Monitorul Oficial 202/1993

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 7 aprilie 2012 10:28, autor: CivvicBot (discuție | contribuții) (convertesc issue:: la patru cifre.)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::0202 - Partea I - Luni, 23 august year::1993

Ordonanțe ale Guvernului României

Ordonanță privind achizițiile de bunuri și investiții publice

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al art. 1 lit. c) din Legea nr. 58/1993 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și autorizarea contractării și garantării unor credite externe, precum și a contractării unor împrumuturi de stat,

Guvernul României emite prezenta ordonanță.

Capitolul I
Prevederi generale

Art. 1. - Domeniul de aplicare

(1) Prezenta ordonanță reglementează toate achizițiile efectuate de entitățile achizitoare, definite de lege.

(2) Prezenta ordonanță nu se aplică în cazul:

a) achizițiilor publice care implică apărarea țării, ordinea publică și siguranța națională;
b) achizițiilor care fac obiectul unor excluderi, în baza unor reglementări ulterioare.

Art. 2. - Definiții

În sensul prezentei ordonanțe:

a) achizițiile de bunuri și investiții publice înseamnă obținerea de către o entitate achizitoare, în baza unui contract de achiziții publice prin cumpărare, închiriere sau cumpărare în rate de bunuri sau de investiții publice, inclusiv servicii legate de furnizarea respectivelor bunuri sau investiții publice, cu condiția ca valoarea acestor servicii să nu depășească valoarea bunurilor sau investițiilor publice cărora le corespund;

b) entitate achizitoare înseamnă:

I. Parlamentul și instituțiile aflate sub controlul acestuia;
II. Președinția;
III. Guvernul și autoritățile administrative prevăzute de art. 115, 120-122 din Constituția României și instituțiile bugetare subordonate acestora;
IV. Autoritățile judecătorești;
V. Ministerul Public;
VI. Instituțiile publice de învățământ superior;
VII. Academia Română și instituțiile subordonate acesteia;

c) bunurile se referă la produse, echipamente și alte obiecte fizice de orice fel și cu orice fel de descriere, inclusiv bunuri imobiliare;

d) investițiile publice reprezintă cheltuieli de capital, cheltuieli materiale și cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetele locale, din fondurile special constituite prin lege în afara acestor bugete și din credite externe garantate sau contractate direct de stat în vederea realizării, după caz, a următoarelor:

  • proiectarea și executarea de lucrări de construcții, inclusiv instalațiile aferente, de toate categoriile;
  • modernizări, transformări, extinderi și consolidări la construcții și instalații;
  • reparații capitale, reparații curente și demolări la construcții și instalații;
  • livrări și montaje de utilaje și echipamente tehnologice în cadrul investițiilor noi, al modernizărilor, al transformărilor și al extinderilor, precum și în cazul reparațiilor capitale;
  • lucrări de foraje, cartarea terenului, fotogrammetrie, cercetări seismologice și alte activități similare, cu condiția să fie de interes public;
  • prestări de servicii care contribuie la realizarea investițiilor publice (consultanță, asistență tehnică, proiectare etc.);

e) contractant înseamnă orice persoană fizică sau juridică, partener real sau potențial al entității achizitoare într-un contract de achiziție publică;

f) contract de achiziție publică înseamnă un contract încheiat între entitatea achizitoare și contractantul a cărui ofertă este câștigătoare;

g) garanția pentru oferta depusă reprezintă garanția furnizată entității achizitoare de către contractantul care înaintează o ofertă, prin care acesta din urmă se angajează să semneze contractul de achiziție în cazul în care oferta sa este câștigătoare. Garanția pentru oferta depusă poate consta din garanții bancare și asimilate acestora;

h) moneda include și moneda de cont.

Art. 3. - Calificarea contractanților

(1) Entitatea achizitoare poate să ceară contractanților care participă la procedura de achiziție, fără a aduce atingere dreptului contractanților de a-și proteja proprietatea intelectuală sau secretele comerciale, furnizarea documentelor doveditoare sau a oricărei informații considerată utilă și care îi permite să aprecieze că respectivii contractanți:

a) posedă competența tehnică, resursele financiare, echipamentul și alte mijloace fizice, capacitatea managerială, siguranță în desfășurarea operațiunilor proprii, experiența, reputația, personalul, care le permit să-și îndeplinească obligațiile rezultate din contractul de achiziție;
b) au capacitatea legală de a fi parte în contractul de achiziție;
c) nu sunt insolvabili, blocați financiar, în stare de faliment sau afacerile lor nu sunt administrate de către un judecător sindic, activitățile lor comerciale nu au fost suspendate. iar ei nu fac obiectul unei anchete legale pentru una din faptele menționate mai sus;
d) și-au îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor și a contribuției pentru asigurările sociale de stat;
e) managerii și prepușii lor implicați în mod direct în contractul de achiziție nu au fost condamnați în ultimii 5 ani pe teritoriul României pentru infracțiuni prevăzute în prezenta ordonanță, precum și pentru infracțiuni de dare ori luare de mită, primire de foloase necuvenite, trafic de influență, înșelăciune în dauna avutului particular sau public;
f) nu se află în situația prevăzută la art. 25.

(2) Orice condiție stabilită conform alin. (1) lit. a) va fi înscrisă în documentele de preselecție și, dacă este cazul, în caietul de sarcini și se va aplica în mod egal tuturor contractanților. O entitate achizitoare nu va impune nici un criteriu, condiție sau procedură referitoare la calificarea contractanților, altele decât cele prevăzute în alin. (1).

(3) Entitatea achizitoare va evalua calificarea contractanților în conformitate cu criteriile și procedurile menționate în documentele de preselecție sau în caietul de sarcini.

(4) a) În conformitate cu art. 5 alin. (1) și (3) entitatea achizitoare nu va stabili nici un criteriu, condiție sau procedură cu privire la calificarea contractanților, care ar produce o discriminare între contractanții români și cei străini.

b) De asemenea, entitatea achizitoare nu va stabili nici un criteriu, condiție sau procedură cu privire la calificarea contractanților, care ar produce o discriminare între contractanții reprezentând societăți comerciale private și contractanții reprezentând societăți comerciale cu capital de stat.

(5) Entitatea achizitoare poate descalifica un contractant în orice moment în cazul în care descoperă că informația furnizată privind calificarea respectivului contractant a fost falsă sau inexactă.

(6) Cu excepția cazului în care procedura de preselecție a avut loc, nici un contractant care cere să fie supus acestei proceduri nu va fi exclus de la participarea la procedura de achiziție publică pe motiv că nu a furnizat dovada că este calificat conform alin. (1), în condițiile în care contractantul se angajează să furnizeze o asemenea dovadă înaintea începerii examinării propunerilor, ofertelor, după caz, și dacă există motive de a crede că respectivul contractant va fi în stare să-și respecte angajamentul.

Art. 4. - Procedura de preselecție

(1) Entitatea achizitoare se poate angaja într-o procedură de preselecție cu scopul de a identifica, anterior trimiterii ofertelor, contractanții care sunt capabili să se angajeze într-un contract de achiziție, cu respectarea prevederilor de la art. 11. Prevederile art. 3 se vor aplica și procedurii de preselecție.

(2) Dacă entitatea achizitoare se angajează în procedura de preselecție va furniza un set de documente de preselecție fiecărui contractant care le solicită, în conformitate cu procedura specificată și, dacă este cazul, contra unei taxe pentru trimiterea respectivelor documente.

(3) Documentele de preselecție vor include cel puțin informațiile stabilite la art. 11.

(4) Entitatea achizitoare va face cunoscut fiecărui contractant care a înaintat o cere de preselecție, indiferent dacă respectivul contractant a fost selecționat sau nu, numele contractanților care au fost selecționați; numele acestora vor fi făcute cunoscute, la cerere, și opiniei publice. La procedura de achiziție publică au dreptul să participe numai contractanții care au fost selecționați.

(5) Entitatea achizitoare va comunica, la cerere, contractanților, care nu au fost selecționați, motivele respingerii, dar nu este obligată să ofere dovezi sau justificări privind faptele concrete care au fundamentat respingerea.

(6) Entitatea achizitoare poate cere unui contractant să-și reconfirme calificarea în concordanță cu aceleași criterii utilizate pentru preselecția respectivului contractant. Entitatea achizitoare va descalifica orice contractant care nu reușește să-și reconfirme calificarea și poate descalifica în orice moment un contractant dacă descoperă că informația furnizată pentru preselecție sau reconfirmare a fost falsă sau inexactă. Entitatea achizitoare va face cunoscut în mod prompt fiecărui contrastant, căruia i s-a cerut să-și reconfirme calificarea, dacă respectivul contractant a reușit sau nu să-și reconfirme calificarea.

Art. 5. - Participarea contractanților

(1) În cazul achiziției a cărei valoare depășește un cuantum stabilit prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Finanțelor și Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, contractanții pot participa la procedura de achiziție, indiferent de naționalitate, în condițiile în care contractanții români se bucură de un tratament similar în cadrul procedurilor de achiziție organizate de entitățile achizitoare din țările a căror naționalitate o are contractantul străin.

(2) Atunci când valoarea achiziției este mai mică decât cuantumul menționat la alin. (1), accesul la procedura de achiziție este permis doar contractanților români, cu excepția cazurilor menționate la alin. (3).

(3) În cazul în care contractanții români nu pot satisface cerințele înscrise în caietul de sarcini, entitatea achizitoare este abilitată să invite la procedura de achiziție și contractanți străini indiferent de naționalitate, chiar dacă valoarea contractului de achiziție este mai mică decât cuantumul menționat la alin. (1). Entitatea achizitoare va include în dosarul achiziției o justificare a motivelor și circumstanțelor pe baza cărora a fost luată decizia de admitere a participării contractanților străini.

(4) Entitatea achizitoare va preciza, chiar din momentul în care solicită participarea contractanților la procedura de achiziție, că aceștia pot participa la respectiva procedură, indiferent de naționalitate, în conformitate cu alin. (1) sau (3) sau că participarea este permisă doar contractanților români, conform alin. (2), după caz. Această precizare nu poate fi modificată mai târziu.

Art. 6. - Forme de comunicare

(1) Documentele, notificările, deciziile și alte comunicări, la care se face referire în prezenta ordonanță și care trebuie trimise de către entitatea achizitoare contractantului sau de către contractant către entitatea achizitoare, vor fi efectuate în formă scrisă sau orice altă formă care asigură înregistrarea actului, cu excepția ofertei a cărei formă va fi cea prevăzută prin reglementările de la art. 11.

(2) Ca o excepție de la alin. (1) comunicările între contractanți și entitatea achizitoare pot fi făcute prin telefon sau prin orice alt mijloc de comunicație care nu asigură înregistrarea conținutului comunicării, cu condiția ca imediat după aceea expeditorul comunicării să trimită o confirmare a acestei comunicări într-o formă care asigură înregistrarea acesteia.

(3) Entitatea achizitoare nu va face nici o discriminare între contractanți din punct de vedere al formei în care aceștia transmit sau primesc documente, notificări, decizii sau alte comunicări.

Art. 7. - Reguli privind documentele furnizate de contractanți

Atunci când cere legalizarea documentelor furnizate de contractanți pentru a-și demonstra capacitatea de participare la procedura de achiziție, entitatea achizitoare nu poate impune nici o condiție privind legalizarea documentelor, altele decât cele cerute de legislația în vigoare la momentul respectiv.

Art. 8. - Dosarul procedurii de achiziție

(1) Entitatea achizitoare va pregăti un dosar al procedurii de achiziție care va conține informațiile ce sunt prevăzute la art. 11.

(2) Contractanții pot pretinde despăgubiri pentru cheltuielile care le-au suportat pentru participarea la procedura de achiziție în cazul în care entitatea achizitoare nu a reușit să pregătească un dosar al procedurii de achiziție în concordanță cu prezentul articol.

Art. 9. - Respingerea contractanților care au dat mită

Entitatea achizitoare va respinge oferta, propunerea sau oferta de preț, în cazul în care contractantul care a înaintat-o a comis infracțiunea de dare de mită, trafic de influență și primirea de foloase necuvenite față de oricare prepus al entității achizitoare.

Capitolul II
Licitația

Art. 10. - Circumstanțele de utilizare a licitației

O entitate achizitoare își va desfășura activitatea numai pe baza procedurii de licitație, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta ordonanță. Cuantumurile de la care este necesară organizarea unei proceduri de licitație vor fi stabilite și actualizate prin hotărâri ale Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului. Este interzisă împărțirea contractului de achiziție în mai multe contracte de valoare mai mică în scopul de a evita organizarea unor proceduri de licitație.

Art. 11. - Formele de licitație

Formele de licitație sunt:

  • licitație publică deschisă fără preselecție;
  • licitație publică deschisă cu preselecție;
  • licitație publică restrânsă.

Procedurile de organizare a licitațiilor, prezentarea ofertelor și adjudecarea achizițiilor de bunuri și, respectiv, investiții publice se vor stabili de Ministerul Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, în termen de 30 de zile de la adoptarea prezentei ordonanțe, prin regulamente ce se vor aproba prin hotărâri ale Guvernului.

Art. 12. - Comisia de licitație

Pentru desfășurarea corespunzătoare a activității de licitație entitatea achizitoare numește prin decizie, pentru fiecare achiziție de bunuri și investiție publică în parte, o comisie pentru licitație.

Comisia pentru licitație răspunde de activitatea de deschidere, examinare, clarificare, evaluare și adjudecare a ofertelor pentru licitație publică pentru care a fost înființată.

Comisia pentru licitație este compusă din minimum 5 membri și va cuprinde:

  • președintele comisiei care este, de regulă, un specialist al entității achizitoare;
  • reprezentantul Ministerului Finanțelor;
  • reprezentantul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, numai în cazurile de achiziții de investiții publice;
  • alți reprezentanți, ca membri în comisia pentru licitație, care vor fi specialiști cu experiență profesională în domeniul achiziției publice respective și cu probitate morală.

Onorariile participanților în comisia pentru licitație, care nu sunt angajații permanenți ai entității achizitoare, se suportă de către entitatea achizitoare.

Art. 13. - Îndrumarea metodologică

Ministerul Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului vor asigura îndrumarea metodologică unitară privind organizarea, desfășurarea și adjudecarea licitațiilor pentru bunuri și investiții publice, elaborând norme, prescripții și reglementări pentru conținutul proiectelor, al documentelor de licitație, al conținutului ofertelor și contractarea lucrărilor.

Art. 14. - Achiziția prin cererea de oferte de preț

Entitatea achizitoare se poate angaja printr-o procedură de achiziție prin cerere de oferte de preț conform art. 15 pentru achiziționarea de bunuri disponibile imediat, care nu sunt produse conform specificațiilor entității achizitoare și pentru care există o piață stabilită, cu condiția ca valoarea estimată a contractului de achiziție să fie mai mică decât cuantumul prevăzut în reglementările de achiziție pentru organizarea unei licitații.

Art. 15. - Procedura cererii de oferte de preț

(1) Entitatea achizitoare va cere oferte de preț de la cât mai mulți contractanți, dar cel puțin de la trei, în măsura în care este posibil. Fiecărui contractant i se va cere detalierea prețului pe elemente componente, plecând de la structura care convine cel mai bine nevoilor de evaluare ale entității achizitoare.

(2) Fiecare contractant are voie să propună doar o singură ofertă de preț și nu poate schimba propunerea de ofertă de preț. Nu vor avea loc nici un fel de negocieri între entitatea achizitoare și un contractant cu privire la oferta de preț propusă de contractant.

(3) Contractul de achiziție va fi încheiat cu contractantul care a oferit cea mai scăzută ofertă de preț raportată la nevoile entității achizitoare.

Capitolul III
Achiziția dintr-o singură sursă

Art. 16. - Circumstanțele de utilizare a achiziției dintr-o singură sursă

Entitatea achizitoare poate achiziționa bunurile sau investițiile publice prin solicitarea unei propuneri sau oferte de preț la un singur contractant în următoarele circumstanțe:

a) bunurile sau investițiile publice pot fi furnizate doar de un singur contractant care are drepturi exclusive în privința bunurilor sau investițiilor publice de achiziționat, cum ar fi lucrările artistice speciale și lucrările sub protecția drepturilor de autor;

b) din cauză de forță majoră (calamități naturale, conflagrații etc.) care fac imposibilă aplicarea procedurii de licitație publică;

c) entitatea achizitoare care a achiziționat bunuri, echipamente sau tehnologie de la un anumit contractant hotărăște că o serie de elemente adiționale trebuie procurate de la același contractant din motive de standardizare sau pentru că se dorește compatibilitatea cu bunurile, echipamentele sau tehnologia deja existente, luând în considerare eficiența achiziției inițiale în ceea ce privește satisfacerea nevoilor entității achizitoare, dimensiunea restrânsă a respectivei achiziții în raport cu achiziția inițială, prețul rezonabil și inexistența unei alternative privind achiziționarea bunurilor în cauză; de asemenea, investițiile publice care nu pot fi realizate decât de furnizorul sau antreprenorul inițial al lucrării;

d) entitatea achizitoare caută să încheie un contract cu un contractant în scopul întreprinderii unor cercetări, experimentări, studii sau dezvoltări tehnologice, având ca scop achiziția unui prototip, cu excepția cazului în care contractul include producerea de bunuri în cantități care să creeze un profit comercial, ori să acopere costurile cercetării și dezvoltării.

Art. 17. - Justificarea alegerii metodelor de achiziție

O entitate achizitoare care utilizează una din metodele de achiziție prevăzute la art. 16 va include în dosarul achiziției o notă justificativă aprobată de conducătorul entității achizitoare privind motivele și circumstanțele pe care s-a bazat pentru a alege respectiva metodă de achiziție, împreună cu avizul Ministerului Finanțelor, în cazul achiziției de bunuri, și avizul comun al Ministerului Finanțelor și Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului pentru achizițiile de investiții publice.

Capitolul IV
Contravenții, sancțiuni și contestații

Art. 18. - Contravenții

Constituie contravenții și se sancționează următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni:

a) furnizarea de informații privind valoarea sau de altă natură, contractanților în fazele de licitații, anterior adjudecării, de către persoanele implicate oficial, direct sau indirect în organizarea licitațiilor;

b) obținerea de profituri de către investitori sau entitatea achizitoare, prin vânzarea documentelor licitațiilor la prețuri mai mari decât costul multiplicării acestor documente;

c) organizarea de licitații fără fonduri alocate în lei, precum și, după caz, în valută, necesare execuției lucrărilor;

d) organizarea de licitații în scopul testării prețurilor pieței;

e) organizarea de licitații, fără autorizațiile, avizele și aprobările necesare, anterior executării lucrărilor și achiziției bunurilor.

Art. 19. - Sancționarea contravențiilor

Contravențiile de la art. 18 lit. a) se sancționează cu amendă de la 150.000 la 200.000 lei, cele de la lit. b), cu amendă de la 200.000 la 500.000 lei, iar cele de la lit. c), d) și e), cu amendă de la 500.000 la 1.000.000 lei.

Contravențiile se constată și sancțiunile se aplică de către specialiști din cadrul Ministerului Finanțelor și Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, împuterniciți de către conducerile ministerelor respective.

Contravențiilor prevăzute la art. 18 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Art. 20. - Dreptul la contestație

(1) Orice contractant care participă sau dorește să participe la o procedură de achiziție în conformitate cu prezenta ordonanță și care consideră că suferă, că riscă să sufere sau că a suferit un prejudiciu datorită unui act sau unei decizii a entității achizitoare sau procedurii utilizate de aceasta, cu încălcarea unei prevederi a prezentei ordonanțe, poate înainta contestație împotriva actului, deciziei sau procedurii respective.

(2) Nu se va putea face contestație în baza prevederilor alin. (1) împotriva:

a) actelor, deciziilor sau procedurilor urmate de entitatea achizitoare cu privire la selectarea unei metode de achiziție;
b) admiterii, conform art. 5 alin. (2) la procedura de achiziție doar a contractanților români;
c) limitării cererii de oferte pentru licitație din considerente de economie și eficiență;
d) unei decizii de respingere a tuturor ofertelor luate de entitatea achizitoare anterior acceptării unei oferte.

Art. 21. - Contestația înaintată conducătorului entității achizitoare

(1) Orice contractant care participă la procedura de achiziție poate să înainteze o contestație scrisă conducătorului entității achizitoare în termen de 7 zile de la data la care contractantul care o înaintează a luat cunoștință de hotărârea de adjudecare.

(2) În cazul în care contestația nu este rezolvată pe cale amiabilă de către contractantul care a înaintat-o și entitatea achizitoare, conducătorul entității achizitoare căreia i s-a înmânat contestația va lua o decizie scrisă în termen de 10 zile de la data înregistrării respectivei contestații, cu avizul Ministerului Finanțelor, precum și al Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului pentru achiziții de investiții publice. Decizia va fi notificată de îndată contractantului care a înaintat contestația. Notificarea va menționa, de asemenea, motivele adoptării respectivei decizii și va indica măsurile corective care trebuie luate în cazul în care contestația este acceptată parțial sau în întregime. Decizia poate fi atacată în justiție potrivit art. 24.

(3) În cazul în care conducătorul entității achizitoare căreia i s-a înmânat contestația nu ia o decizie în intervalul specificat la alin. (2), contractantul care a înaintat respectiva contestație are dreptul să introducă o acțiune în justiție în conformitate cu art. 24.

Art. 22. - Reguli aplicabile contestației înaintate conform art. 21

(1) Imediat după ce a fost înaintată o contestație conform art. 21 conducătorul entității achizitoare va notifica contractantului câștigător contestația și conținutul ei.

(2) O copie a deciziei conducătorului entității achizitoare va fi trimisă de îndată atât contractantului care a înaintat entității achizitoare respectiva contestație, cât și contractantului a cărui ofertă a fost câștigătoare. După emiterea deciziei, contestația și decizia corespunzătoare vor fi, de îndată, puse la dispoziția oricărei persoane interesate, cu condiția ca nici o informație să nu fie dezvăluită, dacă dezvăluirea ei ar fi contrară legii, ar împiedica aplicarea legii, ar afecta interesul public, ar prejudicia interesul comercial legitim al părților sau ar afecta libera concurență.

Art. 23. - Suspendarea procedurii de achiziție

(1) Entitatea achizitoare poate include în contractul de achiziție o clauză suspensivă, în virtutea căreia conducătorul entității achizitoare poate suspenda pentru cel mult 30 de zile derularea contractului de achiziție pentru a proteja drepturile contractantului care înaintează contestația.

(2) Orice decizie luată de entitatea achizitoare în conformitate cu prevederile prezentului articol, ca și motivele și împrejurările care au dus la luarea respectivei decizii vor fi incluse în dosarul achiziției.

Art. 24. - Termenul de introducere a acțiunii în justiție

Acțiunea în justiție se va introduce în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei adoptate de conducătorul entității achizitoare sau de la data expirării termenului de 10 zile (zece) în care conducătorul entități achizitoare trebuie să ia respectiva decizie.

Art. 25. - Evidența specială

(1) Contractantul care va comite, el sau prepușii săi, vreo infracțiune ori contravenție la prezenta ordonanță va fi inclus pe o listă specială ținută de Ministerul Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului pentru investițiile publice, având interdicția de a intra într-un contract de achiziții publice pe o perioadă de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare sau a actului de sancționare contravențională. Ministerul Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului vor decide includerea pe lista de interdicție, la sesizarea entității achizitoare sau a organului de control care are din oficiu obligația sesizării.

(2) Decizia de includere pe lista de interdicție poate fi atacată în fața instanțelor judecătorești potrivit procedurii de drept comun.

Capitolul V
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 26. - Ministerul Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului vor elabora, vor actualiza și vor supune aprobării Guvernului reglementările necesare îndeplinirii obiectivelor și aplicării prezentei ordonanțe, precum și reglementările necesare pentru respectarea obligațiilor asumate de România prin angajamente internaționale care au legătură cu achizițiile de bunuri și investiții publice și care nu intră în contradicție cu prevederile prezentei ordonanțe.

Art. 27. - În măsura în care prezenta ordonanță intră în contradicție cu obligația României rezultând din:

a) un tratat sau orice altă formă de înțelegere care este parte alături de unu sau mai multe state;
b) o înțelegere cu o instituție financiară interguvernamentală internațională la care România este parte,

vor prevala prevederile tratatului sau înțelegerii.

Art. 28. - Admiterea la finanțare a achizițiilor de bunuri și investiții publice se va face pe baza contractului de achiziție publică încheiat de entitatea achizitoare cu contractantul câștigător al licitației.

Art. 29. - Toate licitațiile pentru investițiile publice organizate și în curs de desfășurare la data adoptării prezentei ordonanțe se vor definitiva pe baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 291/1991, cu modificările ulterioare.

Art. 30. - Prezenta ordonanță intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 31. - În momentul intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, orice dispoziții contrare se abrogă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 4 august 1993 | Nr. 12.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului,
Victor Dumitrache,
secretar de stat
Ministru de stat,
președintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică,
Mișu Negrițoiu


Ordonanță privind modificarea cuantumului taxelor de școlarizare, în valută, a cetățenilor din alte țări care studiază pe cont propriu în România

În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al art. 1 lit. c) din Legea nr. 58/1993 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și autorizarea contractării și garantării unor credite externe, precum și a contractării unor împrumuturi de stat,

Guvernul României emite prezenta ordonanță.

Art. 1. - Începând cu anul de învățământ 1993/1994, cuantumul taxelor de școlarizare, în valută, a cetățenilor din alte țări care studiază pe cont propriu în România, este cel prevăzut în anexă, care face parte integrantă din prezenta ordonanță.

Art. 2. - Sumele încasate din taxele de școlarizare prevăzute la art. 1 reprezintă surse de venit la fondul special pentru învățământ, constituit în condițiile legii.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 4 august 1993 | Nr. 13.

Contrasemnează:

Ministrul învățământului,
Liviu Maior
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Anexă

Taxele de școlarizare, în valută, ale cetățenilor din alte țări care studiază pe cont propriu în România, începând cu anul de învățământ 1993/1994

A. Învățământul cu frecvență
Profilul studiilor Nivelul studiilor
Învățământ liceal Învățământ superior Învățământ postuniversitar (specializare, doctorat)
- pentru elevi, indiferent de profil 215 $ lunar - -
- pentru învățământul tehnic, economic, universitar, agronomic și de educație fizică și sport - 320 $ lunar 340 $ lunar
- pentru învățământul medical și farmaceutic - 360 $ lunar 380 $ lunar
- pentru învățământul muzical și de arte plastice - 470 $ lunar 495 $ lunar
- pentru învățământul de artă dramatică, regie de teatru și film - 760 $ lunar 800 $ lunar

Taxele se plătesc pe întreaga durată a anului de studii, inclusiv pentru perioadele de practică prevăzute în planurile de învățământ. Taxele se plătesc cu anticipație pentru o perioadă de minimum 3 luni.

La taxele de mai sus se adaugă costul cazării și, respectiv, al mesei la cantină, în cazul în care se beneficiază de aceste servicii din partea instituției de învățământ.

B. Învățământul fără frecvență

a) Studenți: Pentru fiecare an de studii se plătesc taxele pentru 3 luni, la cuantumul corespunzător specialităților menționate la învățământul cu frecvență. Taxele se achită integral, anterior primei sesiuni de examene.

b) Doctorat: Se achită câte o lună de taxă de școlarizare prevăzută la profilul de studii forma cu frecvență, pentru:

  • colocviul de admitere;
  • fiecare examen și fiecare referat susținut.

La susținerea tezei se achită taxa prevăzută mai jos.

c) pentru susținerea unor examene:

Bacalaureat Diplomă de licență Teză de doctorat
- pentru elevi, indiferent de profilul liceului absolvit 380 S - -
- pentru învățământul tehnic, economic, universitar, agronomic și de educație fizică și sport - 805 $ 845 $
- pentru învățământul medical și farmaceutic - 950 $ 995 $
- pentru învățământul muzical și de arte plastice - 1.285 $ 1.350 $
- pentru învățământul de artă dramatică, regie de teatru și film - 1.475 $ 1.550 $

Orice alte cheltuieli personale se asigură de către cei în cauză (inclusiv cazarea și masa).


Ordonanță privind actualizarea taxei de studiu în învățământul superior de stat începând cu anul universitar 1993/1994 pentru studenții admiși peste planul de școlarizare aprobat prin hotărâre a Guvernului

În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al art. 1 lit. c) din Legea nr. 58/1993 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și autorizarea contractării și garantării unor credite externe, precum și a contractării unor împrumuturi de stat,

Guvernul României emite prezenta ordonanță.

Art. 1 - Cuantumul taxei de studiu pe tipuri de învățământ pentru anul universitar 1993/1994, pentru studenții admiși la instituțiile de învățământ superior de stat peste numărul de locuri aprobat prin hotărâre a Guvernului este prevăzut în anexa la prezenta ordonanță. Modalitățile de plată se aprobă de Ministerul Învățământului.

Art. 2. - Sumele încasate din taxa de studiu prevăzută în art. 1 reprezintă surse de venit la fondul special pentru învățământ, constituit în condițiile legii.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 4 august 1993 | Nr. 14.

Contrasemnează:

Ministrul învățământului,
Liviu Maior
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Anexă

Cuantumul taxelor de studiu în învățământul superior de stat pentru anul universitar 1993/1994 - lei -

Tipul de învățământ Forma lungă de învățământ Colegii universitare
Zi și seral Fără frecvență
Învățământ universitar 117.000 39.000 70.000
Învățământ medical 162.000 - 97.000
Învățământ tehnic 113.000 - 67.000
Învățământ agricol 201.000 - 121.000
Învățământ artistic (teatru și film) 567.000 - -
Învățământ de artă 230.000 - -
Învățământ economic 97.000 32.000 58.000
Învățământ de educație fizică 213.000 71.000 127.000
Învățământ de arhitectură 160.000 - 53.000


Ordonanță privind unele măsuri pentru restructurarea activității regiilor autonome

În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al art. 1 lit. b) din Legea nr. 58/1993 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și autorizarea contractării și garantării unor credite externe, precum și a contractării unor împrumuturi de stat,

Guvernul României emite prezenta ordonanță.

Art. 1. - Restructurarea activității regiilor autonome are drept scop asigurarea funcționării acestora pe principiul eficienței economice, încadrarea într-o disciplină financiară strictă, administrarea judicioasă a bunurilor proprietate publică, precum și reglementarea relațiilor dintre regiile autonome și administrația publică.

Art. 2. - Activitatea regiilor autonome care funcționează în domeniile stabilite potrivit Legii nr. 15/1990 trebuie să îndeplinească unul din următoarele criterii:

(1) să constituie monopol natural, în sensul unei activități de producție sau de prestări servicii, care, datorită necesității unor tehnologii specifice sau a unor investiții de capital cu costuri ridicate, nu se poate realiza în condiții de eficiență normală în unități concurențiale sau care ar deveni concurențiale pe termen scurt sau mediu;
(2) să fie de interes public;
(3) să producă bunuri și să presteze servicii esențiale pentru apărarea țării și siguranța națională.

Art. 3. - Regiile autonome a căror activitate nu se încadrează în prevederile art. 2 din prezenta ordonanță vor fi reorganizate în funcție de obiectul lor de activitate, parțial sau total, în societăți comerciale, de către Guvern sau, după caz, de către consiliile locale și consiliile județene, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe.

Cu această ocazie vor fi actualizate, cu respectarea prevederilor legii, regulamentele de organizare și funcționare ale regiilor autonome care își vor continua activitatea.

Art. 4. - Bunurile proprietate publică pe care regia le are în administrare, fiind inalienabile potrivit art. 135 alin. (5) din Constituția României, se evidențiază în mod distinct în patrimoniul regiei.

În cazurile în care, potrivit legii, în patrimoniul regiilor autonome, reflectat în bilanț, nu sunt cuprinse bunurile proprietate publică, evaluarea, evidențierea și dimensionarea lor se vor face extracontabil, în temeiul normelor metodologice aprobate de Guvern. Dacă regiile autonome se reorganizează ca societăți comerciale, bunurile proprietate publică nu vor putea fi aduse ca aport la capitalul social al societăți comerciale rezultate.

Art. 5. - Administrarea, de către regia autonomă, a bunurilor proprietate publică se face cu diligența unui bun proprietar. Ele pot fi concesionate, în condițiile legii, sau închiriate; închirierea acestor bunuri pe o perioadă mai mare de un an se aprobă de ministerul de resort.

Art. 6. - Crearea de noi bunuri proprietate publică, din categoria celor stabilite de Guvern ca fiind de interes național, precum și dezafectarea unor asemenea bunuri se poate face numai cu aprobarea Guvernului, pentru regiile autonome de interes național și cu aprobarea consiliilor locale ori a consiliilor județene, în cazul regiilor autonome de interes local sau județean.

Art. 7. - Guvernul poate institui orice formă de control al prețurilor și tarifelor la bunurile și serviciile de interes public, care fac obiectul activității regiilor autonome, pentru care concurența este exclusă, substanțial restrânsă sau împiedicată datorită existenței unei situații de monopol.

Art. 8. - Din veniturile realizate, regia autonomă acoperă toate cheltuielile evidențiate în costuri, precum și cheltuielile și plățile prevăzute a fi suportate direct din venituri, potrivit Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, cu modificările ulterioare.

Partea din venituri rămasă după acoperirea cheltuielilor și plăților prevăzute la alin. 1, inclusiv a impozitului pe profit, reprezintă profitul net al regiei. Din acest profit, până la 10% se utilizează pentru constituirea unui fond de participare a salariaților la profit. Din partea rămasă, minimum 50% se varsă la bugetul de stat sau, după caz, la bugetul unității administrativ-teritoriale, restul putând fi utilizat pentru constituirea altor fonduri, pe baza hotărârii conducerii regiei, cu aprobarea ministerului de resort.

Pe parcursul exercițiului financiar, reținerea din venituri a sumelor pentru constituirea fondurilor prevăzute de lege, precum și pentru asigurarea unor necesități sociale proprii se efectuează numai după plata de către regie, în ordine, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor de asigurări sociale și a celorlalte vărsăminte stabilite de lege.

Art. 9. - Bugetul de venituri și cheltuieli al regiilor autonome de interes național se aprobă de Guvern. Extrasul bugetului de venituri și cheltuieli al acestor regii constituie anexă la bugetul de stat și se supune legiferării o dată cu acesta.

Bugetul de venituri și cheltuieli al regiilor autonome de interes local și de interes județean se aprobă, după caz, de consiliile locale sau consiliile județene, o dată cu bugetul unității administrativ-teritoriale în cauză.

Art. 10. - În cazul angajării răspunderii contractuale sau delictuale a regiei autonome, creditorii pot cere executarea silită numai asupra bunurilor din proprietatea regiei.

Bunurile proprietate publică fiind, potrivit art. 135 alin. (5) din Constituția României, inalienabile, se interzice regiilor autonome să constituie garanții de orice fel cu privire la aceste bunuri.

Art. 11. - În scopul dezvoltării, conservării și exploatării bunurilor proprietate publică administrate de regiile autonome de interes național, Ministerul Finanțelor, pentru credite de până la 500 milioane lei, și Guvernul, pentru credite de valori mai mari, pot garanta rambursarea acestor credite. În cazul regiilor autonome de interes local și de interes județean, garanția poate fi dată de consiliul local sau, după caz, de consiliul județean, în limita prevederilor din bugetul unității administrativ-teritoriale.

Art. 12. - Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situația în care, în cursul unui an, mijloacele regiei autonome nu sunt suficiente, aceasta poate contracta credite cu societățile comerciale bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent sau poate emite titluri negociabile pe piață, în aceeași limită.

Contractarea de credite peste plafonul stabilit se face cu aprobarea Ministerului Finanțelor sau, după caz, a direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat.

Categoriile de titluri negociabile sunt cele stabilite de lege.

Art. 13. - Regia autonomă hotărăște cu privire la investițiile ce urmează a fi realizate potrivit obiectului său de activitate, finanțarea efectuându-se din surse proprii și credite bancare, cu excepția investițiilor care intră sub incidența art. 6 și art. 11.

În cazul investițiilor, altele decât cele prevăzute la art. 6, finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, limita de finanțare se aprobă o dată cu legile de adoptare a acestora, iar regia autonomă are obligația ca în execuția bugetului de venituri și cheltuieli să se încadreze în alocațiile bugetare aprobate.

Execuția investițiilor prevăzute la alin. 1 și 2 se adjudecă pe bază de licitație publică, organizată potrivit legii care reglementează achizițiile publice.

Contractarea de credite mai mari de 500 milioane lei, în vederea realizării de investiții de natura celor prevăzute la alin. 1 și 2, se efectuează cu aprobarea ministerului de resort, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finanțelor, în cazul regiilor autonome de interes național și al direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, pentru regiile autonome de interes local și județean.

Art. 14. - Activitatea curentă a regiei autonome este condusă de un director general sau un director numit de ministerul de resort. Directorul general sau, după caz, directorul este, totodată, președintele consiliului de administrație al regiei autonome.

Art. 15. - Până la 31 decembrie 1993, regiile autonome vor proceda la inventarierea patrimoniilor lor și delimitarea, în cadrul acestora, a bunurilor proprietate publică, pe baza prevederilor legale existente. Operațiunile de inventariere se vor desfășura sub coordonarea ministerului de resort.

Art. 16. - Plafoanele valorice prevăzute în art. 11 și art. 13 alin. 4 din prezenta ordonanță și în art. 5 alin. 3 din Legea nr. 15/1990 vor fi actualizate de Guvern, în vederea menținerii valorii lor reale.

Art. 17. - În înțelesul prezentei ordonanțe, ministerul de resort este, după caz, organul de specialitate al administrației publice centrale, consiliul local sau consiliul județean sub a căror autoritate funcționează regiile autonome.

Art. 18. - Constituie contravenții, în măsura în care, potrivit legii penale, nu sunt infracțiuni, încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 6, art. 11, art. 12 alin. 2, art. 13 alin. 4 din prezenta ordonanță, precum și încălcarea obligației prevăzute în art. 5 alin. 3 din Legea nr. 15/1990.

Contravențiile prevăzute la alineatul precedent se sancționează cu amendă de la 500.000 la 1.500.000 lei.

Art. 19. - Contravențiile prevăzute la art. 18 se constată, iar amenda se aplică de persoanele împuternicite de Ministerul Finanțelor.

Contravențiilor prevăzute la art. 18 le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Art. 20. - Se abrogă art. 6, art. 8, art. 9 alin. 1, art. 10 și art. 15 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei ordonanțe.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 9 august 1993 | Nr. 15.

Contrasemnează:

Ministru de stat,
președintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică,
Mișu Negrițoiu
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu