Monitorul Oficial 247/1994
Monitorul Oficial al României
Anul VI, Nr. issue::247 - Partea I - Miercuri, 31 august year::1994
Ordonanțe ale Guvernului României
Guvernul României
Ordonanță privind aprobarea aranjamentului de credit stand-by și a facilității de transformare sistemică acordate României de către Fondul Monetar Internațional
În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României, precum și ale art. 1 lit. b) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Guvernul României emite următoarea ordonanță:
Art. 1. - Se aprobă aranjamentul de credit stand-by, în valoare de 131,97 milioane D.S.T., precum și facilitatea de transformare sistemică în valoare de 377,05 milioane D.S.T., acordate României de Fondul Monetar Internațional la 11 mai 1994.
Art. 2. - Echivalentul în lei al sumei de 509,02 milioane D.S.T, se acoperă de Banca Națională a României și se virează, pe măsura primirii tranșelor de credit, în contul nr. 1 al Fondului Monetar Internațional deschis la Banca Națională a României.
Art. 3. - Rambursarea creditelor prevăzute la art. 1, plata dobânzilor și a comisioanelor aferente, precum și diferențele în lei rezultate din regularizări se suportă de Banca Națională a României.
Art. 4. - Banca Națională a României va exercita toate drepturile și va îndeplini toate obligațiile care revin României în calitate de membră a Fondului Monetar Internațional, inclusiv contractarea, împreună cu Ministerul Finanțelor, în numele statului, de credite pe termen mediu pentru nevoile balanței de plăți externe și consolidarea rezervelor valutare ale țării.
Art. 5. - Se autorizează Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, și Banca Națională a României să introducă, de comun acord cu Fondul Monetar Internațional, amendamente la textul aranjamentului stand-by care privesc detaliile acestuia și nu sunt de natură să sporească obligațiile financiare ale României față de Fondul Monetar Internațional sau să determine noi condiționări economice față de cele convenite inițial între părți.
Guvernul va informa periodic Parlamentul în legătură cu aceste amendamente în cadrul Raportului privind datoria publică internă și externă a României.
Contrasemnează:
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Ministru de stat, Președintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică, Mircea Coșea
România: Aranjament stand-by
Anexat la acesta se află o scrisoare cu un memorandum, purtând data de 18 aprilie 1994, semnată de ministru de stat, ministrul finanțelor al României, și de guvernatorul Băncii Naționale a României, prin care se solicită un aranjament stand-by și se stabilesc:
a) obiectivele și politicile pe care autoritățile din România intenționează să le urmeze în perioada acestui aranjament stanol-by; și
b) înțelegerile României cu Fondul Monetar Internațional (Fondul) asupra examinărilor care vor fi făcute cu privire la progresul înregistrat în realizarea obiectivelor programului și la măsurile pe care autoritățile din România ie vor urma în perioada rămasă din acest aranjament stand-by.
Pentru sprijinirea acestor obiective și politici, Fondul Monetar Internațional acordă acest aranjament stand-by în conformitate cu următoarele prevederi:
1. În perioada de la 11 mai 1994 până la 10 decembrie 1995, România va avea dreptul să facă cumpărări de la Fond într-o sumă echivalentă cu 131,97 milioane D.S.T., sub-rezerva paragrafelor 2, 3, 4 și 5 de mai jos, fără o nouă examinare din partea Fondului.
2. a) Cumpărările în baza acestui aranjament stand-by nu vor putea depăși, fără consimțământul Fondului, echivalentul a 37,71 milioane D.S.T. până la 16 august 1994, echivalentul a 56,56 milioane D.S.T. până la 16 noiembrie 1994, echivalentul a 75,41 milioane D.S.T. până la 16 mai 1995, echivalentul a 94,26 milioane D.S.T. până la 16 august 1995 și echivalentul a 113,12 milioane D.S.T. până la 16 noiembrie 1995.
b) Nici una dintre limitele de la lit. a) de mai sus nu se va aplica vreunei cumpărări, supusă răscumpărării, efectuată în baza acestui aranjament stand-by, care nu va spori disponibilitățile Fondului în moneda României peste 25% din cotă.
3. România nu va face cumpărări, supuse răscumpărării, în baza acestui aranjament stand-by care vor spori disponibilitățile Fondului în moneda României peste 25% din cotă:
a) în cursul oricărei perioade în care datele de la sfârșitul perioadei precedente arată că:
(i) limita pentru preluarea datoriei întreprinderilor către bănci de către bugetul general consolidat și emiterea de garanții guvernamentale pentru împrumuturile băncilor către întreprinderi, descrisă în paragraful 18 și în anexa nr. II a memorandumului anexat; sau
(ii) limita pentru volumul creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat, descrisă în paragraful 19 și în anexa nr. III a memorandumului anexat; sau
(iii) limita pentru stocul activelor interne nete ale sistemului bancar, descrisă în paragraful 26 și în anexa nr. V a memorandumului anexat; sau
(iv) nivelul minim pentru rezervele internaționale nete ale sistemului bancar, descris în paragraful 63 și în anexa nr. VIII a memorandumului anexat; sau
(v) limita pentru contractarea și garantarea unei datorii externe mai mari de un an și până la cinci ani inclusiv, descrisă în paragraful 66 și în anexa nr. IX a memorandumului anexat; sau
(vi) limita pentru contractarea și garantarea unei datorii externe mai mari de un an și până la 12 ani inclusiv, descrisă în paragraful 66 și în anexa nr. IX a memorandumului anexat; sau
(vii) limita pentru soldul datoriei externe cu scadența inițială de până la un an inclusiv, descrisă în paragraful 66 și în anexa nr. X a memorandumului anexat nu sunt respectate; sau
b) dacă, oricând în cursul perioadei acestui aranjament stand-by, administrația publică consolidată, Banca Națională a României, regiile autonome sau băncile comerciale proprietate de stat acumulează arierate externe, așa cum se descrie în paragraful 86 al memorandumului anexat; sau
c) dacă, după 30 iunie 1994, România nu a eliminat licitațiile valutare și nu a adoptat cursul mediu la care au loc tranzacțiile valutare directe pe piața interbancară drept curs oficial publicat de Banca Națională a României și utilizat în scopuri care să includă evaluări vamale și raportări statistice, așa cum se descrie în paragraful 58 din memorandumul anexat; sau
d) dacă, după 15 august 1994, Parlamentul României nu a adoptat legea falimentului descrisă în paragraful 50 din memorandumul anexat; sau
e) dacă, după 15 noiembrie 1994, Parlamentul României nu a adoptat legea impozitului pe profit descrisă în paragraful 11 al memorandumului anexat; sau
f) dacă după 15 februarie 1995 și după 15 august 1995, până când examinările respective preconizate în paragraful 6 al memorandumului anexat nu sunt încheiate; sau
g) dacă, oricând în cursul perioadei aranjamentului stand-by, România:
(i) impune restricții sau le intensifică pe cele existente asupra plăților și transferurilor pentru tranzacții internaționale curente; sau
(ii) introduce său modifică practicile valutare multiple; sau
(iii) încheie acorduri bilaterale de plăți care sunt incompatibile cu prevederile art. VIII; sau
(iv) impune sau intensifică restricțiile asupra importurilor din motive de balanță de plăți.
în cazul în care România este împiedicată să facă cumpărări în baza acestui aranjament stand-by datorită paragrafului 4, cumpărările vor fi reluate numai după ce a avut loc o consultare între Fond și România și s-a ajuns la o înțelegere a circumstanțelor în care cumpărările respective pot fi reluate.
4. România nu va face cumpărări în baza acestui aranjament stand-by în cursul oricărei perioade în care ea are o obligație financiară restantă față de Fond sau eșuează în efectuarea unei răscumpărări așteptate:
a) în cazul unei cumpărări neconforme prevederilor Deciziei nr. 7842-(84/165) referitoare la liniile directoare pentru acțiunea de corectare; sau
b) în cazul unei cumpărări în sprijinul operațiunilor de reducere a datoriei și a serviciului datoriei prevăzute în Decizia nr, 9331-(89/167), cu modificările ulterioare; sau
c) în baza subparagrafului 16 a) sau 33 a) din Decizia nr. 8955-(88/126), cu modificările ulterioare, referitoare la facilitarea de finanțare compensatorie și neprevăzută.
5. Dreptul României de a se angaja în tranzacțiile acoperite de acest aaranjament stand-by poate fi suspendat numai în ceea ce privește prevederile primite de Fond după:
a) o ineligibilitate explicită; sau
b) o decizie a Consiliului executiv de suspendare a tranzacțiilor, fie în general, fie pentru a examina o propunere făcută de un director executiv sau de directorul general în vederea suspendării sau limitării oficiale a eligibilității României. Atunci când înștiințarea despre o decizie privind iiieligibilitatea explicită sau despre o decizie pentru examinarea unei propuneri se face potrivit acestui paragraf 5, cumpărările în baza acestui aranjament vor fi reluate numai după ce a avut loc o consultare între Fond și România și s-a ajuns la o înțelegere în ceea ce privește circumstanța în care cumpărările respective pot fi reluate.
6. Cumpărările în baza acestui aranjament stand-by vor fi făcute în monedele altor membri, selectate în conformitate cu politicile și procedurile Fondului, exceptând cazurile în care Fondul, la solicitarea României, este de acord ca la data cumpărării să furnizeze D.S.T.-uri.
7. România va plăti o dobândă pentru acest aranjament în conformitate cu deciziile Fondului.
8. a) România va răscumpăra suma în moneda sa, care rezultă dintr-o cumpărare în baza acestui aranjament stand-by, în conformitate cu prevederile statutului și cu deciziile Fondului, inclusiv acelea referitoare la răscumpărare; atunci situația balanței de plăți și cea a rezervelor se îmbunătățește.
b) Orice reducere în moneda României, deținută de Fond, va diminua sumele supuse răscumpărării prevăzute la lit. a) de mai sus în conformitate cu principiile aplicate de Fond în acest scop la data reducerii.
9. În perioada aranjamentului stand-by, România se va consulta în mod strâns cu Fondul. Această consultare poate include corespondență și vizite ale personalului Fondului în România sau ale reprezentanților României ia Fond. România va furniza Fondului, prin rapoarte, la intervalele sau datele solicitate de Fond, acele informații pe care Fondul le cere în legătură cu progresul înregistrat de România în realizarea obiectivelor și politicilor stabilite în scrisoarea și memorandumul anexate.
10. În conformitate cu paragraful 4 al scrisorii anexate, România se va consulta cu Fondul în ceea ce privește adoptarea oricăror măsuri care pot fi corespunzătoare, la inițiativa Guvernului, sau ori de câte ori directorul general solicită o consultare atunci când oricare dintre criteriile de la paragraful 3 de mai sus nu este respectat sau când el consideră că o consultare asupra programului este de dorit.
În plus, după perioada aranjamentului stand-by, cât timp România are cumpărări nerambursate în tranșele superioare de credit, Guvernul se va consulta periodic cu Fondul, la inițiativa sa sau la cererea directorului general, în ceea ce privește politica în domeniul balanței de plăți a României.
18 aprilie 1994
Stimate domnule Camdessus,
Guvernul României continuă să implementeze un program complex de reforme economice, care vizează stabilizarea economiei și pune bazele pentru o creștere suportabilă. Acest program a fost sprijinit de două aranjamente stand-by cu Fondul Monetar Internațional, precum și de asistența tehnică a Fondului, S-a înregistrat un progres considerabil în direcția obiectivului nostru de creare a unui cadru în care forțele pieței să joace un rol proeminent și noi apreciem foarte mult sprijinul financiar și tehnic pe care Fondul ni-l acordă.
Eforturile Guvernului pentru reformă au fost întreprinse într-un cadru extern foarte dificil, iar problemele structurale ale economiei românești la începutul acestei tranziții au fost deosebit de profunde. Ca urmare, cu toate progresele înregistrate în transformarea economiei, un efort puternic de ajustare este necesar pentru a reduce inflația și a întări balanța de plăți. Guvernul intenționează, de aceea, ca în 1994 și 1995 să continue politicile foarte prudente în domeniile fiscal, monetar și al veniturilor și să completeze aceste obiective financiare cu un număr de măsuri cuprinzătoare de reformă structurală, inclusiv o accelerare a privatizării și restructurării întreprinderilor, implementarea unor reforme substanțiale în sectorul fiscal și financiar, precum și crearea unei piețe valutare interbancare. Detalii ale politicii pe care Guvernul intenționează s-o urmeze pentru atingerea obiectivelor sale economice sunt descrise în Memorandumul privind politica economică.
Pentru sprijinirea programului său de ajustare economică și reformă din perioada 1994-1995, Guvernul solicită, prin prezenta, un aranjament stand-by, pe o perioadă de 19 luni, cu Fondul, într-o sumă echivalentă cu 131,97 milioane D.S.T. (17,5% din cotă). Guvernul intenționează, de asemenea, să solicite două cumpărări egale în sumă totală de 377,05 milioane D.S.T. (50% din cotă) în cadrul Facilității de transformare sistemică (F.T.S.), în care prima cumpărare (în sumă de 188,525 milioane D.S.T.) să fie făcută la aprobarea aranjamentului stand-by, iar a doua (de asemenea de 188,525 milioane D.S.T.) la încheierea primei examinări făcute de Fond în cadrul aranjamentului,
Guvernul consideră că politicile și măsurile stabilite în memorandumul anexat sunt corespunzătoare pentru atingerea obiectivelor programului său, dar va lua orice alte măsuri suplimentare și va căuta noi înțelegeri cu Fondul, dacă va fi necesar, pentru a menține programul pe făgaș, în orice caz, autoritățile române vor rămâne în strânsă consultare cu Fondul, în conformitate cu politicile Fondului privind aceste consultări, și vor furniza Fondului informațiile cerute pentru evaluarea progresului înregistrat în atingerea obiectivelor programului.
Criterii de performanță în cadrul aranjamentului vor fi stabilite pentru activele interne nete și rezervele internaționale nete ale sistemului bancar, pentru creditul bancar net către bugetul general consolidat, pentru garanțiile acordate de Guvern și preluarea de către acesta a datoriei întreprinderilor către băncile interne și pentru datoria externă publică și garantată public pe termen scurt, mediu și lung, precum și criterii de performanță obișnuite referitoare la orice intensificare a restricțiilor valutare și comerciale, încheierea de acorduri bilaterale de plăți sau contractarea de arierate externe. Eliminarea pieței licitațiilor și sprijinirea pe o piață valutară interbancară atotcuprinzătoare până la sfârșitul lunii iunie 1994 va constitui, de asemenea, un criteriu de performanță, așa cum vor fi și aprobarea de către Parlament, până la 15 august 1994, a Legii falimentului și, respectiv, a Legii impozitului pe profit, până la 15 noiembrie 1994. Pentru a ajuta la direcționarea politicilor, vor fi stabilite obiective indicative pentru baza monetară și pentru rezervele internaționale nete ale Băncii Naționale a României.
Pentru a ajuta la urmărirea implementării programului, vom efectua cu Fondul două examinări ale evoluției și politicilor economice în cadrul programului: prima, până la finele lunii februarie 1995, iar cea de-a doua, până la sfârșitul lunii august 1995. Cu ocazia primei examinări vor fi formulate obiectivele macroeconomice și cele bugetare și monetare pentru 1995 și analizate previziunile financiare externe ale programului. Aprobarea de către Parlament a unui buget pentru 1995 care să fie compatibil cu obiectivele programului va constitui o condiție pentru terminarea primei examinări. La data primei examinări vor fi stabilite criterii de performanță cantitative pentru 31 martie, 30 iunie și 30 septembrie 1995, împreună cu obiective indicative pentru baza monetară și rezervele internaționale nete ale Băncii Naționale a României.
În plus, în cursul acestei prime examinări, o atenție specială va fi acordată progresului înregistrat în reformele structurale, care includ, în principal, privatizarea întreprinderilor și disciplina financiară, măsuri pentru sporirea competitivității și strategia de restructurare și privatizare a băncilor și întărirea sectorului financiar. Evoluția în aceste domenii va fi evaluată față de reperele structurale pentru această examinare, care au fost stabilite în paragrafele 22 și 32-56 din memorandumul anexat, inclusiv față de reperele cantitative pentru arieratele brute ale întreprinderilor și pierderile întreprinderilor.
A doua examinare va evalua progresul realizat în continuare în atingerea obiectivelor reformei structurale, inițiate de Guvern și se va concentra, din nou, în principal, pe implementarea măsurilor referitoare la restructurarea și privatizarea întreprinderilor și, respectiv, a băncilor, ca și pe reforma sistemului de plăți, acordând o deosebită atenție reperelor structurale și cantitative stabilite pentru această a doua examinare, care sunt subliniate, de asemenea în paragrafele 22 și 32-56 din memorandumul anexat,
Ai dumneavoastră sinceri,
Florin Georgescu, ministru de stat, ministrul finanțelor
Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României
Anexa
Memorandumul privind politica economică a Guvernului României
D-lui Michel Camdessus, Director general Fondul Monetar Internațional Washington, D.C. 20431
- Memorandum privind politica economica a guvernului României
I. Introducere
1. În România se află în plină desfășurare un program complex de reforme menit să transforme economia țării bazată pe sistemul de planificare centralizată într-o economie de piață. Guvernul a pus în practică un set de reforme cu spectru larg în domeniul legislativ și instituțional, care au contribuit la reducerea substanțială a rolului statului în economie. Subvențiile pentru consum au fost eliminate și controlul prețurilor se aplică acum numai la un număr redus de bunuri de consum. Restricțiile cantitative oficiale la import au fost eliminate și numai taxele vamale au rămas pentru protejarea industriei naționale. Sistemul financiar a fost liberalizat în mare măsură, iar băncile sunt libere să lucreze în cadrul normal al supravegherii și reglementării, stabilit de Banca Națională a României (B.N.R.). Toți cetățenii au acum dreptul să se lanseze în afaceri, să concureze liber pe piață și să achiziționeze, să dețină și să dispună de proprietăți. În sfârșit, Guvernul a început să transfere activele statului către populație,
2. Pentru realizarea obiectivelor programului de reformă al Guvernului în 1994 și 1995, va fi necesar să se urmeze și să se consolideze politici macroeconomice și structurale ferme. Eforturile Guvernului, din ultimii trei ani, de a se sprijini mai mult pe mecanismul prețurilor, cursul de schimb și rata dobânzii pentru alocarea resurselor în economie și pentru impunerea restricțiilor monetare au fost împiedicate, între altele, de probleme structurale profunde, inclusiv slăbirea disciplinei financiare a întreprinderilor. Acestea, împreună cu șocurile externe și cu insuficiența finanțării externe, au contribuit la creșterea inflației, deprecierea puternică a cursului de schimb și nivelul scăzut, al rezervelor valutare. Principalul obiectiv al politicii economice în perioada următoare este rezolvarea acestor probleme prin îmbinarea politicilor financiare ferme cu accelerarea privatizării și reformei întreprinderilor, încheind astfel etapa de stabilizare a procesului de reformă și punând bazele unei creșteri durabile.
3. Cea mai stringentă prioritate a programului Guvernului pentru perioada 1994-1995 este declanșarea unui atac în forță asupra inflației, în condițiile în care perioada de ajustări corective ale prețurilor în economie este practic încheiată. Pentru a completa efectul antiinflaționist al politicilor fiscale și monetare, Guvernul întreprinde o serie de măsuri de impunere a unor restricții bugetare severe asupra întreprinderilor de stat și regiilor autonome și de reducere substanțială a nivelului real al plăților restante între întreprinderi. Măsuri importante se iau pentru îmbunătățirea disciplinei financiare a întreprinderilor care înregistrează pierderi, inclusiv amenzi asupra plăților restante, întărirea stimulentelor conducerii și accelerarea privatizării și restructurării întreprinderilor de stat. Noile măsuri menite să îmbunătățească alocarea resurselor și să încurajeze creșterea economică includ liberalizarea regimului valutar, accentuarea deschiderii sistemului valutar și de comerț exterior, continuarea reformelor financiare și întărirea în continuare a cadrului legal și instituțional în vederea facilitării activității sectorului privat și îmbunătățirii concurenței în economie.
4. Guvernul consideră că una dintre cele mai bune căi de asigurare a protecției sociale este încurajarea unei creșteri economice sănătoase cu o inflație scăzută, în același timp, Guvernul e ferm în părerea că reforma economică și ajustarea pot reuși numai dacă se iau măsuri corespunzătoare, prin bugetul de stat și fondurile speciale, care să stabilească ajutorul social pentru cele mai vulnerabile grupuri ale populației; în acest scop, un element important al prezentului program îl constituie măsurile specifice de realizare a acestui obiectiv.
5. Obiectivele pe termen mediu ale Guvernului sunt aducerea inflației sub control, încurajarea vinei relansări durabile a creșterii economice și restabilirea unei situații viabile a balanței de plăți. Astfel, este de așteptat ca odată încheiată faza de stabilizare a acestei ajustări, creșterea economică să urce treptat la 4% pe an în ultima parte a deceniului, iar rata anuală a inflației să scadă la niveluri exprimate de o singură cifră. Creșterea economică durabilă va necesita o sporire substanțială a investițiilor fixe, ceea ce, în contextul constrângerilor finanțării externe și necesității de limitare a deficitului contului curent al balanței de plăți externe, va necesita o mai mare mobilizare a economiilor interne, în special în sectorul public și în societățile comerciale cu capital majoritar de stat.
6. Prin eforturile de lărgire a bazei exporturilor și de creștere a eficienței în utilizarea importurilor, în condițiile unei finanțări externe limitate, este de așteptat să se reducă deficitul contului curent al balanței de plăți externe de la circa 8% din P.I.B. în 1992 la mai puțin de 2% în 1997. Datorită incertitudinilor privind perspectiva pe termen mediu și a concentrării rambursării datoriei externe către sfârșitul acestui deceniu, Guvernul intenționează să sporească rapid rezervele valutare brute ale sistemului bancar, încurajând astfel creșterea încrederii în cursul de schimb și reducând vulnerabilitatea economiei la șocurile negative externe. Obiectivul este de a atinge un nivel echivalent cu importurile, pe o perioadă de cel puțin 2,5 luni, până la sfârșitul anului 1994 și 3.3 luni până în anul 1997. Astfel, în pofida dirijării prudente a cererii și a eforturilor de mobilizare a acumulărilor interne, nevoile României de finanțare vor rămâne, probabil, semnificative, necesitând o nouă finanțare excepțională în următorii câțiva ani. Cu toate acestea, Guvernul estimează că necesitatea pentru o finanțare excepțională va dispărea până în 1998, ca urmare a îmbunătățirii prognozate a situației contului curent, a creșterii fluxului de investiții străine directe ca răspuns la reformele economice, inclusiv liberalizarea cursului de schimb și privatizarea întreprinderilor, ca și a perspectivei unei oarecare posibilități de creștere a finanțării de pe piețele internaționale de capital.
7. Guvernul a supus Parlamentului, spre aprobare. Memorandumul privind politica economică împreună cu o schiță a proiectului de buget pe anul 1994 și legislația principală pentru creșterea veniturilor, necesară pentru realizarea bugetului pe anul 1994. Parlamentul a aprobat acest memorandum la 9 februarie 1994; textul actual a fost modificat pentru a reflecta ultimele date disponibile și intervalul de timp scurs între prezentarea sa Parlamentului și transmiterea către Consiliul de administrație al F.M.I.
Politici structurale și macroeconomice pentru anii 1994 și 1995
8. Guvernul va implementa în perioada 1994-1995 un program de politici financiare și, structurale care urmărește reducerea substanțială a inflației și formarea unor rezerve valutare corespunzătoare, simultan cu asigurarea condițiilor pentru o relansare durabilă a producției. în ceea ce privește inflația, obiectivul este de a-i reduce nivelul de la un maximum de 314%, înregistrat în cele 12 luni încheiate în octombrie 1993, la circa 75% în anul ce se va încheia în decembrie 1994 și la aproximativ 35% pentru ultimele 12 luni ale proiectului de aranjament. B.N.R. își va desfășura operațiunile pe piața valutară astfel încât să-și sporească disponibilitățile în rezerve valutare brute la 900 milioane dolari S.U.A. până la sfârșitul anului 1895, iar strategia sa de intervenție pe piața valutară și de acumulare a rezervelor va fi ghidată de sarcinile indicative pentru rezervele internaționale nete ale B.N.R. prevăzute în anexa nr. I.
Politica fiscală
9. Guvernul a depus eforturi susținute în 1993 pentru a ține sub control deficitul consolidat ai bugetului de stat, al bugetelor locale și al fondurilor extrabugetare pentru servicii sociale. Astfel, deficitul bugetului consolidat în 1993 (inclusiv toate fondurile și conturile extrabugetare) a fost 0,1% din P.I.B., în scădere față de 4,6% în 1992. Acest rezultat a fost obținut mai ales prin măsuri stricte în privința cheltuielilor și întărirea sistemului de colectare a veniturilor. Urmare înlăturării tuturor subvențiilor pentru consum, începând cu mai 1993, subvențiile totale măsurate ca procent din P.I.B. au scăzut de la 12,9% în 1992 la circa 5,5% în 1993, iar alte cheltuieli au fost sever restrânse. Capacitatea de a controla cheltuielile publice a fost întărită în continuare prin introducerea unei prevederi care permite blocarea a 40% din creșterile de cheltuieli în trimestrul IV/1993, în cazul în care veniturile vor fi sub nivelurile proiectate. În ceea ce privește veniturile, principala schimbare care a avut loc în 1993 a fost introducerea T.V.A. de la 1 iulie, la un nivel de 18%, ceea ce a întărit semnificativ baza de impozitare a consumului. Cu toate acestea, în 1993, veniturile bugetului consolidat au scăzut în raport cu P.I.B.
10. Pentru a asigura îndeplinirea obiectivului său de stabilizare economică, Guvernul, deși a prevăzut cheltuielile esențiale pentru activitățile orientate spre reformă. în cadrul procesului de ajustare, consideră esențială continuarea unei politici de austeritate fiscală în 1994 și, în acest scop, a elaborat măsuri ferme de limitare a deficitului bugetului consolidat în 1994 la cel mult 2,5% din P.I.B. Este, de asemenea, prevăzută continuarea îmbunătățirii structurii cheltuielilor, ca o reflectare a economiilor ce vor fi obținute prin politicile la care se angajează fiecare minister, și care va fi însoțită de măsuri fiscale menite să lărgească substanțial baza de impozitare și astfel să contracareze erodarea veniturilor.
11. În ceea ce privește veniturile, Guvernul a prezentat Parlamentului un pachet de măsuri pentru sporirea acestora, care se așteaptă să genereze încasări suplimentare de aproximativ 0,5% din P.I.B. în 1994, oprindu-se astfel scăderea veniturilor bugetare și realizându-se chiar o redresare parțială a lor ca procent în P.I.B. Aceste măsuri, în prezent aprobate de ambele Camere ale Parlamentului, includ îmbunătățiri în impozitarea venitului agricol și modificarea accizelor, inclusiv accize mai mari la produsele petroliere și introducerea de noi accize pentru anumite bunuri de folosință îndelungată, inclusiv autoturisme de lux. Mai mult, Guvernul elaborează măsuri de reducere a evaziunii fiscale prin înăsprirea metodelor de control și colectarea mai eficientă a taxelor vamale. Aceste măsuri, coroborate cu impactul T.V.A.. asupra întregului an fiscal, încasarea unor accize mai mari la produsele petroliere, pe măsură ce prețurile acestora sunt ajustate pentru a reflecta modificările cursului de schimb, prețurilor mondiale și ale altor factori, și estimarea unor încasări mai mari din impozitul pe profit, sunt menite să sporească veniturile bugetului consolidat de la un nivel de 30,9% în P.I.B. în anul 1993, la 32,2% în anul 1994. Ca element al continuării procesului de reformă a impozitelor, Guvernul intenționează, de asemenea, să prezinte Parlamentului un proiect de lege care va schimba fundamental sistemul de impozitare a profitului prin corectarea integrală cu inflația a bazei de impozitare și reducerea impozitului pentru profitul reinvestit, simultan cu eliminarea scutirilor de impozite, inclusiv a celor prevăzute în Legea investițiilor străine pentru societățile mixte. După aprobarea acestei noi legi a impozitului pe profit, Guvernul intenționează să anuleze unele impozite existente bazate pe volumul de activitate al întreprinderilor, simultan cu asigurarea condițiilor ca impactul acestor măsuri de reformă a impozitării întreprinderilor, luate în ansamblu, să nu ducă la reducerea veniturilor bugetului consolidat prevăzute pentru anul 1994. Adoptarea, până la 15 noiembrie 1994, a noii legi a impozitului pe profit care va asigura cel puțin protejarea integrală a bazei de impozitare împotriva inflației, va constitui un criteriu de performanță în cadrul aranjamentului propus.
12. În ceea ce privește cheltuielile, Guvernul consideră că este necesară continuarea reducerii cheltuielilor curente în scopul atingerii obiectivului său pentru deficitul bugetar și al creării unei marje pentru resursele necesare accelerării procesului de restructurare economică. O schiță a bugetului pe anul 1994, care reflectă aceste obiective, a fost prezentată Parlamentului împreună cu acest memorandum și aprobată la data de 9 februarie 1994. Guvernul va supune spre aprobare Parlamentului proiectul legii bugetului în totalitatea sa până la sfârșitul lunii aprilie 1994. Acest proiect de buget va reflecta rezultatele execuției bugetare ceva mai favorabile decât se anticipase pentru anul 1993, ceea ce a permis prevederea unor cheltuieli ceva mai mari și a unui deficit mai mic decât se preconizase în schița de buget. Guvernul va continua să reducă cheltuielile la bunuri și servicii, ca și cele pentru salarii; cu toate acestea, datorită nevoii de creștere a cheltuielilor pentru activitățile orientate spre reformă, inclusiv o mărire a numărului personalului, legat de extinderea activității Curții Constituționale și a Curții de Conturi, ca și a cheltuielilor pentru întreținere și reparații, ponderea acestor cheltuieli, ca procent din P.I.B., va crește de la 11,4% în 1993 la 11,9% în 1994. Guvernul va continua să reducă subvențiile, inclusiv cele pentru agricultori și alți producători, deoarece ele deformează grav alocarea resurselor și constituie o povară financiară importantă pentru buget; subvențiile vor scădea de la circa 5,5% în P.I.B. în anul 1993 la aproximativ 4% în anul 1994. în plus, prin îmbunătățirea destinației transferurilor sociale, Guvernul va putea limita creșterea acestora de la circa 8,9% din P.I.B. în anul 1993 la 10,7% în anul 1994, în pofida cheltuielilor mai mari datorate creșterii proiectate a numărului de șomeri și pensionari în anul 1994, pe măsura adaptării în continuare a economiei la mecanismul de piață.
13. Guvernul va continua și în anul 1994 sistemul de controlare strictă a cheltuielilor, inițiat în ultimul trimestru din anul 1993, care înseamnă reducerea cheltuielilor în măsura în care veniturile nu se realizează conform prevederilor. Acest sistem va fi oficializat prin prevederile legale pertinente din Legea bugetului de stat pe anul 1994. Astfel, în anul 1994, în ceea ce privește cheltuielile care reprezintă mai mult de trei sferturi din totalul cheltuielilor bugetului consolidat, 10% din cheltuielile autorizate prin Legea bugetului de stat pentru primele șapte luni ale anului 1994 vor fi blocate până la 31 iulie 1994 și vor fi dependente de realizarea veniturilor în conformitate cu prevederile din acest memorandum. Cheltuielile bugetare curente în anul 1994 vor fi astfel limitate la 15.373 miliarde lei, reprezentând circa 28,6% din P.I.B. (o creștere de 1,9% din P.I.B. față de nivelul din anul 1993), în timp ce cheltuielile de capital vor crește de la 3,9% la 5,7% din P.I.B. Pentru definirea acestor limite, cheltuielile vor include toate plățile de capital sau de dobândă efectuate de Guvern care sunt scadente dar neefectuate la datele la care această limită se aplică.
14. O dată cu eliminarea subvențiilor de consum și intensificarea reformelor structurale, Guvernul s-a angajat să mențină și să îmbunătățească protecția socială de bază, în vederea prevenirii suferințelor inutile pentru grupurile vulnerabile ale populației, în cursul tranziției și după aceea. În mod special, Guvernul va continua pregătirile pentru introducerea în anul 1994 a sistemului de acordare a ajutoarelor sociale către familiile cu venituri reduse, pe baza verificării mijloacelor de trai, cu asistență din partea Băncii Mondiale. Datorită resurselor limitate, este esențială îmbunătățirea obiectivului sprijinului social actual. În cadrul bugetului consolidat prezentat mai sus, cheltuielile pentru asigurări sociale (incluzând în special pensii, ajutoare pentru persoane handicapate, ajutoare de boală și maternitate și ajutoare de șomaj) sunt prevăzute a reprezenta, în anul 1994, 8,2% din P.I.B. Numărul șomerilor este de așteptat să crească în 1994, iar ajutoarele totale de șomaj se anticipează să fie de ordinul a 1,4% din P.I.B.; dacă aceste ajutoare sunt mai mari, cheltuielile ce vor rezulta vor fi compensate de economii.
15. În plus față de redefinirea obiectivelor pe termen mediu pentru protecția socială, Guvernul a considerat esențială implementarea unor programe pe termen scurt de protecție socială, pentru atenuarea impactului imediat al măsurilor de ajustarea economică asupra populației cu venituri reduse - așa cum au fost plățile speciale de pensii și salarii efectuate în legătură cu eliminarea subvențiilor ce consum în mai 1993 care să se adauge recentei îmbunătățiri a regimului alocațiilor pentru copii prin generalizarea acestora. Mai mult, măsuri specifice de protecție socială, ca de exemplu alocația pentru încălzirea locuințelor, au fost implementate în vederea protejării celor mai vulnerabile grupuri ale populației față de efectele măsurilor de ajustare, începând din noiembrie 1993, cu respectarea limitelor bugetare generale stabilite în acest memorandum.
16. Pe lângă politica în domeniul veniturilor și al cheltuielilor planificate prevăzute a se aplica în anul 1994, Guvernul pregătește mai multe măsuri pentru situații neprevăzute care să fie aplicate în cazul în care veniturile și/sau finanțarea externă în anul 1994 se vor situa sub nivelurile proiectate sau dacă evoluții neașteptate vor conduce la cheltuieli bugetare mai mari decât cele prevăzute. Aceste măsuri, ale căror efecte sunt estimate la aproximativ 540 miliarde lei (1% din P.I.B.), vor fi pregătite în următoarele domenii: accize noi sau majorate la bunurile de folosință îndelungată și automobile (55 miliarde lei); rate majorate de accize la produsele petroliere și gaze naturale (20 miliarde lei); extinderea în continuare a bazei de aplicare a T.V.A. (80 miliarde lei); un impozit redus pe veniturile persoanelor fizice, provenite din dobânzi (95 miliarde Iei); reducerea personalului în sectorul de stat în cursul anului, corespunzător unei reduceri anuale de 2% (70 miliarde lei); o reducere cu 15% a subvențiilor la producători, exceptând producătorii agricoli (165 miliarde lei); reducerea cheltuielilor de capital mai puțin esențiale (55 miliarde Iei). În cazul unei nerealizări a veniturilor și/sau a finanțării externe care va depăși 1% din P.I.B., vor fi implementate măsuri suplimentare care să asigure îndeplinirea obiectivului privind deficitul bugetar.
17. Programul de investiții publice în anul 1994 se va concentra asupra necesităților esențiale ale infrastructurii, în special în domeniile energetic, transporturi, lucrări edilitare și telecomunicații, și va fi finanțat cu respectarea limitelor deficitului bugetului general consolidat. Datorită faptului că resursele pentru investiții sunt reduse, Guvernul va acorda o deosebită atenție asigurării concentrării programului de investiții publice asupra acelor proiecte de investiții - noi și de refacere - cu rentabilitate maximă și va instituționaliza întocmirea unui program adecvat al investițiilor publice. Guvernul a purtat discuții susținute cu Banca Mondială asupra priorităților în investițiile publice, iar în mai 1993 a avut Ioc întâlnirea Grupului consultativ pentru solicitarea de fonduri suplimentare, pe termen mediu, pentru acest program. Analizarea de către Banca Mondială a programului de investiții publice a constituit un element important în evaluarea proiectului politicii fiscale preconizate în contextul acestui program. O nouă întâlnire a Grupului consultativ este programată provizoriu, pentru iunie 1994, iar evaluările Băncii Mondiale asupra programului Guvernului de investiții publice curente și de perspectivă vor constitui iarăși un element important în evaluarea obiectivelor și a priorităților fiscale pentru anul 1995 la data primei analize.
18. Guvernul este ferm angajat în accelerarea restructurării economice, dar este și conștient de faptul că implementarea cu succes a reformei întreprinderilor și a sistemului bancar necesită o analiză atentă a impactului acesteia asupra bugetului. Guvernul intenționează ca în 1994 să contribuie la finanțarea restructurării întreprinderilor cu capital majoritar de stat, după cum va fi necesar, prin intermediul Fondului Proprietății de Stat (F.P.S.) și al recent înființatei Agenții de Restructurare (a se vedea paragrafele 38- 47 de mai jos). Agenția de Restructurare este o agenție specializată a Guvernului, însărcinată cu coordonarea restructurării și redimensionării întreprinderilor confruntate îndeosebi cu probleme comerciale grave; procesul de restructurare va primi fonduri de la F.P.S., din credite externe și interne garantate de Guvern și din alte surse de finanțare externă. Cheltuielile și veniturile F.P.S. și ale Agenției de Restructurare trebuie să se încadreze în limitele fiscale ațe bugetului consolidat, prevăzute în acest program. Cheltuielile consolidate ale F.P.S. și Agenției de 'Restructurare, inclusiv cheltuielile finanțate din surse externe vor fi limitate la nivelul încasărilor totale ale F.P.S. provenite din dividende și al veniturilor din privatizare și, mai mult, nu vor depăși 0,8% din P.I.B. în anul 1994. Nici F.P.S. și nici Agenția de Restructurare nu vor emite garanții la creditele bancare sau externe către întreprinderi. De asemenea, va fi fixată o limită de 0,5% din P.I.B. pentru garanțiile guvernamentale la creditele bancare interne necesare pentru micșorarea și restructurarea întreprinderilor actualmente neviabile și această limită va cuprinde și asumarea datoriei întreprinderilor către bănci în contextul atenuării presiunilor datorate ajustării economice. Nu se vor întreprinde acțiuni de garantare și asumare de datorii, cu excepția celor prevăzute în cadrul planurilor de restructurare a întreprinderilor, analizate de F.P.S. și de Agenția de Restructurare și convenite cu Guvernul. Limita acestor garanții și asumări de datorii va constitui criteriu de performanță în cadrul proiectului de aranjament stand-by (anexa nr. II). în sfârșit. Guvernul - în strânsă colaborare cu F.P.S. - va asigura, în anul 1994, dacă este necesar, și mai ales în anul 1995, disponibilizarea de fonduri, în măsură în care o injecție de capital este justificată pentru refacerea raportului fonduri proprii/active, în funcție de risc, ale principalelor bănci aparținând statului, în cadrul limite1or totale pentru deficitul bugetului consolidat, stabilite în acest memorandum.
19. Deficitul bugetului consolidat pe anul 1994 de 1.329 miliarde lei va fi acoperit prin împrumuturi interne nete de 275 miliarde lei și finanțare externă netă în valoare de 1.054 miliarde lei. Ca urmare, criteriile de performanță ale programului se bazează pe limitele creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat (anexa nr. III). Limitele vor fi diminuate cu sumele care depășesc finanțarea internă nebancară și finanțarea externă, incluse în program, precum și cu orice obligație a bugetului consolidat față de întreprinderi sau bănci, scadentă dar neplătită.
20. Pentru anul 1995, în vederea extinderii îmbunătățirii proiectate a balanței de plăți și a reducerii în continuare a inflației, Guvernul intenționează să întărească în continuare situația bugetului de stat. De aceea, va limita deficitul bugetului consolidat la maximum 2% din P.I.B., iar mărimea exactă a deficitului va fi determinată ținând seama de posibilitățile de finanțare externă și de necesitatea creșterii corespunzătoare a creditului real către sectorul neguvernamental. Va fi realizată o îmbunătățire substanțială a structurii bugetului, inclusiv în ceea ce privește realocarea cheltuielilor pentru subvenții către investițiile de infrastructură. Mai mult, Guvernul pregătește introducerea impozitului pe venitul global la jumătatea anului 1995. Obiectivele și conținutul politicii fiscale guvernamentale în anul 1995 vor fi discul ale în cadrul pregătirii primei analize a programului, iar aprobarea unui buget pentru anul 1995 care să satisfacă obiectivele programului va constitui o condiție de îndeplinit la data acestei prime analize.
Politica monetară și reforma sectorului financiar
21. Guvernul consideră că implementarea consecventă de restricții monetare stricte, însoțită de rate ale dobânzii real pozitive, este esențială pentru asigurarea credibilității programului său de stabilizare, creșterea încrederii pe plan intern în moneda națională și asigurarea unui cadru adecvat pentru liberalizarea cursului de schimb valutar. Politica monetară va furniza astfel principala ancoră nominală a programului de stabilizare pe anul 1994, cu sarcina ca, sprijinită de măsuri fiscale și salariale și de o disciplină financiară mai strictă, să reducă substanțial rata inflației în lumina experienței de după anul 1990. Guvernul și B.N.R. au întreprins în ultimele luni mai multe reforme structurale în vederea îmbunătățirii eficienței politicii monetare, prezentate în continuare.
22. În primul rând, implementarea unei politici monetare severe a fost împiedicată în trecut de lipsa disciplinei financiare în întreprinderile de stat, care a dus la creșterea rapidă a plăților restante, deoarece întreprinderile au căutat să-și finanțeze activitățile din resurse din afara sistemului bancar. Guvernul acordă o foarte mare prioritate reducerii volumului plăților restante ale întreprinderilor în timpul procesului de stabilizare. În acest scop, este aplicat un program energic în vederea impunerii unei mai stricte discipline financiare în întreprinderile proprietate de stat și În regiile autonome, așa cum se arată în paragrafele 37-52 de mai jos, și se așteaptă ca implementarea fermă a acestor măsuri să determine o reducere foarte substanțială în termeni reali a nivelului plăților restante. Reducerea plăților restante la nivelurile stabilite în anexa nr. IV va constitui, un reper cantitativ în cadrul primei și celei de-a doua analize a programului; mai mult, obiectivul privind plățile restante ale întreprinderilor la 30 iunie 1994 va constitui o sarcină indicativă în cadrul programului și, dacă aceasta nu va fi realizată, Guvernul și B.N.R. se vor consulta cu reprezentanții F.M.I. pentru a reexamina obiectivele financiare stabilite în acest memorandum și vor fi propuse, dacă este cazul, modificările necesare ale criteriului de performanță referitor la nivelul activelor, interne nete ale sistemului bancar la 30 septembrie și respectiv 31 decembrie 1994.
23. B.N.R. nu va efectua nici un fel de alte operațiuni de compensare selectivă sau globală și nici alte aranjamente speciale pentru a acorda credite băncilor sau direct întreprinderilor în vederea facilitării lichidării datoriei sau a creanțelor acumulate sub forma plăților restante între întreprinderi.
24. În al doilea rând, în vederea înlăturării a noi obstacole în aplicarea politicii monetare, Guvernul și B.N.R. au eliminat treptat, până la sfârșitul anului 1903, toate creditele de refinanțare subvenționate {cu excepția volumului existent de creanțe conform. Legii nr. 71/1992). Pe durata acestui aranjament propus, B.N.R. nu va acorda noi credite de refinanțare cu rate ale dobânzii sub nivelul ratei de referință, și nici alte credite la care dobânda să fie amânată pentru perioade mai mari de o lună.
25. În al treilea rând, conform convenției cu B.N.R., Guvernul a luat măsuri ferme de limitare a impactului monetar al finanțării deficitului prin transferarea unei părți considerabile a împrumuturilor sale de la B.N.R. la C.E.C., ca și prin transferarea majorității depozitelor sale de la băncile comerciale Ia B.N.R. Pe durata acestui aranjament propus, Guvernul va lua măsuri pentru ca mărimea datoriei sale către B.N.R. să nu contravină restricțiilor specificate în art. 31 al statutului care„ reglementează operațiunile B.N.R. (Legea nr. 34/1991), reducând astfel substanțial presiunea pe care finanțarea bugetară o exercită asupra administrării bazei monetare. Guvernul și B.N.R. consideră că rolul B.N.R. în derularea unei politici monetare severe a fost mult întărit prin reformele structurale descrise mai sus, care au completat măsurile anterioare de eliminare a plafoanelor de credit, de introducere a cerințelor pentru rezerve în numerar și de îmbunătățire a eficienței sistemului cerințelor pentru rezerve prin lărgirea bazei acestuia spre a include depunerile populației și prin aplicarea unor penalizări severe pentru nerespectarea acestora.
26. În acest context și luând în considerare scăderea programată a volumului plăților restante între întreprinderi, Guvernul a stabilit obiectivele politicii monetare pentru 1994, bazate pe previziuni moderate ale evoluțiilor prețurilor și cererii de bani. În acest scop, programul Guvernului permite o creștere a masei monetare (exprimată în monedă națională) de 54% în primul semestru din anul 1994 și 35% în cel de-al doilea semestru, care este corelată cu scăderea rapidă a nivelului inflației. Programul de credit pentru 1994 este menit a fi compatibil cu această creștere monetară și cu creșterea stabilită pentru rezervele internaționale nete, dar trebuie, de asemenea, să asigure în anul 1994 o creștere corespunzătoare a nivelului real al creditului bancar către sectorul neguvernamental, inclusiv către întreprinderile de stat și private. Activele interne nete ale sistemului bancar sunt proiectate să crească cu aproximativ 54% și 31% în primul și respectiv al doilea semestru al anului 1994. Plafoanele pentru volumul activelor interne nete ale sistemului bancar vor constitui un criteriu de performanță, așa cum se detaliază în anexa nr. V. Datorită schimbărilor majore care afectează în prezent sistemul financiar din România, inclusiv ajustările în ratele dobânzii și în cursul de schimb valutar, este posibil ca cererea de bani să se abată considerabil de la proiecțiile incluse în acest program. în cazul unei evoluții a cererii de bani substanțial diferită de cea anticipată în perioada care se încheie la 30 iunie 1994 (ca și în cazul nerealizării sarcinii indicative pentru plățile restante ale întreprinderilor la finele lunii iunie 1994), Guvernul și B.N.R. se vor consulta cu reprezentanții F.M.I. în vederea reexaminării obiectivelor financiare stabilite pentru al doilea semestru din anul 1994, incluzând propunerea oricăror modificări necesare ale criteriilor de performanță pentru 30 septembrie și 31 decembrie 1994. La data efectuării primelor analize, se vor conveni cu F.M.I. și obiectivele de politică monetară pentru anul 1995, ca și criteriile de performanță privind activele interne nete ale sistemului bancar la 31 martie, 30 iunie și 30 septembrie 1995.