele prevăzute în art. 145 din Codul penal” contravine art. 41 din Constituție. Totodată, a considerat că și teza a II-a a aceluiași alineat care incriminează fapta ce „a produs o pagubă importantă economiei naționale” este neconstituțională, întrucât noțiunea de economie națională, în sensul folosit de textul respectiv, nu mai există și nici nu este consacrată prin Constituție.
Tribunalul Municipiului București, Secția I penală, prin încheierea din 10 decembrie 1992, a sesizat Curtea Constituțională pentru a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate invocate. în opinia exprimată, se arată, în esență, că excepția invocată nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de interpretare și de aplicare a legii, de competența exclusivă a instanțelor judecătorești.
În vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a solicitat, potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
În punctul său de vedere, Guvernul României apreciază că excepția invocată nu este întemeiată, deoarece, pe de o parte, este o problemă de interpretare juridică, de competența instanțelor judecătorești, iar, pe de altă parte, dispozițiile din Codul penal privind avutul obștesc nu contravin Constituției, această categorie juridică având o sferă mai largă decât conceptul de avut public, în care se identifică doar bunurile proprietate publică.
Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
În legătură cu competența de soluționare a excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că, potrivit practicii sale constante, atât timp cât instanța de judecată nu a reținut că un text legal este abrogat în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituție, sesizând Curtea cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, aceasta este obligată să se pronunțe în virtutea dreptului constituțional al cetățenilor de a invoca neconstituționalitatea unui text legal pe care instanța înțelege să îl aplice. Abrogarea, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, este rezultatul contrarietății legii anterioare cu prevederile Constituției, astfel încât ea constituie nu numai o consecință a aplicării legii în timp, ci și o problemă de constituționalitate, ca urmare a supremației legii fundamentale în cadrul sistemului juridic.
În legătură cu dispozițiile art. 248 alin. 2 din Codul penal a căror constituționalitate se contestă, se rețin următoarele:
Prin Decizia nr. 11 din 8 martie 1994, definitivă, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate cu privire la art. 248 din Codul penal și a constatat că dispozițiile sale referitoare la paguba avutului obștesc sunt parțial abrogate, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, urmând a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice. Această decizie nu este însă aplicabilă în speță, deoarece Lepădatu Gheorghe, prin excepția invocată, se referă exclusiv la pretinsa neconstituționalitate a noțiunii de funcționar, astfel cum este definită de art. 147 din Codul penal și a agravantei prevăzute de alin. 2 al art. 248 din Codul penal. în ce privește noțiunea de funcționar, se constată că, potrivit art. 72 alin. (3) lit. i) din Constituție, statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică. Rezultă că, potrivit Constituției, reglementarea acestui statut este rezervată nivelului legii. Cu atât mai mult, deci, conceptul general de funcționar nu este de nivel constituțional.
În consecință, reglementările referitoare la noțiunea de funcționar, inclusiv cele legate de infracțiunile săvârșite de aceștia, sunt de nivelul legii. De aceea susținerile privind neconstituționalitatea noțiunii de funcționar sunt neîntemeiate, întrucât aceasta nu încalcă o prevedere expresă a Constituției.
În legătură cu neconstituționalitatea agravantei prevăzute de alin. 2 al art. 248 din Codul penal - dacă fapta a avut ca urmare o perturbare deosebit de gravă a activității unei organizații din cele prevăzute în art. 145 din Codul penal ori a produs o pagubă importantă economiei naționale - se constată că nici sub acest aspect excepția nu este fondată.
În ce privește teza I, este de reținut că practica jurisdicției constituționale referitoare la protecția penală a avutului obștesc nu este aplicabilă, întrucât aceasta se întemeiază pe prevederile art. 41 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Agravanta însă are în vedere, nemijlocit, nu dreptul de proprietate, ci regulile de organizare și funcționare a unității, inclusiv a activității economice. Pe de altă parte, unitatea economică constituind o colectivitate, nu se poate nega dreptul legiuitorului de a avea în vedere gravitatea perturbării activității în reglementarea represiunii penale, deoarece în mod obiectiv o asemenea faptă reprezintă un grad mai ridicat de periculozitate socială. Desigur, este atributul instanțelor judecătorești de a asigura interpretarea corectă a dispozițiilor legale, în concordanță cu prevederile Constituției, inclusiv în ceea ce privește înțelesul actual al art. 145 din Codul penal.
Referitor la teza a II-a, Curtea constată că nu există o similitudine între noțiunea de pagubă adusă avutului obștesc și pagubă adusă economiei naționale. în prima ipoteză, este avut în vedere patrimoniul unității păgubite, pe când al doilea concept se referă la păgubirea economiei naționale, ceea ce excede sfera patrimoniului unității păgubite. De aceea practica jurisdicțională a Curții Constituționale referitoare la conceptul de pagubă adusă avutului obștesc nu este aplicabilă conceptului de păgubire a economiei naționale. Mai mult, în temeiul art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituție, potrivit căruia statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, nu poate fi negat dreptul legiuitorului de a institui măsuri de protecție penală în considerarea acestor interese. Rezultă că, în principiu, o asemenea protecție, indiferent că a fost sau este instituită, nu poate fi neconstituțională.
Având în vedere considerentele expuse, prevederile art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 și următoarele din Legea nr. 47/1992,
Curtea Constituțională, în numele legii, decide:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 alin. 2 din Codul penal, ridicată de Lepădatu Gheorghe în Dosarul nr. 2531/1992 al Tribunalului Municipiului București, Secția I penală. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 27 aprilie 1994.
Președinte, Victor Dan Zlătescu
Magistrat-asistent, Constantin Burada
Curtea Constituțională
Decizia Nr. 108 din 9 noiembrie 1994
Vasile Gionea - președinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Miklos Fazakas - judecător
Antonie Iorgovan - judecător
Ioan Muraru - judecător
Raul Petrescu - procuror
Constantin Burada - magistrat-asistent
Pe rol soluționarea recursului formulat de Lepădatu Gheorghe împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 35 din 27 aprilie 1994.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă că recursul este declarat în termen, dar nemotivat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului, nefiind motivat.
Curtea Constituțională,
examinând decizia atacată, recursul formulat, prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constată următoarele: Prin Decizia Curții Constituționale nr. 35 din 27 aprilie 1994 s-a respins decizia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 alin. 2 din Codul penal, ridicată de Lepădatu Gheorghe în Dosarul nr. 2531/1992 al Tribunalului Municipiului București, Secția I penală.
În motivarea acestei soluții s-a reținut, în esență, că agravanta prevăzută de alin. 2 al art. 248 din Codul penal - dacă fapta a avut ca urmare o perturbare deosebit de gravă a activității unei organizații din cele prevăzute în art. 145 din Codul penal ori a produs o pagubă importantă economiei naționale - nu este neconstituțională, deoarece nu contravine nici unei prevederi exprese a Constituției și, mai mult, protecția penală a intereselor naționale în activitatea economică se întemeiază pe prevederile art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituție.
Recursul declarat de Lepădatu Gheorghe nu este motivat și deci, în speță, sunt incidente prevederile art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care sancționează cu nulitatea recursului neîndeplinirea acestei obligații de către partea care l-a formulat.
Examinând din oficiu decizia recurată, se constată că nu sunt motive care să justifice modificarea acesteia, astfel încât recursul urmează a fi respins.
Văzând și prevederile art. 144 lit. c) și ale art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și ale art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c) și art. 25 din Legea nr. 47/1992,
Curtea Constituțională, în numele legii, decide:
Respinge recursul declarat de Lepădatu Gheorghe împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 35 din 27 aprilie 1994. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 9 noiembrie 1994.
Președintele Curții Constituționale, prof. dr. VASILE GIONEA
Magistrat-asistent, Constantin Burada
Hotărâri ale Guvernului României
Guvernul României
Hotărâre privind asigurarea și creditarea stocurilor de combustibil lichid ușor și păcură destinate producerii energiei termice
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - (1) Regiile autonome de interes local pot solicita credite, în completarea resurselor proprii, cu dobândă bonificată, de la unitățile teritoriale ale Băncii Comerciale Române - S.A., pentru asigurarea stocurilor de combustibil lichid ușor și păcură necesare producerii energiei termice de către alți agenți economici decât Regia Autonomă de Electricitate „Renel”, în perioada decembrie 1994 - martie 1995.
(2) Consiliile județene și cele locale, împreună cu direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat și sucursalele Băncii Comerciale Române - S.A., vor defalca pe regii autonome valoarea stocurilor prevăzute a se constitui la nivelul județelor, potrivit anexei la prezenta hotărâre.
(3) În limita sumelor stabilite potrivit prevederilor alin. (2), regiile autonome de interes local pot solicita credite unităților teritoriale ale Băncii Comerciale Române - S.A.
(4) Analiza, contractarea, acordarea și rambursarea creditelor pentru stocurile de combustibil lichid ușor și păcură destinate producerii energiei termice se vor efectua potrivit normelor de lucru ale Băncii Comerciale Române - S.A.
(5) Nivelul dobânzii la creditele acordate în acest scop va fi cel practicat de Banca Comercială Română - S.A. în relația cu clienții nebancari, la creditele pe termen scurt, regiile autonome urmând să suporte 25% din dobândă.
(6) Regiile autonome de interes local vor rambursa creditele respective pe măsura utilizării stocurilor de combustibil, pe bază de grafice ferme de rambursare a creditelor aferente, dar nu mai târziu de 30 aprilie 1995.
(7) În cazul nerespectării termenelor de rambursare prevăzute în grafice, creditele respective nu vor mai beneficia de bonificarea dobânzii.
Art. 2. - (1) Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, va asigura 4,5 miliarde lei, din rezerva bugetară pe anul 1994, pentru acoperirea în proporție de 75% a dobânzilor aferente creditelor contractate de regiile autonome de interes local.
(2) Ministerul Finanțelor va acoperi lunar diferența de dobândă Băncii Comerciale Române - S.A. pe baza documentelor justificative întocmite și prezentate de aceasta potrivit normelor metodologice elaborate în acest scop.
Contrasemnează:
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
p. Ministrul industriilor, Alexandru Stănescu, secretar de stat
Anexă
Valoarea creditelor necesare asigurării stocurilor de combustibili lichizi pentru perioada 1 decembrie 1994 - 31 martie 1995, pe județe
- milioane lei -
Județul | Total | Combustibil lichid ușor | Păcură |
Total: | 28.000 | 14.730 | 13.270 |
Alba | 310 | 310 | - |
Argeș | 360 | 330 | 30 |
Bacău | 1.130 | 40 | 1.090 |
Bihor | 970 | 620 | 350 |
Bistrița-Năsăud | 370 | 270 | 100 |
Botoșani | 650 | 650 | - |
Brașov | 2.400 | 200 | 2.200 |
Buzău | 350 | 30 | 320 |
Caraș-Severin | 2.100 | 1.500 | 600 |
Călărași | 60 | 10 | 50 |
Cluj | 180 | 180 | - |
Constanța | 900 | 900 | - |
Covasna | 480 | 50 | 430 |
Dâmbovița | 300 | 300 | - |
Dolj | 800 | 800 | - |
Galați | 140 | 140 | - |
Harghita | 300 | 300 | - |
Hunedoara | 1.300 | 300 | 1.000 |
Ialomița | 400 | 400 | - |
Iași | 240 | 140 | 100 |
Maramureș | 750 | 500 | 250 |
Mehedinți | 720 | 450 | 270 |
Mureș | 120 | 120 | - |
Neamț | 1.000 | 1.000 | - |
Olt | 2.100 | - | 2.100 |
Prahova | 100 | 100 | - |
Satu Mare | 100 | 100 | - |
Sălaj | 450 | 450 | - |
Sibiu | 100 | 100 | - |
Suceava | 960 | 300 | 660 |
Teleorman | 2.000 | 680 | 1.320 |
Timiș | 810 | 810 | - |
Tulcea | 1.800 | 200 | 1.600 |
Vaslui | 2.400 | 1.600 | 800 |
Vâlcea | 200 | 200 | - |
Vrancea | 600 | 600 | - |
Municipiul București | 50 | 50 | - |
Guvernul României
Hotărâre privind completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 697/1993 privind reorganizarea unor unități din sistemul Ministerului Culturii
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 697/1993 privind reorganizarea unor unități din sistemul Ministerului Culturii, completată conform Hotărârii Guvernului nr. 162 din 15 aprilie 1994, se completează, la nr. crt. 41, cu publicația „Egyutt - împreună”, iar la nr. crt. 42, cu publicația „țara” din Republica Moldova.
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Ministrul culturii, Marin Sorescu
Guvernul României
Hotărâre privind transmiterea Grădiniței de Copii Vulcan în administrarea Ministerului învățământului
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă transmiterea, fără plată, a Grădiniței de Copii Vulcan, situată în București, str. Ion Creangă nr. 8, sectorul 5, imobil compus din construcție și terenul aferent, identificat potrivit anexei, care face parte din prezenta hotărâre, din patrimoniul Societății Comerciale „Vulcan” - S.A. în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului învățământului, pentru Inspectoratul școlar al Municipiului București.
Art. 2. - Capitalul social al Societății Comerciale „Vulcan” - S.A. se diminuează cu valoarea imobilului prevăzut la art. 1, fără micșorarea capitalului aferent Fondului Proprietății Private IV - Muntenia.
Art. 3. - Predarea-preluarea imobilului se face pe bază de protocol încheiat între părți, la valoarea de inventar prevăzută în evidența contabilă, actualizată conform Hotărârii Guvernului nr. 500/1994.
Art. 4. - Personalul preluat de Ministerul învățământului, prin Inspectoratul școlar al Municipiului București, urmează să se încadreze în numărul mediu aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 458/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului învățământului, fiind considerat transferat.
Salarizarea personalului se face în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 281/1993 privind salarizarea personalului din unitățile bugetare, cu completările și modificările ulterioare.
Contrasemnează:
p. Ministrul industriilor, Alexandru Stănescu, secretar de stat
p. Ministrul învățământului, Sorin Ionescu, secretar de stat
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Anexă
Datele de identificare a Grădiniței de Copii Vulcan care se transmite, fără plată, în administrarea Ministerului Învățământului
Adresa imobilului | Persoana juridică de la care se transmite | Persoana juridică la care se transmite | Caracteristici tehnice |
București, str. Ion Creangă nr. 8, sectorul 5 | Societatea Comercială „Vulcan” - S.A. | Ministerul învățământului | Subsol + parter + 2 etaje:
|
Guvernul României
Hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investiții „Lucrări pentru continuarea exploatării zăcământului de huilă în perimetrul minier Petrila, județul Hunedoara, în vederea atingerii capacității de producție de 840 mii t/an”
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Lucrări pentru continuarea exploatării zăcământului de huilă în perimetrul minier Petrila, județul Hunedoara, în vederea atingerii capacității de producție de 840 mii t/an”, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici din anexa[2] la prezenta hotărâre.
Art. 2. - Finanțarea investiției se va face din surse proprii, din credite bancare, din alte fonduri legal constituite cu această destinație și, în completare, de la bugetul de stat, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii.
Contrasemnează:
Ministrul Industriilor, Dumitru Popescu
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Guvernul României
Hotărâre pentru modificarea Instrucțiunilor privind metodologia de calcul și de regularizare a impozitului pe venitul agricol, formularistica corespunzătoare referitoare la așezarea și urmărirea impozitului
În temeiul art. 18 din Legea nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol,
Guvernul României hotărăște:
Articol unic- Instrucțiunile privind metodologia de calcul și de regularizare a impozitului pe venitul agricol, formularistica corespunzătoare referitoare la așezarea și urmărirea impozitului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 507/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 19 septembrie 1994, se modifică după cum urmează:
1. Punctul 6 alineatul 2 se înlocuiește și va avea următorul cuprins:
„Pentru terenurile cultivate cu grâu, secară, orz, orzoaică, porumb, sorg, floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț (lucernă, orz masă verde, porumb siloz) și alte asemenea culturi de câmp, se au în vedere normele de venit prevăzute pentru categoria de folosință „Arabil”.
2. La punctul 6, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, care va avea următorul cuprins:
„Pentru terenurile cultivate cu ceapă, usturoi, pepeni, fasole și alte legume și zarzavaturi, se au în vedere normele de venit prevăzute pentru categoria de folosință «Grădini de legume și zarzavat».”
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
p. Ministrul agriculturii și alimentației, Alexandru Lăpușan, secretar de stat
Guvernul României
Hotărâre privind suplimentarea bugetului Curții de Conturi pe anul 1994
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Curții de Conturi pe anul 1994, cu suma de 950 milioane lei pentru cheltuieli de capital.
Art. 2. - Suma de 950 milioane lei se acoperă din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
Art. 3. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările ce decurg din aplicarea prezentei hotărâri în bugetul Curții de Conturi și în bugetul de stat pe anul 1994.
Contrasemnează:
p. Președintele Curții de Conturi, Ioan Horia Neamțu,
vicepreședinte, Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Diverse
Rectificare
În Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cehe pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, ratificată prin Legea nr. 37/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 23 iunie 1994, se face următoarea rectificare:
- Titlul articolului 15, în loc de „Profesii independente” se va citi „Profesii dependente”.