Monitorul Oficial 230/1993

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 7 aprilie 2012 10:28, autor: CivvicBot (discuție | contribuții) (convertesc issue:: la patru cifre.)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::0230 - Partea I - Miercuri, 22 septembrie year::1993

Hotărâri ale Camerei Deputaților

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 59/1992 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Hotărârea Camerei Deputaților nr. 59/1992 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților se modifica după cum urmează:

  • se completează componența Comisiei pentru muncă și protecție socială (anexa nr. 7) cu domnul deputat Sorin Victor Lepșa din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și al Partidului Ecologist Român;
  • se completează componența Comisiei pentru cultură, arte, mass-media (anexa nr. 10) cu domnul deputat Ionel Roman din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România.

p. Președintele Camerei Deputaților, Ioan Gavra | București, 20 septembrie 1993 | Nr. 58.

Decrete

Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent în retragere a unui general-maior în retragere, veteran de război

În temeiul art. 94 lit. b) din Constituția României,

Președintele României decretează:

Articol unic. - General-maior în retragere Gârbea Ioan Titu se înaintează în gradul de general-locotenent în retragere.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.
Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu

București, 17 septembrie 1993 | Nr. 161.

Decizii ale Curţii Constituţionale

Decizia nr.36 [1] din 5 iulie 1993

Miklós Fazakas - președinte
Victor Dan Zlătescu - judecător
Antonia Iorgovan - judecător
Constantin Burada - magistrat-asistent,

Completul de judecată, convocat fără citarea parților potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/ 1978, ridicată de inculpații Iașar Regep și alții în dosarul nr. 6182/1993 al Judecătoriei Tulcea, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 319/P/1992 al Procuraturii Județene Tulcea au fost trimiși în judecată Iașar Regep, Saban Ibram, Saban Ibram (II), Sachir Asan, Regep Chemal, Sali Chiris, Regep Mavisan și Saban Elmaza pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 50 lit. c) (efectuarea de operațiuni interzise cu metale prețioase ori pietre prețioase și semiprețioase, naturale) combinat cu art. 67 din Decretul nr. 244/1978 cu referire la art. 37 alin. 1 din Decretul nr. 210/1960 și a infracțiunii prevăzute de art. 302 din Codul penal (nerespectarea dispozițiilor privind operațiuni de import și export), cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal.

S-a reținut că inculpații au efectuat mai multe excursii în Turcia, de unde au procurat bijuterii din aur, pe care apoi le-au valorificat în țară, unele din ele prin intermediul unor firme.

În fața Judecătoriei Tulcea, la termenul de 15 ianuarie 1993, apărătorii inculpaților, invocând art. 144 lit. c) din Constituție, au ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/ 1978, care sancționează operațiunile interzise cu metale prețioase, susținând că acestea contravin prevederilor art. 41 și art. 135 din Constituția României, potrivit cărora dreptul de dispoziție asupra bunurilor proprietate privată nu poate fi îngrădit, întrucât obiectele din aur cumpărate din Turcia au devenit proprietatea lor și cum Constituția garantează dreptul de proprietate, ocrotește proprietatea privată, pe care o declară inviolabilă, art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 este abrogat, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, care prevede că legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare în măsura în care ele nu contravin Constituției.

Instanța, prin încheierea din aceeași dată, a dispus suspendarea judecății, scoaterea dosarului de pe rol și înaintarea lui Curții Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei pe care o consideră nefondată, întrucât "nu suntem în prezenţa unei dezincriminări".

A.a fiind, Curtea a constatat că dispoziţia art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, corelată la speţă cu prevederea înscrisă în art. 25 lit. c) din acelaşi decret, nu pun în discuție dreptul de proprietate, ci se referă în exclusivitate la efectuarea unor operațiuni interzise de lege, care, fiind săvârșite în anumite circumstanțe, constituie infracțiuni. Este unanim admis că legiuitorul poate institui, în interes general, un regim special cu privire la producerea, deținerea, circulația unor bunuri de interes național, economic sau strategic.

În consecință, cu referire la art. 25 lit. c) și la art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, care stabilesc că este infracțiune „vânzarea și cumpărarea de metale prețioase, pietre prețioase și semiprețioase, naturale, precum și mijlocirea acestor operațiuni” și raportând-se numai la operațiuni de acest fel cu bijuterii, astfel cum o obligă cadrul speţei în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, Curtea a apreciat că textele ar fi neconstituționale dacă ar fi interpretate în continuare în sensul că operațiunile cu bijuterii - vânzare, cumpărare, mijlocire - pot fi efectuate numai de agenți economici cu capital de stat. Curtea a interpretat însă textele respective în sensul că este posibil ca orice agent economic să efectueze astfel de operațiuni cu bijuterii, dacă sunt menționate în obiectul de activitate și este autorizat - când este cazul - potrivit legii, testele mai sus menționate având în condițiile actuale rolul de a-i opri pe cei care nu au astfel de abilitare și încearcă să eludeze regimul special instituit cu privire la metalele și pietrele prețioase, precum și alte dispoziții legale cum sunt cele fiscale sau cele care reglementează îndatoririle profesionale ale comercianților. Pe de altă parte, în rezolvarea unor cazuri concrete, organele de aplicare a legii trebuie să aibă în vedere și dispozițiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privând protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 42/1991, potrivit cărora constituie activitate comerciala ilicită și atrage răspunderea contravențională sau penală, după caz, efectuarea de acte sau fapte de comerț de natura celor prevăzute în Codul comercial sau în alte legi, fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege.

Aceste motive care fundamentează Decizia nr. 19/ 1993 subzistă și în acest dosar și întrucât nu exista nici un nou element care să infirme și care, deci, să facă necesară reconsiderarea lor, ținând seama de prevederile art. 145 alin. (2) din Constituție, excepția urmează să fie respinsă ca vădit nefondată.

Stabilirea la speță a împrejurării că bijuteriile s-au cumpărat ori nu în scop de revânzare, a faptului dacă s-a săvârșit sau nu o activitate ilicită, precum și dacă este cazul răspunderii contravenționale sau a celei penale nu sunt de competența Curții, ci a instanței judecătorești care urmează să ţină seama de interpretările cuprinse în considerentele deciziei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 15 alin. (2), art. 144 lit. c) și art. 150 alin. (1) din Constituție, al art. 13 lit. A.c), art. 24 alin. (2) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

Curtea Constituțională,

În numele legii,

Decide:

Respinge ca vădit nefondată excepția ridicată de către Iașar Regep, Saban Ibram, Saban Ibram (1I), Iachir Asan, Regep Chemal, Sali Chiris, Regep Mavisan și Saban Elmaza, în dosarul nr. 6183/1992 al Judecătoriei Tulcea.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la 5 iulie 1993.

Preşedinte, Miklós Fazakas

Magistrat-asistent, Constantin Burada

Referinţe

  1. Rămasă definitivă prin nerecurare.