Monitorul Oficial 152/1993
Monitorul Oficial al României
Anul V, Nr. issue::152 - Partea I - Miercuri, 7 iulie year::1993
Decrete și Legi
Președintele României
Decret privind aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenției consulare dintre România și Republica Polonă, semnată la București la 25 ianuarie 1993
În temeiul art. 91 alin. (1) și al art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,
Președintele României decretează:
Art. 1. - Se aprobă Convenția consulară dintre România și Republica Polonă, semnată la București la 25 ianuarie 1993.
Art. 2. - Convenția consulară dintre România și Republica Polonă, semnată la București la 25 ianuarie 1993, se supune spre ratificare Parlamentului.
Parlamentul României
Camera Deputaților
Senatul
Lege pentru ratificarea Convenției consulare dintre România și Republica Polonă, semnată la București la 25 ianuarie 1993
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se ratifică Convenția consulară dintre România și Republica Polonă, semnată la București la 25 ianuarie 1993.
Convenție Consulara intre România și Republica Polonă
România și Republica Polonă,
animate de dorința de a dezvolta și întări relațiile prietenești tradiționale între cele două țări, dorind să continue dezvoltarea cooperării și a relațiilor între cele două state, pe baza principiilor respectului reciproc, egalității suverane a statelor și integrității lor teritoriale, ca și a neamestecului în treburile lor interne,
animate de dorința de a reglementa și dezvolta relațiile consulare între cele două state pe bâza principiilor celor mai avansate facilități în domeniul protecției drepturilor și intereselor cetățenilor lor, au hotărât să încheie prezenta convenție consulară și au convenit următoarele:
Capitolul I
Dispoziții preliminate
Articolul 1
Definiții
1. În înțelesul prezentei convenții, expresiile următoare se înțeleg așa cum se precizează mai jos:
a) prin post consular se înțelege orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agenție consulară;
b) prin circumscripție consulară se înțelege teritoriul atribuit unui post consular pentru exercitarea funcțiilor consulare;
c) prin șef de post consular se înțelege persoana însărcinată să acționeze în această calitate;
d) prin funcționar consular se înțelege price persoană, inclusiv șeful de post consular, însărcinată în această calitate cu exercitarea funcțiilor consulare;
e) prin angajat consular se înțelege orice persoană angajată în serviciile administrative sau tehnice;
f) prin membru al personalului de serviciu se înțelege orice persoană afectată serviciului casnic al unui post consular ;
g) prin membru al postului consular se înțelege funcționarii consulari, angajații consulari și membrii personalului de serviciu;
h) prin membru al personalului particular se înțelege o persoană folosită în mod exclusiv în serviciul particular al unui membru al postului consular;
i) prin membru de familie se înțelege soțul sau soția membrului postului consular, copiii și părinții lor, cu condiția ca aceste persoane să locuiască împreună și să rămână în întreținerea membrului postului consular ,
j) prin localuri consulare se înțelege clădirile sau părțile din clădiri și terenul aferent care, indiferent în a cui proprietate se află, sunt folosite exclusiv pentru postul consular;
k) prin arhive consulare se înțelege toate hârtiile, documentele, corespondența, cărțile, filmele, mijloacele tehnice folosite pentru culegerea și utilizarea informațiilor, registrele postului consular, precum și materialul de cifru, fișierele și mobilierul destinate să le protejeze și să le conserve;
1) prin navă se înțelege orice unitate plutitoare, autorizată să arboreze pavilionul statului trimițător potrivii legilor sale, cu excepția navelor militare;
m) prin aeronavă se înțelege orice unitate zburătoare înregistrată în statul trimițător, purtând însemnele de înregistrare ale acestui stat, cu excepția unităților zburătoare militare.
2. Dispozițiile prezentei convenții, aplicabile cetățenilor statului trimițător, sunt aplicabile, de asemenea, atunci când contextul admite, persoanelor juridice și altor subiecți fără statut de personalitate juridică, constituiți conform legislației statului trimițător și care își au sediul social în acest stat.
Capitolul II
Stabilirea de posturi consulare și numirea membrilor posturilor consulare
Articolul 2
Stabilirea unui post consular
1. Un post consular nu poate fi stabilit pe teritoriul statului de reședință decât cu consimțământul acestui stat.
2. Sediul postului consular, clasa și circumscripția consulară sunt fixate de stalul trimițător și supuse aprobării statului de reședință. Modificări ulterioare nu pot fi aduse de statul trimițător sediului postului consular, clasei sau circumscripției sale consulare decât cu consimțământul statului de reședință.
Articolul 3
Numirea și admiterea șefului de post consular
1. Șeful de post consular este numit de statul trimițător și este admis pentru exercitarea funcțiilor sale de către statul de reședință.
2. Sub rezerva dispozițiilor prezentei convenții, modalitățile de numire și de admitere a șefului de post consular sunt fixate prin legile, regulamentele și uzanțele statului trimițător și, respectiv, ale statului de reședință.
Articolul 4
Patenta consulară sau notificarea numirii
1. Șeful de post consular primește de la statul trimițător un document sub formă de patentă sau un act similar, întocmit pentru fiecare numire, atestând calitatea sa și indicând, ca regulă generală, numele și prenumele său, categoria și clasa sa, circumscripția consulară și sediul postului consular.
2. Statul trimițător transmite patenta sau actul similar, pe cale diplomatică sau pe orice altă cale potrivită, guvernului statului pe teritoriul căruia șeful de post consular trebuie să-și exercite funcțiile.
3. Dacă statul de reședință este de acord, statul trimițător poate înlocui patenta sau actul similar printr-o notificare cuprinzând indicațiile prevăzute la paragraful 1 din prezentul articol.
Articolul 5
Exequaturul
1. Șeful de post consular este admis să-și exercite funcțiile printr-o autorizație a statului de reședință, denumită exequatur, oricare ar fi forma acestei autorizații.
2. Statul care refuză să elibereze un exequatur nu este obligat să comunice statului trimițător motivele refuzului său.
3. Sub rezerva prevederilor art. 6 și 8, șeful de post consular nu poate intra în funcție înainte de a fi primit exequaturul.
Articolul 6
Admiterea provizorie a șefilor de post consular
În timpul cât așteaptă eliberarea exequaturului, șeful de post consular poate fi admis în mod provizoriu să exercite funcțiile sale. În acest caz, dispozițiile prezentei convenții sunt aplicabile.
Articolul 7
Exercitarea cu titlu temporar a funcțiilor șefului de post consular
1. Dacă șeful postului consular este împiedicat să-și exercite funcțiile sau dacă postul său este vacant, un gerant interimar poate acționa cu titlu provizoriu în calitate de șef al postului consular.
2. Numele și prenumele gerantului interimar sunt notificate de către misiunea diplomatică a statului trimițător sau, în lipsa unei misiuni diplomatice a acestui stat în statul de reședință, de către șeful postului consular sau, în cazul în care acesta este împiedicat să o facă, de către orice autoritate competentă a statului trimițător Ministerului Afacerilor Externe al statului de . reședință sau autorității desemnate de acest minister. în general, această notificare trebuie făcuta în prealabil. Statul de reședință poate supune consimțământului său admiterea ca gerant interimar a unei persoane care nu este nici agent diplomatic, nici funcționar consular al statului trimițător în statul de reședință.
3. Autoritățile competente ale statului de reședință trebuie să acorde asistență și protecție gerantului interimar, în perioada gestiunii sale, dispozițiile prezentei convenții îi sunt aplicabile în aceeași măsură ca și șefului de post consular respectiv.
4. Dacă, în circumstanțele prevăzute la paragraful 1 din acest articol, un membru al personalului diplomatic al misiunii diplomatice sau un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe al statului trimițător este numit de acest stat în calitate de gerant interimar, acesta beneficiază de privilegii și imunități diplomatice.
Articolul 8
Notificarea către autoritățile circumscripției consulare
De îndată ce șeful postului consular a fost admis, chiar cu titlu provizoriu, să-și exercite funcțiile, statul de reședință este obligat să informeze imediat autoritățile competențe ale circumscripției consulare și să ia măsurile necesare pentru a-i permite să se achite de obligațiile misiuni sale și să beneficieze de tratamentul prevăzut prin prezenta convenție.
Articolul 9
Cetățenia funcționarilor consulari
Funcționarii consulari trebuie să aibă cetățenia statului trimițător.
Articolul 10
Exercitarea funcțiilor consulare într-un stat terț
Statul trimițător poate, după notificarea statelor interesate și dacă nici unul dintre acestea nu se opune în mod expres, să însărcineze un post consular stabilit într-un stat să-și asume exercitarea funcțiilor consulare într-un alt stat.
Articolul 11
Exercitarea funcțiilor consulare pentru un stat terț
După notificarea corespunzătoare făcută statului de reședință și dacă acesta nu se opune, un post consular al statului trimițător poate exercita funcții consulare în statul de reședință pentru un stat terț.
Articolul 12
Funcționari consulari onorifici
Fiecare dintre cele două părți contractante poate numi și primi funcționari consulari onorifici în cadrul relațiilor lor bilaterale, aplicând în privința acestor funcționari dispozițiile cap. III. din Convenția de la Viena asupra relațiilor consulare și, atunci când contextul permite, dispozițiile prezentei convenții.
Funcționarii consulari onorifici pot avea cetățenia statului trimițător, a statului de reședință sau a unui stat terț.
Articolul 13
Notificarea către statul de reședință a sosirilor și plecărilor
Sunt notificate în scris, la Ministerul Afacerilor Externe al statului de reședință:
a) sosirea unui membru al postului consular după numire, plecarea sa definitivă sau încetarea exercitării funcțiilor sale, precum și orice alte schimbări referitoare la statutul său, care pot să se producă în cursul serviciului său la postul consular;
b) sosirea și plecarea definitivă a unei persoane din familia unui membru al postului consular și, dacă este cazul, faptul că o persoană devine sau încetează a mai fi membru al familiei;
c) sosirea și plecarea definitivă a unui membrii al personalului particular și încetarea serviciului său;
d) angajarea și concedierea unei persoane care își are domiciliul în statul de reședință ca membru al postului consular sau ca membru al personalului particular.
Articolul 14
Documente de identitate
1. Autoritățile competente ale statului de reședință eliberează, în mod gratuit, fiecărui funcționar consular un document care să ateste identitatea și calitatea sa, menționând funcțiile pe care le îndeplinește,
2. Dispozițiile paragrafului 1 din prezentul articol se aplică și angajaților consulari, membrilor personalului de serviciu și membrilor personalului particular, cu condiția ca aceste persoane să nu fie nici cetățeni, nici rezidenți ai statului de reședință.
Articolul 15
Încetarea funcțiilor unui membru al unui post consular
1. Funcțiile unui membru al unui post consular încetează, îndeosebi, prin:
a) notificarea de către statul trimițător către statul de reședință a faptului că funcțiile lui au încetat;
b) retragerea exequaturului;
c) notificarea statului de reședință către statul trimițător a faptului că el a încetat să mai considere persoana în cauză ca membru al postului consular.
2. Statul de reședință poate, în orice moment, și fără a fi obligat să-și motiveze decizia, să comunice pe cale diplomatică statului trimițător ca exequaturul acordat șefului postului consular se retrage sau că un funcționar consular este declarat persona non grata sau că orice alt membru al postului consular nu mai este acceptabil. în acest caz, statul trimițător recheamă persoana în cauză, dacă aceasta a intrat deja în exercițiul funcțiunilor sale. Dacă statul trimițător nu execută într-un termen rezonabil această obligație, statul de reședință poate înceta să considere persoana în cauză membru al postului consular.
Capitolul III
Facilități, privilegii și imunități
Articolul 16
Facilități acordate postului consular pentru activitatea sa
Statul de reședință- acordă postului consular orice înlesniri pentru îndeplinirea funcțiilor consulare și ia măsurile necesare pentru ca membrii postului consular să-și poată exercita activitatea oficială și să beneficieze de privilegiile și imunitățile prevăzute în prezenta convenție.
Articolul 17
Folosirea drapelului și a stemei naționale
1. Statul trimițător are dreptul de a folosi drapelul său național și scutul cu stema sa de stat în statul de reședință, conform prevederilor prezentului articol.
2. Drapelul național al statului trimițător poate fi arborat pe clădirea ocupată de postul consular, pe reședința șefului postului consular și pe mijloacele sale de transport, atunci când acestea sunt folosite în interes oficial.
3. Stema statului trimițător având o inscripție corespunzătoare, în limba statului trimițător și cea a statului de reședință, care să indice postul consular poate fi pusă pe clădirea postului consular și pe reședința șefului postului consular.
4. În exercitarea dreptului acordat prin prezentul articol, se va ține seama de legile, regulamentele și uzanțele statului de reședință.
Articolul 18
Locuințe
Statul de reședință sprijină statul trimițător, în cadrul legilor și reglementărilor sale, să-și procure localurile necesare postului consular și, în caz de nevoie, locuințe convenabile pentru membrii postului consular.
Articolul 19
Achiziționarea de terenuri și de clădiri
1. Statul trimițător are dreptul, în cadrul legilor și reglementărilor statului de reședință:
a) să achiziționeze, posede sau să închirieze terenuri, clădiri sau părți de clădiri destinate birourilor postului consular, reședinței șefului de post consular sau locuințelor celorlalți membri ai postului consular;
b) să construiască sau să amenajeze, în aceleași scopuri, clădirile aflate pe terenurile cumpărate;
c) să transfere proprietatea terenurilor, clădirilor sau unor părți din clădiri astfel achiziționate sau construite,
2. Dispozițiile paragrafului 1 din prezentul articol nu dispensează statul trimițător de obligația de a respecta reglementările și restricțiile în materie de construcții, urbanism, protecția ansamblurilor arhitectonice și monumentelor, cu aplicare pe teritoriul unde se află terenurile, clădirile sau părți de clădiri destinate localurilor consulare.
Articolul 20
Inviolabilitatea localurilor consulare și a reședinței
1. Localurile consulare, ca și reședința șefului postului consular, sunt inviolabile. Autoritățile statului de reședință nu pot pătrunde în acestea decât cu consimțământul șefului postului consular, șefului misiunii diplomatice a statului trimițător sau al persoanei desemnate de unul dintre aceștia.
2. Statul de reședință are obligația specială de a lua orice măsuri necesare pentru a împiedica violarea sau deteriorarea localurilor consulare și pentru a împiedica tulburarea liniștii postului consular sau atingerea demnității sale.
Articolul 21
Scutirea de rechiziție
Localurile consulare, reședința șefului de post consular și locuințele celorlalți membri ai postului consular, mobilierul lor, bunurile postului consular ca și mijloacele de transport nu pot face obiectul nici unei forme de rechiziție în scopuri de apărare națională sau de utilitate publică.
Articolul 22
Scutirea fiscală a localurilor consulare și a mijloacelor de transport
1. Localurile consulare și reședința șefului de post consular, ca și locuințele membrilor postului consular, asupra cărora statul trimițător sau orice persoană acționând în numele acestui stat este proprietar sau locatar, sunt scutite de orice impozite și taxe de orice fel, naționale, regionale sau comunale, cu excepția taxelor percepute ca remunerare pentru servicii prestate.
2. Scutirea fiscală prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol nu se aplică acestor impozite și taxe când, după legile și regulamentele statului de reședință, ele sunt în sarcina persoanei care a contractat cu statul trimițător sau cu persoana care acționează în numele acestui stat.
3. Dispozițiile prezentului articol se aplică, de asemenea; mijloacelor de transport folosite pentru nevoile postului consular.
Articolul 23
Inviolabilitatea arhivelor și documentelor consulare
Arhivele și documentele consulare sunt inviolabile în orice moment și în orice loc s-ar găsi,
Articolul 24
Libertatea de comunicare
1. Statul de reședință permite și protejează libera comunicare a postului consular pentru orice scopuri oficiale.
Comunicând cu guvernul, cu misiunile diplomatice și cu celelalte posturi consulare ale statului trimițător, oriunde s-ar găsi ele, postul consular poate folosi toate mijloacele de comunicație potrivite, inclusiv curierii diplomatici sau consulari, valiza diplomatică sau consulară și mesajele în cod sau cifrate. Totuși, postul consular nu poate instala și utiliza un post de radioemisie decât cu asentimentul statului de reședință.
2. Corespondența oficială a postului consular este inviolabilă. Prin expresia corespondență oficială se înțelege întreaga corespondență referitoare la postul consular și la funcțiile sale.
3. Valiza consulară nu trebuie să fie nici deschisă și nici reținută. Totuși, dacă autoritățile competente ale statului de reședință au motive serioase să creadă că valiza conține alte obiecte decât corespondența, documentele și obiectele vizate în paragraful 4 din prezentul articol, ele pot cere ca valiza să fie deschisă în prezența lor de către lin reprezentant autorizat al statului trimițător. Dacă autoritățile statului trimițător refuză să satisfacă cererea, valiza este înapoiată la locul de origine.
4. Coletele care constituie valiza consulară trebuie să poarte semne exterioare vizibile ale caracterului lor și nu pot conține decât corespondență oficială și documente sau obiecte destinate exclusiv pentru folosință oficială.
5. Curierul consular trebuie să poarte un document oficial în care să se ateste calitatea sa și să se precizeze numărul de colete care constituie valiza consulară. Afară de cazul când statul de reședință consimte la aceasta, el nu trebuie să fie nici cetățean al statului de reședință nici când el este cetățean al statului trimițător, o persoană cu reședința permanentă în statul de reședință. În exercitarea funcțiilor sale, acest curier este protejat de către statul de reședință. El se bucură de inviolabilitatea persoanei sale și nu poate fi supus nici unei forme de arest, de detenție sau altei forme de limitare a libertății sale personale.
6. Stalul trimițător, misiunile sale diplomatice și posturile sale consulare pot desemna curieri consulari ad-hoc. În acest caz, prevederile paragrafului 5 din prezentul articol sunt, de asemenea, aplicabile, sub rezerva că imunitățile care sunt menționate în el Vor înceta să se aplice din momentul în care curierul va fi remis destinatarului valiza consulară pe care o are în grijă.
7. Valiza consulară poate fi încredințată comandantului unei nave sau al unei aeronave care trebuie să sosească într-un punct de intrare autorizat. Acest comandant trebuie să poarte un document oficial indicând numărul de colete care constituie valiza, dar el nu este considerat curier consular. Printr-un aranjament cu autoritățile locale competente, postul consular poate trimite pe unul dintre membrii săi să ia valiza, în mod direct și liber, de la comandantul navei sau al aeronavei și să-i predea o asemenea valiză în același mod.
Articolul 25
Protecția funcționarilor consulari
Statul de reședință va trata pe funcționarii consulari cu respectul cuvenit și va lua toate măsurile necesare pentru a împiedica orice atingere adusă persoanei, libertății și demnității lor.
Articolul 26
Inviolabilitatea personală și imunitatea de jurisdicție
1 Funcționarul consular beneficiază de imunitate de jurisdicție în statul de reședință în materie penală, civilă și administrativă. El beneficiază de inviolabilitate personală și nu poate fi nici arestat, nici deținut, nici privat de libertate sub nici o formă.
2. Angajatul consular și membrul personalului de serviciu beneficiază de imunitate de jurisdicție în statul de reședință în materie penală, civilă și administrativă pentru actele îndeplinite în exercitarea funcțiilor lor oficiale.
3. Dispozițiile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică cauzelor civile:
a) rezultând din încheierea, de către un membru al postului consular, a unui contract în care interesatul nu figurează în mod expres sau implicit în calitate de reprezentant al statului trimițător;
b) intentate pentru o pagubă rezultată dintr-un accident cauzat în statul de reședință de către un membru al postului consular, indiferent de felul mijlocului de transport;
c) referitoare la succesiuni în care un membru al postului consular, considerat ca persoană particulară acționează în calitate de moștenitor, de legatar, de executor testamentar, de administrator sau curator al unei succesiuni.
Articolul 27
Obligația de a depune ca martor
1. Membrii postului consular pot fi chemați să depună ca martori la cererea autorităților judiciare sau altor autorități competente ale statului de reședință. Totuși, nici o măsură coercitivă sau altă sancțiune nu va putea fi luată față de funcționarii consulari.
Angajatul consular și membrul personalului de serviciu nu trebuie să refuze să depună ca martor dacă nu se află în situația menționată la paragraful 3 din prezentul articol.
2. Autoritatea care solicită mărturia trebuie să evite a împiedica funcționarul consular în îndeplinirea funcțiilor sale. Ea poate să obțină mărturia lui la reședința lui, la postul consular, sau să accepte o declarație scrisă din partea sa ori de câte ori acest lucru este posibil.
3. Membrii postului consular nu sunt obligați să depună mărturie asupra faptelor care au legătură cu exercitarea funcțiilor lor și să prezinte corespondența și documentele oficiale referitoare la acestea. Ei au, de asemenea, dreptul de a refuza să depună mărturie în calitate de experți asupra legislației statului trimițător.
Această dispoziție este aplicabilă și membrilor personalului particular atunci când este vorba de fapte legate de activitatea postului consular
Articolul 28
Renunțarea la privilegii și imunități
1. Statul trimițător poate renunța la privilegiile și imunitățile prevăzute în art. 26 paragraful ? și ? și art. 27. Această renunțare trebuie să fie întotdeauna expresă și comunicată în scris statului de reședință.
2. Dacă un membru al postului consular angajează o procedură într-o materie în care ar beneficia de imunitatea de jurisdicție, el nu poate invoca imunitatea de jurisdicție față de nici o cerere reconvențională legată direct de cererea principală.
3. Renunțarea la imunitatea de jurisdicție pentru o activitate civilă sau administrativă nu este considerată ca renunțare la imunitate în ceea ce privește măsurile de executare a hotărârii. Pentru aceste măsuri de executare este necesară o renunțare distinctă.
Articolul 29
Scutirea de prestații personale și reale
Statul de reședință scutește pe membrii postului consular de orice prestații personale și de orice servicii de interes public, indiferent de caracterul lor, ca și de sarcinile militare, cum ar fi rechizițiile, contribuțiile și încartiruirile militare.
Articolul 30
Scutirea de obligația de înmatriculare a străinilor
Membrii postului consular sunt scutiți de toate obligațiile prevăzute de legile și regulamentele statului de reședință în materie de înmatriculare a străinilor, de permise de ședere ca și de alte formalități privind străinii.
Articolul 31
Scutirea fiscală
1. Membrii postului consular sunt scutiți de orice impozite și taxe, personale și reale, naționale, regionale și comunale, cu excepția:
a) impozitelor indirecte încorporate în mod normal în prețul mărfurilor sau serviciilor;
b) impozitelor și taxelor pe bunurile imobile particulare situate pe teritoriul statului de reședință, sub rezerva dispozițiilor art. 22;
c) drepturilor de succesiune și de mutație percepute de către statul de reședință, sub rezerva prevederilor art. 33;
d) impozitelor și taxelor pe orice fel de venituri particulare care-și au sursa în statul de reședință;
e) drepturilor percepute ca remunerare a serviciilor particulare prestate;
f) taxelor de înregistrare, de grefă, de ipotecă și de timbru, sub rezerva dispozițiilor, art, 22.
2. Membrii postului consular care angajează persoane ale căror retribuții sau salarii nu sunt scutite de impozitul pe venit în statul de reședință trebuie sa respecte obligațiile pe care legile și reglementările acestui stat le impun în materie de percepere a impozitului pe venit.
Articolul 32
Scutirea de taxe vamale și de control vamal
1. În conformitate cu legile și regulamentele sale, statul de reședință autorizează intrarea și ieșirea și acordă scutirea de orice taxe vamale, taxe și alte redevențe conexe, altele decât cheltuielile de depozitare, de transport și cheltuieli pentru servicii similare pentru:
a) obiectele destinate folosirii oficiale a postului consular;
b) obiectele destinate uzului personal al funcționarului consular, inclusiv efectele destinate instalării sale.
2. Angajatul consular beneficiază de privilegiile și scutirile prevăzute la paragraful 1 lit. b) din prezentul articol în ceea ce privește obiectele importate cu ocazia primei sale instalări.
3. Funcționarul consular este scutit de controlul bagajului său personal, dacă nu există motive serioase să se presupună că acesta conține obiecte care nu beneficiază de scutirile menționate la paragraful 1 lit. b) din prezentul articol sau obiecte al căror import sau export este interzis de legile statului de reședință sau supus regulamentelor sale de carantină, într-un asemenea caz, controlul nu se poate face decât în prezența funcționarului consular, a unui membru al familiei sale sau a reprezentantului lor autorizat.
Articolul 33
Succesiunea unui membru al postului consular
În caz de deces al unui membru al postului consular, statul de reședință:
a) va permite exportul bunurilor mobile ale defunctului:
b) nu va percepe taxe de succesiune sau de mutație asupra bunurilor mobile, a căror prezență în statul de reședință se datora exclusiv prezenței în acest stat a defunctului în calitate de membru al postului consular.
Articolul 34
Libertatea de deplasare
Sub rezerva legilor și a regulamentelor referitoare la zonele în care accesul este interzis sau reglementat din motive de securitate națională, statul de reședință asigură tuturor membrilor postului consular libertatea de deplasare și de circulație pe teritoriul său.
Articolul 35
Asigurarea mijloacelor de transport
Mijloacele de transport proprietate a statului trimițător și destinate uzului postului consular, sau care sunt proprietate a membrilor postului consular, trebuie să facă obiectul unei asigurări obligatorii.
Articolul 36
Privilegii și imunități ale membrilor de familie
Membrii familiei unui membru al postului consular beneficiază de privilegiile prevăzute la art. 14, 26, 27 paragraful 3 și la art. 29, 30, 31, 32 paragraful 1 lit. b) și paragraful 2, ca și art. 33 și 34 din prezenta convenție, cu condiția ca aceștia să nu fie cetățeni ai statului de reședință, să nu domicilieze în acest stat și să nu exercite nici o activitate lucrativă.
Articolul 37
Persoane care au se bucură de privilegii și imunități
1. Membrii postului consular care sunt cetățeni ai statului de reședință sau rezidenți permanenți în acest stat nu beneficiază de privilegiile și imunitățile definite prin prezenta convenție, sub rezerva paragrafului 3 de la art. 27.
2. Totuși, statul de reședință trebuie să-și exercite jurisdicția asupra persoanelor enumerate la paragraful 1 din prezentul articol în așa fel încât să nu împiedice fără motiv exercitarea funcțiilor postului consular.
Capitolul IV
Funcții consulare
Articolul 38
Funcții consulare generale
Funcționarul consular are dreptul să favorizeze, sub toate formele, dezvoltarea relațiilor economice, comerciale, culturale și științifice, precum și a turismului între statul trimițător și statul de reședință, să promoveze, în orice alt mod, relațiile prietenești între statul trimițător și statul de reședință și să protejeze drepturile și interesele statului trimițător și ale cetățenilor săi.
Articolul 39
Comunicarea cu autoritățile statalul de reședința
1. Funcționarul consular își exercită funcțiile în circumscripția sa consulară. Totuși, în cazuri excepționale, el își poate exercita funcțiile în afara acestei circumscripții cu consimțământul statului de reședință.
2. În exercitarea funcțiilor sale, funcționarul consular se poate adresa:
a) autorităților locale competente ale circumscripției consulare;
b) autorităților centrale competente ale statului de reședință, în măsura în care acest lucru este permis de legile, regulamentele și uzanțele acestui stat, ca și de acordurile internaționale.
Articolul 40
Reprezentarea pe lângă organizații internaționale
Funcționarul consular poate acționa, după notificarea făcută statului de reședință, în calitate de reprezentant al statului trimițător pe lângă organizații internaționale.
Articolul 41
Reprezentarea cetățenilor în fața tribunalelor statalul de reședință
1. Funcționarul consular are dreptul, sub rezerva practicilor și procedurilor în vigoare în statul de reședință, să reprezinte cetățenii statului trimițător sau să ia măsuri în scopul reprezentării corespunzătoare a acestora în fața tribunalelor sau altor autorități ale statului de reședință, pentru a cere, conform legilor și regulamentelor statului de reședință, adoptarea de măsuri provizorii în vederea apărării drepturilor și intereselor cetățenilor săi atunci când, 1 datorită absenței lor sau din oricare altă cauză, ei nu-și pot apăra în timp util drepturile și interesele.
2. Reprezentarea la care se referă paragraful 1 al prezentului articol ia sfârșit în momentul în care persoana reprezentată își deleagă mandatarul sau își asigură ea însăși apărarea drepturilor și intereselor.
Articolul 42
Înregistrarea cetățenilor, eliberarea de pașapoarte și vize
Funcționarul consular are dreptul:
a) să înregistreze cetățenii statului trimițător;
b) să elibereze cetățenilor statului trimițător pașapoarte sau alte documente de călătorie, să le reînnoiască, să facă modificări în acestea și să le anuleze;
c) să acorde vize,
Articolul 43
Funcții referitoare la starea civilă
1. Șeful postului consular are dreptul să celebreze căsătorii cu condiția ca cei doi soți să nu aibă decât cetățenia statului trimițător. Postul consular informează autoritățile competente ale statului de reședință în legătură cu căsătoriile încheiate, dacă legislația statului de reședință o impune.
2. Funcționarul consular are dreptul să țină registrul de nașteri, căsătorii și decese sau să primească avizele și documentele privind nașterile, căsătoriile sau decesele cetățenilor statului trimițător și să elibereze documentele corespunzătoare. Totuși, această dispoziție nu dispensează cetățenii statului trimițător de obligația de a respecta legislația statului de reședință în materie de înregistrare a nașterilor, căsătoriilor și deceselor.
3. Autoritățile competente ale statului de reședință vor trimite postului consular, în scopuri oficiale, la cererea sa, imediat și gratuit, copiile și extrasele documentelor de stare civilă privind cetățenii statului trimițător.
Articolul 44
Funcții notariale
1. Funcționarul consular are dreptul:
a) să primească, întocmească și legalizeze declarațiile cetățenilor statului trimițător;
b) să primească, întocmească și legalizeze dispozițiile de ultimă voință și alte documente constatând acte juridice unilaterale ale cetățenilor statului trimițător, întocmite conform legilor acestui, stat;
c) să legalizeze documentele, semnăturile și sigiliile pe documentele cetățenilor statului trimițător;
d) să legalizeze orice documente eliberate de autoritățile statului trimițător sau ale statului de reședință, să legalizeze copiile și extrasele acestor documente;
e) să traducă documentele și să certifice traducerea - conformă;
f) să întocmească și să legalizeze contractele încheiate între cetățenii statului trimițător, dacă acestea nu se referă la stabilirea, transferul sau extinderea drepturilor reale asupra bunurilor imobile situate în statul de reședință;
g) să întocmească și să legalizeze contractele, indiferent de naționalitatea părților, dacă aceste contracte privesc bunurile sau drepturile situate în statul trimițător și dacă acestea trebuie să producă efecte juridice numai în acest stat;
h) să legalizeze sau să elibereze, conform dispozițiilor legale ale statului trimițător, certificatele de origine ca și alte documente similare pentru mărfuri;
i) să publice în localurile consulare anunțuri privind orice probleme legate de drepturile și obligațiile sau interesele cetățenilor statului trimițător.
2. Documentele enumerate la paragraful 1 din prezentul articol, întocmite, legalizate sau certificate de funcționarul consular, sunt considerate ca documente oficiale, valabil legalizate și având aceeași forță probantă și producând aceleași efecte ca și documentele legalizate de autoritățile competente ale statului de reședință,
Articolul 45
Primirea în depozit
1. Funcționarul consular are dreptul să primească în depozit documente, sume de băni și obiecte de valoare care îi sunt remise de cetățenii statului trimițător.
2. Funcționarul consular are, de asemenea, dreptul să primească, pentru a le transmite proprietarului lor, obiectele pierdute de cetățenii statului trimițător în timpul sejurului lor în statul de reședință.
Articolul 46
Tutela și curatela
1. Autoritățile statului de reședință informează postul consular în legătură cu necesitatea de a institui tutela sau curatela pentru un cetățean al statului trimițător minor sau care are o capacitate limitată de a contracta sau de a asigura protecția bunurilor aflate în statul de reședință și că cetățeanul statului trimițător nu este în stare să administreze, indiferent de motive.
2. Funcționarul consular nu poate comunica subiecților săi problemele avute în vedere la paragraful 1 al prezentului articol cu autoritățile competente ale statului de reședință și, în special, propune persoana care să acționeze în calitate de tutore sau curator.
Articolul 47
Comunicarea cu cetățenii statului trimițător
Funcționarul consular are dreptul de a comunica cu orice cetățean al statului trimițător, să-i acorde asistență, să-1 îndrume și, în caz de nevoie, să-i asigure asistența juridică. Statul de reședință nu va limita în nici un fel posibilitățile de comunicare ale cetățenilor statului trimițător cu postul consular și nici accesul la acest post.
Articolul 48
Comunicarea cu cetățenii privați de libertate
1. Funcționarul consular va fi informat fără întârziere și cel mai târziu în 3 zile, de către autoritățile competente ale statului de reședință, în legătură cu arestarea, detenția sau oricare altă măsură privativă de libertate care ar lovi un cetățean al statului trimițător în circumscripția sa.
2. Funcționarul consular are dreptul să viziteze și să comunice cu cetățeanul statului trimițător arestat, supus altor forme de limitare a libertății personale sau care execută o pedeapsă privativă de libertate și, după caz, să îi acorde sprijin pentru asigurarea apărării. Dreptul de vizită și de comunicare se acordă periodic și va putea fi exercitat cât mai curând posibil, fără a putea fi amânat după împlinirea termenului de 4 zile de la data luării măsurii de privare sau de limitare a libertății personale.
3. Autoritățile competente ale statului de reședință vor informa persoanele în cauză despre posibilitatea de a comunica cu funcționarul consular.
4. Vizitele menționate la paragrafele 2 și 3 din prezentul articol vor. avea loc în conformitate cu legile și regulamentele statului de reședință. Se înțelege că aceste legi și regulamente nu trebuie să împiedice exercitarea funcțiilor consulare.
Articolul 49
Autoritățile competente ale statului de reședință vor informa imediat funcționarul consular în legătură cu toate accidentele grave de circulație ale cetățenilor statului trimițător. La cererea postului consular acestea îi vor pune la dispoziție documentele întocmite de organele competente în legătură cu accidentul în care a fost implicat un cetățean al statului trimițător.
Articolul 50
Decesul unui cetățean
Autoritățile competente ale statului de reședință vor informa, fără întârziere, funcționarul consular în legătură cu decesul unui cetățean al statului trimițător. La cererea postului consular, acestea îi vor pune la dispoziție gratuit un certificat de deces ori o copie a altui document confirmând decesul,
Articolul 51
Succesiunea
1. Autoritățile competente ale statului de reședință informează fără întârziere funcționarul consular în legătură cu deschiderea, în acest stat, a unei succesiuni, ca urmare a decesului unui cetățean al statului trimițător, precum și în legătură cu deschiderea unei succesiuni, indiferent de naționalitatea persoanei decedate, la care poate fi interesat un cetățean al statului trimițător în calitate de moștenitor, titular de drepturi sau legatar.
2. Autoritățile competente ale statului de reședință vor lua măsurile necesare prevăzute de legile și regulamentele acestui stat pentru a proteja succesiunea și pentru a transmite funcționarului consular copia testamentului, dacă acesta a fost întocmit, precum și toate informațiile de care acestea dispun în legătură cu titularii de drepturi, domiciliul lor permanent și temporar, valoarea și compoziția succesiunii, inclusiv sumele provenind din asigurări sociale, veniturile, polițele de asigurare. Ele vor informa, de asemenea, asupra datei de deschidere a procedurii succesorale sau a stadiului acestei proceduri.
3. Funcționarul consular este autorizat să reprezinte, fără a fi necesar să prezinte o procură, direct sau indirect prin intermediul reprezentantului său, în fața tribunalelor sau altor autorități competente ale statului de reședință, un cetățean al statului trimițător care are dreptul la o succesiune sau care are pretenții la o succesiune în statul de reședință, în cazul în care acest moștenitor este absent sau nu a desemnat un alt mandatar
4. Funcționarul consular are dreptul să ceară autorităților competente ale statului de reședință:
a) conservarea succesiunii, punerea sau ridicarea de sigilii, luarea de măsuri în vederea conservării succesiunii, inclusiv desemnarea unui administrator al succesiunii, precum și să participe la aceste operațiuni;
b) vânzarea bunurilor care fac parte din succesiune ca și comunicarea datei fixate pentru această vânzare astfel încât el să poată fi prezent.
5. În momentul încheierii procedurii succesorale sau a altor formalități oficiale, autoritățile competente ale statului de reședință vor informa, fără întârziere, funcționarul consular și, după plata datoriilor, taxelor și impozitelor, îi vor transmite în termen de 3 luni succesiunea sau părțile personale ale persoanelor pe care le reprezintă.
6. În cazul în care valoarea succesiunii nu este importantă, funcționarul consular va putea cere ca bunurile succesorale să-i fie remise. El va avea atunci dreptul de a le transmite persoanelor interesate.
7. Funcționarul consular are dreptul de a primi, pentru a le transmite persoanelor interesate, părțile personale și legatele revenind cetățenilor statului trimițător, care nu domiciliază în statul de reședință, precum și de a primi sumele care revin persoanelor interesate cu titlu de indemnizație, de pensie, de asigurări sociale, arierate de salarii și de polițe de asigurare.
8. Dacă un cetățean al statului trimițător, care nit are domiciliul permanent în statul de reședință, a decedat în timpul unui sejur temporar în acest stat, bunurile sale trebuie protejate de autoritățile competente ale statului de reședință și apoi transmise, fără o procedură specială, funcționarului consular al statului trimițător. Funcționarul consular trebuie sa acopere datoriile contractate de defunct în timpul sejurului său în statul de reședință până la un nivel care să nu depășească valoarea acestor bunuri.
9. Transferul bunurilor și activelor în statul trimițător în aplicarea dispozițiilor paragrafelor 5, 6, 7 și 8 din prezentul articol nu se va putea face decât în conformitate cu legislația statului de reședință.
Articolul 52
Asistența acordată navelor
1. Funcționarul consular are dreptul să acorde orice fel de asistență prevăzută în prezenta convenție navelor statului trimițător, precum și echipajelor acestor nave în timpul sejurului lor în apele teritoriale sau interioare ale statului de reședință, inclusiv în porturi, de îndată ce aceste nave au fost admise la liberă practică. El poate beneficia de dreptul de control și de inspecție asupra navelor acestui stat și a echipajelor lor. în acest scop, el poate vizita navele statului trimițător și primi comandanții și•echipajele acestor nave.
2. în îndeplinirea tuturor actelor privind nava statului trimițător, comandantul sau echipajul său, funcționarul consular poate solicita asistență autorităților competente ale statului de reședință.
Articolul 53
Dreptul funcționarului consular privind nava și echipajul său
În ce privește navele statului trimițător, funcționarul consular are dreptul:
a) fără a prejudicia drepturile autorităților statului de reședință, să chestioneze pe comandantul navei sau pe oricare alt membru al echipajului, să verifice, să primească, să vizeze, să întocmească sau să semneze orice fel de certificat sau alte documente privind nava, să primească declarații privind nava, încărcătura sau voiajul, precum și să elibereze documentele indispensabile pentru a facilita intrarea, sejurul și ieșirea navei;
b) să intervină în vederea soluționării sau facilitării soluționării, conform legislației statului trimițător, a oricăror diferende între comandant și ceilalți membri ai echipajului, inclusiv diferendele privind contractele de angajare și condițiile de muncă;
c) să dispună în legătură cu înrolarea sau concedierea comandantului și altor membri ai echipajului;
d) să ia măsurile necesare în vederea asigurării spitalizării și repatrierii comandantului sau a oricărui alt membru al echipajului;
e) să acorde sprijin și asistență comandantului navei sale oricărui alt membru al echipajului în raporturile lor cu tribunalele și alte autorități ale statului de reședință;
f) să ia toate măsurile utile pentru a apăra disciplina și ordinea la bordul navei.
Articolul 54
Intervenția autorităților statului de reședință la bordul navelor
1. În cazul în care un tribunal sau oricare altă autoritate din statul de reședință are intenția să aresteze sau să rețină la bordul navei statului trimițător pe comandant, un alt membru al echipajului, un pasager al acestei nave sau oricare altă persoană care nu este cetățean al statului de reședință sau să sechestreze un bun aflat la bord, sau să angajeze o anchetă oficială la bord, autoritățile competente ale statului de reședință trebuie să informeze, în prealabil, funcționarul consular astfel încât el să poată asista la executarea unor astfel de măsuri. Dacă datorită urgenței afacerii nu a fost posibil să fie informat funcționarul consular sau nici un funcționar consular nu a fost prezent la executarea măsurilor, autoritățile statului de reședință informează fără întârziere și în mod complet funcționarul consular în legătură cu măsurile pe care le-au luat. Autoritățile competente ale statului de reședință vor facilita funcționarului consular vizita la persoana arestată sau reținută, ca și comunicarea cu această persoană și luarea de măsuri corespunzătoare menite să protejeze interesele persoanei sau navei interesate.
2. Dispozițiile paragrafului 1 din prezentul articol nu se aplică în cazul unui control uzual, efectuat de autoritățile statului de reședință în materie de pașapoarte, vamă, sănătate publică, poluarea mării și apărarea vieții umane în mare sau în cazul oricărui, alt demers întreprins la cererea sau cu consimțământul comandantului navei.
Articolul 55
Avaria sau naufragiul navei
1. Dacă o navă a statului trimițător naufragiază, este deteriorată, eșuată, aruncată pe țărm sau suferă orice altă avarie în apele teritoriale sau interioare ale statului de reședință, inclusiv în porturi, autoritățile competente ale acestui, stat vor informa fără întârziere funcționarul consular în legătură cu aceasta.
2. În cazurile enumerate la paragraful 1 din prezentul articol, autoritățile competente ale statului de reședință vor lua, conform legilor statului de reședință, măsurile necesare pentru a organiza salvarea și protecția navei, a pasagerilor, echipajului, echipamentului navei, încărcăturii, proviziilor și altor obiecte aflate la bord și, de asemenea, pentru a evita orice prejudiciu adus proprietății și orice dezordine la bord, sau pentru a le elimina. Aceste măsuri vor fi luate, de asemenea, și față de obiectele care fac parte din navă sau din încărcătura sa și - care au fost aruncate peste bord. Autoritățile statului de reședință vor informa funcționarul consular în legătură cu măsurile luate. Aceste autorități vor ajuta funcționarul consular pentru a putea lua toate măsurile ca urmare a avariei, eșuării sau naufragiului
3. Atunci când o navă naufragiată a statului trimițător, echipamentul său, încărcătura, proviziile sau alte obiecte care erau la bord sunt găsite pe țărmul statului de reședință sau în apropiere sau sunt aduse în portul acestui stat și nici comandantul navei, nici mandatarul său, nici agentul maritim, nici reprezentanții asigurărilor nu sunt prezenți sau nu pot lua măsurile necesare de conservare sau de administrare, funcționarul consular este autorizat să ia, în calitate de reprezentant al proprietarului navei, măsurile pe care proprietarul le-ar fi putut lua în același scop dacă ar fi fost prezent.
4. Funcționarul consular poate, de asemenea, să ia măsurile prevăzute în paragraful 3 al prezentului articol, în legătură cu orice obiect aparținând unui cetățean al statului trimițător și provenind de la bordul sau din încărcătura unei nave, indiferent de naționalitatea sa, adusă într-un port sau găsită pe țărm sau îp apropierea țărmului, sau de pe nava avariată, eșuată sau naufragiată. Autoritățile competente ale statului de reședință trebuie să informeze, fără întârziere, funcționarul consular despre existența unui asemenea obiect.
5. Funcționarul consular are dreptul să participe la ancheta deschisă pentru a determina cauzele avariei, eșuării sau naufragiului, conformându-se legilor și regulamentelor statului de reședință.
Articolul 56
Decesul sau dispariția unui membra al echipajului
1. Dacă comandantul sau oricare alt membru al echipajului unei nave a statului trimițător moare sau dispare în statul de reședință la bordul navei sau pe uscat, comandantul sau înlocuitorul său ca și funcționarul consular al statului trimițător sunt singurii competenți să facă inventarul obiectelor, valorilor sau altor bunuri lăsate de defunct sau dispărut și să efectueze celelalte demersuri necesare pentru conservarea bunurilor și pentru transmiterea lor în vederea lichidării succesiunii. Totuși, dacă defunctul sau dispărutul este cetățean al statului de reședință, comandantul sau înlocuitorul său întocmește inventarul în momentul constatării decesului sau a dispariției. O copie a acestui inventar este remisă autorităților statului de reședință care sunt competente să efectueze orice demersuri necesare pentru conservarea bunurilor și, în caz de nevoie, pentru lichidarea succesiunii. Aceste autorități vor informa postul consular al statului trimițător în legătură cu demersurile lor.
2. În cazul în care un funcționar consular exercită drepturile în materie succesorală prevăzute la paragraful 1 din prezentul articol, el trebuie să se conformeze legilor și regulamentelor statului de reședință.
Articolul 57
Aeronava
Dispozițiile art. 52—56 ale prezentei convenții sunt aplicabile corespunzător și aeronavelor statului trimițător, cu condiția ca aplicarea lor să nu contravină dispozițiilor altor acorduri în domeniul aviației, bilaterale sau multilaterale, care sunt în vigoare între părțile contractante.
Articolul 58
Drepturi și taxe consulare
1. Postul consular poate percepe, pe teritoriul statului de reședință, drepturi și taxe pentru serviciile consulare efectuate, conform legilor și regulamentelor statului trimițător.
2. Sumele percepute pentru serviciile consulare efectuate, menționate în paragraful 1 al prezentului articol, sunt exceptate de orice impozite și taxe în statul de reședință.
Articolul 59
Transmiterea actelor
Funcționarul consular are dreptul să transmită actele judiciare și extrajudiciare și să procedeze la interogatorii conform acordurilor internaționale în vigoare între părțile contractante, iar în lipsa unor asemenea acorduri, într-un mod compatibil cu legile și reglementările statului de reședință. Acest drept nu poate fi exercitat decât față de cetățenii statului trimițător și fără a aplica mijloace de constrângere.
Articolul 60
Alte funcții consulare
Funcționarul consular poate îndeplini orice fel de alte funcții consulare cu care îl însărcinează statul trimițător, dacă acestea nu sunt contrare legilor și regulamentelor statului de reședință sau dacă statul de reședință nu se opune îndeplinirii lor.
Capitolul V
Dispoziții generale și finale
Articolul 61
Respectarea legilor și regulamentelor statului de reședință
1. Toate persoanele care se bucură de privilegii și imunități, în virtutea prezentei convenții, sunt obligate să respecte legile și regulamentele statului de reședință, fără a prejudicia privilegiile și imunitățile lor.
2. Localurile consulare nu vor fi utilizate în mod incompatibil cu exercitarea funcțiilor consulare.
Articolul 62
Exercitarea funcțiilor consulare de către misiunea diplomatică
1. Toate dispozițiile prezentei convenții se aplică și în cazul în care funcțiile consulare sunt exercitate de misiunea diplomatică.
2. Numele și prenumele membrilor misiunii diplomatice, afectați serviciului consular al misiunii diplomatice, vor fi notificate la Ministerul Afacerilor Externe al statului de reședință.
3. Membrii misiunii diplomatice menționați în paragraful 2 al prezentului articol continuă să beneficieze de privilegiile și imunitățile pe care le conferă statutul diplomatic.
Articolul 63
Ratificarea și intrarea în vigoare
1. Prezenta convenție va fi supusă ratificării și va intra în vigoare în a treizecea zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare, care va avea loc la Varșovia.
2. La intrarea în vigoare a prezentei convenții, Convenția consulară semnată la București la 24 martie 1973 își încetează valabilitatea.
3. Prezenta convenție va intra în vigoare pentru o perioadă nedeterminată. Ea poate fi denunțată prin notificare scrisă, de fiecare dintre părțile contractante, în acest caz, ea își va înceta valabilitatea după 6 luni de la data denunțării.
Drept care, împuterniciții părților contractante au semnat prezenta convenție și au aplicat sigiliile.
Făcută la București, la 25 ianuarie 1993, în două exemplare originale, în limbile română și polonă, ambele texte având aceeași valoare.
Pentru România, Teodor Viorel Meleșcanu, ministru de stat, ministrul afacerilor externe
Pentru Republica Polonă, Krzysztof Skubiezowski, ministrul afacerilor externe
Președintele României
Decret cu privire la promulgarea Legii pentru ratificarea Convenției consulare dintre România și Republica Polonă, semnată la București la 25 ianuarie 1993
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Convenției consulare dintre România și Republica Polonă, semnată la București la 25 ianuarie 1993, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.