Monitorul Oficial 196/1993

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::0196 - Partea I - Luni, 16 august year::1993

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Argentina pentru cooperarea în folosirea pașnică a energiei nucleare

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Argentina pentru cooperarea în folosirea pașnică a energiei nucleare, semnat la Buenos Aires la 27 noiembrie 1990.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 23 iulie 1993 | Nr. 354.

Contrasemnează:

Ministrul industriilor, Dumitru Popescu

Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu

Ministru de stat, Ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Argentina pentru cooperarea în folosirea pașnică a energiei nucleare

Guvernul României și Guvernul Republicii Argentina, denumite în continuare părți contractante,

  • având în vedere relațiile tradiționale de prietenie dintre popoarele celor două țări și dorința lor continuă de a dezvolta cooperarea în folosirea energiei nucleare în scopuri pașnice,
  • recunoscând dreptul tuturor țărilor la dezvoltarea și folosirea pașnică a energiei nucleare, precum și dreptul de a poseda tehnologie nucleară pentru aceste scopuri,
  • considerând că dezvoltarea energiei nucleare în scopuri pașnice este un pas important în promovarea progresului social și economic al popoarelor lor,
  • luând în considerare eforturile ambelor țări îndreptate spre introducerea energiei nucleare și folosirea ei în scopuri pașnice pentru satisfacerea necesităților dezvoltării sociale și economice a țărilor lor,
  • în scopul folosirii posibilităților oferite de progresul economic, științific și tehnologic al celor două țări,

au convenit următoarele:

Articolul I

Părțile contractante, pe baza respectului reciproc al suveranității, neamestecului în treburile interne ale celeilalte părți și a avantajului reciproc, vor încuraja promovarea cooperării în dezvoltarea și folosirea pașnică a energiei nucleare, în conformitate cu nevoile și prioritățile programelor lor nucleare naționale.

Articolul II

Părțile contractante sunt de acord să coopereze, în special, în următoarele domenii:

a) cercetarea fundamentală și aplicată privind utilizarea pașnică a energiei nucleare;
b) cercetarea, dezvoltarea, proiectarea, construcția și exploatarea reactorilor nucleari de cercetare și de putere și a instalațiilor din ciclul combustibilului nuclear;
c) ciclurile combustibilului nuclear, incluzând cercetarea și exploatarea resurselor nucleare, producerea elementelor combustibile și gestionarea deșeurilor radioactive;
d) producția industrială a componentelor și materialelor destinate utilizării la reactorii nucleari și ciclurile lor de combustibil nuclear, controlul nedistructiv al acestora și serviciile asociate;
e) producerea radioizotopilor și aplicațiile lor;
f) protecția fizică a materialelor nucleare;
g) protecția radiologică, securitatea nucleară și evaluarea impactului radiologic al energiei nucleare și al ciclului său de combustibil nuclear asupra mediului înconjurător;
h) medicina nucleară;
i) alte aspecte tehnologice ale folosirii pașnice a energiei nucleare pe care părțile contractante le consideră de interes reciproc.

Articolul III

Cooperarea stipulată la art. II va fi efectuată prin:

a) asistență tehnică reciprocă pentru formarea și pregătirea personalului științific și tehnic;
b) schimb de experți;
c) schimb de conferențiari, experți și tehnicieni pentru cursuri și seminarii;
d) subvenții și burse;
e) consultații reciproce în probleme științifice și tehnologice;
f) stabilirea de grupe comune de lucru pentru realizarea de studii și proiecte specifice pentru cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică;
g) livrarea reciprocă de echipament și servicii referitoare la domeniile menționate în art. II;
h) schimb de informații și documentație referitoare la domeniile menționate mai sus, conform art. VI;
i) asistență tehnică pentru construcția și exploatarea centralelor nuclearo-electrice de putere și a altor proiecte, producerea materialelor, echipamentelor și efectuarea de proiecte de studii;
j) alte forme de cooperare ce se vor conveni între părți, inclusiv cele prevăzute în cadrul art. V.

Articolul IV

În scopul realizării cooperării prevăzute în acest acord, părțile contractante au desemnat, în numele Guvernului României, Ministerul Industriilor și, în numele Guvernului Republicii Argentina, Comisia Națională pentru Energie Atomică (C.N.E.A.). Ambele organizații, de comun acord și în scopul promovării îndeplinirii acordului, vor putea facilita participarea altor instituții particulare sau publice din țările respective.

Articolul V

Organizațiile interesate vor putea încheia separat înțelegeri care să prevadă condiții de cooperare specifice, drepturi și obligații privind aplicarea acestui acord, incluzând - când este cazul - condițiile de reexport.

Articolul VI

Părțile contractante pot folosi liber orice informații schimbate în conformitate cu prevederile acestui acord, exceptând cazurile când partea care furnizează asemenea informații a făcut cunoscute, în prealabil, restricțiile și rezervele privind folosirea sau transferul lor.

Dacă informația și documentația destinată schimbului este protejată prin brevetele uneia dintre părțile contractante, condițiile pentru folosirea și transferul lor vor fi supuse reglementărilor legale în vigoare în cele două țări

Articolul VII

Părți contractante, în conformitate cu reglementările lor vor facilita livrarea prin transferuri, împrumuturi, închirieri sau vânzări de materiale nucleare, tehnologie, echipamente și serviciile corespunzătoare, pentru aducerea la îndeplinire a programelor naționale sau comune în utilizarea pașnică a energiei nucleare.

Părțile contractante vor intensifica, de asemenea, cooperarea în cadrul simpozioanelor, congreselor și altor manifestări similare, care sunt organizate, de regulă, de organizațiile internaționale la care ambele țări sunt părți.

Articolul VIII

Orice material nuclear transferat în cadrul acestui acord, precum și orice echipament proiectat special sau pregătit pentru tratarea, folosirea sau producerea de materiale fisionabile speciale, vor fi folosite exclusiv în scopuri pașnice. Transferul unor astfel de materiale și echipamente sau tehnologii, la care se referă prezentul acord, se va face, în fiecare caz, pe baza acordului prealabil scris între autoritățile guvernamentale competente din cele două țări și va fi supus legilor și normelor în vigoare în România și Republica Argentina.

Părțile contractante, în cadrul acordului prevăzut în paragraful anterior, vor stabili modalitatea aplicării sistemului de garanții prevăzute de Agenția Internațională pentru Energia Atomică (A.I.E.A.), cu scopul de a se asigura că materialul menționat mai sus - incluzând generarea ulterioară de materiale fisionabile speciale - nu vor fi deturnate pentru producerea de arme nucleare sau alte dispozitive nucleare explozive.

Părțile contractante vor lua măsurile corespunzătoare pentru a asigura materialului nuclear, transferat în cadrul acestui acord, protecție fizică, la un nivel nu mai redus decât cel recomandat de Agenția Internațională pentru Energia Atomică în documentul INFCIRC/225/REV. 2.

Orice material nuclear sau echipament transferat în cadrul acestui acord, care se află sub regimul sistemului de garanții, va putea fi transferat în afară jurisdicției părții care l-a primit, cu consultarea prealabilă a celeilalte părți contractante, conform termenilor prevăzuți în cadrul sistemului de garanții și, în orice caz, numai dacă aceleași condiții prevăzute în paragrafele anterioare sunt aplicate și în țara de destinație.

Articolul IX

Părțile contractante se vor informa reciproc asupra progresului la proiectele executate în cadrul acestui acord și vor încuraja cooperarea între participanții la aplicarea lui.

Articolul X

Părțile contractante se vor consulta reciproc asupra aspectelor pe care le vor aborda pe plan internațional privind utilizarea pașnică a energiei nucleare, care sunt de interes comun, în scopul armonizării pozițiilor lor în situațiile respective.

Articolul XI

Orice divergentă care ar putea să apară cu privire la aplicarea sau la interpretarea prezentului acord va fi soluționată prin negocieri între autoritățile la care se referă art IV.

Articolul XII

1. Prezentul acord va intra în vigoare la data primirii ultimei note prin care una dintre părțile contractante va notifica celeilalte, pe cale diplomatică, despre îndeplinirea procedurilor lor naționale, legale și constituționale, pentru aprobarea acestui acord.

2. Acest acord poate fi modificat în orice moment, prin consimțământul părților, manifestat în scris. Orice modificare a sa va intra în vigoare conform dispozițiilor pct. 1 al acestui articol.

3. Acest acord va rămâne în vigoare pe o perioadă de 10 ani și va fi prelungit în mod automat pe perioade de 5 ani, dacă nici una dintre părțile contractante nu informează pe cealaltă de contrariul cu 6 luni înainte de expirarea fiecărei perioade.

4. Dacă nu se va conveni altfel, dispozițiile acordului vor fi aplicabile, după încetarea valabilității sale, la contractele încheiate înainte de această dată, pe durata cât acestea sunt în vigoare.

5. Prezentul acord poate fi denunțat în orice moment de către una sau alta dintre părțile contractante și valabilitatea sa va înceta după 6 luni de la comunicarea denunțării către cealaltă parte contractantă.

Încheiat la Buenos Aires la 27 noiembrie 1990, în două exemplare originale, fiecare dintre ele în limbile română, spaniolă și engleză, toate cele trei texte fiind în aceeași măsură autentice. În caz de divergențe în interpretarea acestui acord, va prevala textul în limba engleză.

Pentru Guvernul României, Anton Vătășescu, ministru de stat

Pentru Guvernul Republicii Argentina, Domino Felipe Cavallo, ministru al relațiilor externe și cultelor

Hotărâre pentru aprobarea Acordului comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Tunisiene

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Tunisiene, semnat la Tunis la 3 februarie 1993.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 23 iulie 1993 | Nr. 355.

Contrasemnează:

Ministrul comerțului, Constantin Teculescu

Acord comercial între Guvernul României și Guvernul Republicii Tunisiene

Guvernul României și Guvernul Republicii Tunisiene, denumite în continuare părți contractante,

  • dornice să dezvolte relațiile comerciale și legăturile de prietenie dintre cele două țări pe baza egalității și avantajului reciproc,

au convenit următoarele:

Articolul I

Schimburile comerciale dintre România și Republica Tunisia se vor efectua în conformitate cu dispozițiile prezentului acord și cu legile și reglementările în vigoare în fiecare din cele două țări.

Articolul II

Părțile contractante își acordă reciproc clauza națiunii celei mai favorizate conform dispozițiilor Acordului General pentru Tarife și Comerț (G.A.T.T.).

Totodată, această dispoziție nu se aplică privilegiilor, avantajelor și facilităților deja acordate sau celor care vor fi acordate de către una dintre părțile contractante:

a) țărilor vecine, pentru facilitarea traficului de frontieră;
b) țărilor membre sau țărilor asociate cu una dintre părțile contractante la o uniune vamală, zonă de liber schimb sau la altă organizație economică regională.

Articolul III

Părțile contractante vor facilita dezvoltarea relațiilor de afaceri și vor încuraja încheierea de contracte, inclusiv contractele pe termen lung, în condiții normale de piață între agenții economici din cele două țări în domeniul comerțului exterior și în alte sectoare economice.

Articolul IV

Plățile aferente contractelor comerciale încheiate în cadrul prezentului acord vor fi efectuate în devize convertibile, în conformitate cu reglementările în vigoare în fiecare din cele două țări.

Totodată, părțile contractante recunosc dreptul agenților economici din cele două țări, de a recurge la alte mijloace de realizare a tranzacțiilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în fiecare din cele două țări.

Articolul V

În scopul promovării dezvoltării comerțului între cele două țări, părțile contractante vor face schimb de informații și documentație referitoare la comerțul exterior.

Articolul VI

În vederea încurajării dezvoltării viitoare a relațiilor comerciale dintre cele două țări, părțile contractante își vor acorda reciproc facilitățile necesare participării la târgurile și expozițiile comerciale organizate pe teritoriile lor, în conformitate cu legile și reglementările în vigoare în cele două țări.

Articolul VII

Părțile contractante vor autoriza importul și exportul cu scutire de taxe vamale, impozite și alte taxe în cadrul legilor și reglementărilor care sunt sau vor fi în vigoare pe teritoriul fiecăreia dintre părțile contractante pentru:

a) mostrele și materialele de reclamă fără valoare comercială, destinate reclamei și obținerii de comenzi;
b) mărfurile, utilajele și produsele necesare organizării târgurilor și expozițiilor comerciale, cu condiția ca ele să nu fie vândute;
c) produsele și mărfurile importate în admisie temporară.

Articolul VIII

Părțile contractante vor lua măsurile necesare, în conformitate cu propria lor legislație și cu dispozițiile acordurilor internaționale la care ele sunt părți, pentru protejarea, pe teritoriile lor a produselor originare din cealaltă țară, de orice formă de concurența neloială ca și a drepturilor de proprietate intelectuală ale persoanelor fizice și juridice din cealaltă țară.

Articolul IX

Punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului acord va fi urmărită de comisia mixtă guvernamentală româno-tunisiană înființată prin Convenția referitoare la statutul comisiei mixte, semnată la Tunis la 1 martie 1969.

Comisia mixtă va examina periodic stadiul și evoluția relațiilor comerciale bilaterale și va supune autorităților competente din cele două țări propuneri de măsuri care să fie adoptate pentru asigurarea dezvoltării și diversificării în continuare a acestor relații.

Comisia mixtă romano-tunisiană se va reuni alternativ la București și la Tunis, la cererea uneia dintre părțile contractante, pentru examinarea tuturor problemelor legate de dezvoltarea schimburilor comerciale bilaterale și va supune aprobării guvernelor lor măsurile privind îmbunătățirea relațiilor economice și comerciale dintre cele două țări.

Data și locul reuniunii vor face obiectul acordului între părțile contractante.

Articolul X

Dispozițiile prezentului acord nu constituie și nu vor constitui o derogare de la acordurile bilaterale încheiate deja sau care vor fi încheiate de fiecare parte contractantă și nici de la drepturile și obligațiile părților contractante, rezultate din acordurile internaționale încheiate sau care vor fi încheiate de către acestea.

Articolul XI

Eventualele divergențe în interpretarea și aplicarea prezentului acord vor fi reglementate în primul rând prin consultări între părțile contractante, la cererea uneia dintre ele sau în cadrul comisiei mixte guvernamentale.

Articolul XII

Prezentul acord va intra în vigoare la data ultimei notificări confirmând aprobarea sa de către părțile contractante în conformitate cu legislațiile lor.

Prezentul acord va fi valabil pentru o perioadă de 5 ani și va fi reînnoit, prin tacita reconducțiune, pe perioade succesive de câte un an, dacă oricare dintre părți nu-l va fi denunțat în scris cu un preaviz de 3 luni înainte de data expirării sale.

După expirarea prezentului acord, prevederile sale vor rămâne valabile pentru toate contractele încheiate în timpul perioadei sale de valabilitate și care nu nu fost executate până în momentul expirării sale.

Articolul XIII

Prezentul acord anulează și înlocuiește Acordul comercial pe termen lung semnat la 4 martie 1974 între Guvernul României și Guvernul Republicii Tunisiene.

Încheiat la Tunis la 3 februarie 1993, în șase exemplare originale în limbile română, arabă și franceză, având toate aceeași valoare.

În caz de divergență în interpretare, va prevala textul în limba franceză.

Drept pentru care împuterniciții celor două părți au semnat prezentul acord.

Pentru Guvernul României, Theodor Purcărea, secretar de stat la Ministerul Comerțului

Pentru Guvernul Republicii Tunisiene, Salah Hamdi, secretar de stat la Ministerul Economiei Naționale

Hotărâre privind înființarea Institutului de Microtehnologie în subordinea Ministerului Cercetării și Tehnologiei

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se înființează, ca unitate cu personalitate juridică, Institutul de Microtehnologie, în subordinea Ministerului Cercetării și Tehnologiei, cu sediul în București, str. Erou Iancu Nicolae nr. 32 B, sector 2, prin reorganizarea Centrului de Microtehnologie.

Art. 2. - Institutul de Microtehnologie este instituție publică, cu finanțare integrală din venituri extrabugetare, iar obiectul de activitate îl constituie cercetarea multidisciplinară în domeniul microtehnologiilor, dezvoltarea tehnologiilor de microsisteme, constituirea unui suport tehnologic în domeniul microelectronicii pentru întreprinderile mici și mijlocii. Obiectul de activitate și structura organizatorică se aprobă prin ordin al ministrului cercetării și tehnologiei, în conformitate cu prevederile art. 9 al Hotărârii Guvernului nr. 809 din 28 decembrie 1992.

Art. 3. - Activul și pasivul Centrului de Microtehnologie, conform datelor din bilanțul contabil încheiat la data de 30 iunie 1993, se transferă la Institutul de Microtehnologie.

Art. 4. - Personalul care trece de la Centrul de Microtehnologie la Institutul de Microtehnologie se consideră transferat, fiind salarizat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare.

Art. 5. - Prin prezenta hotărâre se modifică poziția 9 a anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 809/1992, înlocuind-se Centrul de Microtehnologie București, cu Institutul de Microtehnologie.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 23 iulie 1993 | Nr. 360.

Contrasemnează:

Ministrul cercetării și tehnologiei, Doru Dumitru Palade

Hotărâre privind aprobarea realizării obiectivului de investiții „Amenajarea râului Mureș în zona Vidrasău-Cipău”, județul Mureș

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Amenajarea râului Mureș în zona Vidrasău-Cipău”, județul Mureș, cu indicatorii tehnico-economici cuprinși în anexă[1], care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanțarea obiectivului de investiții se face din surse proprii, din credite bancare, alte fonduri legal constituite cu această destinație și în completare de la bugetul de stat, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 23 iulie 1993 | Nr. 362.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Aurel Constantin Ilie

Acte ale organelor Administrației publice

Instrucțiuni privind modul de încasare a veniturilor, de alocare a fondurilor pentru finanțarea cheltuielilor aprobate și de evidențiere și raportare a fondului special pentru cercetare-dezvoltare

Ministerul Finanțelor

Nr. 4524 f28.06.1993

Ministerul Cercetării și Tehnologiei

Nr. 614/16.06.1993

În conformitate cu prevederile art. 24 din Legea bugetului de stat pe anul 1993, se emit următoarele instrucțiuni:

I. Cu privire la încasarea veniturilor fondului special pentru cercetare-dezvoltare

1. Potrivit art. 24 din Legea nr. 21/1993, veniturile fondului special pentru cercetare-dezvoltare se constituie din contribuția agenților economici, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate, cu excepția agenților economici scutiți de plata impozitului pe profit prin lege, în cotă de 1% aplicată asupra încasărilor realizate din activitatea industrială, de construcții-montaj, agricolă, silvică, transporturi, telecomunicații, comerț, turism și prestări de servicii, după deducerea impozitului pe circulația mărfurilor și a accizelor, precum și a taxei pe valoarea adăugată de la data aplicării acesteia.

Pentru produsele și serviciile subvenționate de la bugetul de stat, potrivit legii, pe calea diferențelor de preț și tarif sau a subvențiilor pentru activitatea desfășurată, agenții economici nu datorează taxa menționată la alineatul precedent.

Agenții economici din comerț și turism, precum și cei din sectoarele în care se practică adaosul comercial sau comisionul aplică cota de 1% asupra valorii adaosului comercial sau a comisionului încasat.

Agenții economici cu capital majoritar și integral privat varsă cota de 1% începând cu data de 1 mai 1993.

2. Agenții economici au obligația de a vira lunar sumele datorate fondului special pentru cercetare-dezvoltare, până la data de 15 din luna următoare și, respectiv, data de 20 în cazul agenților economici din telecomunicații.

Virarea sumelor în contul fondului special pentru Cercetare-dezvoltare se efectuează de către agenții economici astfel:

a) La județele unde nu funcționează trezorerii ale finanțelor publice

Agenții economici virează la termenul stabilit sumele datorate în contul 64.12....... „Disponibil din fondul special de cercetare-dezvoltare” deschis la sucursalele județene ale Băncii Comerciale Române – S.A. și a municipiului București pe seama Ministerului Cercetării și Tehnologiei. Extrasul de cont împreună cu documentele de virare se trimit de către unitățile bancare direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat.

Unitățile bancare virează pe data de 18 și 25 a fiecărei luni soldul contului de mai sus în contul 64.12.4.01.04 al Ministerului Cercetării și Tehnologiei deschis la Sucursala municipiului București a Băncii Comerciale Române - S.A.

b) La județele unde funcționează trezorerii ale finanțelor publice (Arad, Iași, Neamț, Prahova, Vîlcea)

Contul fondului special pentru cercetare-dezvoltare este deschis la trezoreria municipiului reședință de județ, având codul 30.07.31.04 „Veniturile fondului special pentru cercetare-dezvoltare” deschis pe seama Ministerului Cercetării și Tehnologiei.

Agenții economici virează sumele cuvenite fondului din conturile lor, cu dispoziție de plată, care se completează astfel:

  • la poziția „banca beneficiarului” se înscrie sucursala județeană a Băncii Naționale a României, Cont 51.000...
  • la poziția „beneficiar” se înscrie Trezoreria municipiului..... cont 39.07.31.04.

Trezoreria municipală virează la data de 18 și 25 a fiecărei luni soldul contului 30.07.31.04 „Veniturile fondului special pentru cercetare-dezvoltare” în contul 64.12.4.01.04 al Ministerului Cercetării și Tehnologiei, deschis la Sucursala municipiului București a Băncii Comerciale Romane - S.A.

3. Organele fiscale, cu ocazia verificării modului de îndeplinire a obligațiilor către stat ale agenților economici, vor urmări și modul de calculare și virare a sumelor cuvenite fondului special pentru cercetare-dezvoltare.

În cazul în care se constată întârzieri în plata contribuției la acest fond se aplică majorări de întârziere de 0,3% pentru fiecare zi, ca și în cazul veniturilor bugetare, precum și celelalte penalități prevăzute de normele în vigoare. La agenții economici cu capital privat, penalizările se aplica de la data prezentelor instrucțiuni.

În cazul în care agenții economici nu virează din proprie inițiativă sumele cuvenite fondului special pentru cercetare-dezvoltare, organele fiscale vor introduce dispoziții de încasare în condițiile prevederilor art. 39 din Legea nr. 21/1993.

II. Alocarea sumelor pentru finanțarea cheltuielilor din fondul pentru cercetare-dezvoltare

1. Pentru utilizarea fondului special pentru cercetare-dezvoltare, ministrul cercetării și tehnologiei îndeplinește atribuțiile și răspunderile ordonatorului principal de credite, stabilite de Legea privind finanțele publice nr. 10/1991.

În acest scop va stabili măsurile necesare pentru utilizarea acestui fond în strictă concordanță cu prevederile legale și asigurarea respectării legalității în efectuarea cheltuielilor.

2. Cheltuielile prevăzute în bugetul fondului special pentru cercetare-dezvoltare pe anul 1993 (anexa nr. 7 la Legea nr. 21/1993) se aprobă pe baza documentelor justificative de către ordonatorul principal de credite și se avizează de către compartimentul controlului financiar preventiv, în funcție de natura cheltuielilor astfel:

a) Programele naționale de cercetare-dezvoltare aprobate în condițiile legii, alte teme de importanță majoră pentru economia națională, subvenționarea literaturii tehnico-științifice și a activității de informare-documentare, promovarea rezultatelor cercetării românești prin prezentarea de expoziții, simpozioane și alte asemenea activități se execută pe bază de contracte ferme încheiate cu: unități de cercetare-dezvoltare, instituții de învățământ superior, academii de științe, ministere, departamente și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale.

În baza contractelor menționate mai sus, academiile de științe, ministerele, departamentele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale încheie, la rândul lor, contracte cu unități de cercetare-dezvoltare-proiectare sau alte unități pentru teme privind retehnologizarea și modernizarea ramurilor, domeniilor și sectoarelor economiei naționale, precum și pentru alte teme de interes major pentru economie (reciclarea deșeurilor, calitate, standardizare, apărare, protecția mediului, comerț, turism etc.).
În contract se prevăd în mod obligatoriu termenele de execuție, modul de plată, valoarea lucrărilor stabilită pe baza de deviz de calculație pe fiecare temă și obiectiv, recepție s.a.

b) Pe baza contractelor încheiate, Ministerul Cercetării și Tehnologiei alocă fonduri pentru finanțarea cheltuielilor astfel:
  • la începutul fiecărui trimestru alocă sume de până la 30% din valoarea contractului aferent trimestrului respectiv, pe baza cererilor justificative prezentate de executanții contractelor;
  • la finele trimestrului, pe baza cererilor și a decontului justificativ (modelul din anexa nr. 1) privind decontarea lucrărilor angajate prin contracte, pe baza documentelor de recepție a lucrărilor. Sumele solicitate se vor reduce cu cele alocate la începutul trimestrului.

3. Finanțarea programelor naționale privind prospecțiunile și lucrările geologice de cercetare pentru descoperiri de zăcăminte noi, evaluarea volumului și caracteristicile zăcămintelor valorificabile se efectuează în limita programelor aprobate și pe baza documentelor justificative din care să rezulte executarea și recepția lucrărilor respective, în care scop se procedează astfel:

a) Programele naționale privind prospecțiunile și lucrările geologice se aproba de către organele prevăzute de reglementările în vigoare, iar finanțarea se asigură de Ministerul Cercetării și Tehnologiei, pe baza unui contract legal cu încadrarea în limita maximă a fondurilor aprobate prin Legea nr. 21/1993.
b) Ministerul Industriilor, prin Departamentul Minelor și Geologiei, pe baza programului național și a contractului global menționat mai sus, încheie contracte economice cu regiile autonome și societățile comerciale, după caz, care execută lucrările respective, în care se prevăd condițiile de executare, recepție, decontare, penalizări pentru neexecutarea clauzelor contractuale etc.
c) Alocarea sumelor de către Ministerul Cercetării și Tehnologiei se efectuează în limita disponibilităților din contul fondului special pentru cercetare-dezvoltare și pe baza cererilor justificative prezentate de către Ministerul Industriilor, prin Departamentul Minelor și Geologiei, potrivit modelului din anexa nr. 2.

În cazuri justificate, se pot acorda avansuri de până la 30% din valoarea lucrărilor finanțate din fondul special pentru cercetare-dezvoltare, executate în luna precedentă, cu decontare definitivă la finele lunii, pe baza situațiilor definitive de lucrări.

Sumele se virează în contul Ministerului Industriilor, cod 15.8..... deschis la Banca Română pentru Dezvoltare - S.A., din care se alocă sume unităților beneficiare pe baza situațiilor de lucrări executate.

d) Ministerul Industriilor, prin Departamentul Minelor și Geologiei, va lua măsurile necesare ca decontarea fondurilor alocate să se asigure pe baza situațiilor de lucrări așa cum se procedează și în cazul lucrărilor finanțate din bugetul de stat.

4. Subvenționarea literaturii tehnice, științifice se face în limita fondurilor stabilite de Colegiul Consultativ pentru Cercetare și Dezvoltare, iar Ministerul Cercetării și Tehnologiei virează sumele în conformitate cu metodologia elaborată de Ministerul Culturii și Ministerul Finanțelor.

5. Cheltuielile pentru finanțarea investițiilor din fondul special pentru cercetare-dezvoltare se efectuează potrivit metodologiei stabilite pentru investițiile finanțate din bugetul de stat, procedându-se astfel:

a) Beneficiarii de investiții întocmesc liste pentru finanțarea investițiilor cu respectarea prevederilor art. 17 din Legea privind finanțele publice nr. 10/1991.
b) Finanțarea se asigură prin Banca Română pentru Dezvoltare - S.A. prin conturi deschise pe seama unităților beneficiare, care efectuează și controlul potrivit Convenției nr. 130/27.04.1993, încheiată cu Ministerul Finanțelor, astfel:
  • Ministerul Culturii și Academia Româna, precum și unitățile de cercetare-dezvoltare prezintă cereri de alocare de sume din fondul special pentru cercetare-dezvoltare pentru finanțarea investițiilor, potrivit anexei nr. 3.
  • Ministerul Cercetării și Tehnologiei pe baza cererilor de fonduri verificate și aprobate de organele în drept virează sumele în conturile deschise la Banca Română pentru Dezvoltare - S.A., Contul 64.11...... pentru instituțiile bugetare și contul 15........ pentru unitățile de cercetare-dezvoltare-proiectare.
  • Unitățile beneficiare efectuează plăți din sumele primite cu respectarea destinației și a dispozițiilor legale în vigoare.

6. Cheltuielile pentru funcționarea Colegiului Consultativ pentru Cercetare și Dezvoltare, a comisiilor acestuia, precum și cele pentru administrarea fondului special pentru cercetare-dezvoltare se efectuează de către Ministerul Cercetării și Tehnologiei pe bază de documente justificative, aprobate de organele în drept, în limita și potrivit destinației aprobate prin lege.

Ministerul Cercetării și Tehnologiei va întocmi un buget de venituri și cheltuieli pentru cheltuielile de funcționare, cu defalcarea pe articole și alineate, precum și pe trimestre, pe baza prevederilor aprobate în anexa nr. 7 la Legea nr. 21/1993.

Cheltuielile vor fi aprobate și efectuate numai în limita prevederilor pe articole și alineate din bugetul de venituri și cheltuieli.

7. Sumele rămase disponibile la finele anului se restituie în contul Ministerului Cercetării și Tehnologiei, din care au fost alocate.

8. Ministerele și unitățile din subordinea acestora care au primit sume din fondul special pentru cercetare-dezvoltare au obligația să respecte destinația fondurilor primite, să le utilizeze cu maximă eficiență, să asigure contabilizarea și raportarea operațiunilor gestionate.

Pentru fondurile utilizate cu altă destinație, precum și în cazul neregularizării la termenele stabilite, se aplică dobânda de refinanțare a Băncii Naționale a României pe perioada respectivă, care se încasează de către Ministerul Cercetării și Tehnologiei.


III. Contabilitatea și prezentarea execuției fondului pentru cercetare-dezvoltare

1. Ministerul Cercetării și Tehnologiei asigură contabilitatea veniturilor încasate și a cheltuielilor (plăților) efectuate cu ajutorul conturilor:

343 „Fondul pentru cercetare-dezvoltare”;
143 „Disponibil din fondul pentru cercetare-dezvoltare";
443 „Cheltuieli din fonduri cu destinație specială” (analitic pe structura cheltuielilor).

2. Ministerele și departamentele înregistrează sumele primite și utilizate din fondul special pentru cercetare-dezvoltare în conturile:

119 „Disponibil din fonduri cu destinație specială”, analitic:
„Disponibil din sume primite de la fondul special pentru cercetare-dezvoltare”;
337 „Fonduri cu destinație specială” analitic 04 „Sume primite de la fondul special pentru cercetare-dezvoltare”;
421 „Cheltuieli din fonduri cu destinație specială” (analitic pe structura cheltuielilor).

3. Direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat din județele în care nu funcționează trezorerii înregistrează, pe baza extraselor de cont și a documentelor justificative, veniturile încasate pentru fondul special pentru cercetare-dezvoltare din contul Ministerului Cercetării și Tehnologiei, folosind conturile 143 și 343 de mai sus.

Pentru reflectarea corectă a operațiunilor de plăți în contabilitate, ordonatorii de credite pot folosi, pe lângă conturile de mai sus și alte conturi prevăzute în normele metodologice contabile în vigoare.

La sfârșitul fiecărui trimestru, direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat din județele în care nu funcționează trezorerii comunică Ministerului Cercetării și Tehnologiei eventualele sume rămase în contul de disponibil, care vor fi evidențiate în contabilitatea ministerului respectiv.

4. Agenții economici înregistrează sumele datorate fondului special pentru cercetare-dezvoltare în creditul contului 499, analitic 10 „Sume datorate fondului special pentru cercetare-dezvoltare”, prin debitul contului 750, analitic 40 „Alte cheltuieli prevăzute de lege”.

În formularul „Rezultatele financiare și obligațiile fiscale” la capitolul „Date informative” se raportează veniturile din activități la care se aplică cota de 1%, sume datorate și vărsăminte efectuate până la finele perioadei de raportare.

5. Ministerele, academiile de științe care au primit sume din fondul special pentru cercetare-dezvoltare au obligația ca la finele anului să prezinte Ministerului Cercetării și Tehnologiei, până la data dc l5 februarie din anul următor, contul de execuție privind justificarea sumelor primite, conform modelului din anexa nr. 4.

Ministerul Cercetării și Tehnologiei are obligația să verifice conturile de execuție și să ia măsurile necesare pentru abateri repetate.

6. Ministerul Cercetării și Tehnologiei are obligația de a raporta trimestrial și anual, o dată cu execuția bugetară, contul de execuție a fondului special pentru cercetare-dezvoltare, potrivit anexei nr. 5.

7. Prevederile Normelor metodologice nr. 2280 și 138 a. din 1992 ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Învățământului și Științei își încetează aplicabilitatea.

Ministru de stat, Ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Ministrul cercetării și tehnologiei, Doru Dumitru Palade

Anexa nr. 1

MO196 93 1.jpg

Notă:

Anexa nr. 1 se completează de executanții prevăzuți la pct. 2 a) și pct. 4 de la cap. II din prezentele instrucțiuni.

*) Se anexează documentația de recepție a lucrărilor.

Anexa nr. 2

MO196 93 2.jpg

Anexa nr. 3

MO196 93 3.jpg

Anexa nr. 4

MO196 93 4.jpg

Anexa nr. 5

Ministerul Cercetării și Tehnologiei

Cont de execuție a fondului special pentru cercetare-dezvoltare la data de......

- mii lei –

Prevederi anuale Prevederi perioada Realizări
0 1 2 3
I. Venituri – total
1. Venituri din contribuția agenților economici asupra încasărilor din activitatea industrială, construcții – montaj, agricolă și silvică, transporturi și telecomunicații, comerț, turism și prestări servicii
2. Alte venituri
II. Cheltuieli – total[2]
1. Cheltuieli pentru finanțarea programelor naționale de cercetare-dezvoltare aprobate în condițiile legii, alte teme de importanță majoră pentru economia națională, subvenționarea literaturii tehnice, științifice și a activității de informare-documentare, promovarea rezultatelor cercetării românești prin prezentarea de expoziții, simpozioane și alte asemenea acțiuni.
2. Cheltuieli pentru finanțarea programelor naționale privind prospecțiunile și lucrările geologice de cercetare pentru descoperiri de zăcăminte noi și evaluarea volumului și a caracteristicilor zăcămintelor valorificabile
3. Cheltuieli pentru finanțarea investițiilor, la:
- "Casa Academiei"
- "Biblioteca Națională"
- Obiective de investiții pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a unităților de cercetare potrivit listei de investiții aprobate în condițiile legii
4. Cheltuieli pentru funcționarea Colegiului Consultativ pentru Cercetare și Dezvoltare, a comisiilor acestuia, precum și cele pentru administrarea fondului special
Din total cheltuieli:
1. Cheltuieli curente
1.1. Cheltuieli de personal
1.2. Cheltuieli materiale
2. Cheltuieli de capital
III. Sold (I-II)

Referinţe

  1. Anexa se difuzează numai titularului obiectivului de investiții.
  2. La coloana de realizări se vor trece plățile de casă.