Monitorul Oficial 340bis/1994

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 30 noiembrie 2011 09:14, autor: Madalina (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __FORCETOC__ *1994 0340 bis = Monitorul Oficial al României = Anul VI, Nr. issue::340bis - Partea I - Joi, 8 decembrie year::1994 == Diverse ...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::340bis - Partea I - Joi, 8 decembrie year::1994

Diverse

Protocolul A privind definirea noțiunii de „produse originare” și metodele de cooperare administrativă

Capitolul I

Definirea noțiunii de produse originare

Articolul 1

Criterii de stabilire a originii

În vederea aplicării prezentului acord și fără a prejudicia prevederile art. 2 din prezentul protocol, sunt considerate ca:

1. produse originare din Republica Moldova:

a) produsele obținute în Întregime în Republica Moldova, conform prevederilor art.3 al prezentului protocol;

b) produse obținute în Republica Moldova și care conțin materiale care nu au fost în întregime obținute în Republica Moldova,cu condiția ca totuși aceste materiale să fi fost supuse în Republica Moldova unei prelucrări sau transformări suficiente,conform prevederilor art.4 al prezentului protocol.

2. produse originare din România:

a) produsele obținute în întregime în România, conform prevederilor art.3 al prezentului protocol;

b) produse obținute în România și care conțin materiale care nu au fost în Întregime obținute în România, cu condiția ca totuși aceste materiale să fi fost supuse în România unei prelucrări sau transformări suficiente, conform prevederilor art.4 al prezentului protocol.

Articolul 2

Cumul bilateral

1. Prin derogare de la art.l pct.l lit. b), materialele originare din Republica Moldova, în conformitate cu prevederile prezentului protocol, sunt considerate, ca materiale originare din România și nu se cere ca aceste materiale să fi fost supuse unor prelucrări sau transformări suficiente, cu condiția ca, totuși, acestea să fi fost supuse unor prelucrări sau transformări care depășesc pe cele prevăzute la art.4 paragraful 3 al prezentului protocol.

2. Prin derogare de la art.l pct.2 lit. b), materialele originare din România, în conformitate cu prevederile prezentului protocol, sunt considerate, ca materiale originare din Republica Moldova și nu se cere ca aceste materiale să fi fost supuse unor prelucrări sau transformări suficiente, cu condiția ca, totuși, acestea să fi fost supuse unor prelucrări sau transformări care depășesc pe cele prevăzute la art.4 paragraful 3 al prezentului protocol.

Articolul 3

Produse obținute în întregime

1. În conformitate cu prevederea art.l pct.l lit a) si pct 2 lit a), sunt considerate obținute în întregime fie în România fie în Republica Moldova:

a) produsele minerale extrase din solul sau subsolul sau fundul mărilor și oceanelor lor:

b) produsele vegetale recoltate pe teritoriile lor:

c) animale vii născute și crescute pe teritoriile lor;

d) produsele provenite de la animalele vii crescute pe teritoriile lor;

e) produsele rezultate din vânătoarea și pescuitul practicate pe teritoriile lor;

f) produsele rezultate din pescuitul maritim și alte produse extrase din mare de navele lor;

g) produsele fabricate la bordul navelor prelucrătoare în exclusivitate pe baza produselor de la lit. f);

h) articolele uzate care pot fi folosite numai pentru recuperarea materiilor prime extrase din ele;

i) deșeurile rezultate din operațiile de fabricare efectuate pe teritoriile lor;

j) bunurile fabricate în exclusivitate pe baza produselor specificate la lit. a) până la lit. i).

2. Expresia navele lor de la paragraful 1 lit. f) se aplică numai navelor:

  • care sunt înmatriculate sau înregistrate în România sau Republica Moldova;
  • care navighează sub pavilion românesc sau moldovenesc;
  • care aparțin în proporție de cel puțin 50% resortisanților moldavi sau români sau societății cu sediul principal în Republica Moldova sau România al cărei administrator sau administratori, președinte al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere, sau majoritatea membrilor acestor consilii să fie resortisanți moldavi sau români și, în plus al căror capital, în cazul societăților de persoane sau societăților cu răspundere limitată, aparține în proporție de cel puțin 50% Republicii Moldova, României, colectivităților lor publice sau resortisanților lor;
  • al căror stat major este în întregime format din resortisanți moldavi sau români.
  • ale căror echipaje sunt formate în proporții de cel puțin 75% din resortisanți moldavi sau români.

3. Termenii Republica Moldova și România acoperă și apele teritoriale ale Republicii Moldova și României.

Navele maritime, inclusiv navele prelucrătoare la bordul cărora are loc transformarea sau prelucrarea produselor rezultate din pescuit sunt considerate ca fiind parte din teritoriul Republicii Moldova și României sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la paragraful 2.

Articolul 4

Produse suficient transformate

1. În vederea aplicării art. 1 materialele neoriginare sunt considerate ca fiind suficient prelucrate sau transformate, atunci când produsul obținut este încadrat la o poziție tarifară diferită de cea la care sunt încadrate toate materialele neoriginare utilizate la fabricarea sa sub rezerva prevederilor paragrafelor 2 și 3 de mai jos.

Termenii capitole și poziții folosiți în acest protocol se referă la capitole și pozițiile cu patru cifre utilizate la nomenclatura, care constituie sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor (denumit în continuare Sistem Armonizat sau S.A.).

Termenul încadrat se referă la încadrarea unui produs sau material la o anumită poziție.

2. Dacă un produs este menționat în coloanele 1 și 2 din Lista la Anexa nr. II, trebuie îndeplinite condițiile stabilite în coloana 3 pentru produsul respectiv în locul regulii de la paragraful 1.

a) În cazul în care în lista de la anexa nr. II este aplicată o regulă a procentajului în vederea determinării originii unui produs obținut în Republica Moldova sau în România, valoarea adăugată ca urmare a prelucrărilor sau transformărilor, trebuie să corespundă cu prețul de uzină al produsului obținut mai puțin valoarea materialelor dintr-o țară terță, importate în Republica Moldova sau în România.

b) Termenul valoare din lista de la anexa nr. II înseamnă valoarea în vamă în momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, dacă aceasta nu este cunoscută și nu poate fi stabilită, primul preț care poate fi verificat și plătit pentru aceste materiale pe teritoriul respectiv.

În cazul în care trebuie stabilită valoarea materialelor originare utilizate, prevederile alintatului precedent trebuie aplicate mutatis mutandis.

c) Expresia prețul de uzină din lista de la anexa nr.II înseamnă prețul plătit producătorului în întreprinderea căruia a fost efectuată ultima prelucrare sau transformare, cu condiția ca acest preț să includă valoarea oricăruia dintre materialele utilizate, din care se scad toate taxele interne care sunt sau pot fi restituite atunci cînd produsul obținut este exportat.

d) Valoarea în vamă înseamnă valoarea determinată în conformitate cu Acordul privind aplicarea Articolului VII din GATT încheiat la Geneva la 12 aprilie 1979.

3. În vederea aplicării paragrafului 1 următoarele prelucrări sau transformări sunt considerate ca insuficiente pentru a conferi caracterul de produs originar, indiferent dacă poziția de încadrare se schimbă sau nu:

a) manipulări pentru asigurarea conservării ca atare a produselor în timpul transportului și depozitării (aerare, prelucrare, uscare, refrigerare, conservare în saramură, apă sulfitată sau conținând alte substanțe, îndepărtarea părților alterate și operațiuni similare);

b) operațiunile simple de desprăfuire, cernere, triere, clasificare, asortare (inclusiv alcătuirea seturilor de mărfuri), spălare, vopsire, tranșare;

c) (i) schimbarea ambalajului și recompartimentarea coletelor;

(ii) simpla îmbuteliere în sticle, flacoane, ambalarea în saci, cutii, lăzi, fixarea pe planșete etc. , și orice alte operațiuni simple de condiționare;

d) aplicarea pe produse sau ambalajele lor de mărci, etichete sau alte semne distinctive similare;

c) simplul amestec de produse, chiar din categorii diferite, atunci când unul sau mai multe componente ale amestecului nu îndeplinesc condițiile stabilite prin acest protocol pentru a fi recunoscute ca originare, fie în Republica Moldova fie în România.

f) simpla asamblare a părților de articole pentru a constitui un articol complet;

g) cumulul mai multor operațiuni din cele specificate de la litera a) la litera f);

h) sacrificarea animalelor.

Articolul 5

Elemente neutre

Pentru a stabili dacă un produs este originar din Republica Moldova sau din România nu este necesar să se stabilească originea energiei electrice, a combustibililor, a instalațiilor și echipamentelor, a mașinilor și uneltelor folosite pentru obținerea produsului, ca si a materialelor folosite care nu intră în compoziția finală a produsului.

Articolul 6

Accesorii, piese de schimb și utilaje

Accesoriile, piesele de schimb și utilajele expediate o dată cu un echipament, o mașină sau un vehicul și care fac parte din echiparea normală și sunt incluse în preț sau nu sunt facturate separat, sunt considerate ca formând un tot cu echipamentul, mașina sau vehiculul respectiv.

Articolul 7

Seturi

Seturile, conform prevederilor Regulii generale nr. 3 din Sistemul Armonizat sunt considerate originare cu condiția ca toate articolele componente să fie originare. Totuși, un set compus din articole originare și neoriginare este considerat ca originar în întregul său, cu condiția ca valoarea articolelor neoriginare să nu depășească 15% din prețul de uzină.

Articolul 8

Transportul direct

Regimul preferențial prevăzut prin Acord este aplicabil numai produselor și materialelor transportate între teritoriul României și cel al Republicii Moldova.

Totuși, transportul produselor originare din Republica Moldova, constituind un singur transport, poate fi efectuat printr-un teritoriu altul decât cel al României, dacă este cazul cu transbordare sau depozitare temporară în aceste teritorii, cu condiția ca bunurile să rămână sub supravegherea autorităților vamale ale țării de tranzit sau depozitare și ca ele să nu fie supuse altor operațiuni în afara celor de descărcare sau reîncărcare sau orice altă operațiune destinată a asigura conservarea lor ca atare.

2. Dovada că condițiile prevăzute la paragraful 1 sunt Îndeplinite este adusă autorităților vamale prin prezentarea:

a) fie a unui document de transport unic eliberat în țara exportatoare ce a permis traversarea țării de tranzit,

b) fie a unui certificat eliberat de autoritățile vamale ale țării de tranzit care conține:

  • o descriere exactă a mărfurilor;
  • data descărcării sau reîncărcării mărfurilor sau eventual a îmbarcării sau debarcării, cu indicarea navelor sau a altor mijloace de transport utilizate;
  • certificarea condițiilor în care s-a efectuat staționarea mărfurilor;

c) fie, în lipsa acestora a oricăror documente probatorii.

Articolul 9

Continuitatea teritorială

Condițiile stabilite în acest capitol referitoare la dobândirea statutului originar trebuie îndeplinite fără întrerupere în Republica Moldova sau România cu excepția celor prevăzute la art. 2.

Dacă produsele originare exportate din Republica Moldova sau România într-o altă țară sunt returnate, sub rezerva prevederilor art.2 , ele trebuie considerate ca neoriginare, în afara cazurilor în care se poate demonstra autorităților vamale că:

  • mărfurile returnate sunt aceleași cu cele care au fost exportate;

și că

  • ele nu au fost supuse unor operațiuni în afara celor necesare asigurării conservării lor ca atare, în perioada în care s-au aflat in țara respectivă.

Capitolul II

Dovada originii

Articolul 10

Certificate de origine a mărfurilor RM

Dovada caracterului originar al produselor în sensul acestui protocol este adusă de certificatul de origine a mărfurilor RM, al cărui model figurează în anexa 3 a prezentului protocol.

Articolul 11

Procedura obișnuită pentru eliberarea certificatelor

1. Certificatul de origine a mărfurilor RM este eliberat la cererea exportatorului sau, sub răspunderea acestuia, a reprezentantului său abilitat.

2. Exportatorul sau reprezentantul său prezintă, împreună cu orice document justificativ util care poate aduce dovada că produsele care urmează să fie exportate justifică eliberarea unui certificat de origine a mărfurilor RM.

Ei se angajează să prezinte, la cererea autorităților competente, toate dovezile suplimentare pe care acestea le consideră necesare în vederea stabilirii exactității caracterului originar al produselor ce ar putea beneficia de regim preferențial și se angajează să accepte orice control al operațiunilor sale contabile și al circumstanțelor obținerii acestor produse, control efectuat de autoritățile menționate.

Exportatorul este obligat să păstreze cel puțin doi ani documentele justificative menționate în prezentul paragraf.

3. Un certificat de origine a mărfurilor RM poate fi eliberat numai dacă aceasta poate constitui titlul justificativ necesar aplicării prezentului Acord.

4. Certificatul de origine a mărfurilor RM este eliberat de organul împuternicit de Guvernul Republicii Moldova dacă mărfurile care urmează - a - fi exportate pot fi considerate produse originare din Republica Moldova în sensul art.l pct.l al acestui protocol. Certificatul de origine a mărfurilor RM este eliberat de autoritățile vamale ale României dacă mărfurile care urmează să fie exportate pot fi considerate produse originare din România în sensul art.l pct.2 al acestui protocol.

5. În cazul aplicării prevederilor art.2 privind cumulul, organul împuternicit de Guvernul Republicii Moldova sau autoritățile vamale ale României, sunt autorizate să elibereze certificatele de origine a mărfurilor RM în condițiile stabilite prin prezentul protocol, dacă mărfurile care urmează a fi exportate pot fi considerate produse originare din Republica Moldova sau din România, în sensul acestui protocol și cu condiția ca produsele la care se referă certificatul de origine a mărfurilor RM să se afle în Republica Moldova sau în România.

În acest caz, eliberarea certificatelor de origine a mărfurilor RM este subordonată prezentării dovezii de origine, eliberată sau întocmită anterior. Această dovadă de origine trebuie păstrată cel puțin doi ani de către autoritățile vamale ale statului exportator.

6. Întrucât certificatul de origine a mărfurilor RM constituie titlul justificativ pentru aplicarea regimului tarifar preferențial prevăzut prin Acord, revine autorităților desemnate ale statului exportator luarea măsurilor necesare pentru verificarea mărfurilor și pentru controlul celorlalte declarații din certificat.


7. În scopul verificării Îndeplinirii condițiilor de eliberare a certificatului RM, autoritățile desemnate au dreptul să solicite orice document justificativ și să efectueze orice control pe care îl consideră util.

8. Autorităților vamale ale statului exportator le revine sarcina de a urmări completarea corectă a formularelor menționate la paragraful 1. Acestea verifică în special dacă caseta rezervată pentru descrierea produselor a fost completată astfel incit să excludă orice posibilitate de completări frauduloase. În acest scop descrierea produselor trebuie făcută fără a lăsa spații goale. Între rânduri, când caseta nu este completată în întregime, trebuie trasă o linie sub ultimul rând al descrierii, barând spațiul gol.

9. Data eliberării certificatului trebuie indicată în partea rezervată autorităților ce vizează certificatul.

10. Certificatul de origine a mărfurilor RM este eliberat la exportul produselor de autoritățile Împuternicite ale statului exportator. El este pus la dispoziția exportatorului de Îndată ce s-a efectuat sau asigurat exportul real.

Articolul 12

Certificatele RM pe termen lung (TL)

1. Prin derogare de la prevederile art.11 paragraful 10, autoritățile Împuternicite ale statului exportator pot elibera un certificat de origine a mărfurilor RM când numai o parte din mărfurile acoperite de certificat sunt exportate, în cazul unui certificat eliberat pentru o serie de exporturi de aceleași produse de la același exportator, pentru același importator, în decursul unei perioade de maximum un an de la data Întocmirii certificatului denumit în continuare certificat TL.

2. Autoritățile Împuternicite ale statului exportator pot elibera certificate TL conform prevederilor art.11, dacă consideră necesară această procedură, numai atunci cind caracterul originar al mărfurilor este considerat a fi rămas neschimbat în perioada de valabilitate a certificatului TL.

Dacă una sau mai multe mărfuri nu mai sunt acoperite de certificatul TL, exportatorul trebuie să informeze imediat autoritățile Împuternicite care au eliberat certificatul.

3. Acolo unde se aplică procedura certificatului TL, autoritățile Împuternicite ale statului exportator pot prescrie folosirea certificatelor RM cu un semn distinctiv destinat individualizării lor.

4. Caseta 12 Viza a certificatului RM trebuie completată, conform uzanțelor, de autoritățile Împuternicite ale statului exportator.

5. În caseta 5 a certificatului RM trebuie să figureze următoarea mențiune

Certificat TL valabil până la...(data în cifre arabe)

6. În casetele 6, 7, 8, 10 și 11 ale certificatului TL nu este necesar să se indice mărcile și numerele, numărul și natura coletelor, greutatea brută (kg) sau alte unități de măsură. Caseta 8 trebuie să conțină, totuși, descrierea și denumirea mărfurilor suficient de precise pentru a permite identificarea lor.

7. Prin derogare de la prevederile art. 16, certificatul TL trebuie prezentat unității vamale de import cel mai târziu cu ocazia primului import al mărfurilor pentru care a fost eliberat. Când importatorul efectuează operațiuni de vămuire la mai multe unități vamale din statul importator,autoritățile vamale pot să-i ceară prezentarea unei copii după certificatul TL la fiecare din unitățile vamale respective.

8. Când un certificat TL a fost prezentat organelor vamale, dovada caracterului originar al mărfurilor importate în cadrul termenului de valabilitate a certificatului TL este făcută de facturi care trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) când o factură cuprinde atât produse originare din Republica Moldova, România, cât și produse neoriginare, exportatorul este obligat să facă o distincție clară între aceste două categorii;

b) exportatorul este obligat să declare pe fiecare factură numărul certificatului TL, precum și data expirării certificatului respectiv și să menționeze țara sau țările în care își au originea mărfurile.

înscrierea pe factură de către exportator a numărului certificatului TL, însoțit de indicarea țării de origine, constituie declarația potrivit căreia mărfurile îndeplinesc condițiile stabilite în prezentul protocol în vederea dobândirii originii preferențiale în cadrul schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și România.

Organele desemnate ale statului exportator pot cere ca mențiunile care trebuie să apară pe factură potrivit prevederilor de mai sus, să fie confirmate prin semnătura olografă, urmată de transcrierea în clar a numelui;

c) descrierea și denumirea mărfurilor din facturi trebuie să conțină date suficiente pentru a scoate clar în evidență că mărfurile figurează și în certificatul TL la care se referă facturile;

d) facturile pot fi întocmite numai pentru mărfurile exportate în perioada de valabilitate a respectivului certificat TL. Ele pot fi, totuși, prezentate unității vamale de import în termen de patru luni de la data întocmirii lor de către exportator.

9. În cadrul procedurii certificatului TL, facturile care îndeplinesc condițiile prevăzute în prezentul articol pot fi întocmite și/sau transmise prin sistemul de telecomunicații sau prin rețeaua de calculatoare. Aceste facturi sunt acceptate de organele vamale ale statului importator ca dovadă a caracterului originar al mărfurilor importate, în conformitate cu procedurile stabilite de autoritățile vamale din acel stat.

10. Dacă autoritățile desemnate ale statului exportator constată că un certificat și/sau o factură, întocmite conform prevederilor acestui articol, nu sunt valabile pentru mărfurile livrate ele informează imediat autoritățile vamale ale statului importator.

11. Prevederile prezentului articol nu prejudiciază aplicarea reglementărilor Republicii Moldova și ale României privind formalitățile vamale și folosirea documentelor vamale.

Articolul 13 Certificat RM eliberat "a posteriori"

1. In cazuri excepționale, certificatul de origine a mărfurilor RM poate fi emis și după exportul produselor la care se referă dacă acesta nu a fost emis în momentul exportului, datorită unor erori, unor omisiuni involuntare sau unor împrejurări speciale.

2. In vederea aplicării paragrafului 1, exportatorul trebuie:

să indice locul și data expedierii produselor la care se referă certificatul;

să certifice că nu a fost emis nici un certificat de origine a mărfurilor RM în momentul exportului produselor respective și să precizeze cauzele.

3. Autoritățile împuternicite pot elibera retroactiv un certificat de origine a mărfurilor RM numai după verificarea concordanței dintre informațiile furnizate în cererea exportatorului și cele din dosarul corespunzător.

Certificatelor eliberate a posteriori trebuie să li se aplice următoarea mențiune emis a posteriori.

4. Mențiunea de la paragraful 3 este înscrisă în caseta Observații a certificatului de origine a mărfurilor RM.

Articolul 14

Eliberarea unui duplicat al certificatului RM

1. În eventualitatea furtului, pierderii sau distrugerii unui certificat de origine a mărfurilor RM exportatorul poate cere în scris autorităților împuternicite emitente eliberarea unui duplicat pe baza documentelor de export pe care le posedă.

2. Duplicatului emis în acest mod trebuie să i se aplice mențiunea "DUPLICAT".

3. Mențiunea de la paragraful 2 este înscrisă în caseta "Observații" a certificatului de origine a mărfurilor RM.

4. Duplicatul intră în vigoare la data certificatului original de origine a mărfurilor RM, dată reprodusă și pe duplicat.


Articolul 15

Înlocuirea certificatelor

1. Oricând este posibilă Înlocuirea unuia sau mai multor certificate de origine a mărfurilor RM cu unul sau mai multe certificate, cu condiția ca acest lucru să fie făcut de unitatea vamală sau de alte autorități care răspund de controlul mărfurilor.

2. Când produse originare din Republica Moldova sau din România importate într-o zonă liberă sub acoperirea unui certificat RM sunt supuse unei prelucrări sau transformări, autoritățile competente trebuie să elibereze un nou certificat RM la cererea exportatorului, dacă prelucrarea sau transformarea sunt în conformitate cu prevederile acestui protocol.

3. Certificatul Înlocuitor eliberat conform prevederilor prezentului articol, are valoare de certificat de origine RM definitiv, în sensul aplicării prezentului protocol, inclusiv a prevederilor prezentului articol.

4. Certificatul Înlocuitor este eliberat în baza unei cereri scrise a exportatorului, după verificarea indicațiilor din această cerere. Data eliberării și numărul de Înregistrare a certificatului RM originar trebuie să figureze în caseta 5.

Articolul 16

Valabilitatea certificatelor

1. Certificatul de origine a mărfurilor RM trebuie prezentat în termen de patru luni de la data eliberării de către autoritățile vamale ale statului exportator, la unitatea vamală a statului importator la care produsele sunt prezentate.

2. Certificatele de origine a mărfurilor RM prezentate autorităților vamale ale statului importator, după expirarea termenului de prezentare prevăzut la paragraful 1 pot fi acceptate în vederea aplicării regimului preferențial, atunci când nerespectarea termenului se datorează unor cauze de forță majoră sau unor Împrejurări excepționale.

3. În afara acestor cazuri autoritățile vamale ale statului importator pot accepta certificatele atunci când produsele le-au fost prezentate înainte de expirarea respectivului termen.

Articolul 17

Expoziții

1. Produsele trimise din Republica Moldova sau din România pentru o expoziție într-o altă țară decât Republica Moldova sau România și vândute după expoziție pentru a fi exportate în Republica Moldova sau România beneficiază la import de prevederile acordului cu condiția ca produsele respective să îndeplinească condițiile prevăzute în prezentul protocol pentru a fi recunoscute ca originare din Republica Moldova sau România cu condiția aducerii dovezii autorităților vamale că:

a) un exportator a expediat aceste produse din Republica Moldova sau România în țara în care este organizată expoziția și că au fost expuse acolo;

b) exportatorul le-a vândut sau le-a cedat unui destinatar din Republica Moldova sau România;

c) produsele au fost expediate în timpul desfășurării expoziției sau imediat după aceea, în Republica Moldova sau România, în starea în care au fost trimise pentru expoziție;

d) produsele nu au fost folosite din momentul în care au fost expediate pentru expoziție în alte scopuri decât cele legate de prezentarea lor la expoziția respectivă.

2. Un certificat de origine a mărfurilor RM trebuie prezentat în condiții normale autorităților vamale. În el trebuie indicate denumirea și adresa expoziției. Dacă este necesar, poate fi solicitată o dovadă documentară suplimentară privind natura produselor și condițiile în care au fost expuse.

3. Paragraful 1 se aplică tuturor expozițiilor, târgurilor sau manifestărilor publice analoage, cu caracter comercial, industrial, agricol sau meșteșugăresc, în afara celor organizate în interes particular în localuri sau magazine comerciale și care au ca obiect vînzarea produselor străine și în timpul cărora produsele rămîn sub control vamal.

Articolul 18

Prezentarea certificatelor

Certificatul de origine a mărfurilor RM este prezentat autorităților vamale din statul importator în conformitate cu procedurile stabilite în reglementările acestui stat.

Autoritățile respective au dreptul să solicite ca declarația de import să fie Însoțită de o declarație a importatorului prin care acesta atestă că produsele Îndeplinesc condițiile cerute de aplicarea acordului.

Articolul 19

Importul eșalonat

Fără a prejudicia prevederile art.4 paragraful 2 al acestui protocol când, la cererea declarantului vamal, este importat în mai multe tranșe un articol demontat sau ne-asamblat, încadrat la cap. 84 sau 85 al Sistemului Armonizat, în condițiile stabilite de autoritățile competente, acesta poate fi considerat un singur articol și poate fi prezentat un certificat unic de origine a mărfurilor RM pentru Articolul complet, în momentul importului primei tranșe.

Articolul 20

Păstrarea certificatelor

Certificatele de origine a mărfurilor RM sunt păstrate de autoritățile vamale ale statului importator în conformitate cu reglementările în vigoare în acel stat.

Articolul 21

Neconcordanțe

Constatarea unor mici neconcordanțe între declarațiile făcute pe certificatul de origine a mărfurilor RM și cele făcute pe documentele prezentate unității vamale în vederea îndeplinirii formalităților pentru importul produselor nu anulează ipso facto valabilitatea certificatului sau formularului respectiv, dacă se stabilește în mod evident că ele corespund mărfurilor prezentate.

Articolul 22

Exceptări de la dovedirea originii

1. Produsele expediate sub formă de colete mici, de persoane particulare către persoane particulare sau care fac parte din bagajul personal al călătorilor, sunt considerate produse originare, fără a se cere prezentarea unui certificat de origine a mărfurilor RM cu condiția ca aceste produse să prezinte importuri lipsite de orice caracter comercial și aceasta de îndată ce sunt declarate ca îndeplinind condițiile necesare pentru aplicarea Acordului și de îndată ce nu există nici o Îndoială în ceea ce privește sinceritatea acestei declarații.

2. Importurile cu caracter ocazional și care constau numai din produse pentru uzul personal sau familial al destinatarilor sau călătorilor sunt considerate importuri lipsite de orice caracter comercial dacă, prin natura și cantitatea lor, este evident că nu sunt destinate comercializării.

În plus, valoarea-totală a acestor produse nu trebuie să depășească $ 2000 pentru conținutul bagajelor personale ale călătorilor.

Capitolul III

Metode de cooperare administrativă

Articolul 23

Comunicarea ștampilelor și adreselor

Autoritățile împuternicite ale Republicii Moldova și ale României își comunică reciproc, specimenele de ștampilă folosite pentru eliberarea certificatelor de origine RM, precum și adresele autorităților împuternicite pentru eliberarea și verificarea certificatelor de origine RM.

Articolul 24

Controlul certificatelor de origine a mărfurilor RM

1. Controlul a posteriori al certificatelor RM este efectuat prin sondaj sau ori de câte ori autoritățile vamale ale statului importator au suspiciuni întemeiate în legătură cu autenticitatea documentului sau cu exactitatea informațiilor referitoare la originea reală a produselor în cauză.

2. În scopul controlului a posteriori al certificatelor RM autoritățile împuternicite din statul exportator trebuie să păstreze cel puțin doi ani copiile certificatelor, precum și orice documente de export referitoare la aceasta.

3. În scopul asigurării aplicării corecte a acestui protocol, Republica Moldova și România își acordă reciproc asistență prin intermediul administrațiilor lor vamale, pentru controlul autenticității certificatelor RM, precum și a exactității informațiilor referitoare la originea reală a produselor în cauză.

4. În vederea aplicării prevederilor paragrafului 1, autoritățile vamale ale statului importator returnează certificatul RM sau o copie a acestora autorităților împuternicite pentru eliberarea certificatelor ale statului exportator, indicând, dacă este cazul, motivele de fond sau de formă care justifică o anchetă. Ele anexează la certificatul RM factura, dacă aceasta a fost întocmită, sau o copie a ei și furnizează toate informațiile ce au putut fi obținute și care sugerează că mențiunile făcute pe certificatul sau formularul respectiv sunt inexacte.

5. Dacă autoritățile vamale ale statului importator hotărăsc suspendarea aplicării prevederilor Acordului, în așteptarea rezultatelor controlului, ele acordă importatorului liberul de vamă pentru produse, sub rezerva măsurilor de prevedere apreciate ca necesare.

6. Autoritățile vamale ale statului importator sunt informate despre rezultatele controlului a posteriori cit mai rapid posibil Aceste rezultate trebuie să permită să se determine dacă certificatul de origine a mărfurilor RM contestat se aplică produselor în cauză și dacă acestea pot duce efectiv la aplicarea regimului preferențial.

Dacă în cazul unor suspiciuni Întemeiate, în termen de zece luni de la data cererii de control a posteriori nu se primește un răspuns sau dacă răspunsul nu conține date suficiente pentru determinarea autenticității documentului în cauză sau a originii reale a produselor, autoritățile solicitante refuză acordarea preferințelor prevăzute prin Acord, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a Împrejurărilor excepționale.

7. Litigiul nesoluționat dintre autoritățile vamale ale statului importator și cele ale statului exportator sau care ridică o problemă de interpretare a acestui protocol, este Înaintat Comitetului Mixt.

8. În toate cazurile, soluționarea litigiilor dintre importator și autoritățile vamale ale statului importator se face în conformitate cu legislația statului respectiv.

9. Cind procedura de control a posteriori sau orice alte informații disponibile par să indice că prevederile acestui protocol sunt Încălcate, Republica Moldova sau România efectuează, din proprie inițiativă sau la cererea celeilalte părți, cercetările necesare sau iau măsuri pentru efectuarea cercetărilor, cu urgența necesară, pentru identificarea și prevenirea unor astfel de Încălcări și în acest scop, Republica Moldova sau România poate invita cealaltă parte la anchete.

10. Când procedura de control sau orice altă informație disponibilă pare să indice că prevederile prezentului protocol au fost încălcate, produsele pot fi acceptate ca produse originare, conform acestui protocol, numai după Încheierea procedurilor de cooperare administrativă, stabilite în prezentul protocol, care au fost eventual aplicate și în special procedura de control a posteriori.

În același mod, produsele pot fi repinse ca produse originare în virtutea prezentului protocol, numai după încheierea procedurii de control a posteriori.

Articolul 25

Sancțiuni

Sancțiunile sunt aplicate oricărei persoane care emite sau determină emiterea unui document cu date inexacte în scopul acordării regimului preferențial unui produs.

Articolul 26

Zone libere

Republica Moldova și România iau toate măsurile necesare pentru a evita ca produsele comercializate sub acoperirea unui certificat de origine a mărfurilor RM și care, în cursul transportului, folosesc pentru staționare o zonă liberă situată pe teritoriul lor, să fie înlocuite cu alte mărfuri și să facă obiectul unor manipulări, asigure păstrarea lor ca atare, în afara celor obișnuite, menite să

Capitolul IV

Prevederi finale

Articolul 27

Amendamente la Protocol

Comitetul Mixt examinează, din doi în doi ani sau la cererea Republicii Moldova sau a României, aplicarea prevederilor prezentului Protocol, în scopul aducerii amendamentelor sau adaptărilor necesare.

La această examinare se va ține seama, în special, de participarea părților contractante la zone de liber schimb sau la uniuni vamale cu terțe țări.

Articolul 28

Anexe

Anexele la prezentul protocol fac parte integrantă din acesta.

Articolul 29

Aplicarea Protocolului

Republica Moldova și România iau în ceea ce le privește, măsurile necesare pentru aplicarea prezentului protocol.

Lista anexelor

Anexa nr.I - Note

Anexa nr.II - Lista prelucrărilor sau transformărilor prevăzute la Articolul 4, paragraful 2

Anexa nr.III - Modelul formularului certificatului de origine a mărfurilor RM


Anexa nr. I

Note

Preambul

Aceste note se aplică, dacă este cazul, tuturor produselor fabricate care folosesc materiale neoriginare, inclusiv celor care nu fac obiectul unor mențiuni speciale în lista de la Anexa II, și care sunt supuse regulii de schimbare a poziției, prevăzută la art.5 paragraf 1.

Nota 1

1.1. Primele două coloane din listă descriu produsul obținut. Prima coloană indică numărul poziției tarifare sau numărul capitolului Sistemului Armonizat, iar a doua coloană cuprinde denumirea mărfurilor folosită în acest sistem pentru respectiva poziție tarifară sau capitol. Pentru fiecare mențiune din primele două coloane este specificată o regulă în coloanele 3 sau 4. Atunci când în unele cazuri, numărul din prima coloană este precedat de un ex, aceasta înseamnă că regula din coloanele 3 sau 4 se aplică numai la acea poziție sau capitol, conform celor descrise în coloana 2.

1.2. Atunci când mai multe numere de poziții tarifare sunt grupate în coloana 1 sau dacă în această coloană este menționat un număr de capitol și dacă denumirea produselor din coloana 2 este dată în termeni generali, regula corespunzătoare de la coloanele 3 sau 4, se aplică tuturor produselor care, în Sistemul Armonizat sunt încadrate la diferite poziții tarifare ale capitolului respectiv sau la pozițiile grupate în coloana 1.

1.3. Atunci când în prezenta listă există reguli diferite care se aplică unor produse diferite în cadrul aceleiași poziții tarifare, fiecare aliniat conține denumirea acelei părți a poziției tarifare care face obiectul regulii corespunzătoare din coloanele 3 sau 4.

Nota 2

2.1. Termenul de fabricare acoperă orice forme de prelucrare sau transformare sau fabricare, inclusiv asamblare sau chiar operații specifice. A se vedea și Nota 3.5. de mai jos.

2.2. Termenul de material acoperă toate tipurile de ingrediente, elemente, materii prime, materiale, componente, părți etc. folosite la fabricarea unui produs.

2.3. Termenul produs se referă la produsul obținut chiar dacă este destinat unei utilizări ulterioare în alte operațiuni de fabricare.

2.4. Termenul mărfuri acoperă atât materialele cât și produsele.

Nota 3

3.1. În cazul în care poziții tarifare sau extrase din poziții nu figurează în listă, se aplică regula de schimbare a poziției tarifare stabilită în art.3 paragraful 1. Dacă condiția schimbării poziției tarifare se aplică la oricare dintre pozițiile sau extrasele din poziții ce figurează în listă, atunci această condiție este enunțată în coloana 3.

3.2. Prelucrarea sau transformarea cerută de regula din coloana 3 trebuie să se refere numai la materialele neoriginare folosite. La fel, restricțiile enunțate la o regulă din coloana 3 se aplică numai la materialele neoriginare folosite.

3.3. Atunci când se stabilește printr-o regulă că materialele de la orice poziție tarifară pot fi folosite, materialele de la aceeași poziție cu produsul pot fi de asemenea folosite, sub rezerva totuși a unor restricții specifice, susceptibile de asemenea a fi enunțate în regulă. Totuși, expresia fabricare din materiale de la orice poziție tarifară, inclusiv din alte materiale de la poziția tarifară nr. ... înseamnă că pot fi folosite numai materialele încadrate la aceeași poziție cu produsul a cărui denumire diferă de denumirea produsului așa cum apare acesta în coloana 2 a listei.

3.4. Dacă un produs obținut din materiale neoriginare și care și-a dobândit caracterul originar în timpul procesului de transformare prin aplicarea regulii de schimbare a poziției tarifare sau a regulii definită în listă pentru el, este folosit ca material în procesul de fabricare a unui alt produs, atunci el nu face obiectul regulii din lista care se aplică produsului în care este încorporat.

De exemplu:

Un motor de la poziția tarifară nr. 8407, pentru care regula prevede ca valoarea materialelor neoriginare care pot fi folosite nu trebuie să depășească 40% din prețul de uzină, este fabricat din eboșe de forjă din oțeluri aliate de la poziția tarifară nr' 7224.

Dacă această eboșă a fost obținută în țara respectivă prin forjarea unui lingou neoriginar, atunci piesa forjată a dobândit caracterul unui produs originar, în virtutea regulii din lista pentru produsele de la poziția tarifară nr. 7224. Această eboșă poate fi socotită din acea clipă ca originară în calcularea valorii materialelor neoriginare susceptibile de a fi utilizate la fabricarea motorului de la poziția nr. 8407, fără a se ține seama dacă a fost sau nu fabricată în aceeași uzină cu motorul. Valoarea lingoului neoriginar nu trebuie luată în considerare atunci când se trece la determinarea valorii materialelor neoriginare folosite.

3.5. Chiar dacă regula de schimbare a poziției tarifare sau celelalte reguli din listă sunt respectate; produsul finit nu dobândește caracterul originar dacă operațiunea la care a fost supus este insuficientă în sensul art.3, paragraful 3.

3.6. Unitatea ce trebuie luată în considerare pentru aplicarea regulilor de origine este produsul considerat ca unitate de bază pentru determinarea încadrării, bazată pe Sistemul Armonizat. În cazul seturilor de produse care sunt încadrate în virtutea Regulii Generale 3 de interpretare a Sistemului Armonizat, unitatea va fi determinată în funcție de fiecare articol în parte care constituie setul: această prevedere se aplică și seturilor de la pozițiile tarifare nr. 6308, 8206 și 9605.

În conformitate cu acestea, rezultă că:

  • dacă un produs alcătuit dintr-un grup sau un ansamblu de articole este încadrat în conformitate cu Sistemul Armonizat la o singură poziție tarifară, întregul formează unitatea ce trebuie luată în considerare;
  • dacă un lot de marfă constă dintr-un anumit număr de produse identice încadrate la aceeași poziție a Sistemului Armonizat, regulile de origine se aplică fiecărui produs luat în considerare individual;
  • dacă prin aplicarea Regulii Generale 5 de interpretare a Sistemului Armonizat, ambalajele sunt încadrate împreună cu mărfurile pe care le conțin, ele trebuie să fie considerate ca formând un tot cu aceste mărfuri, în vederea determinării originii.

Nota 4

4.1. Regula din listă fixează gradul minim de prelucrare sau transformare cerute și rezultă deci că prelucrările sau transformările care le depășesc pe cele cerute conferă de asemenea caracterul originar și, invers, prelucrările sau transformările insuficiente nu pot conferi caracterul originar. Altfel spus, dacă o regulă prevede că pot fi folosite materiale neoriginare aflate într-un stadiu de elaborare determinat, folosirea unor asemenea materiale într-un stadiu incipient de prelucrare este de asemenea permisă în timp ce folosirea unor asemenea materiale într-un stadiu mai avansat nu este permisă.

4.2. Atunci când o regulă din listă specifică că un produs poate fi fabricat pe baza mai multor materiale, aceasta înseamnă că unul sau mai multe din aceste materiale pot fi folosite. Aceasta nu înseamnă că toate aceste materiale trebuie să fie folosite simultan.

Regula pentru produse textile prevede că pot fi folosite fibre naturale și că, printre alte materiale, pot fi, de asemenea, folosite și materiale chimice. Aceasta nu înseamnă că ambele trebuie să fie folosite simultan; poate fi folosit unul sau altul dintre materiale sau ambele, în consecință, dacă în cadrul aceleiași reguli este aplicată o restricție unuia dintre materiale și alte restricții sunt aplicate altor materiale, atunci aceste restricții se aplică numai materialelor folosite în mod real.

Regula pentru mașinile de cusut prevede că atât mecanismul de întindere a firului folosit, cât și mecanismul de zig-zag folosit trebuie să fie originare; aceste două restricții se aplică numai dacă fiecare dintre mecanismele respective este într-adevăr încorporat în mașina de cusut.

4.3. Atunci când o regulă din listă prevede că un produs trebuie să fie fabricat dintr-un material determinat, această condiție în mod evident nu împiedică folosirea altor materiale, care datorită propriei lor naturi, nu pot satisface regula.

Regula pentru poziția tarifară nr.1904 care exclude în mod expres folosirea cerealelor sau a derivatelor lor, nu împiedică în mod evident folosirea sărurilor minerale, a aditivilor sau chimicalelor în măsura în care nu sunt obținute din cereale.

În cazul unui articol fabricat din materiale nețesute, dacă se prevede că acesta poate fi obținut numai din fire neoriginare, nu este posibil să se folosească materiale nețesute - chiar dacă materialele nețesute nu pot fi în mod normal fabricate din fire. în asemenea cazuri, materialul care trebuie utilizat este cel aflat în stadiul de prelucrare imediat anterior firului - adică stadiul de fibră.

A se vedea și Nota 7.3. privind textilele.

4.4. Dacă într-o regulă din listă sunt date două sau mai multe procente privind valoarea maximală a materialelor neoriginare care pot fi folosite, atunci aceste procente nu pot fi adunate. De aici rezultă că valoarea maximală a tuturor materialelor neoriginare folosite nu poate depăși niciodată cel mai ridicat procent luat în considerare. Se înțelege de la sine că procentele specifice aplicabile anumitor produse nu trebuie să fie depășite, ca urmare a aplicării acestei prevederi.

Nota 5

5.1. Expresia fibre naturale atunci când este folosită în listă se referă la fibre cu excepția celor artificiale sau sintetice și trebuie limitată la fibrele aflate în toate stadiile dinaintea filării, inclusiv deșeuri și dacă nu se specifică altfel, expresia fibre naturale acoperă fibrele care au fost cardate, pieptănate sau altfel prelucrate, pentru filare, dar nefilate.

5.2. Expresia fibre naturale cuprinde părul de cal de la poziția nr.0503, părul de porc de la pozițiile nr.0502 și 0503, ca și lâna, părul fin de animale și părul grosier de la pozițiile nr. 5101 la 5105, fibrele din bumbac de la poziția nr.5201 la 5203 și alte fibre vegetale de la poziția nr. 5301 la 5305.

5.3. Expresiile pastă textilă, substanțe chimice și materiale pentru fabricarea hârtiei folosite în listă desemnează materialele neîncadrate la capitolele 50 la 63, care pot fi folosite la fabricarea fibrelor sau firelor artificiale sau sintetice sau firelor sau fibrelor de hârtie.

5.4. Expresia fibre sintetice sau artificiale discontinue folosită în listă se referă la cablurile de filament, fibrele discontinue și deșeurile din fibre sintetice sau artificiale discontinue de la pozițiile tarifare nr. 5501 la 5507.

Nota 6

6.1. În cazul produselor amestecate încadrate la acele poziții tarifare din lista la care se fac trimiteri la prezenta Notă, condițiile prevăzute în coloana 3 a listei nu trebuie aplicate diverselor materiale textile de bază folosite la fabricarea lor care, luate global, reprezintă 10% sau mai puțin din greutatea totală a tuturor materialelor textile de bază folosite (a se vedea și Notele 6.3. și 6.4. de mai jos).

6.2. Totuși această toleranță se aplică numai la produsele amestecate, care au fost fabricate din două sau mai multe materiale textile de bază.

Materialele textile de bază sunt:

  • mătasea
  • lâna
  • părul grosier de animale
  • părul fin de animale
  • părul de cal
  • bumbacul
  • materialele pentru fabricare hârtiei și hârtia
  • inul
  • cânepa
  • iuta și alte fibre textile liberiene
  • sisal și alte fibre textile din genul Agave
  • nuca de cocos, cînepa de Manila, ramia și celelalte fibre textile vegetale
  • filamentele chimice sintetice
  • filamentele chimice artificiale
  • fibrele chimice sintetice discontinue
  • fibrele chimice artificiale discontinue

De exemplu:

Un fir de la poziția tarifară nr. 5205 din fibre de bumbac de la poziția nr. 5203 și din fibre sintetice discontinue de la poziția 5506 este un fir în amestec. De aceea, fibrele sintetice discontinue care nu satisfac regulile de origine (care cer fabricarea din materiale chimice sau pastă textilă) pot fi folosite într-un procent de până la 10% din greutatea firului.

De exemplu:

O țesătură din lână de la poziția tarifară nr. 5112 obținută din fire din lână de la poziția nr.5107 și fire sintetice discontinue de la poziția nr. 5509 este o țesătură în amestec.

De aceea, firele sintetice care nu satisfac regulile de origine (care cer fabricarea din materiale chimice sau pastă textilă) sau firele din lână care nu satisfac regulile de origine (care cer fabricarea din fibre naturale necardate, nepieptănate sau altfel prelucrate pentru filare) sau o combinație între aceste două tipuri de fire pot fi folosite până la un procent de 10% din greutatea țesăturii

De exemplu:

O țesătură textilă plușată de la poziția tarifară nr.5802 obținută din fire de bumbac de la poziția nr. 5205 și dintr-o țesătură de bumbac de la poziția nr. 5210, este un produs în amestec numai dacă țesătura din bumbac este ea însăși țesătură în amestec, fiind fabricată din fire încadrate la două poziții de încadrare diferite sau dacă firele din bumbac folosite sunt la rândul lor în amestec.

De exemplu:

Dacă aceeași țesătură textilă plușată este fabricată din fire din bumbac de la poziția tarifară nr. 5205 și dintr-o țesătură sintetică de la poziția nr. 5407, atunci, în mod evident, firele folosite sunt două materiale textili diferite și țesătura textilă plușată este în consecință un produs în amestec.

De exemplu:

Un covor plușat fabricat atât cu fire artificiale, cât și de bumbac și cu un suport din iută, este un produs în amestec pentru că sunt folosite trei materiale textile. Materialele neoriginare care sunt utilizate într-o etapă mai avansată de fabricare decît o permite regula, pot fi folosite cu condiția ca greutatea lor totală să nu depășească 10% din greutatea materialelor textile din covor. Astfel, suportul din iută, firele artificiale și/sau firele din bumbac pot fi importate în stadiul fabricării, în măsura respectării condițiilor privind greutatea.

6.3. În cazul produselor care încorporează fire din poliuretan segmentat cu segmente flexibile din poliester, izolate sau nu, această toleranță este de 20% pentru acest tip de fire.

6.4. În cazul produselor ce conțin un miez fie din bandă subțire din aluminiu, fie dintr-o peliculă din plastic, acoperită sau nu cu pulbere de aluminiu, cu lățimea de până la 5mm, acest miez fiind inserat prin lipire între două pelicule de plastic, toleranța este de 30% pentru miez.

Nota 7

7.1. În cazul acelor produse textile confecționate care, în listă, sunt însoțite de o notă de subsol care face referire la prezenta notă, pot fi utilizate materiale textile cu excepția dublurilor și căptușelilor care nu se conformează regulii stabilite în coloana 3 a listei pentru produsul respectiv, cu condiția ca ele să fie încadrate la altă poziție tarifară decât cea a produsului și ca valoarea lor să nu depășească 8% din prețul de uzină al produsului.

7.2. Garniturile, accesoriile și alte produse folosite care conțin materiale textile nu trebuie să respecte condițiile stabilite în coloana 3, chiar dacă ele sunt acoperite de nota 4.3.

7.3. În conformitate cu prevederile Notei 4.3., garniturile, accesoriile sau alte produse neoriginare care nu conțin nici un material textil, pot, oricând, să fie folosite liber atunci când nu pot fi fabricate din materialele listate în coloana 3.

De exemplu:

Dacă o regulă din listă prevede pentru un articol anume din material textil, cum ar fi o bluză, că trebuie să fie folosite fire, acest lucru nu interzice folosirea articolelor din metal, cum ar fi nasturii, pentru că aceștia nu pot fi fabricați din materiale textile.

7.4. Dacă se aplică o regulă privind procentul, valoarea garniturilor și a accesoriilor trebuie luată în considerare atunci când se calculează valoarea materialelor neoriginare încorporate.