Monitorul Oficial 158/1992

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 3 februarie 2012 15:06, autor: Madalina (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __FORCETOC__ *1992 0158 = Monitorul Oficial al României = Anul IV, Nr. issue::158 - Partea I - Luni, 13 iulie year::1992 == Hotărâri ale Gu...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::158 - Partea I - Luni, 13 iulie year::1992

Hotărâri ale Guvernului României

Guvernul României

Hotărâre privind transmiterea unor imobile și suportarea cheltuielilor de administrare și investiții pentru clădirile aparținând unor instituții publice din municipiul București

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În temeiul art. 135 alin. (5) din Constituția României, coroborat cu art. 53 din Legea nr. 15/ 1990, imobilele prevăzute în anexa nr. 1, împreună cu terenul și utilitățile aferente, trec, din patrimoniul Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, în administrarea instituțiilor publice care le folosesc.

Transmiterea se va face prin protocol de predare-primire, pe bază de bilanț contabil, cu întreg activul și pasivul existent la data de 31 mai 1992.

În cazul în care în aceeași clădire își desfășoară activitatea mai multe instituții, utilitățile aferente vor trece în administrarea celei cu suprafața cea mai mari, cheltuielile urmând a se suporta proporțional, pe bază de protocol, încheiat între utilizatori.

Personalul de deservire reținut în schema unităților ce fac obiectul prevederilor prezentului articol, trece în schema unităților beneficiare, fiind considerat transferat în interesul serviciului.

Art. 2. - La data la care unitățile beneficiare prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre își încetează activitatea sau își schimbă sediul, bunurile pe care acestea le-au primit în administrare, în temeiul art. 1, revin în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, cu respectarea prevederilor art. 1 alin. 2 și 4.

Art. 3. - Ministerele și celelalte organe centrale de specialitate finanțate de la bugetul de stat, prevăzute în anexa nr. 1, vor asigura, pe lângă întreținerea și gospodărirea clădirilor, și repararea acestora.

Art. 4. - În temeiul art. 6 alin, 2 din Decretul nr. 409/1955, imobilul din str. Biserica Amzei nr. 29, București, trece, din patrimoniul Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, în folosința gratuită a Societății de Cruce Roșie din România, pe o durată de 50 de ani.

Transmiterea se va face prin protocol de predare-primire, pe bază de bilanț, cu întreg activul și pasivul existent la data de 31 mai 1992.

Art. 5. - Patrimoniul Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” se diminuează cu valoarea de inventar a imobilelor transmise conform art. 1 și 4.

Art. 6. - Clădirile ocupate de celelalte ministere și organe centrale de specialitate finanțate de la bugetul de stat, precum și alte unități, prevăzute în anexa nr. 2, rămân în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” - Sucursala pentru Administrarea Clădirilor, care va executa, în continuare, lucrări de întreținere, reparații curente și capitale, precum și serviciile solicitate, contra cost, la prețuri și tarife legal aprobate.

Art. 7. - Începând cu data de 1 iunie 1992 încetează plata chiriei pentru toate ministerele și celelalte organe centrale de specialitate, ale căror întreținere și funcționare se finanțează de la bugetul de stat, către Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Plata chiriei pe perioada 1 ianuarie - 31 mai se va face în condițiile nivelurilor stabilite pentru anul 1991.

Art. 8. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte din prezenta hotărâre.

Art. 9. - Prezenta Hotărâre intră în vigoare la data de 1 iunie 1992.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 8 iunie 1992 | Nr. 313.

Contrasemnează:

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea


Anexa Nr. 1

Lista imobilelor care trec din patrimoniul Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrația Instituțiilor publice care le folosesc în prezent

Nr. crt. Adresa imobilului Locatarul
1. B-dul Carol I nr. 24 Ministerul Agriculturii și Alimentației
2. B-dul Carol I nr. 17 Ministerul Agriculturii și Alimentației - Departamentul Societăților Comerciale Agricole
3. Str. General Berthlot nr. 26-30 Ministerul Învățământului și Științei
4. B-dul Kogălniceanu nr. 33 Ministerul Justiției
5. Str. Snagov nr. 40 Secretariatul de Stat pentru Culte
6. Str. Blanduziei nr. 1 Secretariatul de Stat pentru Culte
7. Calea Victoriei nr. 152 Ministerul Industriei
8. Str. Negustori nr. 1 b Comisia” Zonei Montane
9. Str. Vasile Conta nr. 16 Ministerul Tineretului și Sportului
10. Str. C.A. Rosetti nr. 21 Agenția Națională pentru Privatizare și Dezvoltarea întreprinderilor Mici și Mijlocii (pentru spațiul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 593/1991)
11. Calea Victoriei nr. 194 Secretariatul de Stat pentru Handicapați
12. Calea Victoriei nr. 13 Casa de Economii și Consemnațiuni


Anexa Nr. 2

Lista imobilelor care rămân în patrimoniul Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”


Nr. crt. Adresa imobilului Locatarul
1. Piața Walter Mărăcineanu nr. 1 Departamentul Alimentației

Alte unități

2 Str. Academiei nr. 32-34 Senatul

Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Ministerul Sănătății

C.N.S.R.L.

3. B-dul Nicolae Bălcescu nr. 21 Comisia Națională pentru Standarde, Metrologie și Calitate

Departamentul Protecției Muncii

Alte unități

4. B-dul Magheru nr. 7 Agenția Română de Dezvoltare O.N.T. „Carpați'”

Alte unități

5. Str. Apollodor nr. 17 (Aripa Sud) Ministerul Comunicațiilor Procuratura României Ministerul Mediului
6. Str. Apoliodor nr. 17 (Aripa Nord) Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului

Ministerul Economiei și Finanțelor

Ministerul Comerțului și Turismului

Comisia Națională pentru Statistică

7. Str. Ministerului nr. 2-4 Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului - Departamentul pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului

Agenția Națională pentru Privatizare și Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii

Alte unități

8. Piața Presei Libere nr. 1 Ministerul Culturii

Alte unități

9. Str. Puțul de Piatră nr. 9 (garaj) Unități diverse
10. Str. Mendeleev nr. 36-38 Unități de profil din ramura extractivă
11. Str. Ilfov nr. 6 Tribunalul sectorului 3

Notariatul sectorului 5

Alte unități

12. B-dul Nicolae Bălcescu nr. 22 Camera de Comerț și Industrie a României

Alte unități

13. Str I. Câmpineanu nr. 20 Ziarul „Azi”

Alte unități

14 B-dul Carol I nr. 10 Institutul de Economie Mondială

Alte unități

15. B-dul Carol I nr. 16 „Terra” - S.A.

Alte unități

16. Str. Blănari nr. 18 „Vitrocim” - S.A.

Alte unități

17. Str. Lipscani nr. 19 „Arpimex” - S.A.

Alte unități

18. Str. Matei Millo nr. 7 „Romconsult” - S.A.

Alte unități

19. B-dul Carol I nr. 32 „Uzinexport-import”

Alte unități

20. Piața Rosetti nr. 4 „Tehnoforest” - S.A.

Alte unități

21. B-dul Magheru nr. 28-30 „Electronum” - S.A.

Alte unități

22. Piața Amzei nr. 6 Societatea „Dunărea”

Alte unități

23. Str. Matei Millo nr. 13 „Romproiect” - S.A.
24. B-dul Dacia nr. 13 „Industrialexport” - S.A.
25. Str. Mihai Eminescu nr. 10 „Mecanoimport-export” - S.A.
26. Str. I. Cîmpineariu nr. 5 „Hexim” - S.A.

„Icecoop” - S.A.

27. Str. Gabriel Perry nr. 3-7-9-9 b „Comturist” - S.A.
28. Str. Gabriel Perry nr. 8-10 „Comturist” - S.A. (magazin)
29. Calea Victoriei nr. 118 „Mercur” - S.A.

Alte unități

30. Calea Victoriei nr. 91-93 „Romenergo” - S.A.
31. Calea Victoriei nr. 216 „Electroexport-import” - - S.A.
32. Calea Rahovei nr. 198 „Romtrans” - S.A.
33. Str. C. Miile nr. 17 „Mondexim” - S.A.
34. Str. Mendeleev nr. 21-25 „Metalexport-import” - S.A.

Alte unități

35. Str. Scaune nr. 1-3 „Arcif” - S.A.

Alte unități

36. Str. Negustori nr. 3 Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat - R.A.
37. Str. L. Cazavillan nr. 19 Biroul de aprovizionare al Sucursalei pentru Administrarea Clădirilor
33. B-dul Nicolae Bălcescu nr. 17-19
39. Str. J.L. Calderon nr. 16 Sucursala pentru Administrarea Clădirilor
40. Str. L. Cazavillan nr. 16 Secția de întreținere și Reparații (S.A.C.)
41. Str. J.L. Calderon nr. 13 C.E.C. - Sucursala Credite

Alte unități

42. Str. Transilvaniei nr. 2 „Romcereal” - S.A.

Alte unități

43. Calea Dorobanților nr. 129 Sucursala pentru Administrarea Clădirilor (depozit)
44. Aleea Teișani nr. 16 Otopeni Sucursala pentru Administrarea Clădirilor (depozit)
45. Str. Principatele Unite nr. 20 Sucursala pentru Administrarea-Clădirilor (depozit)
46. Str. Speranței nr. 40 „Ilexim” - S.A.

Icecoop (Arhivă)

47. Str. Licurg nr. 2 Sucursala pentru Administrarea Clădirilor (atelier)
48. Str. Doamnei nr. 2 „Tehnoimport-export” - S.A.

Alte unități

49. Str. Băiculești nr. 1 Centrala termică pentru imobilul din Piața Presei Libere nr. 1

Depozit materiale

50. Splaiul Independenței nr. 202 A Unități de profil din industria petrochimică

Alte unități

51. Str. Doamnei nr. 17-19 „Românoexport” - S.A.
52. Calea Griviței nr. 21 Unități de profil din industria lemnului

Alte unități

53. Str. Varșovia nr. 4 Consiliul Frontului Salvării Naționale
54. B-dul Magheru nr. 6-8 Compania „Auto Sport” - S.A.
55. Str Gabriel Perry nr. 5 Firma „TV ROM” (Ion Tiriac)
56. Str. Cerchez nr. 16 Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor
57. Str Academiei nr 39-41 Sucursala pentru Administrarea Clădirilor
58. Str. Banu Manta nr. 25 Fundația „România Tânără”
59. Str. Smârdan nr. 5 Asigurarea Românească „Asirom”
60. Str. Brezoianu nr. 35 ”Sucursala pentru Administrarea Clădirilor
61. Str. Rosetti nr. 21 UEI Interchimfibre (pentru spațiul rămas conform Hotărârii Guvernului nr. 593/1991)
82. B-dul Magheru nr. 33 Regia Autonomă de Electricitate „Renel”
63. Calea Victoriei nr. 109 Regia Autonomă „Petrom”
64. Str. Dem I. Dobrescu nr. 4-6 (fosta str. Onești) Compania de Turism pentru Tineret

Alte unități


Guvernul României

Hotărâre privind completarea prevederilor hotărârii Guvernului nr. 493/1991 de organizare și funcționare a Ministerului Industriei, cu modificările ulterioare

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri se înființează Oficiul pentru Promovarea Exportului, care se organizează și funcționează în subordinea Ministerului Industriei, cu finanțare integrală din venituri extrabugetare.

Art. 2. - Structura organizatorică aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 16/1992 se modifică conform anexei la prezenta hotărâre.

Art. 3. - Articolul 7 alineatul 5 din Hotărârea Guvernului nr. 493/1991, modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 196 din 23 aprilie” 1992, va avea următorul cuprins:

„(5) Inspecția de Stat pentru Resurse Minerale va fi condusă de un director general,”

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 19 iunie 1992 | Nr. 335.

Contrasemnează:

Ministrul industriei, Dan Constantinescu


Anexă

Ministerul Industriei

Ministru

Consilieri ai ministrului

  • Secretar de stat
Direcția generală strategii industriale
Direcția generală cercetare dezvoltare
Direcția generală politici financiare
Direcția generală corelări industriale
  • Secretar de stat
Direcția generală energie
Direcția generală geologie
Direcția generală minieră
Direcția generală petrol și gaze

Direcția generală controlul ministrului

  • Secretar de stat
Direcția generală politici economice
Direcția generală resurse umane
Direcția generală management, legislație
Direcția generală industria de apărare
  • Secretat de stat
Direcția generală politici comerciale
Direcția generală organisme internaționale
Direcția generală relații publice
Direcția generală economică-administrativă


  • Serviciul de control financiar
  • Serviciul contencios
  • Reprezentanțe în străinătate


  • Departamentul Industriei Metalurgice
  • Departamentul Industriei Construcțiilor de Mașini
  • Departamentul Industriei Electrotehnice, Electronice și Mecanicii Fine
  • Departamentul Industriei Chimice și Petrochimice
  • Departamentul Industriei Textile și Pielăriei
  • Departamentul Industriei Materialelor de Construcții
  • Departamentul Industriei Lemnului


  • Inspecția de Stat pentru Resurse Minerale
  • Inspecția pentru Controlul Cabanelor, Reciplenților sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat
  • Agenția Română pentru Conservarea Energiei
  • Agenția Națională pentru Reciclarea Deșeurilor
  • Banca Comercială „Creditul Industrial”
  • Institutul de Management și Informatică
  • Centrul de Informare și Documentare pentru Industrie
  • Oficiul pentru Promovarea Exportului



Guvernul României

Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 264/1991 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului

Guvernul României hotărăște:

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 264/1991 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 9 mai 1991 se modifică și se completează după cum urmează:

1. Litera e) a Articolului 10 se modifică și va avea următorul cuprins:

„e) Institutul de Cercetări și Proiectări „Delta Dunării” Tulcea și Corpul de pază și inspecție Tulcea sunt subordonate Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. Ele funcționează ca unități fără personalitate juridică, având competențele stabilite de Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, potrivit regulamentului de organizare și funcționare al acesteia, aprobat de Ministerul Mediului;”

2. Litera f) a articolului 10 se modifică și va avea următorul cuprins:

„f) Patrimoniul natural al Rezervației Biosferei „Delta Dunării” - delimitată potrivit art. 10 lit. b) - este constituit din totalitatea suprafețelor” terestre și acvatice aparținând domeniului public de interes național, împreună cu resursele naturale aferente.

Terenurile care se află în perimetrul rezervației și constituie obiect al dreptului de proprietate privată al persoanelor fizice sau persoanelor juridice, ori aparțin domeniului public sau domeniului privat de interes local, nu fac parte din patrimoniul natural al rezervației, dar sunt supuse reglementărilor speciale privind protecția mediului deltaic, precum și normelor generale privind protecția mediului înconjurător

3. Litera g) a articolului 10 se modifică și va avea următorul cuprins:

„g) Administrația patrimoniului natural al Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se asigură de Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, care, în această calitate, exercită toate drepturile și îndeplinește toate obligațiile prevăzute de lege.

Pe teritoriul rezervației, Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” exercită toate atribuțiile legale de autoritate teritorială pentru mediu, în ceea ce privește supravegherea, reglementarea și inspecția de mediu.

Controlul în porturile de pe teritoriul rezervației, la instalațiile portuare, la bordul navelor staționate în porturi, sau aflate pe căile navigabile din perimetrul rezervației se efectuează de către Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, împreună cu personalul împuternicit al Inspectoratului de Stat al Navigației Civile sau, după caz, al căpităniilor de port.”

4. După articolul 10 se introduce articolul 10', cu următorul cuprins:

„Art. 10'. - Agenția pentru Supravegherea și Protecția Mediului Tulcea, instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Mediului, își exercită atribuțiile pe teritoriul județului Tulcea, cu excepția zonei cuprinse în limitele Rezervației Biosferei „Delta Dunării.”

5. După poziția 44 din anexa nr. 3 a hotărârii se introduce poziția 45, cu următorul cuprins:

„45. Agenția pentru Supravegherea și Protecția Mediului Tulcea.”

Art. II. - Reorganizarea Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se face în limitele numărului de posturi și ale fondurilor aprobate.

Laboratoarele existente pe teritoriul rezervației și mijloacele de transport pe apă, destinate supravegherii mediului în această zonă, rămân în patrimoniul Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 19 iunie 1992 | Nr. 336.

Contrasemnează:

Ministrul mediului, Marian Bleahu


Guvernul României

Hotărâre privind folosirea temporară a unor terenuri forestiere în alte scopuri decât producția silvică

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În scopul realizării obiectivelor de producție cuprinse în programul de extracție a lignitului energetic, se aprobă folosirea temporară, până la 31 decembrie 1993, precum și scoaterea din fondul forestier cu defrișare, de către Regia Autonomă a Lignitului Târgu Jiu a terenurilor în suprafață de 259,23 ha, situate în județul Gorj, prevăzute în anexa nr. 1, identificate potrivit planurilor de situație din anexele nr. 2-8[1].

Art. 2. - Pentru scoaterea temporară din producția silvică a terenurilor prevăzute la art. 1, Regia Autonomă a Lignitului Târgu Jiu va depune în Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației și Ministerului

Mediului, garanția în bani prevăzută de art. 72 din Legea nr. 18/1991.

Art. 3. - Până la expirarea termenului prevăzut la art. 1, Regia Autonomă a Lignitului Târgu Jiu va proceda la redarea în circuitul silvic, din terenurile proprii pe care nu le mai folosește în procesul de producție, a unei suprafețe echivalente amenajate pentru a fi împădurită.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 19 iunie 1992 | Nr. 337.

Contrasemnează:

Ministrul industriei, Dan Constantinescu

Ministrul mediului, Marcian Bleahu


Anexa nr. 1

Tabel cuprinzând suprafețele care fac obiectul hotărârii Guvernului nr. 337 din 19 iunie 1992, privind aprobarea folosirii temporare de către Regia Autonomă a Lignitului Târgu Jiu a unor terenuri forestiere


Denumirea obiectivului minier și lucrările specifice Filiala teritorială, ocolul silvic, unitatea de producție și unitatea amenajistică Suprafața terenurilor
Totală -ha- din care se defrișează -ha -
0 1 2 3
1. Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Timișeni-Pinoasa, județul Gorj, la o capacitate de 8 mii, t/an lignit Filiala Tîrgu Jiu, județul Gorj Ocolul Silvic Motru
  • Halda VI. Negomir etapa a II-a, halda VI. Scoarței, magistralele 1 și 2 pentru transport steril, incinta minieră VI. Scoarței
U.P. IV Slivilești (U.A. 105 B; 116, 117 A, CE.; 118 A, B, C; 119 A; 120; 121; 122; 123 A, B, C; 124 A, B; 125; 331; 332; 333; 335; 336; 298 A); 87,02 87,02
Ocolul Silvic Târgu Jiu U.P. I Strâmba (U.A. 4 A; 9 C; 10 A. B: 11 A, B, C; 12 D; 13 A, B, C) 8,59 8,59
U.P. II Valea de Apă (U.A. 84) 0,06 0,06
Total 95,67 95,67
  • Drum de acces și transport steril între cariera Pinoasa și halda VI, Groși
Ocolul Silvic Târgu Jiu U.P.I Strâmba

(U.A. 40 B, C; 41 A, D, F, H; 42 A. B; 47 A. B, E, F, G; 48 A, C; 52 A, C; 54 B, D, E; 55 D, E, F, G: 56 A, B, C; 10 A B, C, D, E, F; 11)

33.15 33.15
Total obiectiv 128,82 128,82
2. Lucrări pentru punerea în funcțiune a capacității finale de 11 mii. t/an lignit în cîmpul minier Jilț Filiala Tîrgu Jiu, județul Gorj Ocolul Silvic Motru. U.P. Slivilești 53,60 53,60
  • Halda VI. Stiucani
(U.A. 66 A, B, C, D, E, F; 6.7: 59 A, B. C, D, E; 60; 61 A, B, C, F) U.P. 11 Motru (4 A; 135 E; 136) 1,05 1,05
Total 54,65 54,65
  • Lucrări de descoperiare în cariera Jilț-Sud
Ocolul Silvic Motru, U.P, IV Slivilești (U.A. 16, 17, 18, 19 A, B, C, D, E, F, G; 20, 21, 69, 76 A, 76 C) 47,48 47,48
Total 47,48 47,48
  • Halda VI. Bohoreki etapa I
Ocolul Silvic Motru, U.P. IV Slivilești (U.A. 112 A; 113 A: 114: 115 A; 40 A, C; 23) 13,10 13,10
Total 13,10 13,10
  • Halda VI. Bohorelu etapa a II-a
Ocolul Silvic Motru. U.P. IV Slivilești (U.A. 39 A; 40 C; 42 A. B) 14,04 14,04
Total 14,04 14,04
  • L.E.A. 20 kV flux tehnologic la carieră
Ocolul Silvic Motru. U.P. IV Slivilești (U.A. 18 E. F: 3â A. C; 40 C .; 41) 1,14 1,14
Total 1,44 1,14
Total obiectiv 130,41 130,41
Total general 259,23 295,23


Guvernul României

Hotărâre pentru modificarea unor prevederi ale regulamentelor de Organizare și funcționare ale regiilor autonome înființate prin Hotărârea Guvernului nr. 448/1991

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Consiliile de administrație ale regiilor autonome din componența Ministerului Comunicațiilor, înființate prin Hotărârea Guvernului nr. 448/1991, vor fi alcătuite din 7 persoane, din care una este directorul general, care poate să fie și președintele consiliului de administrație.

Regulamentele de organizare și funcționare ale regiilor, cuprinse în anexele nr. 2 A, 3 A și 4 A la Hotărârea Guvernului nr. 448/1991, se modifică corespunzător.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 19 iunie 1992 | Nr. 338.

Contrasemnează:

Ministrul comunicațiilor, Andrei Chirică


Guvernul României

Hotărâre pentru aprobarea Protocolului sesiunii a VI-a a Comisiei mixte româno-chiliene și a acordurilor comercial și de cooperare economică și tehnică dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ecuador

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aproba Protocolul sesiunii a VI-a a Comisiei mixte româno-chiliene și acordurile comercial și de cooperare economică și tehnică dintre Guvernul României și Guvernul Republici Ecuador.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 20 iunie 1992 | Nr. 339.

Contrasemnează:

Ministrul comerțului și turismului, Constantin Fota


Acord comercial, între Guvernul României și Guvernul Republicii Ecuador

Guvernul României și Guvernul Republicii Ecuador, denumite în continuare părți contractante, în dorința de a promova și dezvolta relațiile comerciale între ambele țari pe baza egalității și beneficiului reciproc,

afirmând că dezvoltarea instituțiilor economice bazate pe economia de piață va ajuta la amplificarea și diversificarea schimbului comercial între ambele țări,

convinse că un acord protejând relațiile comerciale între ambele părți contractante creează cadrul propice care va accelera dezvoltarea și amplificarea legăturilor comerciale directe între persoanele fizice și juridice și poate să servească intereselor reciproce ale părților,

dat fiind potențialul economic al ambelor țări,

au convenit următoarele:

Articolul 1

Părțile contractante afirmă dorința lor de a mări schimbul de mărfuri și servicii, în conformitate cu termenii prezentului acord și cu legile și dispozițiile în vigoare în fiecare țară, precum și pe baza previziunilor de dezvoltare economică a ambelor țări.

Părțile contractante vor lua măsurile potrivite pentru stimularea și facilitarea schimbului de mărfuri și servicii, precum și pentru asigurarea condițiilor favorabile pentru sporirea pe termen lung a relațiilor comerciale între persoanele fizice și juridice din ambele țări.

Articolul 2

Părțile contractante își vor acorda reciproc, pentru mărfurile importate în țară de la cealaltă parte sau pentru cele exportate în țara celeilalte părți, tratamentul națiunii celei mai favorizate pe care ele îl acordă pentru mărfurile originale din/sau destinate oricărei alte țări sau grupe de țări în ceea ce privește obligațiile vamale, drepturi de orice tip, taxe, impozite sau alte obligații fiscale, precum și formalitățile administrative, regimul acordării ,sau exonerării de licențe, transferurile sau plata devizelor, reglementarea traficului, transportului și livrării de mărfuri,

Articolul 3

Dispozițiile art. 2 nu se aplică, totuși:

a) avantajelor și facilităților pe care oricare dintre părțile contractante le-a acordat sau le va acorda în viitor oricăreia dintre țările limitrofe, cu scopul facilitării traficului și comerțului de frontieră;

b) avantajelor și facilităților pe care oricare dintre părțile contractante le-a conferit sau le va conferi în viitor unei țări sau grup de țări ca urmare a participării sale la uniuni vamale sau zone de comerț liber, precum și la alte acorduri economice internaționale, inclusiv cele regionale, subregionale sau interregionale;

c) avantajelor și facilităților pe care oricare dintre părțile contractante le-a acordat sau le va acorda mărfurilor importate în cadrul programelor de ajutor oferite acelei părți de țări terțe sau instituții, organisme sau oricare alte organizații internaționale.

Articolul 4

Părțile contractante își vor acorda reciproc facilități vamale și nevamale, în conformitate eu acordurile internaționale în vigoare, acceptate de ambele părți.

Autoritățile competente din cele două țări vor lua măsuri pentru ca persoanele fizice și juridice din ambele țări să cunoască facilitățile mai sus menționate, incluzând eliberarea certificatelor de origine protejând mărfurile care se bucură de taxe vamale preferențiale.

De asemenea, părțile contractante își vor acorda reciproc orice reducere de taxe vamale, rezultat al negocierilor multilaterale.

Articolul 5

Schimbul comercial și de servicii, în cadrul prezentului acord, se va realiza conform contractelor semnate între persoanele fizice și juridice din ambele țări, pe baze nediscriminatorii în comparație cu partenerii țărilor terțe și în exercițiul deciziilor lor comerciale independente, bazate pe antecedente comerciale ca; preț, calitate, disponibilitate, termen de livrare, condiții de plată.

Articolul 6

Prețurile mărfurilor și serviciilor furnizate de acord eu prevederile prezentului acord se vor stabili pe baza negocierilor între semnatarii contractelor de vânzare-cumpărare în monedă liber convertibilă.

Prețurile vor fi cele în vigoare pe piața mondială pentru mărfuri și servicii similare în condiții de liberă competitivitate.

Articolul 7

Toate negocierile comerciale între persoanele fizice și juridice din ambele țări se vor face în devize liber convertibile, desemnate de Fondul Monetar Internațional ca atare și în conformitate eu legile, dispozițiile în vigoare ce reglementează regimul devizelor în ambele țări.

Persoanele fizice și juridice din ambele țări vor putea să convină, de asemenea, alte modalități de plată doar atunci când vor fi respectate legile și dispozițiile în vigoare în această privință.

Nici una dintre părțile contractante nu va limita transferul devizelor, depozitelor convertibile sau instrumentelor reprezentative derivate din acestea, obținute legal, legate de schimbul de mărfuri și servicii pentru persoanele fizice sau juridice din cealaltă țară.

Cheltuielile legate de operațiuni comerciale, efectuate de o țară pe teritoriul celeilalte țări vor putea să se facă, de asemenea, în monedă locală obținută legal.

Articolul 8

Mărfurile obiect al schimbului comercial între ambele țări vor fi destinate să satisfacă necesitățile lor interne, excepție făcând cazurile în care părțile semnatare ale contractelor de vânzare-cumpărare convin altfel.

Articolul 9

Vasele comerciale sub pavilionul uneia dintre cele două țări, precum și încărcătura și echipajul lor se vor bucura de clauza națiunii celei mai favorizate, la intrarea, șederea și ieșirea din porturile și locurile de ancorare ale celeilalte țări, atât în ceea ce privește regimul porturilor, precum și toate operațiunile care se realizează. În cadrul porturilor, inclusiv, plata serviciilor portuare.

Cele stabilite în paragraful anterior nu se referă la vasele destinate comerțului de coastă și navigație internă.

Naționalitatea vaselor sub pavilionul uneia dintre cele două țări va fi recunoscută de către autoritățile competente ale celeilalte țări pe baza documentelor aflate la bordul respectivelor vase care au fost emise de către autoritățile țării sub al cărui pavilion navighează vasul

Articolul 10

Părțile contractante convin ca autoritățile lor competente, pe perioada valabilității prezentului acord, să ia măsurile necesare pentru a transporta mărfurile ce fac obiectul schimburilor comerciale bilaterale, de preferință cu vase sub pavilionul național al celor două țări, de un tonaj egal, cu excepția cazurilor în care România și Republica Ecuador nu au capacități disponibile.

Aplicarea acestei prevederi nu va trebui să influențeze în nici un fel asupra termenelor de livrare sau prețului produselor transportate.

Articolul 11

Partea română își rezervă dreptul de a contracta asigurarea cu societăți românești, pentru orice marfă care se exportă în Republica Ecuador: ca și pentru cele importate din Republica Ecuador, în cazurile în care riscul transportului ar fi în sarcină vânzătorului și, respectiv, a cumpărătorului.

Partea ecuadoriană își rezervă dreptul de a contracta asigurarea cu societăți ecuadoriene pentru orice marfă care se exportă în România ca și pentru cele importate din România, în cazurile în care riscul transportului ar fi în sarcina vînzătorului, respectiv, a cumpărătorului.

Articolul 12

În conformitate cu legile și dispozițiile interne în vigoare în fiecare țară, părțile contractante convin importul, fără taxe vamale, impozite și alte taxe, al următoarelor bunuri:

a) probele și produsele pentru efectuarea de cercetări;

b) mostrele și modelele de referință fără valoare comercială;

c) materialele publicitare, de reclamă și documentare;

d) bunurile destinate înlocuirii unor produse livrate anterior;

e) bunuri care constituie aport de capital în devize al partenerilor din cealaltă țară, pentru societățile comerciale constituite în una dintre cele două țari;

f) cărțile și alte tipărituri, discuri și benzi înregistrate, obiecte cu caracter cultural și didactic primite în baza înțelegerilor cu partenerii din cealaltă țară;

g) bunurile originare din cealaltă țară care fac obiectul moștenirilor, testamentelor și altor ajutoare cu caracter social, cultural și umanitar;

h) scule și echipamente speciale care urmează a fi folosite la lucrări de montaj și construcții, prestări de servicii, asistență tehnică și alte activități similare aduse de partenerii din cealaltă țară, care prestează astfel de activități, cu condiția ca respectivele echipamente și scule să fie reexportate la terminarea activităților pentru care au fost importate;

i) conteinere și ambalaje speciale, folosite în comerțul internațional, care vor fi returnate partenerului, Bunurile și mărfurile scutite de taxe vamale vor fi folosite numai în scopurile pentru care au fost importate, în cazul în care. se vor folosi în alte scopuri sau se vor vinde în țara importatoare, li se vor aplica taxele vamale în vigoare, din țara importatoare.

Articolul 13

Părțile contractante vor lua măsuri corespunzătoare și în conformitate cu propria lor legislație și prevederile acordurilor internaționale la care ele sunt părți, pentru a proteja pe teritoriile lor pe producătorii originari din cealaltă țară de orice concurență neloială în cadrul tratativelor comerciale, împiedicând importul și interzicând fabricarea, traficul sau vânzarea produselor care poartă mărci, inscripții sau orice alt simbol care constituie o falsă identificare referitoare la proveniența mărfii, natura sau calitatea produsului.

Părțile contractante convin să protejeze și să folosească într-un mod corespunzător patentele, mărcile de comerț, drepturile de autor, secretele comerciale și schemele de montaj al circuitelor integrate, care sunt proprietatea partenerilor din cealaltă țară, respectând obligațiile impuse de organismele internaționale cu privire la proprietatea intelectuală, acceptate de ambele părți contractante.

Articolul 14

Pentru promovarea și implementarea obiectivelor prezentului acord, părțile contractante, în conformitate cu legile și reglementările în vigoare din cele două țări, vor lua măsuri pentru a facilita și încuraja:

1) stabilirea contactelor economice între persoanele fizice și juridice din ambele țări, schimbul de reprezentanți comerciali, oameni de afaceri, specialiști și tehnicieni din diverse domenii de activitate pentru dezvoltarea schimburilor comerciale dintre cele două țări.

În acest sens, părțile contractante speră ca, pe perioada de valabilitate a prezentului acord, persoanele fizice și juridice din fiecare țară, bazându-se pe considerente comerciale, să-și mărească achizițiile de mărfuri și servicii din cealaltă țară. În acest scop, autoritățile competente ale părților contractante vor face cunoscut acest acord și îl vor pune la dispoziția tuturor celor interesați;

2) organizarea de manifestări comerciale cum ar fi: târguri, expoziții, misiuni comerciale, conferințe și alte activități similare pe teritoriile ambelor țări, ca și participarea persoanelor fizice și juridice la astfel de manifestări;

3) înființarea pe teritoriul ambelor țări, în conformitate cu legile în vigoare, de reprezentanțe și birouri comerciale ale persoanelor fizice și juridice ale părților contractante, cu aplicarea unui tratament nediscriminatoriu față de terțele țări privind activitatea acestor reprezentanțe;

4) studierea piețelor și crearea condițiilor pentru negocierea și semnarea de contracte, aranjamente sau înțelegeri comerciale pe termen lung între persoanele fizice și juridice din cele două țări/în acest scop, fiecare parte contractantă va permite persoanelor fizice și juridice din cealaltă țară să facă promovarea produselor și serviciilor sale, direct în mijloacele de publicitate, incluzând presa, radioul, televiziunea, publicațiile, panourile, firmele sau poșta directă. Fiecare dintre părțile contractante va permite persoanelor fizice și juridice din cealaltă țară să facă studii de piață, fie direct, fie pe bază de contract, punându-le la dispoziție informații cu caracter neconfidențial, facilitând schimbul de informații despre legile care reglementează comerțul exterior, programele și orientările privind dezvoltarea economică.

Fiecare parte contractantă va pune la dispoziția persoanelor fizice și juridice ale celeilalte părți, în mod public, toate legile și prevederile, deciziile și reglementările publice cu aplicare generală în materie de activitate comercială, investiții, impozite, activitate bancară, asigurări și alte servicii bancare și de transport;

5) realizarea de contracte directe între persoanele fizice și juridice ale uneia din țări cu clienții, beneficiarii finali ai mărfurilor și serviciilor din cealaltă țară;

6) organizarea, pe teritoriul uneia din țări sau în terțe țări, de societăți mixte, birouri tehnico-comerciale, ateliere de service și asistență tehnică, depozite de mărfuri și piese de schimb, ateliere de reparații și alte forme de organizare care se vor conveni între persoanele fizice și juridice din ambele țări. Părțile contractante vor sprijini întreprinzătorii, tehnicienii, specialiștii și reprezentanții firmelor din cele două țări în toate problemele care se referă la condițiile necesare realizării activității lor;

7) colaborarea între persoanele fizice și juridice din ambele țări pentru promovarea și creșterea livrărilor de mărfuri către terțe țări ca și a tranzacțiilor multilaterale.

Articolul 15

Fiecare parte contractantă, în conformitate cu legile și prevederile în vigoare în țara sa, va acorda toate facilitățile de trecere în tranzit, pe teritoriul său a mărfurilor:

a) originare de pe teritoriul uneia dintre cele două țări și destinate țărilor terțe;

b) originare din țări terțe și destinate celeilalte țări.

Articolul 16

Prevederile prezentului acord nu vor fi interpretate ea un impediment pentru adoptarea și îndeplinirea, de către fiecare dintre părțile contractante, a măsurilor necesare pentru:

a) protecția moralității politice;

b) aplicarea legilor și celorlalte prevederi referitoare la securitatea națională;

c) reglementarea importurilor sau exporturilor de arme, muniții și alte materiale strategice și de război;

d) protecția vieții și sănătății oamenilor, animalelor și plantelor;

e) protecția patrimoniului național cu valoare artistică, istorică și arheologică;

f) restricția exporturilor, folosirii, consumului de materiale nucleare, produse radioactive și alt material utilizat în dezvoltarea sau folosirea energiei nucleare.

Articolul 17

Comisia mixtă interguvernamentală constituită în baza Acordului de cooperare economică și tehnică, semnat la 14 septembrie 1973, va examina modalitatea de îndeplinire a prevederilor prezentului acord, precum și a altor înțelegeri comerciale, studiul schimburilor comerciale și va iniția, sprijini și promova noi activități care să ducă la dezvoltarea și diversificarea schimburilor.

Articolul 18

Părțile contractante confirmă interesul lor referitor la soluționarea imediată și echitabilă, dacă este posibil pe cale amiabilă, a eventualelor neînțelegeri, rezultat al tranzacțiilor comerciale încheiate între persoanele fizice și juridice din ambele țări.

Dacă nu este posibilă soluționarea neînțelegerilor pe cale amiabilă, părțile contractante vor recurge la arbitraj. Arbitrajul va fi prevăzut în contractele comerciale încheiate între persoanele fizice și juridice din ambele țări sau în acorduri separate încheiate între acestea.

Părțile semnatare ale contractului comercial pot să stabilească că arbitrajul se desfășoară în conformitate cu oricare dintre regulile de arbitraj recunoscute pe plan mondial, inclusiv după regulile UNCITRAL, în care caz trebuie să se desemneze o autoritate de arbitraj în conformitate cu normele menționate într-o țară, alta decât România sau Republica Ecuador.

Nici o prevedere a acestui articol nu va împiedica părțile contractante să convină orice altă formă de arbitraj sau soluționare a diferendelor, pe care ele le preferă și le acceptă reciproc, că cea mai adecvată pentru nevoile lor specifice.

Articolul 19

În conformitate cu propriile lor obiective și politici, părțile contractante vor colabora reciproc pentru soluționarea problemelor comerciale de interes reciproc.

Părțile contractante convin sa se consulte pe căi adecvate, inclusiv cu ocazia sesiunilor comisiilor mixte, la cererea oricăreia dintre părți, în legătură cu problemele referitoare la interpretarea și aplicarea în practică a prezentului acord sau a altor aspecte relevante ale relațiilor lor reciproce.

Articolul 20

Părțile contractante recunosc importanța economică tot mai mare a sectorului serviciilor și accepta să se consulte în ceea ce privește problemele referitoare la promovarea și dezvoltarea afacerilor respective între ambele țări la fel ca și în problemele specifice de interes reciproc referitoare la domeniile individuale de servicii.

Prevederile prezentului acord, legate de promovarea comerțului, facilitarea tranzacțiilor, reprezentarea comercială, transferurile și altele se vor aplica, după caz, de asemenea, și serviciilor.

Articolul 21

Prevederile prezentului acord nu afectează și nu vor afecta alte acorduri bilaterale încheiate sau în curs de încheiere, cum nu vor afecta nici drepturile și obligațiile părților contractante rezultate din acordurile internaționale deja încheiate.

Articolul 22

Prezentul acord va intra în vigoare la data la care părțile contractante își notifică reciproc că au îndeplinit cerințele lor legale, interne.

Acordul va avea o valabilitate de 5 ani, la terminarea cărora se va prelungi automat cu perioade succesive de un an, numai dacă oricare dintre părțile contractante nu notifică în scris celeilalte părți intenția sa de a-l denunța cu 60 de zile înainte de data valabilității anuale.

La data intrării sale în vigoare, prezentul acord înlocuiește Acordul comercial semnat între cele două țări la 14 septembrie 1973.

Articolul 23

Prezentul acord va putea fi completat său modificat cu acordul ambelor părți contractante.

Completările sau modificările respective vor intra în vigoare în conformitate cu cele prevăzute la art. 22 din prezentul acord.

Articolul 24

Toate afacerile încheiate în perioada de valabilitate a prezentului acord și neexecutate integral sau parțial la data expirării valabilității acestuia vor continua să se supună prevederilor prezentului acord.

Semnat la Quito la 24 aprilie 1992, în două exemplare originale în limba spaniolă și în limba română, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru Guvernul României, Nicolae Văcăroiu, secretar de stat la Ministerul Economiei și Finanțelor

Pentru Guvernul Republicii Ecuador, Diego Cordovez, ministrul relațiilor externe


Acord de cooperare economică și tehnica între Guvernul României și Guvernul Republicii Ecuador

Guvernul României și Guvernul Republicii Ecuador, care în cele ce urmează se vor numi părți contractante,

dornice de a întări și intensifica cooperarea economică și tehnica intre ambele țari, pe baza egalității și avantajului reciproc,

ținând seama de posibilitățile oferite de economiile lor și luând în considerație interesul reciproc de a promova și încuraja dezvoltarea economică și tehnică,

convinse că un acord care să reglementeze relațiile economice și tehnice bilaterale va crea un cadru adecvat pentru dezvoltarea și amplificarea acestor relații între persoanele fizice și juridice din cele două țări,

convin următoarele:

Articolul 1

Prezentul acord are ca obiect promovarea și dezvoltarea cooperării economice și tehnice intre cele două țări, pe baze mai largi, în avantajul reciproc.

De aceea, părțile contractante vor adopta măsurile pe care le consideră pertinente, în conformitate cu clauzele acestui acord și cu legile și reglementările țărilor lor, pentru a încuraja și a facilita cooperarea economică și tehnică între persoanele fizice și juridice din cele două țări.

Obiectivele acestei cooperări cuprind:

  • dezvoltarea economiilor naționale ale celor două țări și a nivelului de trai al popoarelor lor, satisfăcând necesitățile de materii prime, combustibili, energie, mașini și echipamente, produse agroalimentare, bunuri industriale de consum etc.;
  • încurajarea realizării de programe științifice și tehnologice și a fabricației de produse deficitare pentru cele două țări; utilizarea de tehnologii moderne și dotarea cu echipamente și utilaje de înalt nivel tehnic, care să asigure crearea volumului producției și a productivității muncii, creșterea nivelului tehnic și calitativ, a competitivității produselor obținute și economisirea de materii prime și materiale;
  • crearea de condiții pentru utilizarea eficientă a resurselor materiale și a capacităților de producție existente;
  • protejarea și ameliorarea mediului înconjurător;
  • încurajarea și promovarea de investiții reciproce în cele două țări, în diverse domenii de activitate.

Articolul 2

Părțile contractante vor acționa pentru realizarea unei cooperări economice și tehnice pe termen lung, în special în următoarele domenii:

  • industria construcțiilor de mașini;
  • industria electronică, electrotehnică, automatică;
  • industria chimică și petrochimică;
  • industria explorării și producției petroliere;
  • industria siderurgică și metalurgică;
  • industria lemnului și a materialelor de construcții
  • industria ușoară și a bunurilor de consum:
  • agricultura și industria alimentară;
  • energia;
  • informatică (calculatoare);
  • transporturi și telecomunicații;
  • construcții industriale și civile;
  • servicii, finanțe, bănci;
  • știință, tehnologie, pregătirea de cadre;
  • alte domenii de interes reciproc.

Domeniile menționate mai sus nu sunt restrictive persoanelor fizice și juridice din cele două țări. Cooperarea economică și tehnică se poate extinde și în alte domenii de interes reciproc.

Articolul 3

Cooperarea economică și tehnică dintre persoanele fizice și juridice din cele două țări se va realiza în următoarele forme:

a) efectuarea de lucrări și prospecțiuni, explorări și exploatări de zăcăminte de minerale utile; elaborarea de programe comune de cercetare, producție și Utilizare a resurselor energetice disponibile în cele două țări, inclusiv resurse noi de energie (nucleară, solară, eoliană, termală ș.a.); precum și resurse regenerabile de energie; realizarea de astfel de activități în comun, în cele două țări și în terțe țări;

b) efectuarea de studii, proiectare, construire și punere în funcțiune de obiective economice în cele două țări și/sau în terțe țări, precum și dezvoltarea sau modernizarea unor capacități de producție existente;

c) cooperarea în producția de echipamente, mașini, utilaje și alte produse, subansamble și piese de schimb, în vederea satisfacerii necesităților interne ale celor două țări și exportului în terțe țări;

d) producerea și comercializarea în comun de mărfuri, inclusiv în terțe țări;

e) prelucrarea de produse utilizând capacitățile disponibile ale celor două țări;

f) constituirea, pe teritoriul fiecăreia dintre țări sau în terțe țări, de societăți mixte sau proprii de producție și comercializare, de filiale ale acestora, de întreprinderi și companii ale celor două țări, reprezentanțe comerciale, birouri tehnico-comerciale, depozite de mărfuri și piese de schimb, ateliere de service și asistență tehnică, ateliere de reparații și altele similare care se vor conveni între persoanele fizice și juridice din cele două țări, în conformitate cu legile și reglementările în vigoare în acestea;

g) înființarea de birouri tehnice sau societăți mixte sau proprii de inginerie, consultanță, marketing pentru realizarea de proiecte, studii, lucrări de construcții și montaj în diferite domenii de activitate;

h) constituirea de bănci mixte, societăți mixte de transport și realizarea de obiective turistice;

i) cooperarea și prestarea de servicii în domeniile transportului și telecomunicațiilor, inclusiv în ceea ce privește Canalul Dunăre-Marea Neagră, porturilor și zonelor libere din cele două țâri și realizarea de aranjamente corespunzătoare în acest scop între autoritățile din cele două țări;

j) transferul de tehnologie, know-how, documentații, publicații, informații și cunoștințe tehnice și științifice, schimbul de experiență, licențe și brevete, trimiterile reciproce de specialiști și tehnicieni, pregătirea de personal pentru proiectele care se realizează în cooperare, precum și pentru alte activități care se vor stabili de comun acord de către partenerii interesați din cele două țări;

k) cooperarea pe terțe piețe în toate domeniile în care există interes reciproc, inclusiv participarea la realizarea în comun de proiecte în țările în curs de dezvoltare, cu finanțarea băncilor, și organismelor economice și financiare internaționale;

l) realizarea de vizite, contacte și activități de promovare a Cooperării între delegații și organisme economice, organizarea de târguri și expoziții, conferințe, seminarii și alte activități similare;

m) efectuarea în comun de lucrări de cercetare științifică pentru crearea de noi tipuri de mașini, aparate, materiale și produse, elaborarea de noi procedee tehnologice, perfecționarea tehnologiilor și produselor, inclusiv a celor achiziționate pe bază de licențe, livrarea reciprocă de asemenea- produse, schimbul de rezultate ale cercetărilor, de oameni de știință, cercetători și alte categorii de personal tehnic.

Formele de cooperare menționate mai sus nu sunt limitative persoanelor fizice și juridice din cele două țări, putându-se utiliza oricare altă formă de cooperare care va fi de interes.

Articolul 4

Punerea în aplicare a acestui acord va trebui să se realizeze prin intermediul negocierii și semnării de contracte și alte. înțelegeri specifice între persoane fizice și juridice din cele două țări pentru realizarea de obiective și activități de cooperare care să prevadă condițiile concrete de participare ale părților, precum și de livrare, plăți și alte obligații privind livrările, lucrările și serviciile ce se efectuează în conformitate cu prevederile prezentului acord, pe baza negocierii prețurilor între părțile la contract.

Articolul 5

Părțile contractante convin ca plățile rezultând din operațiunile prevăzute în prezentul acord să se facă în devize liber convertibile și/sau în produse care se vor conveni între părțile la contractul comercial, în proporțiile și la termenele ce se vor stabili pentru fiecare caz în parte.

Banca Națională a României și Banca Centrală a Republicii Ecuador vor putea să convină dispozițiile și procedurile bancare operative pentru îndeplinirea prevederilor prezentului acord.

Articolul 6

Părțile contractante își vor acorda reciproc tratamentul națiunii celei mai favorizate în domeniile și pentru activitățile obiect al prezentului acord, fără prejudicierea angajamentelor asumate de către părți ca membre ale unor uniuni vamale, zone de comerț liber sau organizații economice regionale.

Articolul 7

În conformitate cu legile și dispozițiile în vigoare, părțile contractante vor facilita acordarea de permise și autorizații pentru livrarea de bunuri și servicii prevăzute în prezentul acord, cât și pentru deplasarea de reprezentanți oficiali, experți, tehnicieni și consultanți care vor acționa pentru îndeplinirea sarcinilor rezultate din prezentul acord în ceea ce privește cooperarea economică și tehnică. Autoritățile din cele două țări vor sprijini activitatea acestor reprezentanți în realizarea prevederilor prezentului acord, asigurându-li-se de asemenea, condițiile de lucru adecvate.

În conformitate cu dispozițiile lor legale în vigoare, părțile contractante vor acorda facilități vamale și nu vor impune restricții la importurile și exporturile care se vor realiza pentru îndeplinirea prezentului acord.

Articolul 8

Partea contractantă care beneficiază de asistență tehnică va lua măsurile adecvate pentru a asigura condiții corespunzătoare de muncă și de viață persoanelor sau grupurilor de persoane trimise de către cealaltă parte contractantă pentru activitatea de asistență tehnică pentru activitățile de cooperare economică și tehnică convenite prin prezentul acord.

Condițiile concrete de asistență tehnică se vor stabili, pentru fiecare din activitățile și obiectivele de cooperare, prin intermediul contractelor și înțelegerilor care se vor încheia între persoanele fizice și juridice din cele două țări.

Articolul 9

Documentația tehnică și orice alte informații, pe care persoanele fizice și juridice din cele două țări le vor schimba în legătură cu activitățile și obiectivele de cooperare convenite pentru îndeplinirea prezentului acord, vor fi utilizate numai de către partea primitoare și vor fi transmise terților numai cu acordul furnizorului.

Acest schimb va trebui să se realizeze respectând reglementările privind confidențialitatea, în vigoare în respectivele țări.

Articolul 10

Pentru promovarea cooperării economice și tehnice, părțile contractante vor acorda o atenție deosebită problemelor specifice ale cooperării între întreprinderile mici și mijlocii

Articolul 11

Pentru îndeplinirea prevederilor prezentului acord și a altor acorduri economice și tehnice încheiate între cele două țări, părțile contractante convin ca, Comisia mixtă interguvernamentală, creată în baza Acordului comercial dintre guvernele celor două țări. semnat la Quito la 14 septembrie 1973, compusă din reprezentanți ai organismelor oficiale ale celor două țări, să funcționeze în continuare pentru a contribui la promovarea și intensificarea relațiilor economice bilaterale. Comisia mixtă interguvernamentală se va reuni anual, în sesiuni ordinare, alternativ în orașele București și Quito, la date care se vor stabili de comun acord, și în sesiuni extraordinare, la cererea oricăreia dintre părți.

Comisia mixtă interguvernamentală va elabora programe de cooperare economică și tehnică, de dezvoltare a schimburilor comerciale, va studia posibilitățile de cooperare în noi domenii și pentru noi activități și obiective și va propune părților contractante măsurile necesare pentru îndeplinirea prezentului acord și a altor aranjamente economice încheiate sau care se vor încheia între cele două țări.

Părțile contractante vor stabili, pe cale diplomatică, cu cel puțin 60 de zile înainte de data fixată pentru sesiunea Comisiei mixte interguvernamentale, ordinea de zi și programul de lucru al acesteia,

Articolul 12

Pentru a promova cooperarea și a îndeplini obiectivele prezentului acord, părțile contractante vor încuraja și facilita schimbul de informații cu privire la legile și reglementările țărilor lor referitoare la comerțul exterior și cooperarea economică și tehnică internațională, investiții, probleme financiare și bancare, posibilități de cooperare, inclusiv pe terțe piețe, facilități acordate de către părțile contractante și programele de dezvoltare economică a celor două țări.

Articolul 13

Prevederile prezentului acord nu vor afecta alte acorduri bilaterale convenite sau care se vor conveni și nu vor afecta nici drepturile și obligațiile părților contractante decurgând din prevederile acordurilor internaționale la care acestea sunt părți.

Articolul 14

Părțile contractante confirmă interesul lor în soluționarea rapidă și echitabilă, pe cât posibil pe cale amiabilă a eventualelor diferende rezultând din tranzacțiile comerciale încheiate între persoanele fizice și companiile din cele două țări, în baza prezentului acord.

Dacă nu este posibil, părțile la contract vor recurge la arbitraj. Arbitrajul va fi prevăzut în contractele de cooperare încheiate între persoanele fizice și juridice din cele două țări sau în înțelegeri separate, încheiate între acestea.

Articolul 15

În conformitate cu propriile lor obiective și politiei, părțile contractante vor colabora reciproc în soluționarea problemelor de interes comun privind cooperarea economică și tehnică.

Părțile contractante convin să se consulte, în cadrul sesiunilor Comisiei mixte interguvernamentale sau prin căi adecvate, la cererea oricăreia dintre părți, asupra problemelor privind interpretarea și aplicarea prezentului acord sau a altor aspecte relevante ale relațiilor lor de cooperare economică și tehnică.

Articolul 16

Prezentul acord va intra în vigoare la data la care părțile contractante își notifică reciproc îndeplinirea cerințelor lor legale interne. Acordul va avea o valabilitate de 5 ani, termen care se va prelungi în mod automat pe perioade succesive de 3 ani, în afară de cazul în care oricare dintre părțile contractante notifică în scris celeilalte părți intenția sa de a-i înceta valabilitatea, cu 6 luni înainte de data de valabilitate prevăzută mai sus.

Prezentul acord, la data la care va intra în vigoare, va înlocui Acordul de cooperare economică, industrială și tehnică între guvernele celor două țări, semnat la Quito la 14 septembrie 1973.

Articolul 17

Prezentul acord va putea fi extins sau modificat cu acordul ambelor părți contractante. Completările sau modificările respective vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile art. 16 din prezentul acord.

Articolul 18

Toate tranzacțiile încheiate în perioada de valabilitate a prezentului acord și neexecutate integral sau parțial la data expirării acestuia vor continua să se supună prevederilor sale.

Semnat la Quito, la data de 24 aprilie 1992. în două exemplare originale în limba română și în limba spaniolă, ambele texte având aceeași valoare.

Pentru Guvernul României, Nicolae Văcăroiu, secretar de stat la Ministerul Economiei și Finanțelor

Pentru Guvernul Republicii Ecuador, Diego Cordovez, ministrul relațiilor externe



Guvernul României

Hotărâre privind unele măsuri pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar înregistrat pe anul 1991

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Economiei și Finanțelor constituie la Casa de Economii și Consemnațiuni un depozit în sumă de 41,1 miliarde lei din echivalentul în lei al creditelor externe guvernamentale.

Art. 2. - Depozitul se constituie pe o durată de maximum 5 ani, începând cu anul 1992, cu o dobândă al cărei nivel este situat cu o unitate procentuală sub dobânda la depozitele populației pe termen la Casa de Economii și Consemnațiuni.

Art. 3. - Casa de Economii și Consemnațiuni va împrumuta Ministerul Economiei și Finanțelor pentru finanțarea deficitului bugetar pe anul 1991, în sumă de 41,1 miliarde lei, pentru care va primi o dobândă egala cu cea plătită pentru depozitul constituit.

Art. 4. - Reconstituirea depozitului din echivalentul în lei al creditelor guvernamentale urmează a se efectua în 5 rate anuale, plătibile la 30 noiembrie, cu acoperire din vânzarea titlurilor de stat către agenții economici, instituțiile financiare și populație, precum și din alte resurse care se vor aproba cu această destinație, în condițiile legii.

Art. 5. - Ministerul Economiei și Finanțelor și Casa de Economii și Consemnațiuni, pe baza convenției încheiate, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 22 iunie 1992 | Nr. 341.

Contrasemnează:

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea


Guvernul României

Hotărâre privind suplimentarea transferurilor de la bugetul de stat la bugetele locale, în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de organizarea și desfășurarea alegerilor locale pe anul 1992

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În aplicarea prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 855/1991 privind finanțarea alegerilor locale, se alocă, de la rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, suma de 966.378 mii lei, cu care se suplimentează transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale pe anul 1992, conform anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre guvernamentală.

Art. 2. - Ministerul Economiei și Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii bugetului de stat pe anul 1992, iar consiliile județene și Primăria municipiului București vor repartiza transferurile aprobate suplimentar, pe unități administrativ-teritoriale, în funcție de cheltuielile efectuate de fiecare comună, oraș, municipiu, sector al municipiului București.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 22 iunie 1992 | Nr. 342.

Contrasemnează:

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu, Teodor Mircea Vaida


Anexa

Situația suplimentării de la rezerva bugetară la dispoziția Guvernului a transferurilor acordate bugetelor locale pe anul 1992, în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de organizarea și desfășurarea alegerilor locale

- mii lei -

Județul Transfer suplimentar
1 2
total 968.378
1. Alba 17.681
2, Arad 18.175
3. Argeș 20.320
4. Bacău 27.000
5. Bihor 17.779
6. Bistrița-Năsăud 12.911
7. Botoșani 15.014
8. Brașov 28.260
9. Brăila 14.933
10. Buzău 11.064
11. Caraș-Severin 13.860
12. Călărași 13.629
13. Cluj 34.686
14. Constanța 30.277
15. Covasna 5.111
16. Dâmbovița 17.192
17. Dolj 20.340
18. Galați 18.154
19. Giurgiu 11.190
20. Gorj 8.520
21. Harghita 7.094
22. Hunedoara 16.250
23. Ialomița 8.460
24. Iași 28.998
25. Maramureș 16.224
26. Mehedinți 13,454
27. Mureș 19.167
28. Neamț 13.454
29. Olt 16.899
30. Prahova 28.385
31. Satu Mare 12.530
32. Sălaj 12.811
33. Sibiu 21.643
34. Suceava 23.102
35. Teleorman 22.056
36. Timiș 40.091
37. Tulcea 8.426
38. Vaslui 14.691
39. Vâlcea 11.059
40. Vrancea 12.298
41. Municipiul București 255.792
42. Sectorul agricol Ilfov 7.395


Referințe

  1. Anexele se comunică unităților interesate.