Monitorul Oficial 197/1993

Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::0197 - Partea I - Miercuri, 18 august year::1993

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind înființarea Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se înființează Secretariatul Tripartit pentru Dialog Social, organism apolitic, neguvernamental, fără scop lucrativ, având personalitate juridică și sediul în municipiul București.

Art. 2. - Secretariatul Tripartit pentru Dialog Social se constituie dintr-un număr egal de reprezentanți ai sindicatelor, patronatului și Guvernului, reprezentând interesele acestora.

Art. 3. - Secretariatul Tripartit pentru Dialog Social coordonează acțiunile partenerilor sociali în vederea creării cadrului juridic și instituțional necesar realizării dialogului social între aceștia și colaborează la elaborarea legislației referitoare la instituționalizarea Consiliului Economic Social.

Art. 4. – Finanțarea întregii activități a Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social se asigură din fondurile puse la dispoziție, cu această destinație, de către organismele internaționale, inclusiv cele sindicale și patronale.

Art. 5. - Secretariatul Tripartit pentru Dialog Social va funcționa conform regulamentului prevăzut în anexă și cu respectarea legislației în vigoare.

Art. 6. - Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 20 iulie 1993 | Nr. 349.

Contrasemnează:

Ministru de stat, președintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică, Mișu Negrițoiu

Secretar de stat, împuternicitul special al Guvernului în relațiile cu sindicatele și patronatul, Iacob Zelenco

Anexă

Regulamentul de organizare și funcționare a Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social

Art. 1. - Secretariatul Tripartit pentru Dialog Social se constituie ca persoană juridică română, neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, în vederea coordonării acțiunilor partenerilor sociali pentru realizarea dialogului social dintre aceștia.

Art. 2. - Secretariatul Tripartit pentru Dialog Social are sediul în municipiul București.

Art. 3. - Scopurile și atribuțiile Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social sunt următoarele:

a) asigură, împreună cu asistentul tehnic din partea Comunității Economice Europene și ai Uniunii de Coordonare a Programului PHARE, implementarea în România a dialogului social dintre sindicate, patronat și Guvern;

b) elaborează, pe baza analizelor și studiilor proprii, propuneri în vederea creării cadrului legislativ necesar realizării dialogului social tripartit și colaborează la elaborarea legislației referitoare la instituționalizarea Consiliului Economic Social;

c) întocmește înregistrări și minute ale lucrărilor reuniunilor partenerilor Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social;

d) contabilizează fondurile primite și cheltuielile ocazionate de desfășurarea activității;

e) stabilește contacte internaționale cu organizații similare;

f) dezvoltă o bază informațională pentru uzul partenerilor de dialog social - Guvern, sindicate și patronat;

g) organizează și distribuie programe de instruire pentru reprezentanții părților de dialog social și pentru alte structuri ce vor fi create la nivel național, regional și de ramură.

Art. 4. - Din Secretariatul Tripartit pentru Dialog Social fac parte, în număr egal, reprezentanți ai sindicatelor, patronatului și Guvernului, fiecare acționând în vederea asigurării unui consens în crearea structurilor necesare dialogului social în România.

Art. 5. - Reprezentanții sindicatelor lucrează cu toate confederațiile sindicale, legal înregistrate.

Art. 6. - Reprezentanții patronatului lucrează cu toate confederațiile patronale, legal înregistrate.

Art. 7. - Reprezentanții Guvernului lucrează cu toate agențiile guvernamentale, considerate ca fiind implicate.

Art. 8. - Reprezentanții au în toate situațiile un comportament transparent, față de entitățile pe care le reprezintă.

Art. 9. - Reprezentanții prevăzuți la art. 4 din prezentul regulament sunt angajații Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social și, pe timpul cât au această calitate, nu pot fi angajați în alte funcții, fie ele și onorifice în aparatul Guvernului ori la o federație sindicală sau patronală. În activitatea lor, reprezentanții fiecăreia dintre părți acționează pe baza și în conformitate cu mandatul primit de la organismul pe care îl reprezintă.

Art. 10. - Desemnarea și revocarea din calitatea de reprezentant se face de către fiecare partener social pe care acesta îl reprezintă.

Art. 11. - Secretariatul Tripartit pentru Dialog Social are un aparat tehnic format din personal de specialitate și auxiliar.

Art. 12. - Contractele individuale de muncă ale reprezentanților prevăzuți la art. 4 și ale personalului din aparatul tehnic, prevăzut la art. 11 se încheie între aceștia și persoana desemnată de Uniunea de Coordonare a Programului PHARE.

Art. 13. – Reprezentanții partenerilor sociali în Secretariatul Tripartit pentru Dialog Social își desfășoară activitatea în comun, iar acțiunile întreprinse se stabilesc prin acordul acestora.

Art.14. - Finanțarea întregii activități a Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social, inclusiv salariile, se asigură din fondurile puse la dispoziție cu această destinație prin Programul PHARE, precum și din alte surse puse la dispoziție de organismele internaționale, inclusiv de cele sindicale și patronale.

Hotărâre privind utilizarea Fondului de contrapartidă constituit din contravaloarea în lei a ajutoarelor primite din partea Comisiei Comunităților Europene

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă alocarea sumei de 22 miliarde lei din Fondul de contrapartidă constituit din contravaloarea în lei a ajutoarelor primite de România din partea Comisiei Comunităților Europene în vederea finanțării programelor și proiectelor prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.

Anexa se constituie ca program indicativ, conform Memorandumului semnat de Guvernul României cu Comisia Comunităților Europene în luna septembrie 1991.

Art. 2. - Ministerul Finanțelor, în calitatea sa de gestionar al Fondului de contrapartidă, încheie cu beneficiarii programelor, nominalizați în anexă, convenții privind alocarea și utilizarea sumelor aprobate și solicitate.

Art. 3. - Alocarea sumelor din Fondul de contrapartidă se va face trimestrial în limita sumelor existente în contul Fondului de contrapartidă deschis de către Ministerul Finanțelor la Banca Națională a României.

Art. 4. - Ministerul Finanțelor, în baza avizului Departamentului pentru integrare europeană din cadrul Guvernului României, poate aproba suplimentarea din rezerva constituită, prevăzută în anexă, a sumelor solicitate peste nivelul aprobat pentru fiecare beneficiar.

Art. 5. - Ministerul Finanțelor poate sista finanțarea programelor sau proiectelor prevăzute în anexă, în cazul în care constată nerespectarea de către beneficiari a prevederilor din convenția încheiată cu aceștia, până la soluționarea problemelor care au determinat această măsură.

Art. 6. - Rezerva prevăzută în anexă se constituie în scopul acoperirii influențelor negative (creșterea inflației peste nivelul prevăzut în convenție; evoluția cursului de schimb valutar) ce pot apărea în procesul de gestionare a Fondului de contrapartidă, precum și în vederea suplimentării finanțărilor unor programe aflate în curs de derulare sau a unor solicitări ulterioare.

Influențele nefavorabile se vor acoperi în limita fondului de rezervă, în baza documentelor justificative care să fundamenteze solicitarea beneficiarului.

Art. 7. - Ministerul Finanțelor va informa semestrial Guvernul asupra stadiului privind utilizarea Fondului de contrapartidă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 23 iulie 1993 | Nr. 356.

București, 23 iulie 1993. Nr. 356.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexă

Balanța utilizării în anul 1993 a Fondului de contrapartidă generat de asistența acordată României de către Comisia Comunităților Europene

Surse ——————— Program/Proiect	Beneficiar	Valoare (mii lei)	Pondere în bugetul disponibil (%)
0	1	2	3
I. Sold la 31.12.1992		4.200
II. Intrări previzionate pentru 1993		17.309
din care
1. Programe PHARE-91/agricultură (mecanizare și agroindustrie)		6.900
2. Program PHARE-91/transporturi		4.500
3. Ajutor alimentar 1993 - grâu 150 mii tone		6.400
Total de distribuit : (I + II)		22.000
III. Utilizări propuse pentru anul 1993			100
1. Sectorul social	Comitetul național pentru Protecția Copilului	1.540	7
Cofinanțarea programului de reabilitare a caselor de copii (inclusiv continuarea acțiunilor începute în anul 1992)		1.540
2. Sectorul sănătate	Ministerul Sănătății	2 700	12,3
Cofinanțarea și finanțarea lucrărilor de construcții și a dotărilor pentru spitale și dispensare (Fundeni, Christiana, Dr. Gh. Marinescu) și acoperirea costurilor locale pentru implementarea proiectelor PHARE		2.700
3. Sectorul agricol din care:	Ministerul Agriculturii și Alimentației	3.500	15,9
a) Achiziționarea vehiculelor de teren pentru echipele de topometri care lucrează la aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991		500
b) Achiziționarea unor echipamente care să permită începerea investițiilor la fabrica de la Remetea (producția de lapte praf maternalizat)		1.500
c) Participarea la fondurile de creditare și/sau garantare pentru sectorul agricol privat		1.500
4. Cultură și educație din care:	Ministerul Învățământului	2.850	12,9
a) Restaurarea Bibliotecii Centrale Universitare		1.500
b) Dotare și construcție de școli		1.000
c) Finanțarea proiectului ale înființare a Centrului European de Informare	Institutul Național de Informare și Documentare	150
d) Îmbunătățirea fondului tehnologic al cinematografiei	Centrul Național al Cinematografiei	200
5. Administrația publică locală		4.340	19,7
a) Cofinanțarea programului de îmbunătățire a aducțiunii de apă potabilă de la stația Crivina/Ogrezeni	Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului	2.640
b) Cofinanțarea unor lucrări edilitare realizate în unele sate din județele Sibiu și Maramureș	Departamentul pentru Administrație Publică Locală	600
c) Cofinanțarea programului de introducere a contorizării consumului de energie termică și apă caldă al populației	Departamentul pentru Administrație Publică Locală	1.000
d) Formarea personalului din administrația publică locală	Departamentul pentru Administrație Publică Locală	100
6. Sectorul transporturi	Ministerul Transporturilor	640	3
Amenajarea punctelor de frontieră pentru fluidizarea traficului (Administrația Națională a Drumurilor)		640
7. Protecția mediului	Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului	1.980	9
Cofinanțarea proiectelor de depoluare la nivel local (Copșa Mică, Baia Mare, Slatina, Zlatna, Tîrgoviște)		1.980
8. Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii	Agenția Română de Dezvoltare	3.000	13,6
Participarea la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii		3.000
9. Coordonarea asistenței primite din partea țărilor membre ale G-24	Secretariatul General al Guvernului	110	0,5
Asigurarea logisticii necesare pentru coordonarea asistenței G-24		110
10. Sectorul financiar	Ministerul Finanțelor	1.000	4,5
Reabilitarea sistemului trezoreriilor statului		1.000
11. Rezerva		340	1,5
Pentru acoperirea influențelor ce ar putea apărea în procesul de gestionare a Fondului de contrapartidă în raport cu baza actuală de calcul a sumelor utilizate pentru 1993 și pentru completarea unor solicitări ulterioare		340

Hotărâre privind asigurarea fundurilor necesare organizării în România a întâlnirii miniștrilor responsabili cu sectorul așezărilor umane din țările Europei Centrale și de Est, în perioada 24-26 martie 1993

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va suporta din creditele bugetare deschise pe seama sa, în conformitate cu prevederile art. 24 din Legea privind finanțele publice nr. 10/1991, suma de 5.019 mii lei, reprezentând cheltuielile ce urmează a ii efectuate în vederea organizării în România a întâlnirii miniștrilor responsabili cu sectorul așezărilor umane din țările Europei Centrale și de Est, în perioada 24-26 martie 1993.

Art. 2. - Cheltuielile prevăzute la art. 1 vor fi suportate din rezerva bugetară la dispoziția Guvernului.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 23 iulie 1993 | Nr. 357.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea

Hotărâre cu privire la transmiterea unor suprafețe locative cu altă destinație decât aceea de locuință din administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat în administrarea Regiei Autonome a Imprimeriilor

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Spațiile de producție și birourile în suprafață totală de 9.834 mp și în valoare de 532.412 mii lei, deținute cu chirie de Regia Autonomă a Imprimeriilor în imobilul „Casa Presei Libere”, trec pe bază de protocol de predare-primire din administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat în administrarea Regiei Autonome a Imprimeriilor, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 23 iulie 1993 | Nr. 361.

Contrasemnează:

Ministrul culturii, Mihail Gelu

Secretarul general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc

Anexă

Tabel cu spațiile de producție și birourile deținute cu chirie de către Regia Autonomă a Imprimeriilor în imobilul din „Casa Presei Libere” care trec în administrarea acesteia de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat

Nr. crt	Corpul	Nivel	Destinație	Suprafață - mp -	Valoare - mii lei –
0	1	2	3	4	5
1.	C2	Parter	Magazie de cerneluri poligrafice și bufetul regiei	874
2.	C2-C3	Parter	Intrarea salariaților în regie, inclusiv portic pontaj	387
3.	C1	Subsol	Arhivă, club și bibliotecă	690
4.	C3	Subsol	Post electric de transformare	234
5.	C2	Mezanin (etaj 1)	Laboratoarele studioului fotocolor	883
6.	Nod C2-C3	Etaj I (Mezanin)	Laborator studio fotocolor	102
7.	C1	Etaj II	Birouri	810
8.	Nod C1-C3	Etaj II	Birouri	86
9.	C2	Etaj II	Birou + Stație de calcul	874
10.	C3	Etaj II	Birouri	788
11.	C2	Etaj III	Laboratorul uzinal	390
12.	C2	Etaj IV	Atelier de zincografie	933
13.	C3	Etaj IV	Birou și expediție clișee zincografie	82
14.	D1	Pasarelă Etaj III	Laborator central de metrologie, atelierul electronic, stație de radioamplificare, stația de ceasornificare	102
15.	D2	Parter	Vestiar și grupuri sanitare	623
16.	D2	Etaj I (Mezanin)	Atelierele mecanic și electric ale secției de tipar adânc	67
17.	B2	Subsol	Post electric de transformare	234
18.	Nod C2-C3	Etaj II	Birou producție	102
19.	Nod A1-A4	Parter	Magazie de materiale protecția muncii	96
20.	A1	Parter	Post electric de transformare	157
21.	A4	Parter	Expediere a maculaturii din balotaj	16
22.	A4	Etaj I	Instalații de stivuire și expediere a ziarelor	495
23.	Nod A1-A4	Etaj II	Paginație ziare, grupuri sanitare secția gazete, hol acces	102
24.	Anexe	Subsol	Magazie pentru acizi, uleiuri, profiluri metalice	707
			Total	9.834	532.412

Hotărâre cu privire la completarea Normelor pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 233/1993

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Prevederile capitolului XI lit. D pct. b) se completează după alineatul 4 cu următoarele alineate:

„Pentru materiile prime, materialele și accesoriile trimise de clienții externi în vederea executării de comenzi de export pentru aceștia nu se va calcula taxa pe valoarea adăugată și nu se va solicita garanție.
Organele vamale la constatarea schimbării destinației bunurilor respective vor sesiza unitățile fiscale teritoriale competente pentru a lua măsuri potrivit prevederilor legale în vigoare.”

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 10 august 1993 | Nr. 393.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Decizii ale Consiliului Național al Audiovizualului

Decizia Nr.105 din 22 iulie 1993 pentru aprobarea Normelor obligatorii privind realizarea publicității în cadrul programelor audiovizuale radiodifuzate sau distribuite prin cablu

În scopul reglementării modului de efectuare a publicității în cadrul programelor audiovizuale radiodifuzate sau distribuite prin cablu,

• în aplicarea prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 48/1992,
• în conformitate cu dispozițiile art. 29 al Legii audiovizualului nr. 48/1992, Consiliul Național al Audiovizualului

Decide:

Art. 1. - Se aprobă Normele obligatorii privind realizarea publicității în cadrul programelor audiovizuale radiodifuzate sau distribuite prin cablu, prezentate în anexă, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Prezentele norme intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele C.N.A., prof. univ. dr. Titus Raveica

Anexă

Norme obligatorii privind realizarea publicității în cadrul programelor audiovizuale radiodifuzate sau distribuite prin cablu

Articolul 1

Norme generale

1. Orice publicitate trebuie să fie loială și onestă.

2. Publicitatea nu trebuie să fie înșelătoare și nu trebuie să dăuneze intereselor consumatorilor. În spiritul concurenței loiale, publicitatea trebuie să promoveze nu să descurajeze.

3. Publicitatea destinată copiilor sau făcând apel la copii trebuie să evite prejudicierea intereselor acestora și să țină cont de sensibilitatea lor deosebită.

4. Beneficiarul publicității nu trebuie să exercite nici o influență asupra structurii și conținutului programelor în care aceasta se inserează.

5. Publicitatea nu trebuie să conțină manifestări obscene, contrare bunelor moravuri, să aducă prejudicii demnități, onoarei și vieții particulare a persoanei sau să incite la violență, ură națională, rasială, de clasă sau religioasă.

6. Realizarea și prezentarea publicității în programele radiodifuzate, precum și în programele proprii distribuite prin cablu se fac în limba română.

Articolul 2

Durata

1. Timpul de transmisie consacrat publicității nu trebuie să depășească 7% din timpul de transmisie zilnic pentru posturile publice și 15% pentru posturile private.

Acest procent poate ajunge la 20% în programele posturilor și rețelelor private, dacă publicitatea cuprinde forme de reclamă, cum sunt ofertele făcute direct publicului pentru vânzarea, cumpărarea sau închirierea de produse și pentru furnizarea de servicii, cu condiția ca timpul spoturilor publicitare să nu depășească 15%.

2. Timpul de transmisie consacrat publicității într-un interval dat de o oră de program nu trebuie să depășească 10% pentru posturile publice și 20% pentru posturile private.

3. Formele de publicitate, cum sunt ofertele făcute direct publicului pentru vânzarea, cumpărarea sau închirierea de produse și pentru furnizarea de servicii nu trebuie să depășească 5% din timpul zilnic de emisie pentru posturile publice și 10% pentru posturile private.

Articolul 3

Forma și prezentarea

1. Publicitatea trebuie să fie în mod clar identificabilă ca atare și clar separată de alte elemente ale serviciului de programe prin mijloace optice sau acustice. În principiu, publicitatea trebuie să fie transmisă grupat.

2. Publicitatea mascată, în special prezentarea de produse, mărci comerciale sau servicii în emisiuni, atunci când acest lucru este făcut în scop publicitar, este interzisă.

3. Publicitatea nu trebuie să facă apel, nici în mod vizual, nici în mod oral, la persoane care prezintă în mod regulat jurnalele de știri televizate sau programele de actualități.

4. Publicitatea subliminală nu este permisă.

Articolul 4

Inserarea publicității

1. Publicitatea trebuie să fie inserată între emisiuni. Sub rezerva unor condiții fixate la paragrafele 2-5 ale acestui articol, publicitatea poate fi inserată și în timpul emisiunilor, astfel încât să nu dăuneze integrității și valorii emisiunilor și în așa fel încât să nu prejudicieze drepturile celor îndreptățiți.

2. În emisiuni compuse din părți autonome sau în emisiunile sportive și spectacole cu structură similară cuprinzând pauze, publicitatea nu poate fi inserată decât între părțile autonome sau în pauze.

3. Transmiterea de programe audiovizuale cum ar fi lungmetrajele cinematografice și filmele concepute pentru televiziune (cu excepția serialelor, foiletoanelor, emisiunilor de divertisment sau a documentarelor), ce au o durată care depășește 45 minute, poate fi întreruptă o singură dată în fiecare perioadă completă de 45 minute.

4. Când emisiuni, altele decât cele la care se referă paragraful 2, sunt întrerupte de publicitate, trebuie să se lase să se scurgă o perioadă de cel puțin 20 minute între fiecare întrerupere succesivă în interiorul emisiunii.

5. Publicitatea nu poate fi inserată în difuzarea serviciilor religioase, a jurnalelor de știri și a programelor de actualități, indiferent de durata acestora.

Posturile private au dreptul să insereze publicitate în programele de actualități dacă durata acestora este mai mare de 15 minute.

Emisiunile cu o durată mai mică de 30 minute, care conțin documentare, programe pentru copii sau programe religioase, nu pot fi întrerupte de publicitate.

Când durata unor astfel de emisiuni este mai mare de 30 minute, se aplică dispozițiile paragrafelor precedente.

6. Transmisiunile în direct ale unor evenimente sau manifestări politice, culturale, sportive și altele, care au o desfășurare continuă, nu pot fi întrerupte pentru inserare de publicitate decât cu condiția unei înțelegeri prealabile scrise între părțile interesate.

Articolul 5

Publicitate pentru anumite produse

1. Publicitatea pentru produsele din tutun nu este admisă.

2. Publicitatea pentru băuturile alcoolice de orice fel este supusă următoarelor reguli:

a) nu trebuie să se adreseze în special minorilor și nici o persoană care poate fi considerată ca fiind minor nu trebuie să fie asociată într-o publicitate pentru consumul de băuturi alcoolice;

b) nu trebuie să se asocieze consumul de alcool cu performanțe fizice sau conducerea automobilului;

c) nu trebuie să sugereze că băuturile alcoolice sunt dotate cu proprietăți terapeutice sau că au un efect stimulativ, sedativ sau că pot rezolva probleme personale;

d) nu trebuie să încurajeze consumul de băuturi alcoolice sau să dea o imagine negativă despre abstinență sau despre sobrietate;

e) nu trebuie să evidențieze într-un mod nepotrivit conținutul în alcool al băuturilor.

8. În orele de maximă audiență (18,00-23,00) publicitatea pentru băuturi alcoolice este admisă cu condiția de a nu fi însoțită de gestul băutului.

Publicitatea pentru băuturi alcoolice nu va putea fi inserată în timpul emisiunilor destinate copiilor și al transmisiunilor sportive.

4. Publicitatea pentru medicamente și tratamente medicale care nu se pot obține decât prin rețete medicale nu este admisă.

5. Publicitatea pentru celelalte medicamente, tratamente și aparate medicale trebuie să fie în mod clar identificabilă ca atare, loială, veridică și controlabilă, și trebuie să se conformeze cerinței de a nu avea efecte periculoase pentru individ, fapt care va trebui să fie atestat de Ministerul Sănătății sau un organism abilitat de către Ministerul Sănătății.

5. Publicitatea pentru orice tip de arme, muniție, explozivi, metode și mijloace pirotehnice nu poate fi făcută decât cu aprobarea, pentru fiecare obiect al publicității, dată de Ministerul de Interne.

7. Publicitatea pentru filmele și spectacolele interzise minorilor, precum și pentru filmele cu scene foarte violente și șocante, care pot influența negativ sensibilitatea spectatorilor, nu este permisă în orele de maximă audiență, în timpul emisiunilor destinate copiilor și al programelor culturale, sportive sau de divertisment.

Articolul 6

Publicitatea transfrontieră

1. Pentru a evita distorsiunile de concurență și afectarea sistemului propriu de radiodifuziune sonoră și vizuală, mesajele publicitare radiodifuzate de posturi aparținând altor țări și care sunt retransmise în România nu trebuie să contravină normelor prevăzute în Convenția europeană pentru televiziunea transfrontieră.

2. Dispozițiile paragrafului precedent nu se aplică în cazurile în care România a încheiat acorduri bi sau multilaterale în acest domeniu cu țările cărora le aparțin posturile de emisie în cauză.

Articolul 7

Responsabilități

1. Răspunderea civilă pentru conținutul informației publicitare, transmise prin mijloace de comunicare audiovizuale revine, după caz:

• realizatorului;
• autorului;
• titularului licenței;
• proprietarului stației radioelectrice și/sau rețelei de distribuție prin care s-a făcut publicitatea.

Această răspundere cuprinde și responsabilitatea pentru respectarea reglementărilor privind drepturile de autor, protecția proprietății intelectuale și protecția consumatorilor.

2. Nerespectarea prezentelor norme se sancționează, în funcție de gravitatea faptelor, potrivit prevederilor cap. V din Legea audiovizualului nr. 48/1992.

Articolul 8

Publicitatea în cadrul programelor audiovizuale distribuite prin cablu

1. În cazul programelor audiovizuale distribuite prin Cablu, prevederile prezentelor norme se vor aplica integral numai pentru difuzarea de programe de concepție proprie.

2. La retransmisia, în contemporaneitate, prin rețele de distribuție prin cablu a unor programe preluate, responsabilitățile ce decurg din aplicarea prezentelor norme nu sunt în sarcina organizatorului retransmisiei.

3. La retransmisia prin rețele de distribuție prin cablu a unor programe audiovizuale furnizate din străinătate sunt obligatorii prevederile art. 6 paragrafele 1 și 2 ale prezentelor norme.

Articolul 9

Dispoziții tranzitorii

1. Prezentele norme intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

2. Până la data de 1 ianuarie 1994, toate posturile vor reduce treptat timpul atribuit publicității pentru produsele din tutun, urmând ca după această dată să se conformeze întru totul Normelor obligatorii privind realizarea publicității în cadrul programelor audiovizuale radiodifuzate sau distribuite prin cablu.

3. În viitor, Consiliul Național al Audiovizualului va reanaliza durata zilnică afectată publicității de către posturile publice.