Monitorul Oficial 267/1995
Monitorul Oficial al României
Anul VII, Nr. issue::0267 - Partea I - Vineri, 17 noiembrie year::1995
Decizii ale Curții Constituționale
Curtea Constituțională
Decizia Nr. 58[1] din 31 mai 1995
Mihai Constantinescu - președinte
Antonie Iorgovan - judecător
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Gabriela Radu - magistrat-asistent
Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constată:
Judecătoria Alba Iulia, prin încheierea din 17 februarie 1995, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a interpretării prevederilor art. 16 alin. 1, art. 42 și art. 47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, invocată de către reclamantul Denghel Ioan, în cadrul plângerii pe care a formulat-o împotriva unei decizii a Comisiei județene Alba pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
După cum reiese din Dosarul instanței nr. C 11.921/1994 (filele 1-2 și 14-15), petentul a fost inclus inițial pe lista celor care aveau dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate, dar, ulterior, Comisia județeană Alba pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin Decizia nr. 793 din 1 martie 1994, admițând contestația Comisiei locale Câlnic, a dispus radierea petentului din lista respectivă, unde fusese înscris pentru suprafața de 6,21 ha. în felul acesta, Comisia județeană Alba își revoca o decizie anterioră, anume Decizia nr. 2.776/1992.
La dosarul în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate (filele 16-17) există, în copie, Decizia civilă nr. 7.764/1993 a Judecătoriei Alba, prin care, în situații similare, instanța a desființat ultima decizie a Comisiei județene Alba pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, dispunând menținerea deciziei inițiale. În motivarea Deciziei sale nr. 793/1994, Comisia județeană Alba a reținut că persoanele la care se referă, între care și reclamantul Denghel Ioan, nu întrunesc prevederile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, „întrucât nu au domiciliul în țară, plecând definitiv în Germania”.
Formulând plângere împotriva Deciziei nr. 793 din 24 aprilie 1994 a Comisiei județene Alba pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, reclamantul Denghel Ioan a susținut că la data când s-a stabilit dreptul de proprietate avea domiciliul în țară, iar, ulterior, în 1992, a plecat la rude în Germania, unde are statut de străin, utilizând pașaportul eliberat de autoritățile române (filele 1 - 2).
Distinct, printr-un amplu memoriu (filele 26-27), reclamantul invocă și excepția de neconstituționalitate „cu privire la modul de interpretare de către pârâta Prefectura Județului Alba a dispozițiilor stipulate în art. 16 alin. 1 art. 42 și art. 47 din Legea nr. 18/1991”.
Judecătoria Alba Iulia, prin încheierea de sesizare a Curții Constituționale, apreciază că art. 16 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 protejează interesele cetățenilor români aparținând minorității germane, „cu condiția ca aceștia să aibă cetățenia română și domiciliul în România”, or prin Adresa nr. 288.030 din 17 ianuarie 1995, eliberată de Ministerul de Interne, Biroul pașapoarte, rezultă că petentul a plecat definitiv în Germania la data de 2 noiembrie 1992. În consecință, se reține că „prin articolul mai sus menționat nu se încalcă prevederile art. 480 din Codul civil și nici ale art. 41 alin. (2) teza a 2-a din Constituție, prin aceste reglementări ocrotindu-se proprietatea privată, indiferent de titular, menționându-se expres că cetățenii străini și apatrizi nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor”.
În baza art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului.
În punctul său de vedere, Guvernul, în esență, consideră că atât art. 16 alin. 1, cât și art. 42 ori art. 47 din Legea nr. 18/1991 „nu contravin dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Constituție”, apreciind, în final, „că excepția de neconstituționalitate nu poate fi primită”.
Camera Deputaților și Senatul nu și-au exprimat punctele de vedere.
Curtea,
examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, dispozițiile art. 16 alin. 1, ale art. 42 și 47 din Legea nr. 18/1991, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constată următoarele:
Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamantul Denghel Ioan a invocat excepția de neconstituționalitate a interpretării art. 16 alin. 1, art. 42 și art. 47 din Legea nr. 18/1991, de către Comisia județeană Alba pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, susținând, în esență, că decizia Comisiei județene Alba, prin care s-a dispus radierea dreptului său de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 6,21 ha, încalcă dreptul de proprietate, așa cum este reglementat prin dispozițiile art. 41 din Constituție. Precizarea din acțiune, în sensul că excepția privește constituționalitatea interpretării textelor de lege sus-menționate, este menținută constant și fără echivoc și prin încheierea instanței din data de 17 februarie 1995. Prin această încheiere, instanța însă, deși reține că excepția privește interpretarea acestor articole, se referă, în partea privind sesizarea Curții Constituționale, la însăși neconstituționalitatea prevederilor respective. Față de această inadvertență, se constată că instanța nu poate modifica o excepție de neconstituționalitate, astfel cum a fost invocată de partea care a ridicat-o, ci numai să-și exprime opinia asupra excepției, potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, cu atât mai mult cu cât are posibilitatea ca, din oficiu, să sesizeze Curtea Constituțională asupra legitimității constituționale a unor prevederi. De aceea conținutul excepției privește interpretarea dată textelor de lege la care se referă și nu la constituționalitatea lor ca atare.
Față de această situație, Curtea Constituțională constată că, întrucât excepția privește nu legitimitatea constituțională a textelor de lege atacate, ci constituționalitatea interpretării date acestora, soluționarea problemei respective este de competența instanțelor judecătorești. în acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 51 din 5 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 12 din 19 ianuarie 1994, și prin Decizia nr. 64 din 2 iunie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 12 iulie 1994, reținând că instanța de judecată este cea care asigură interpretarea legii, iar Curtea Constituțională nu se poate substitui instanței competente și nici nu poate cenzura constituționalitatea interpretării date de către instanță. Cu atât mai mult, Curtea nu ar putea cenzura interpretarea dată de părțile în proces.
Deoarece în speța de pe rolul Judecătoriei Alba Iulia este atacată o decizie a Comisiei județene Alba pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, invocându-se neconstituționalitatea interpretării și, implicit, aplicării contrare Constituției a unor dispoziții din Legea nr. 18/1991, instanța competentă urmează a se pronunța și asupra acestor aspecte. De altfel, în alineatul final al art. 11 din Legea nr. 18/1991 se precizează: „în baza hotărârii judecătorești, comisia județeană care a emis titlul îl va modifica, înlocui sau desființa, după caz”. Desigur că, dacă reclamantul contestă constituționalitatea interpretării date de instanța de judecată unui text de lege, poate să exercite căile de atac prevăzute în acest scop.
Curtea constată, totodată, că nu a intervenit nici un element nou care să o determine să se îndepărteze de la practica sa anterioară.
Față de cele arătate și ținând seama de prevederile art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (3), art. 13 alin. (1) lit. A. c) și art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
Curtea, în numele legii, decide:
Respinge ca vădit nefondată excepția de neconstituționalitate vizând interpretarea art. 16 alin. 1, art. 42 și art. 47 din Legea nr. 18/1991, invocată de reclamantul Denghel Ioan, domiciliat în comuna Câlnic nr. 26, județul Alba, în Dosarul nr. C 11.921/1994 al Judecătoriei Alba Ilulia.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată la 31 mai 1995.
Președinte, dr. Mihai Constantinescu
Magistrat-asistent, Gabriela Radu
Hotărâri ale Guvernului României
Guvernul României
Hotărâre privind transmiterea unui imobil, situat în municipiul București, în administrarea Ministerului Învățământului
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă transmiterea, cu titlu gratuit, a imobilului reprezentând „Grădiniță cu program săptămânal”, situat în municipiul București, șos. Vergului nr. 14, sectorul 2, compus din construcții în suprafață de 2.334 m2 și terenul aferent în suprafață de 2.718 m2, precum și mijloacele fixe din dotare, din patrimoniul Societății Comerciale „Filan” - S.A. în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului învățământului - Inspectoratul școlar al Municipiului București.
Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, la valoarea de inventar stabilită în evidențele contabile.
Art. 3. - Capitalul social al Societății Comerciale „Filan” - S.A. se diminuează cu valoarea imobilului prevăzut la art. 1, precum și a mijloacelor fixe din dotare, actualizată potrivit Hotărârii Guvernului nr. 500/1994, fără modificarea capitalului social aferent Fondului Proprietății Private II - Moldova.
Art. 4. - Personalul preluat de Ministerul învățământului prin Inspectoratul școlar al Municipiului București se consideră transferat în interesul serviciului și se încadrează în numărul mediu aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 458/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului învățământului.
Salarizarea personalului se face în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, cu completările și modificările ulterioare.
Contrasemnează:
p. Ministrul industriilor, Florin Stadiu, secretar de stat
p. Ministrul învățământului, Romulus Pop, secretar de stat
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Guvernul României
Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 450/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției
Guvernul României hotărăște:
Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 450/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 17 august 1994, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Articolul 3 punctul (8) va avea următorul cuprins:
„(8) elaborează studii privind cadrul înțelegerilor internaționale interesând domeniul justiției; avizează, în limitele competenței sale, proiecte de convenții internaționale, anterior aprobării negocierii lor; examinează și face propuneri referitoare la adaptarea legislației, spre a o face compatibilă cu obligațiile asumate de România prin convenții internaționale sau ca membră a diferite organizații internaționale; contribuie la activitatea de armonizare a legislației, în cadrul procesului de integrare europeană;”
2. După punctul (8) al articolului 3 se introduc punctele (81) și (82), care vor avea următorul cuprins:
„(81) îndeplinește obligațiile care îi revin în materie de cooperare judiciară și juridică internațională sau în alte materii interesând justiția și asigură, în aceste domenii, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și cu alte ministere interesate, participarea României la structurile europene;
(82) exercită funcțiile de agent guvernamental al României în procedurile din cadrul organismelor cu atribuții jurisdicționale ale Consiliului Europei;”
3. Articolul 5 alineatul 1 va avea următorul cuprins: „Numărul maxim de posturi este de 282, exclusiv demnitarii.”
4. La articolul 8 se adaugă un nou alineat, care va avea următorul cuprins:
„Numirea și eliberarea din funcție a agentului guvernamental pentru Consiliul Europei se fac prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului justiției, cu avizul ministrului afacerilor externe.”
5. Anexa nr. 1 se completează prin introducerea, în structura organizatorică a Ministerului Justiției, a unui nou compartiment denumit Direcția Agentului Guvernamental pentru Consiliul Europei și va avea cuprinsul prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.
Art. II. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările ce decurg din aplicarea prezentei hotărâri în bugetul Ministerului Justiției pe anul 1995.
Art. III. - Hotărârea Guvernului nr. 450/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției se va republica în Monitorul Oficial al României.
Contrasemnează:
Ministrul justiției, Gavril Iosif Chiuzbaian
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu
p. Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dorel Mustățea, secretar de stat
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Anexa
Guvernul României
Hotărâre pentru aprobarea Acordului de cooperare în domeniul sănătății si științelor medicale dintre Ministerul Sănătății al României si Ministerul Sănătății al Republicii Populare Chineze
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se aprobă Acordul de cooperare în domeniul sănătății și științelor medicale dintre Ministerul Sănătății al României și Ministerul Sănătății al Republicii Populare Chineze, semnat la Beijing la 4 iulie 1995.
Contrasemnează:
p. Ministrul sănătății, Dan Georgescu, secretar de stat
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu
Acte ale Organelor de Specialitate ale Administrației Publice Centrale
Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului
Ordin privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Sistemului de alarmare în caz de poluări accidentale ale apelor din România
Având în vedere Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 84/1995 referitor la instituirea Centrului Internațional Principal de Alarmare în caz de Poluări Accidentale pe Dunăre,
în scopul asigurării condițiilor pentru organizarea sistemului de avertizare a poluărilor accidentale ale apelor din România, inclusiv ale fluviului Dunărea,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 457/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului,
ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, emite următorul ordin:
1. Se aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de alarmare în caz de poluări accidentale ale apelor din România[2] (SAPA-ROM) ca sistem operativ în subordinea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
2. Implementarea și aplicarea Regulamentului de organizare și funcționare a SAPA-ROM se asigură prin Regia Autonomă „Apele Române” și Institutul de Cercetare și Inginerie a Mediului București.
3. Activitatea de expertiză în caz de poluări accidentale cu efect și/sau de proveniență transfrontieră este asigurată de către Institutul de Cercetare și Inginerie a Mediului București.
4. Se abrogă Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 761 din 1 noiembrie 1993 și orice alte hotărâri contrare prezentului ordin.
5. Direcția generală de dezvoltare, resurse, relații internaționale și publice și Direcția strategii și reglementări resurse de Apă din Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Aurel Constantin Ilie
București, 22 august 1995. Nr. 485.