Monitorul Oficial 199/1995

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 7 aprilie 2012 10:33, autor: CivvicBot (discuție | contribuții) (convertesc issue:: la patru cifre.)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VII, Nr. issue::0199 - Partea I - Miercuri, 30 august year::1995


Hotărâri ale Guvernului României

Guvernul României

Hotărâre privind acordarea unui ajutor umanitar gratuit pentru refugiații din Republica Federativă Iugoslavia

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se acordă un ajutor umanitar gratuit pentru refugiații din Republica Federativă Iugoslavia în valoare de circa 800 milioane lei, constând în produse alimentare, materiale sanitare și de igienă, bunuri și obiecte de îmbrăcăminte și lenjerie.

Art. 2. - Se aprobă scoaterea definitivă, cu titlu gratuit, din rezervele materiale naționale a cantităților de produse și bunuri prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - Produsele și bunurile care fac obiectul prezentei hotărâri vor fi transmise părții iugoslave prin Societatea Națională de Cruce Roșie din România, pe bază de proces-verbal de predare-preluare.

Art. 4. - Transportul se va asigura prin mijloacele proprii ale Administrației Naționale a rezervelor materiale și ale Societății Naționale de Cruce Roșie din România sau închiriate.

Cheltuielile de transport, ambalaje, comisioane și alte cheltuieli determinate de îndeplinirea acestei acțiuni vor fi suportate de către Administrația Națională a Rezervelor Materiale și, respectiv, de Societatea Națională de Cruce Roșie din România pentru mijloacele sale de transport, pe bază de documente justificative.

Art. 5. - Administrația Națională a Rezervelor Materiale va scădea din gestiune, prin contul de finanțare, valoarea și cantitățile de produse scoase din rezervele materiale naționale conform prezentei hotărâri, pe bază de proces-verbal de predare-preluare, semnat de Societatea Națională de Cruce Roșie din România și de partea Iugoslavă autorizată.

Art. 6. - Reîntregirea stocurilor de rezerve materiale naționale cu cantitățile de produse ce fac obiectul acestei hotărâri se va face de către Administrația

Națională a Rezervelor Materiale cu finanțarea din disponibilul creat, în condițiile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 82/1992.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 21 august 1995 | Nr. 640.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu

Administrația Națională a Rezervelor Materiale, general-locotenent Constantin Dincă, secretar de stat

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu


Anexă

Lista cu produsele și bunurile ce se scot din rezervele materiale naționale ca ajutor umanitar pentru refugiații din Republica Federativă Iugoslavia

Nr. crt. Denumirea produsului U.M. Cantitatea
1. Zahăr tos t 30
2. Ulei comestibil de floarea-soarelui t 10
3. Lapte praf t 15
4. Conserve din carne, t 15
din care: - de vită t 10
- pate de ficat t 5
5. Săpun t 30
6. Detergenți t 30
7. Corturi, cpl. 50
din care: - mari cpl. 10
- mici cpl 40
8. Pături buc. 3.000
9. Dosuri saltele buc. 3.360
10. Așternuturi (2 cearșafuri + 1 față pernă) cpl. 5.000
11. Costume vătuite buc. 1.000
12. Prosoape buc. 3.000
13. Ciorapi per. 3.000
14. Cizme din cauciuc per. 3.000
15. Rezervoare gonflabile pentru apă potabilă, buc. 30
din care: - de 12,5 l buc. 20
- de 100 l buc. 10

Acte ale organelor de specialitate ale administrației publice centrale

Ministerul Finanțelor

Ordin privind cota majorării de întârziere pentru aplicarea prevederilor art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit

Ministru de stat, ministrul finanțelor,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 449/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, având în vedere prevederile art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, emite următorul ordin:

Articol unic. - Cota majorării de întârziere datorată pentru neplata obligațiilor fiscale și a plăților în avans la termenele stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, pentru trimestrul 111/1995, este de 0,12% pentru fiecare zi de întârziere.

Cota majorării de întârziere s-a calculat în funcție de rata dobânzii de referință de 40%, practicată de Banca Națională a României la începutul trimestrului 111/1995.

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

23 august 1995. Nr. 573


Republicări

Hotărârea Guvernului Nr. 124/1991[1] privind organizarea și funcționarea Comitetului Olimpic Român

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri se aprobă organizarea și funcționarea Comitetului Olimpic Român, ca unitate autonomă, nonprofit, cu personalitate juridică, care își desfășoară activitatea în baza prevederilor Chartei Olimpice și ale statutului propriu.

Art. 2. - Comitetul Olimpic Român acționează pentru dezvoltarea și sprijinirea mișcării olimpice în România, pentru cultivarea în rândul tineretului a interesului pentru sport și a idealurilor olimpice.

Art. 3. - Comitetul Olimpic Român organizează, împreună cu federațiile naționale ale sporturilor olimpice, selecția și pregătirea sportivilor, asigurând reprezentarea țării la jocurile Olimpice, precum și la competițiile regionale, continentale și intercontinentale, organizate sub egida Comitetului Internațional Olimpic.

Art. 4. - În realizarea atribuțiilor sale, Comitetul Olimpic Român colaborează cu Ministerul Tineretului și Sportului, cu alte instituții și organisme guvernamentale cu atribuții în domeniu, cu organizații și asociații cu caracter public sau privat.

Art. 5. - Comitetul Olimpic Român stabilește și dezvoltă relații cu Comitetul Internațional Olimpic, cu comitetele naționale olimpice și cu alte organisme sportive internaționale.

Comitetul Olimpic Român folosește în mod exclusiv însemnele olimpice și emblema proprie prevăzute în Anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Pentru prejudiciile cauzate prin folosirea neautorizată, de către terți, a însemnelor olimpice și a emblemei proprii, Comitetul Olimpic Român are dreptul la despăgubiri, potrivit legii.

Art. 6. - Pentru asigurarea condițiilor de pregătire și de viață ale sportivilor, Comitetul Olimpic Român poate înființa, organiza și subvenționa centre olimpice de pregătire, ca unități subordonate.

Art. 7. - Pentru dezvoltarea sporturilor olimpice în rândul tineretului, Comitetul Olimpic Român, împreună cu Ministerul Tineretului și Sportului, federațiile naționale organizează și subvenționează centre naționale olimpice de pregătire a juniorilor. Ministerul învățământului sprijină organizarea acestor centre.

Art. 8. - Comitetul Olimpic Român acordă lunar, din bugetul propriu, prime de lot olimpic sportivilor, antrenorilor și celorlalți tehnicieni, în perioadele de pregătire centralizată. Valoarea acestor prime se va stabili de către Comitetul executiv al Comitetului Olimpic Român.

Art. 9. - Comitetul Olimpic Român are următoarele surse de finanțare:

  • subvenții de la bugetul de stat;
  • sponsorizări;
  • donații și contribuții în bani sau în natură, de la persoane fizice și juridice din țară și din străinătate;
  • venituri proprii realizate prin comercializarea emblemei olimpice, a însemnelor proprii și a timbrului olimpic;
  • contribuții ale Regiei Autonome „Loteria Națională”;
  • acțiuni interne și internaționale;
  • alte activități economice, desfășurate conform legii.

Art. 10. - Comitetul Olimpic Român are deschis în bancă cont propriu în lei și în valută.

Art. 11. - Structura organizatorică se stabilește, în funcție de necesități, de către Comitetul executiv al Comitetului Olimpic Român. Numărul maxim de posturi este de 19.

Personalul va fi încadrat, în baza ordinului președintelui Comitetului Olimpic Român, cu salarii corespunzătoare funcțiilor și nivelului, stabilite potrivit Legii nr. 40/1991, republicată.

Art. 12. - Comitetul Olimpic Român deține și utilizează parc propriu de transport, în limitele prevăzute de lege.

Art. 13. - Subvenția prevăzută pentru Comitetul Olimpic Român în bugetul Ministerului Tineretului și Sportului pe anul 1991 se transferă la bugetul acestuia.

Art. 14. - În aplicarea prezentei hotărâri, Comitetul Olimpic Român poate emite ordine și instrucțiuni.

Art. 15. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 februarie 1991[2]. Pe aceeași dată orice dispoziție contrară de abrogă.


Anexă

1. Simbolul olimpic se compune din cinci cercuri ce apar singure, într-una sau mai multe culori.

 

Cele cinci cercuri sunt obligatoriu: albastru, galben, negru, verde și roșu. Cercurile sunt înlănțuite de la stânga la dreapta. Cercurile: albastru, negru și roșu se află în partea de sus, cercurile: galben și verde, în partea de jos, formând împreună aproximativ un trapez regulat, a cărui bază mică este partea inferioară, conform modelului oficial depus la sediul Comitetului Internațional Olimpic și reprodus mai jos.

Simbolul olimpic reprezintă unirea celor cinci continente și întâlnirea sportivilor din lumea întreagă la Jocurile Olimpice.

2. Drapelul olimpic este pe un fond alb, fără bordură, în centrul său este situat simbolul olimpic în cele cinci culori ale sale. Desenul și proporțiile trebuie să fie acelea ale drapelului prezentat de Piérre de Coubertin la Congresul din 1914 de la Paris.

3. Deviza olimpică „CITIUS, ALTIUS, FORTIUS” exprimă mesajul pe care Comitetul Internațional Olimpic îl adresează tuturor celor ce aparțin mișcării olimpice, invitându-i să exceleze conform spiritului olimpic.

4. Emblema olimpică este un desen integrat care asociază cercurile olimpice unui alt element distinctiv. Desenul oricărei embleme olimpice trebuie supus Comisiei executive a Comitetului Internațional Olimpic pentru aprobarea sa, aprobare ce este prealabilă oricărei folosiri a emblemei sus-amintite.

5. Imnul olimpic este cel aprobat de Comitetul Internațional Olimpic la a 55-a sesiune a sa de la Tokio, în anul 1958, și a cărui partitură este depusă la sediul Comitetului Internațional Olimpic.

6. Flacăra olimpică este flacăra ce se aprinde la Olimpia sub autoritatea Comitetului Internațional Olimpic.

7. Facla olimpică (sau torța) este o faclă (sau o torță) sau replica sa, pe care arde flacăra olimpică.

8. Emblema Comitetului Olimpic Român este reprodusă mai jos, fiind un desen integrat care asociază:

  • simbolul olimpic;
  • numele țării în chenar;
  • tricolorul.

 

Hotărârea guvernului Nr. 642/1994[3] privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Culturii este organul administrației publice centrale de specialitate care aplică strategia dezvoltării și politica Guvernului în domeniul culturii.

Art. 2. - În realizarea obiectului său de activitate, Ministerul Culturii are următoarele atribuții:

(1) coordonează și urmărește aplicarea legilor și hotărârilor Guvernului în domeniul culturii, cu respectarea limitelor de autoritate și a principiului autonomiei agenților economici, instituțiilor și autorităților administrației publice locale;

(2) analizează evoluția fenomenelor specifice domeniului culturii, în corelare cu tendințele pe plan mondial, în scopul armonizării factorilor dezvoltării în condițiile statului de drept și ale economiei de piață, studierii și pregătirii lucrărilor de legiferare;

(3) inițiază sau elaborează, ori, după caz, avizează proiecte de acte normative - legi și hotărâri ale Guvernului, asigurând fundamentarea acestora;

(4) inițiază și negociază, din împuternicirea Guvernului, încheierea de convenții, acorduri și alte înțelegeri internaționale sau propune acestuia întocmirea formelor de aderare ia cele existente;

(5) urmărește și controlează aplicarea prevederilor legale, inclusiv a convențiilor și acordurilor internaționale, în domeniul culturii;

(6) orientează activitatea de cooperare internațională și sprijină dezvoltarea formelor de cooperare guvernamentale și neguvernamentale;

(7) reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme internaționale, în conformitate cu acordurile și alte înțelegeri stabilite în acest scop, și dezvoltă relații de colaborare cu organe și organizații similare din alte state și cu organizații internaționale ce interesează activitatea Ministerului Culturii;

(8) conlucrează cu organizațiile și instituțiile de specialitate pentru perfecționarea pregătirii profesionale a personalului;

(9) editează publicații de specialitate și de informare în domeniul culturii, evaluează și decide în legătură cu oportunitatea continuității activității acestora;

(10) elaborează măsuri normative necesare asigurării protecției bunurilor culturale mobile și imobile împotriva efectelor negative ale mediului;

(11) elaborează, potrivit reglementărilor legale, norme și normative pentru domeniul său de activitate, aplicabile tuturor instituțiilor și așezămintelor culturale, indiferent de subordonare, în contextul desfășurării acțiunii conjugate a tuturor factorilor implicați în procesul punerii în operă a principiilor reformei;

(12) ocrotește dezvoltarea personalității creatoare în folosul individului și al societății;

(13) acționează, prin forme și modalități specifice, pentru protecția și promovarea culturii;

(14) apără, potrivit legii, drepturile și interesele oamenilor de cultură și artă din România, în țară și în străinătate;

(15) organizează, încurajează și finanțează, potrivit legii, activități de creație prin achiziții, concursuri și alte modalități specifice;

(16) organizează și finanțează, în condițiile legii, acțiuni de interes național în toate domeniile culturii și artei, achiziții muzeale și de altă natură, expoziții interne și externe, editări de cărți și publicații culturale, acțiuni de conservare, restaurare și valorificare a patrimoniului cultural național mobil și imobil;

(17) organizează și finanțează, în condițiile legii, concursuri internaționale de creație și interpretare și facilitează participarea artiștilor români la manifestări similare din străinătate;

(18) contribuie la crearea cadrului și la asigurarea unor șanse egale pentru dezvoltarea artei și culturii minorităților naționale din România;

(19) promovează și finanțează acțiuni culturale, inclusiv cu participarea diasporei românești, pentru întărirea prestigiului culturii noastre în țară și în străinătate, în limita fondurilor aprobate cu aceasta destinație;

(20) elaborează strategia națională în domeniul patrimoniului cultural național, norme și metodologii necesare desfășurării activităților specifice;

(21) asigură condiții pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei naționale prin Direcția monumentelor istorice și Direcția muzeelor și colecțiilor, ale căror atribuții sunt coordonarea și urmărirea realizării activităților de evidență, cercetare, protecție, conservare, restaurare și valorificare a patrimoniului cultural național mobil și imobil. Competențele și responsabilitățile specifice Direcției monumentelor istorice și Direcției muzeelor și colecțiilor se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a ministerului;

(22) stabilește atribuțiile oficiilor județene și al municipiului București pentru patrimoniul cultural național;

(23) colaborează cu autoritățile competente la elaborarea programelor de organizare și dezvoltare urbanistică a teritoriului, pentru zonele în care se găsesc monumente istorice, și acționează în vederea recuperării bunurilor din patrimoniul cultural național în caz de export ilicit sau furt;

(24) acționează, prin măsuri specifice de protejare, pentru revitalizarea și consolidarea tradițiilor și obiceiurilor locale, potrivit calendarului religios și ocupațiilor specifice rurale;

(25) organizează atestarea artiștilor liber-profesioniști, a traducătorilor, a specialiștilor și experților în domeniile specifice patrimoniului cultural național;

(26) stabilește norme unitare de structură pentru instituțiile publice de cultură, precum și criteriile de clasificare specifice;

(27) stabilește condițiile și avizează înființarea instituțiilor culturale private, organizează atestarea specialiștilor din domeniul respectiv și elaborează norme privind obligațiile acestora față de stat;

(28) suspendă sau retrage avizele și atestatele acordate instituțiilor de cultură particulare și specialiștilor acestora, în cazul nerespectării prevederilor legale și a normelor care le reglementează;

(29) avizează înființarea de ligi, fundații, asociații culturale etc. și le controlează potrivit legii;

(30) cooperează cu uniunile și asociațiile de creație și cooptează membri ai acestora în cadrul comisiilor de experți ale Ministerului Culturii;

(31) asigură cadrul instituțional necesar protecției drepturilor de autor și celorlalte drepturi conexe, în țară și în străinătate;

(32) numește, în condițiile legii, și revocă, după caz, directorii instituțiilor publice direct subordonate și avizează numirea sau revocarea directorilor instituțiilor publice de cultură de importanță județeană;

(33) elaborează, potrivit legii, normative privind stabilirea prețurilor și tarifelor pentru domeniul său de activitate;

(34) exercită atribuțiile ce-i revin, potrivit legii, ca organ de specialitate al administrației publice centrale sub a cărui autoritate funcționează regia autonomă din domeniul său de activitate;

(35) în exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Culturii colaborează cu celelalte ministere și organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritățile publice locale și cu alte organisme interesate;

(36) îndeplinește orice atribuții prevăzute de lege în domeniul său de activitate.

Art. 3. - (1) În structura organizatorică a Ministerului Culturii pot funcționa direcții generale, direcții, servicii și birouri.

(2) Structura organizatorică a Ministerului Culturii este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului culturii, se pot organiza numai servicii sau birouri, precum și colective temporare prevăzute la art. 9 din Legea nr. 40/1991, republicată.

(3) Numărul maxim de posturi este de 260, exclusiv demnitarii.

(4) Ministrul culturii conduce întreaga activitate a ministerului și îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, alte autorități publice și organizații din țară, cu organisme similare din alte țări, precum și cu persoane juridice și fizice. Pe lângă ministru funcționează un colegiu al ministerului, ca organ consultativ. Componența colegiului se stabilește prin ordin al ministrului culturii.

(5) Ministrul culturii numește președintele și specialiștii Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, precum și ai altor comisii de specialitate din domeniul culturii.

Fondurile necesare funcționării comisiilor se suportă din bugetul Ministerului Culturii.

Membrii comisiilor beneficiază de o indemnizație, pe ședință, de până la 10% din salariul aprobat pentru funcția de secretar de stat. Indemnizațiile se stabilesc prin ordin al ministrului culturii.

Totalul sumelor cuvenite membrilor comisiilor, ca urmare a participării lor la ședințele ordinare sau extraordinare, nu poate depăși salariul minim pe economie lunar, potrivit anexei nr. 11 la Legea nr. 40/1991, republicată.

(6) Atribuțiile și sarcinile compartimentelor din aparatul propriu al ministerului se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a ministerului, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii.

(7) Atribuțiile și sarcinile secretarilor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului culturii.

Art. 4. - (1) Unitățile din subordinea Ministerului Culturii sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Structura organizatorică, normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor, statele de funcții pentru instituțiile publice subordonate (pct. I-III din anexa nr. 2, precum și atribuțiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului culturii.

Art. 5. - (1) Atribuțiile Ministerului Culturii în planul activității cultural-artistice din teritoriu sunt exercitate de inspectoratele pentru cultură - servicii publice descentralizate - , cu personalitate juridică, organizate în fiecare județ și în municipiul București, conduse de câte un consilier teritorial șef, numit de ministrul culturii, cu avizul prefectului.

(2) Numirea consilierilor teritoriali din cadrul inspectoratelor pentru cultură se face de către consilierul teritorial șef, cu avizul Ministerului Culturii, în condițiile legii.

(3) Organizarea și funcționarea inspectoratelor pentru cultură județene și al municipiului București, atribuțiile și sarcinile specifice acestora se stabilesc prin regulamente elaborate de Ministerul Culturii.

Art. 6. - În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul culturii emite ordine și instrucțiuni.

Art. 7. - Ministerul Culturii are în dotare, pentru transportul persoanelor din aparatul propriu, un număr de autoturisme stabilit potrivit normelor legale în vigoare, precum și un microbuz și două autoturisme „Dacia” break, pentru transportul de materiale și activități specifice, cu un consum normat la nivelul celui stabilit conform reglementărilor legale în vigoare pentru autoturismele din dotarea ministerului.

Art. 8. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte din prezenta hotărâre.

Art. 9. - Ministerul Finanțelor va opera modificările corespunzătoare ce rezultă din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri în bugetul Ministerului Culturii, aprobat pe anul 1994.

Art. 10. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 461/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii.

(2) Încadrarea în numărul de posturi aprobate se va încheia în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.


Anexa Nr. 1

Numărul maxim de posturi: 260 (exclusiv demnitarii)


 

Anexa Nr. 2

Unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Culturii

Nr. crt. Denumirea unității Sursa de finanțare
0 1 2
I. Instituții publice finanțate de la bugetul de stat
1. Inspectoratele pentru cultură județene, al municipiului București și sectorului agricol Ilfov -
servicii publice descentralizate ale Ministerului Culturii[4]
Bugetul de stat
2. Biblioteca Națională Bugetul de stat
3. Centrul Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Bugetul de stat
4. Centrul pentru Administrarea și Protecția Patrimoniului Culturii Bugetul de stat
5. Agenția Română pentru Protejarea Drepturilor de Autor[5] Bugetul de stat
6. Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al. George”[6] Bugetul de stat
II. Instituții publice finanțate din venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
7. Muzeul Național de Artă al României Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
8. Muzeul Național de Istorie a României Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
9. Muzeul Național „Bruckenthal” Sibiu Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
10. Muzeul Național „Peleș” Sinaia Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
11. Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „Astra” Sibiu Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
12. Muzeul Satului Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
13. Muzeul Țăranului Român Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
14. Muzeul Literaturii Române Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
15. Muzeul Bran Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
16. Muzeul Național Cotroceni Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
17. Muzeul „George Enescu” Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
18. Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
19. Muzeul Național al Unirii Alba Iulia Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
20. Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
21. Muzeul Național al Bucovinei, Suceava (inclusiv Cetatea Domnească) Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
22. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
23. Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
24. Complexul Cultural Național „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu (Inclusiv Ansamblul monumental „Calea Eroilor”) Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
25. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
26. Teatrul Național Cluj-Napoca Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
27. Teatrul Național „Vasile Alecsandri” lași Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
28. Teatrul Național „Matei Millo” Timișoara Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
29. Teatrul Național Craiova Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
30. Teatrul Național Târgu Mureș Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
31. Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
32. Teatrul de Proiecte Culturale „Teatrum Mundi” Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
33. Teatrul „Masca” București Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
34. Teatrul Excelsior București Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
35. Opera Națională Română Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
36. Opera Română Cluj-Napoca Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
37. Opera Maghiară Cluj-Napoca Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
38. Opera Română Iași Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
39. Opera Română Timișoara Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
40. Teatrul de Operetă „Ion Dacian” București Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
41. Filarmonica „George Enescu” București Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
42. Centrul de Cultură „Tinerimea Română” Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
43. Oficiul Național pentru Documentare și Expoziții de Artă Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
44. Studioul de Creație Cinematografică Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
45. Editura „Video” Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
46. Centrul European de Cultură Sinaia Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
47. Centrul Național de Cultură Mogoșoaia Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
48. Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
49. Centrul de Cultură „Kalinderu” Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
50. Centrul de Cultură Bran, Brașov Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
51. Centrul de Cultură Arcuș, Covasna Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
52. Centrul de Cultură „Brătianu”, ștefănești-Argeș Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
53. Centrul de Cultură Tescani, Bacău Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
54. Centrul Cultural Muzeal „Al- I- Cuza” București[7] Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
III. Instituții publice finanțate din venituri extrabugetare
55. Casa de Presă și Editură „Cultura Națională” Venituri extrabugetare
56. Centrul de Perfecționare a Personalului din Cultură și Artă, Pregătire Postliceală și Postuniversitară Venituri extrabugetare
57. Centrul de Informatică și Memorie Culturală Venituri extrabugetare
58. Artexim Venituri extrabugetare
59. Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Național Venituri extrabugetare
IV. Regii autonome
60. Regia Autonomă a Imprimeriilor „Coresi”.

Referințe

  1. Republicată în temeiul art.2 din Hotărârea Guvernului nr. 631 din 17 august 1991, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 52 din 15 martie 1995. Hotărârea Guvernului Nr. 124/1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 192 din 24 august 1995 și a mai fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 6 din 9 ianuarie 1995 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 6 din 18 ianuarie 1995.
  2. Cu excepția prevederilor art. 5 alin. 2 și 3, care au intrat în vigoare la data de 24 august 1995, la art. 11, la data de 9 ianuarie 1995
  3. Republicată în temeiul art. II din Hotărârea Guvernului nr. 567 din 28 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 11 august 1995.
  4. Notă: Se poate utiliza un număr maxim de 450 posturi. Repartizarea pe județe și pe municipiul București a numărului de posturi se face prin ordin al ministrului culturii.
  5. Notă: Unitățile de la nr. crt. 2-5 pot utiliza un număr maxim de 580 de posturi.
  6. Notă: Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al. George” poate utiliza un număr maxim de 20 de posturi.
  7. Notă: Unitățile de la nr. crt. 7-54 pot utiliza un număr maxim de 7.100 posturi.