Monitorul Oficial 47/1992

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0047 - Partea I - Luni, 23 martie year::1992

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru aprobarea regulamentului-cadru orientativ de funcționare a consiliilor locale

În temeiul art. 21 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991 privind administrația publică locală,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă regulamentul-cadru orientativ de funcționare a consiliilor locale, cuprins în anexa la prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 29 februarie 1992 | Nr. 103.

Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală,

Doru Viorel Ursu,

Teodor Mircea Vaida

Anexă

Regulament-cadru orientativ
privind funcționarea consiliilor locale

Capitolul I

Constituirea consiliilor locale și a comisiilor pe domenii de specialitate

Secțiunea I

Norme preliminare privind constituirea consiliilor locale

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 69/1991 privind administrația publică locală, prefectul convoacă consiliile locale în ședința de constituire, precum și primarii aleși, în termen de 20 de zile de la data alegerilor.

Art. 2. - Prin grija secretarului consiliului vor fi prezentate celui mai în vârstă consilier și celor care îl asistă dosarele consilierilor, inclusiv ale supleanților de pe listă, înaintate de comisia electorală de circumscripție. Dosarele vor fi însoțite de opțiunile scrise ale consilierilor aleși ce ocupă funcții care devin, potrivit legii, incompatibile cu exercitarea mandatului de consilier.

Art. 3. - Pentru validarea mandatelor de consilieri, consiliile locale aleg dintre membrii lor o comisie de validare compusă dintr-un număr impar de consilieri, între 3 și 7, după cum urmează: la consiliile comunale, comisia de validare este compusă din 3 consilieri, la cele orășenești din 5, iar la consiliile municipale și ale sectoarelor municipiului București, din 7 consilieri.

Art. 4. - Componența comisiei de validare va reflecta, pe cât posibil, configurația politică a consiliului.

Comisia de validare funcționează pe întreaga durată a mandatului consiliului.

Art. 5. - Desemnarea de candidați pentru comisia de validare se face de grupările de consilieri care reprezintă aceleași partide sau coaliție de partide, precum și grupul independenților.

Cel mai în vârstă consilier supune la vot candidaturile depuse, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului de consilieri care au făcut propunerile.

Prin vot secret consiliul hotărăște asupra fiecărei propuneri, alegerea membrilor comisiei de validare făcându-se prin votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor săi.

Art. 6. - Comisia de validare alege din rândul membrilor săi un președinte și un secretar, respectându-se procedura de vot menționată la art. 5 alin. 3.

Art. 7. - Procedura prevăzută la art. 4 și 5 cu privire la desemnarea candidaților pentru comisia de validare se aplică în mod corespunzător și în cazul desemnării președintelui de ședință, a viceprimarilor, a membrilor comisiilor pe domenii de specialitate, precum și în alte asemenea situații.

Art. 8. - După constituirea comisiei de validare se procedează la prezentarea dosarului cu rezultatul validării primarului. În cazul în care primarul a candidat și pentru funcția de consilier și a obținut mandatul, dosarul va fi însoțit de opțiunea scrisă a acestuia pentru una din cele două funcții.

Dacă opțiunea exprimată este pentru funcția de primar, ulterior va fi prezentat spre validare mandatul supleantului pentru funcția de consilier, devenită astfel vacantă.

Art. 9. - După validarea mandatelor și constituirea legală a consiliului, consilierii depun jurământul conform legii.

Consilierii care refuză să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept, aceasta consemnându-se în procesul-verbal al ședinței, urmând să fie desemnat, în termenul cel mai scurt, supleantul de pe listă sau se vor lua măsurile de completare a consiliului, prevăzute de lege, după caz.

Art. 10. - Primarul depune în fața consiliului jurământul prevăzut în art. 18 din Legea nr. 69/1991 privind administrația publică locală.

Art. 11. - După constituirea legală a consiliului se alege președintele de ședință, cu votul majorității membrilor prezenți.

Art. 12. - Consiliile locale comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București aleg viceprimarii.

Art. 13. - Propunerea de candidați poate fi făcută de către primari sau consilieri.

Viceprimarii se aleg prin vor secret.

Art. 14. - Este declarat ales viceprimar consilierul care a obținut votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul consilierilor prezenți.

În situația în care nu s-a întrunit această majoritate se organizează un al doilea tur de scrutin, în aceeași ședință, la care vor participa candidații situați pe primele două locuri. Este declarat ales consilierul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

Art. 15. - În caz de balotaj se va proceda la un nou tur de scrutin, la care vor participa numai candidații care s-au aflat în această situație. Va fi declarat ales candidatul care a obținut cele mai multe voturi.

Art. 16. - Viceprimarii aleși depun jurământul prevăzut la art. 18 din Legea nr. 69/1991 și li se aplică în mod corespunzător, prevederile art. 39 alin. 2 din lege.

Art. 17. - Mandatul viceprimarilor are o durată de 4 ani și expiră o dată cu cel al primarului.

Secțiunea a II-a

Constituirea și funcționarea comisiilor pe domenii de specialitate

Art. 18. - În funcție de specificul local și nevoile activității sale, consiliul local organizează comisii de specialitate în domeniile: buget și finanțe; drepturile omului, culte și probleme ale minorităților; ecologie și protecția mediului; administrație publică, amenajarea teritoriului și urbanism; sănătate, cultură, învățământ; muncă și protecție socială; juridic; relații cu cetățenii.

Prevederile art. 6 se aplică în mod corespunzător.

Art. 19. - Președintele comisiei asigură reprezentarea acesteia în raporturile sale cu consiliul și cu celelalte comisii. El conduce ședințele comisiei, poate propune ca la lucrările acesteia să participe și alte persoane din afara ei, dacă interesele efectuării lucrării respective o cer; are acces, ca reprezentant al comisiei, la lucrările celorlalte comisii ce examinează lucrări care prezintă importanță pentru comisia pe care o conduce; îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezentul regulament.

Secretarul comisiei asigură redactarea actelor (rapoarte, avize, procese-verbale etc.) și efectuează numărarea voturilor exprimate în cadrul ședințelor acesteia.

Art. 20. - Convocarea ședințelor comisiei se face de către președintele acesteia, cu cel puțin 3 zile înainte.

Participarea consilierilor la ședințele comisiei este obligatorie.

În caz de absență nejustificată la ședința comisiei, consilierul în cauză nu primește indemnizația de ședință. Dacă absențele continuă, președintele comisiei poate propune consiliului înlocuirea acestuia.

Art. 21. - Ședințele comisiei nu sunt publice. Comisia poate hotărî ca la dezbaterile sale să fie prezente și alte persoane interesate sau reprezentanți ai presei.

Comisia poate invita să participe la ședințele sale și alți specialiști. De asemenea, la ședințe au dreptul să participe consilieri care au făcut propuneri ce stau la baza lucrărilor acesteia (autori de proiecte de hotărâri, amendamente, de anchete), precum și, la cererea președintelui comisiei, funcționari specialiști din serviciile publice locale.

Persoanele prevăzute la alin. 1 și 2 pot fi ascultate în cadrul ședinței comisiei, dar nu au dreptul de a participa la vot.

Art. 22. - Președintele comisiei va urmări ca, cel puțin o dată pe lună, înaintea ședinței consiliului, o zi să fie consacrată exclusiv activității în comisie.

Art. 23. - Președintele comisiei desemnează unu sau mai mulți raportori din rândul membrilor comisiei.

Aceștia vor redacta raportul sau avizul comisiei, care va fi supus aprobării acesteia, prin vot.

Rapoartele și avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorității membrilor comisiei, și părerea contrară, motivată, a celorlalți consilieri din comisie.

Art. 24. - Comisia lucrează valabil în prezența a 2/3 din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu jumătate plus unu din numărul celor prezenți.

Votul în comisie este, de regulă, deschis. În anumite situații, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge și la vot secret.

Art. 25. - Cu privire la desfășurarea ședințelor comisiei se încheie procese-verbale.

Acestea pot fi puse la dispoziția altor persoane decât membrilor comisiei numai cu încuviințarea președintelui acesteia, afară de cazul în care ședința a fost publică.

Art. 26. - Comisiile de specialitate avizează proiectele de hotărâri, efectuează anchete, hotărăsc asupra altor probleme trimise de consiliu spre avizare și întocmesc rapoarte pe care le prezintă consiliului.

Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea sau respingerea proiectului de hotărâre sau a actului examinat.

Raportul astfel întocmit va fi difuzat consilierilor cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de hotărâre în ședința consiliului.

Art. 27. - Dacă în urma dezbaterilor din ședință intervin modificări importante pentru conținutul proiectului, președintele de ședință solicită, prin votul consilierilor, supunerea proiectului reexaminării de către comisie și compartimentul de specialitate al serviciilor administrației publice locale.

Art. 28. - La cererea unei treimi din numărul membrilor săi, consiliul va putea hotărî organizarea unei comisii de anchetă cu respectarea prevederilor prezentului regulament.

Comisia de anchetă prezintă raportul său în ședința consiliului, în urma verificărilor făcute pentru stabilirea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei.

Capitolul II

Ședințele consiliului local

Secțiunea I

Atribuțiile președintelui de ședință

Art. 29. - La începutul fiecărei ședințe a consiliului local, cel mai în vârstă dintre consilierii prezenți asigură alegerea președintelui de ședință.

Art. 30. - Președintele de ședință are următoarele atribuții:

a) supune votului consilierilor, componența nominală a comisiilor consiliului;

b) asigură menținerea ordinii și respectarea regulamentului în timpul ședințelor;

c) anunță rezultatul votării și hotărârile adoptate;

d) semnează hotărârile adoptate de consiliu;

e) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de prezentul regulament sau stabilite de consiliu.

Art. 31. - În cazul în care președintele ales pentru ședința respectivă a consiliului nu-și poate îndeplini atribuțiile, se procedează la alegerea unui alt consilier pentru această funcție, în condițiile prevăzute de prezentul regulament.

Art. 32. - Secretarul consiliului participă la ședințele acestuia, fără drept de vot, și are următoarele atribuții, în afara celor prevăzute de lege:

a) efectuează apelul nominal și ține evidența participării la ședințe a consilierilor;

b) notează rezultatul votului și informează președintele asupra cvorumului necesar pentru adoptarea fiecărei hotărâri ce se adoptă de consiliu;

c) supraveghează sau întocmește stenogramele și procesele-verbale, urmând ca acestea să fie semnate, sigilate și parafate de persoanele prevăzute de lege; ține evidența proceselor-verbale ale ședințelor în dosare speciale;

d) urmărește ca la deliberarea și adoptarea unor hotărâri să nu ia parte consilierii care se încadrează în dispozițiile art. 31 din ((1876|Legea administrației publice locale)), informând pe președinte și făcând cunoscută sancțiunea prevăzută de lege;

e) întocmește și înaintează primarului proiectul ordinii de zi a ședințelor ordinare ale consiliului.

Secțiunea a II-a

Desfășurarea ședințelor consiliului local

Art. 33. - Proiectul ordinii de zi cuprinde proiectele de hotărâri, rapoarte ale comisiilor de specialitate, întrebări, interpelări, petiții sau alte probleme propuse de primar sau de consilieri.

Proiectele de hotărâri, discutate și avizate de comisiile de specialitate, însoțite de raportul de specialitate al compartimentului de resort al serviciilor administrației publice locale, se înscriu pe ordinea de zi, cu respectarea prevederilor legale și ale prezentului regulament.

Art. 34. - Consilierii sunt obligați să fie prezenți la lucrările consiliului și să se înscrie în registrul de prezență, păstrat de secretarul consiliului.

Consilierul care nu poate lua parte la ședință, din motive independente de voința sa, va trebui să comunice aceasta secretarului consiliului.

Art. 35. - La dezbateri nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de președinte.

Președintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterilor.

Consilierul este obligat ca în cuvântul lui să se refere exclusiv la problema pentru care s-a înscris la cuvânt.

Art. 36. - Președintele de ședință va da cuvântul oricând unui consilier pentru a răspunde într-o problemă de ordin personal.

Prevederile alin. 1 se aplică și în cazul în care se cere cuvântul în probleme referitoare la regulament.

Art. 37. - Președintele consiliului poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția consiliului.

Cererea de încheiere a dezbaterii se aprobă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul consilierilor prezenți.

Art. 38. - Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de către cel care are cuvântul, cât și de cei din sala de ședință.

Se interzice dialogul între vorbitori și persoanele aflate în sală.

Art. 39. - În cazul în care desfășurarea ședinței este perturbată, președintele poate întrerupe ședința și dispune eliminarea din sală a persoanelor, altele decât consilierii, care împiedică în orice mod desfășurarea normală a ședinței consiliului.

Secțiunea a III-a

Procedura inițierii proiectelor de hotărâri

Art. 40. - Dreptul la inițiativă pentru unele proiecte de hotărâri aparțin primarului și consilierilor.

Proiectele de hotărâri trebuie însoțite de o expunere de motive și redactate în forma prevăzută de lege.

Art. 41. - Proiectele de hotărâri se înscriu în ordinea de zi a ședințelor prin menționarea titlului și a inițiatorului.

Ele se aduc la cunoștința consilierilor, în termenele prevăzute de lege, prin grija secretarului.

Art. 42. - Proiectele de hotărâri se transmit spre dezbatere comisiilor de specialitate ale consiliului.

De asemenea, aceste proiecte și alte propuneri vor fi transmise și compartimentelor de specialitate ale serviciilor administrației publice locale.

Inițiatorul proiectului sau al propunerilor poate să-și retragă proiectul sau propunerile până la înscrierea acestora pe ordinea de zi.

Art. 43. - După examinarea proiectului sau propunerilor, comisia de specialitate a consiliului și compartimentul de specialitate din cadrul serviciilor administrației publice întocmesc câte un raport cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau propunerilor examinate.

Rapoartele, însoțite de avizele necesare, se transmit secretarului consiliului, care va lua măsurile corespunzătoare pentru asigurarea cunoașterii lor de către primar și de către consilieri.

Art. 44. - Proiectele de hotărâri și propunerile, avizate și însoțite de rapoartele serviciilor de specialitate, se supun dezbaterii și votului consiliului în ședința pe a cărei ordine de zi au fost introduse.

Art. 45. - Dezbaterea proiectului de hotărâre sau a propunerilor este precedată de prezentarea de către inițiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum și raportul de specialitate.

Raportul de specialitate este prezentat de șeful serviciului respectiv.

Art. 46. - Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerilor, președintele consiliului dă cuvântul consilierilor în ordinea înscrierii la cuvânt.

Art. 47. - Dezbaterile proiectelor de hotărâri și a propunerilor sunt generale și pe articole.

Consilierii pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere și a propune modificări.

Președintele consiliului poate supune spre aprobare sistarea discuțiilor asupra căreia consiliul se pronunță prin vot.

Secțiunea a IV-a

Procedura de vot

Art. 48. - Votul consilierilor este personal și poate fi deschis sau secret.

Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii sau prin apel nominal.

Consiliul hotărăște, la propunerea președintelui de ședință, ce modalitate de vot va folosi, afară de cazul în care prin lege sau regulament se stabilește o anumită procedură de vot.

Art. 49. - Votarea prin apel nominal se face în modul următor: președintele explică obiectul votării și sensul cuvintelor „pentru” și „contra”. Secretarul consiliului dă citire numelui și prenumelui consilierului, fiecare consilier răspunde „pentru” sau „contra” și semnează.

După terminarea apelului se repetă numele și prenumele consilierilor care nu au răspuns.

Art. 50. - Pentru votul secret se folosesc buletine de vot.

Buletinele de vot se introduc într-o urnă, iar la numărarea voturilor nu se iau în calcul acele buletine de vot pe care nu a fost exprimată opțiunea.

Art. 51. - Hotărârile și alte acte sau propuneri se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul consilierilor prezenți, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

Pentru adoptarea hotărârilor este necesară prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul consilierilor.

Dacă în sala de ședințe nu sunt prezenți jumătate plus unu din numărul consilierilor, președintele amână votarea până la întrunirea acestui număr.

Art. 52. - Proiectele de hotărâri sau propunerea respinsă de consiliu nu pot fi readuse în discuția acestuia în cursul aceleași ședințe.

Capitolul III

Exercitarea mandatului de consilier

Secțiunea I

Norme privind exercitarea mandatului de consilier

Art. 53. - Consilierul se bucură de protecția acordată de lege.

Art. 54. - Schimbările survenite în activitatea consilierului, în timpul exercitării mandatului, se aduc la cunoștința consiliului în cel mult 10 zile de la data apariției acestora.

Art. 55. - După validarea alegerilor, consilierului i se eliberează legitimația de membru al consiliului.

Art. 56. - Pentru participarea la ședințele consiliului și ale comisiilor pe domenii de specialitate, consilierul primește o indemnizație de ședință în cuantumul stabilit de consiliu.

Consilierul are dreptul, după caz, la diurna de deplasare și plata cheltuielilor de transport și de cazare pentru activitățile legate de exercitarea mandatului.

Secțiunea a II-a

Absențe și demisii

Art. 57. - Participarea consilierilor la ședințele consiliului și ale comisiilor pe domenii de specialitate este obligatorie.

Nici un consilier nu poate lipsi de la ședințele consiliului sau comisiei din care face parte decât în cazul în care a obținut aprobarea consiliului sau din motive temeinice.

Art. 58. - Consilierul care absentează nemotivat la 2 ședințe consecutive poate fi sancționat, potrivit prezentului regulament.

Art. 59. - Consilierul poate demisiona prin cerere scrisă adresată președintelui de ședință, urmând a se aplica prevederile legale.

Secțiunea a III-a

Sancțiuni

Art. 60. - Încălcarea de către un consilier a obligațiilor ce-i revin în exercitarea mandatului constituie abatere și se sancționează potrivit legii și prezentului regulament.

La aplicarea sancțiunilor se va ține seama de gravitatea abaterii, frecvența acesteia și condițiile producerii ei.

Art. 61. - În exercitarea atribuțiilor sale cu privire la menținerea ordinii și respectarea regulamentului în timpul ședinței, președintele de ședință poate aplica următoarele sancțiuni:

a) chemarea la ordine;

b) retragerea cuvântului.

Art. 62. - Consiliul poate hotărî cu 2/3 din numărul membrilor săi aplicarea următoarelor sancțiuni, consilierilor care, în exercitarea mandatului au săvârșit abateri de la prevederile legii și prezentului regulament:

a) avertisment;

b) eliminarea din sala de ședințe;

c) revocarea din funcția încredințată de consiliu.

Art. 63. - Pentru abateri deosebit de grave prevăzute de lege, consiliul poate propune, cu votul a 2/3 din numărul membrilor săi, aplicarea măsurilor prevăzute la art. 35 din Legea nr. 69/1991.

Secțiunea a IV-a

Întrebări și interpelări, informarea consilierilor, petiții

Art. 64. - Fiecare consilier poate adresa întrebări primarului, viceprimarului, secretarului consiliului, precum și celorlalți șefi ai serviciilor administrației publice locale.

Prin întrebare se solicită informații cu privire la un fapt necunoscut.

Cei întrebați vor răspunde, de regulă, imediat sau, dacă nu este posibil, la următoarea ședință.

Art. 65. - Interpelarea constă într-o cerere prin care se solicită explicații în legătură cu un fapt cunoscut.

Cel interpelat are obligația de a răspunde în termenele prevăzute de art. 64 alin. 3.

Art. 66. - Consilierii pot consulta acte sau dosare ale consiliului și pot primi informații la sediul autorității publice locale sau, după caz, ale serviciilor publice ale acestora.

Informațiile se pot cere și comunica și în scris.

Art. 67. - Orice cetățean are dreptul de a se adresa cu petiții consiliului local.

Art. 68. - Petițiile se înscriu într-un registru, primesc un număr, consemnându-se elementele principale cu privire la petent și obiectul lor.

Secretarul consiliului transmite petiția autorității competente, spre analiză și soluționare.

Petiționarului i se aduce la cunoștință soluția adoptată, în termenul prevăzut de lege.

Semestrial, consiliul analizează modul de soluționare a petițiilor primite.

Capitolul IV

Dispoziții finale

Art. 69. - Secretarul consiliului, precum și serviciile administrației publice locale asigură consilierilor asistența de specialitate.

Art. 70. - Adoptarea și modificarea regulamentului propriu se fac pe baza prezentului regulament-cadru orientativ de funcționare a consiliului, cu votul a 2/3 din rândul membrilor săi.

Hotărâre cu privire la subvenționarea temporară, de la bugetul de stat, a cantităților de carne de porcine și pasăre în viu, preluate la fondul de consum

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Diferențele dintre prețurile de contractare și prețurile de achiziție la porcine în viu, de la 115 lei/kg la 150 lei/kg în medie, și la pui de găină în viu, de la 175 lei/kg la 195 lei/kg, pentru cantitățile ce se livrează la fondul de consum în perioada 17 februarie - 30 aprilie 1992, se subvenționează de la bugetul de stat în cadrul fondurilor bugetare prevăzute pe anul 1992 Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Art. 2. - Producătorul agricol, indiferent de forma de proprietate, va încasa integral prețul de contractare și de achiziție stabilit prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației, subvenția urmând a fi încasată de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Agriculturii și Alimentației, de către unitatea care achiziționează animale și păsări în viu în vederea prelucrării.

Art. 3. - Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Alimentației vor elabora norme metodologice pentru punerea în executare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 29 februarie 1992 | Nr. 105.

Contrasemnează:

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

p. Ministrul agriculturii și alimentației, Ovidiu Natea, secretar de stat

Secretar de stat în Departamentul pentru Prețuri și Protecția Concurenței din Ministerul Economiei și Finanțelor, Iacob Zelenco

Hotărâre privind înființarea Societății Comerciale „Protplant” - S.A.

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se înființează Societatea Comercială „Protplant” - S.A., persoană juridică cu sediul în municipiul București - comuna Voluntari, șos. Afumați nr. 11, prin preluarea activului și pasivului de la Centrul Zonal pentru Protecția Plantelor Brăila, care se desființează.

Art. 2. - Capitalul social inițial al societății comerciale este în sumă de 50.973 mii lei și este format din:

• mijloace fixe la valoarea rămasă: 1.231 mii lei
• mijloace circulante: 49.742 mii lei.

Societatea Comercială „Protplant” - S.A. își va definitiva capitalul social pe baza reevaluării patrimoniului, în condițiile stabilite de lege.

Art. 3. - Obiectul de activitate al Societății Comerciale „Protplant” - S.A. îl constituie:

a) contractarea, aprovizionarea, depozitarea și desfacerea produselor fitosanitare și a utilajelor specifice din producția internă și din import într-o structură cantitativă și sortimentală care să asigure desfășurarea corespunzătoare a activității de protecție a plantelor și carantină fitosanitară a producătorilor agricoli;

b) executarea acțiunilor de aplicare a tratamentelor fitosanitare în sectorul vegetal, altele decât cele organizate și executate de inspectoratele județene de protecție a plantelor și carantină fitosanitară;

c) prospectarea pieței interne și externe în vederea desfășurării activității de import-export, consulting-marketing, privind pesticidele și utilajele cu grad sporit de eficacitate biologică și eficiență economică în condițiile realizării protecției mediului înconjurător;

d) constituirea unui stoc de intervenție ca rezervă la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor; structura cantitativă și sortimentală a acestui stoc se stabilește prin contract, încheiat anual cu Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Art. 4. - Societatea Comercială „Protplant” - S.A. se organizează și funcționează în conformitate cu legislația română și statutul prevăzut în anexă.

Art. 5. - Societatea Comercială „Protplant” - S.A. aplică în activitatea sa reglementările Ministerului Agriculturii și Alimentației privind regimul pesticidelor.

Art. 6. - Personalul trecut la Societatea Comercială „Protplant” - S.A. de la Centrul Zonal pentru Protecția Plantelor Brăila se consideră transferat și beneficiază timp de 3 luni de diferența până la salariul de bază avut și sporul de vechime, după caz, dacă este încadrat în funcții cu niveluri de salarizare mai mici.

Art. 7. - Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 29 februarie 1992 | Nr. 106.

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii și alimentației, Ovidiu Natea, secretar de stat

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Anexă

Statutul
Societății Comerciale „Protplant” - S.A.

Capitolul I

Denumirea, forma juridică, sediul, durata

Articolul 1

Denumirea societății

Denumirea societății este Societatea Comercială „Protplant” - S.A.

În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile emanând de la societate, denumirea societății va fi urmată de inițialele „S.A.”, de capitalul social, numărul de înregistrare din registrul comerțului și sediul societății.

Articolul 2

Forma juridică a societății

Societatea Comercială „Protplant” - S.A. este persoană juridică română având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile statului român și cu prezentul statut.

Articolul 3

Sediul societății

Sediul societății este în România, municipiul București, comuna Voluntari, șos. Afumați nr. 11. Sediul societății poate fi schimbat în alt loc din România pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.

Societatea are în structura sa filiala cu sediul în municipiul Brăila, str. Pietrei nr. 12.

De asemenea, societatea poate avea sucursale și filiale situate și în alte localități din țară și din străinătate.

Articolul 4

Durata societății

Durata societății este nelimitată.

Capitolul II

Obiectul de activitate al societății

Articolul 5

Obiectul de activitate al societății este:

a) contractarea, aprovizionarea, depozitarea și desfacerea produselor fitosanitare și a utilajelor specifice din producția internă și din import într-o structură cantitativă și sortimentală care să asigure desfășurarea corespunzătoare a activității de protecție a plantelor și carantină fitosanitară a producătorilor agricoli;

b) executarea acțiunilor de aplicare a tratamentelor fitosanitare în sectorul vegetal, altele decât cele organizate și executate de inspectoratele județene de protecție a plantelor și carantină fitosanitară;

c) prospectarea pieței interne și externe în vederea desfășurării activității de import-export, consulting-marketing privind pesticidele și utilajele specifice cu grad sporit de eficacitate biologică și eficiență economică în condițiile realizării protecției mediului înconjurător;

d) constituirea unui stoc de intervenție ca rezervă la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor; structura cantitativă și sortimentală a acestui stoc se stabilește prin contract, încheiat anual cu Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Capitolul III

Capitalul social, acțiunile

Articolul 6

Capitalul social

Capitalul social inițial al societății comerciale, stabilit pe baza bilanțului la 30 septembrie 1991, este în valoare de 50.973 mii lei și se compune din mijloace fixe în valoare de 1.231 mii lei și mijloace circulante în valoare de 49.742 mii lei.

Capitalul societății, în valoare de 50.973 mii lei, este împărțit în 10.194 acțiuni nominative în valoare nominală de 5.000 lei fiecare, fiind subscris și vărsat în întregime de statul român la data constituirii societății.

Capitalul social inițial este deținut integral de către statul român, ca acționar unic, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice române sau străine, în condițiile legii.

Articolul 7

Acțiunile

Acțiunile vor cuprinde mențiunile prevăzute de lege.

Acțiunile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.

Societatea va ține evidența acționarilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație; registrul se păstrează la sediul societății sub îngrijirea consiliului de administrație.

Articolul 8

Majorarea capitalului

Capitalul social poate fi majorat pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor prin emiterea de noi acțiuni, reprezentând aportul în numerar sau în natură.

Majorarea capitalului se poate face, parțial sau total, în natură prin hotărârea adunării generale a acționarilor, pe baza evaluării efectuate de experții desemnați de către acționari.

Articolul 9

Reducerea capitalului

Reducerea capitalului se poate face pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor.

Propunerea de reducere a capitalului trebuie comunicată, de către consiliul de administrație, comisiei de cenzori cu cel puțin 30 zile înainte de data adunării generale a acționarilor care decide asupra acestei reduceri. Comisia de cenzori va trebui să refere asupra cauzelor și condițiilor reducerii.

Articolul 10

Drepturi și obligații decurgând din acțiuni

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționar conferă acestuia dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor și de a participa la distribuirea dividendelor, potrivit legii.

Obligațiile societății sunt garantate cu patrimoniul social, iar acționarii răspund numai în limita acțiunilor ce le-au subscris.

Articolul 11

Cesiunea acțiunilor

Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate care nu recunoaște decât un singur proprietar pentru fiecare acțiune.

Cesiunea acțiunilor se va face potrivit legii.

Cesiunea acțiunii se înregistrează în registrul de evidență a acțiunilor și se menționează pe titlu.

Articolul 12

Pierderea acțiunilor

În cazul pierderii uneia sau mai multor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.

Capitolul IV

Adunarea generală a acționarilor

Articolul 13

Atribuții

Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere a societății, care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială.

Adunarea generală a acționarilor are următoarele atribuții principale:

a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

b) alege membrii consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, le stabilește atribuțiile și îi revocă;

c) numește directorii, le stabilește atribuțiile și îi revocă;

d) aprobă și modifică programele de activitate și bugetul societății;

e) analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății, cu referire la profit, poziția pe piața internă și internațională, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții. De asemenea, hotărăște asupra nivelului fondurilor pentru cercetări științifice care au ca obiect fundamentarea strategiilor de dezvoltare, creșterea calității produselor și serviciilor, elaborarea de produse și tehnologii noi competitive;

f) hotărăște cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe, la nivelul împrumuturilor bancare curente și la condițiile de acordare a garanțiilor; stabilește condițiile de acordare a creditelor comerciale și aprobă orice fel de credit financiar acordat de societate;

g) examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea raportului consiliului de administrație, al comisiei de cenzori, aprobă repartizarea beneficiilor între acționari;

h) hotărăște cu privire la înființarea și desființarea de sucursale și filiale;

i) hotărăște cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social precum și la cesiunea acțiunilor;

j) hotărăște cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății;

k) hotărăște cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea societății;

m) hotărăște, cu prilejul stabilirii bugetului, asupra modului de remunerare a membrilor consiliului de administrație; hotărăște asupra salariilor și primelor directorilor;

n) hotărăște cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, directorilor și adjuncților acestora și ai cenzorilor pentru paguba pricinuită societății;

o) hotărăște asupra oricăror alte probleme din competența sa, potrivit legii sau prezentului statut.

Atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor se diferențiază potrivit legii.

Articolul 14

Adunarea generală se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de unul dintre administratori, desemnat de președinte.

Adunările generale ordinare au loc o dată pe an, la două luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, pentru examinarea bilanțului și a contului de profit și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate și a bugetului pe anul următor.

Adunările generale extraordinare se convoacă în condițiile prevăzute de lege, la cererea acționarilor, reprezentând 1/10 din capitalul social, precum și la cererea comisiei de cenzori.

Adunarea generală va fi convocată de administratori, de câte ori va fi nevoie.

Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României și într-unul din ziarele de largă circulație, răspândite în localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.

Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu arătarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.

Când, în ordinea de zi, figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.

Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau în alt loc din această localitate.

Hotărârile adunărilor se iau prin vot deschis.

Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea lor și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

Articolul 15

Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia, de către unul din vicepreședinți, desemnat de președinte.

Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre acționari, doi secretari care vor verifica prezența acționarilor la adunare și vor întocmi procesul-verbal al ședinței.

Procesul-verbal se va scrie într-un registru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit.

Articolul 16

Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă, la prima convocare, acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 2/3 din capitalul social iar, la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă, la prima convocare, acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social iar, la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală a acționarilor statutar constituită ia măsuri cu majoritatea absolută de voturi a celor prezenți sau reprezentați.

Hotărârile adunării generale sunt obligatorii, chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați.

Articolul 17

În perioada în care statul este acționar unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor fi exercitate de consiliul împuterniciților statului, alcătuit și numit potrivit legii, până la crearea condițiilor de constituire a adunării generale a acționarilor.

Consiliul împuterniciților statului este constituit din 7 membri numiți, potrivit legii, de Ministerul Agriculturii și Alimentației, Ministerul Economiei și Finanțelor, ingineri, economiști, precum și alți specialiști din domeniul de activitate al societății.

Membrii consiliului împuterniciților statului, numiți până la constituirea adunării generale a acționarilor, își păstrează calitatea de angajați la unitatea sau instituția de la care provin, precum și toate drepturile și obligațiile derivând din această calitate.

Membrii consiliului împuterniciților statului nu pot face parte din mai mult de două consilii, sau participa la societăți comerciale cu care respectivele societăți, în care sunt numiți ca împuterniciți, întrețin relații de afaceri sau au interese contrare.

Din consiliul împuterniciților statului nu pot face parte persoane care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale.

Consiliul împuterniciților statului prezintă, semestrial, Ministerului Agriculturii și Alimentației un raport asupra activității desfășurate de societatea comercială și un program de activitate pentru perioada viitoare, iar la încheierea activității prezintă raportul asupra întregii activități desfășurate.

Pentru luarea unor decizii complexe, consiliul împuterniciților statului poate atrage în activitatea de analiză consilieri și consultanți din diferite sectoare. Activitatea acestora va fi recompensată material, conform înțelegerii, pe bază de contract.

Consiliul împuterniciților statului îndeplinește orice alte atribuții care derivă din legislația în vigoare, precum și din statutul societății.

Consiliul împuterniciților statului se întrunește în prezența a 3/4 din numărul total și hotărăște valabil cu votul a jumătate plus unu din numărul total, dacă hotărăște în probleme de competența adunării generale ordinare a acționarilor și în prezența a 4/5 și cu votul a 3/4 din membri, dacă hotărăște în probleme de competența adunării generale extraordinare.

Membrii consiliului împuterniciților statului beneficiază de o indemnizație în condițiile stabilite prin hotărârea Guvernului.

Consiliul împuterniciților statului își va înceta activitatea pe data constituirii adunării generale a acționarilor.

Capitolul V

Consiliul de administrație

Articolul 18

Organizare

Societatea comercială este administrată de către un consiliu de administrație format din administratori aleși de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acționari.

Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant.

Până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, consiliul de administrație al societății comerciale va fi numit de consiliul împuterniciților statului cu acordul ministerului de resort.

Consiliul de administrație este condus de un președinte.

La prima ședință, consiliul de administrație alege dintre membrii săi doi vicepreședinți.

Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății, ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau a 1/3 din numărul membrilor săi. El este prezidat de președinte iar, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte. Președintele numește un secretar, fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.

Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel puțin 1/2 din numărul membrilor consiliului de administrație, iar deciziile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți.

Dezbaterile consiliului de administrație au loc, conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de președinte, cu cel puțin 15 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul-verbal al ședinței care se înscrie într-un registru sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație. Procesul-verbal se semnează de persoana care a prezidat ședința și de secretar.

Consiliul de administrație poate delega o parte din atribuțiile sale unui comitet de direcție compus din membri aleși dintre administratori.

Președintele îndeplinește și funcția de director general, în care calitate conduce și comitetul de direcție, asigurând conducerea curentă a societății, aducerea la îndeplinire a hotărârilor adunării generale și ale consiliului de administrație.

În relațiile cu terții, societatea este reprezentată de către președintele consiliului de administrație pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor sau, în lipsa lui, de către unul dintre administratori, desemnat de consiliu.

Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății, în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferă.

Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.

Președintele și ceilalți membri ai consiliului de administrație și directorii răspund față de societate pentru prejudiciile rezultate din faptele lor ilicite, pentru abaterile de la statut și pentru greșeli în administrarea societății.

Articolul 19

Consiliul de administrație are următoarele atribuții:

a) angajează și concediază personalul societății;

b) stabilește îndatoririle și împuternicirile personalului societății pe compartimente;

c) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie) pe baza hotărârii adunării generale ordinare a acționarilor;

d) stabilește tactica și strategia de marketing, de cercetare și dezvoltare, de asigurare a calității, de protecție a mediului;

e) supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 60 zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de buget al societății pe anul în curs;

f) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Capitolul VI

Articolul 20

Gestiunea societății este controlată de acționari și de comisia de cenzori, aleasă în condițiile legii de adunarea generală a acționarilor, formată din 3 membri care nu pot avea o altă funcție în societate și tot atâția supleanți.

În perioada în care statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Economiei și Finanțelor.

Articolul 21

Pentru a putea exercita dreptul la control, acționarilor și comisiei de cenzori li se vor prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea, situația patrimoniului, a profiturilor și a pierderilor.

Articolul 22

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

a) în cursul exercițiului financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;

b) la încheierea exercițiului financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra fondurilor societății, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris prin care se propune aprobarea sau modificarea bilanțului și a contului de profit și pierderi;

c) la lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare;

d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere privind propunerile de reducere a capitalului social.

Atribuțiile comisiei de cenzori se completează și cu alte obligații prevăzute de lege.

Articolul 23

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării generale.

Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală a acționarilor în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de doi ani consecutiv (cu excepția primilor doi ani de la constituirea societății), sau ori de câte ori consideră că este necesar pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.

Capitolul VII

Activitatea economico-financiară a societății

Articolul 24

Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu începe la data constituirii societății.

Articolul 25

Societatea va ține evidența contabilă în lei și va întocmi, anual, bilanțul și contul de profit și pierderi, având în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Bilanțul contabil anual și contul de profit și pierderi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Articolul 26

Profitul societății se stabilește prin bilanțul aprobat de adunarea generală a acționarilor.

Plata profitului cuvenit acționarilor se face de societate în condițiile legii.

În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a acționarilor va analiza cauzele și va hotărî în consecință.

Articolul 27

Nivelul salariilor pentru personalul societății, pe categorii de calificare și funcții, se stabilește și poate fi modificat de către adunarea generală a acționarilor, în funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege.

Drepturile salariale se stabilesc prin negocieri la nivelul societății și se înscriu în contractul colectiv de muncă, încheiat conform prevederilor legii.

Drepturile salariale individuale se stabilesc prin contracte de muncă individuale, ținând seama de prevederile contractului colectiv de muncă.

Articolul 28

Consiliul de administrație stabilește, în condițiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.

Capitolul VIII

Modificarea formei juridice, dizolvarea, litigii

Articolul 29

Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea adunării generale extraordinare a acționarilor.

Cât timp societatea va avea capital integral de stat, ea va putea fi transformată numai cu aprobarea consiliului împuterniciților statului.

Articolul 30

Următoarele situații duc la dizolvarea societății:

a) imposibilitatea realizării obiectului societății;

b) pierderea a jumătate din capitalul social, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;

c) falimentul;

d) numărul de acționari va fi redus sub 5, timp de 6 luni;

e) orice alte situații pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor.

Articolul 31

În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată.

Lichidarea societății se va face după procedura prevăzută de lege.

Articolul 32

Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești din România.

Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoanele juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj, potrivit legii.

Articolul 33

Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.

Hotărâre privind modificarea componenței comisiilor de recepție la unele obiective de investiții din programul Ministerului Industriei, Regia Autonomă de Electricitate „Renel”

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se modifică componența comisiilor de recepție la unele obiective de investiții din programul Ministerului Industriei pentru Regia Autonomă de Electricitate „Renel”, potrivit anexelor nr. 1-4 la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Industriei va asigura punerea în executare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 martie 1992 | Nr. 110.

Contrasemnează:

p. Ministrul Industriei, Dumitru Popescu, secretar de stat

Anexa Nr. 1

Modificarea componenței comisiei de recepție
pentru obiectivul de investiții „Centrala electrică de termoficare Timișoara, cu funcționare pe lignit”, numită prin H.C.M. nr. 143/1985, având ultima modificare efectuată prin Aprobarea Consiliului de Miniștri nr. 2233/1989

Președinte:

Vaida Victor - vicepreședinte, Regia Autonomă de Electricitate „Renel”

Vicepreședinte:

Reghiș Dan - director, Filiala „Electrocentrale” Timișoara

Membri:

Stîngă Traian - inginer șef, Filiala „Electrocentrale” Timișoara

Buciu Ionel - director economic, Filiala „Electrocentrale” Timișoara

Oancea Gheorghe - director uzină, Filiala „Electrocentrale” Timișoara

Mițu Cristian - inginer șef uzină, Filiala „Electrocentrale” Timișoara

Bătinaș Octavian - șef birou, Filiala „Electrocentrale” Timișoara

Stoica Nicoale - șef secție, Filiala „Electrocentrale” Timișoara

Pampu Petrică - șef secție, Filiala „Electrocentrale” Timișoara

Păteanu Petru - șef secție, Filiala „Electrocentrale” Timișoara

Barboni Valeriu - șef secție, Filiala „Electrocentrale” Timișoara

Sturm Rudolf - șef atelier, Filiala „Electrocentrale” Timișoara

Medinschi Gheorghe - șef atelier, Filiala „Electrocentrale” Timișoara

Sinițeanu Sidonia - inginer, Filiala „Electrocentrale” Timișoara

Lörenczi Eugen - director, Agenția de Supraveghere și Protecție a Mediului Timișoara.

Au descompletat comisia de recepție: Constantinescu Vladimir, Miloia Mircea, Trif Mariana, Movatz Tiberiu, Anastase Traian, Mocovan Florian, Dinesz Carol, Drăgoescu Constantin, Schuch Gheorghe, Giurconiu Gheorghe, Grozăvescu Toma, Berinde Flaviu și Egher Liviu.

Anexa Nr. 2

Modificarea componenței comisiei de recepție
pentru obiectivul de investiții „Centrala electrică de termoficare București-Progresul”, numită prin H.C.M. nr. 144/1983, cu ultima modificare efectuată prin Hotărârea Guvernului nr. 690/1990

Președinte:

Vaida Victor - vicepreședinte, Regia Autonomă de Electricitate „Renel”

Vicepreședinte:

Diac Gheorghe - director, Filiala „Electrocentrale” București

Membri:

Fătu Ion - director tehnic, Filiala „Electrocentrale” București

Miulescu Gabriel - director economic, Filiala „Electrocentrale” București

Angelescu Traian - director uzină, Filiala „Electrocentrale București

Pană Adrian - inginer șef uzină, Filiala „Electrocentrale” București

Păun Mihai - șef serviciu, Filiala „Electrocentrale” București

Zaharescu Sorin - șef serviciu, Filiala „Electrocentrale” București

Mazăre Alexandru - șef laborator, Filiala „Electrocentrale” București

Negoiță Felicia - inginer principal, Filiala „Electrocentrale” București

Lizac Paul - director, Agenția de Supraveghere și Protecție a Mediului București.

Au descompletat comisia de recepție: Costea Nicolae, Postelnicu Nicolae, Suschinel Marieta, Obancea Ion, Enescu Cristian, Toma Aurel și Rădulescu Marin.

Anexa Nr. 3

Modificarea componenței comisiei de recepție
pentru obiectivul de investiții „Centrala de termoficare urbană pe combustibil solid, inclusiv rețele de termoficare etapa I Vaslui”, numită prin H.C.M. nr. 35/1985, cu ultima modificare efectuată prin H.C.M. nr. 219/1987

Președinte:

Vaida Victor - vicepreședinte, Regia Autonomă de Electricitate „Renel”

Vicepreședinte:

Gheorghiu Grigore - director, Filiala „Electrocentrale” Iași

Membri:

Mirăuță Radu - director economic, Filiala „Electrocentrale” Iași

Mihai Ion - inginer șef, Filiala „Electrocentrale” Iași

Ivana Dorin - director uzină, Filiala „Electrocentrale” Iași

Luca Radu - șef serviciu, Filiala „Electrocentrale” Iași

Huluță Simion - șef serviciu, Filiala „Electrocentrale” Iași

Dragomir Georgeta - șef secție, Filiala „Electrocentrale” Iași

Pîrvan Anton - șef laborator, Filiala „Electrocentrale” Iași

Irimia Cătălin - inginer, Filiala „Electrocentrale” Iași

Toma Constantin - director, Agenția de Supraveghere și Protecție a Mediului Vaslui.

Au descompletat comisia de recepție: Popa Valeriu, Negoiță Gheorghe, Trifan Teofil, Neculai Costică, Cojocaru Emil și Gavril Vasile.

Anexa Nr. 4

Modificarea componenței comisiei de recepție
pentru obiectivele de investiții „Amenajarea hidroenergetică Bistra, Poiana Mărului, Ruieni, Poiana Ruscă” și „Amenajarea hidroenergetică Belareca-Cerna”, numite prin H.C.M. nr. 36/1982 și H.C.M. nr. 72/1982, cu ultimele modificări efectuate prin H.C.M. nr. 219/1987.

Președinte:

Cioară Cornel - vicepreședinte, Regia Autonomă de Electricitate „Renel”

Vicepreședinte:

Comănescu Stelian - director, Filiala „Electrocentrale” Caransebeș

Membri:

Coman Alfred - inginer șef, Filiala „Electrocentrale” Caransebeș

Costi Ioan - director economic, Filiala „Electrocentrale” Caransebeș

Liuba Constantin - inginer, Filiala „Electrocentrale” Caransebeș

Rădulescu Petre - inginer, Filiala „Electrocentrale” Caransebeș

Lăcătușu Viorel - șef serviciu, Direcția generală de producere a energiei electrice și termice - „Renel”

Blada Alexandru - inginer, Direcția generală de producere a energiei electrice și termice - „Renel”

Hulea Dan - inginer, Direcția generală de producere a energiei electrice și termice - „Renel”

Cristea Nicolae - inginer, Direcția generală de producere a energiei electrice și termice - „Renel”.

Au descompletat comisia de recepție: Costea Nicolae, Cârtiță Pantelimon, Cerchez Sever, Teodor Mircea, Hrach Wilhelm, Moga Ion, Topală Vasile și Nincu Mihai.

Hotărâre privind crearea Comitetului Interministerial pentru Colaborarea Economică a Țărilor din Zona Mării Negre

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri se constituie Comitetul Interministerial pentru colaborarea Economică a Țărilor din Zona Mării Negre. Din acest comitet fac parte reprezentanți, la nivelul conducerilor, din următoarele ministere și instituții centrale, numiți de conducătorii acestora: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comerțului și Turismului, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Industriei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicațiilor, Ministerul Mediului, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Ministerul Agriculturii și Alimentației, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Justiției, Ministerul Culturii, Ministerul Sănătății, Ministerul Învățământului și Științei, Ministerul de Interne, Agenția Română de Dezvoltare, Agenția Națională pentru Privatizare, Banca Națională a României, Comisia Națională de Informatică, Comisia Națională pentru Standarde, Metrologie și Calitate.

Art. 2. - Comitetul Interministerial pentru Colaborarea Economică a Țărilor din Zona Mării Negre coordonează, pe plan intern, întreaga activitate privind organizarea și desfășurarea conlucrării în regiunea Mării Negre.

Art. 3. - Comitetul Interministerial va fi coordonat de secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe care se ocupă de problemele organizațiilor europene subregionale.

Lucrările comitetului interministerial se desfășoară, ori de câte ori este necesar, la sediul Ministerului Afacerilor Externe.

În funcție de problematica abordată, la lucrările comitetului interministerial vor putea fi convocați și reprezentanți ai altor ministere și instituții.

Art. 4. - Se desemnează directorul direcției care coordonează organizațiile europene subregionale, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în calitate de președinte al echipei de negociatori ai părții române pentru colaborarea economică a țărilor din zona Mării Negre.

Art. 5. - Secretariatul comitetului interministerial este asigurat de Ministerul Afacerilor Externe - Direcția pentru C.S.C.E., Consiliul Europei și alte organizații europene.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 martie 1992 | Nr. 111.

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase

Hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru defalcarea și trecerea în patrimoniul comunelor, orașelor sau, după caz, al județelor a bunurilor și valorilor de interes local din domeniul public și privat al statului, precum și trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, județene a regiilor autonome și societăților comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice

În temeiul art. 115 din Legea nr. 69/1991 privind administrația publică locală,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În vederea defalcării și trecerii în patrimoniul comunelor, orașelor sau, după caz, al județelor a bunurilor și valorilor de interes local din domeniul public și privat al statului, se constituie în fiecare județ, în municipiul București și în sectorul agricol Ilfov o comisie, în subordinea prefectului, pentru inventarierea patrimoniului public și privat al comunelor, orașelor și al județului și câte o subcomisie pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, care va funcționa, după caz, în subordinea primarului, primarului general al Capitalei sau a președintelui consiliului județean (conform anexei).

Art. 2. - (1) Până la data de 30 iunie 1992, subcomisiile determină, potrivit legii, bunurile mobile și imobile, precum și drepturile și obligațiile aferente acestora, ce urmează a constitui patrimoniul unității administrativ-teritoriale.

(2) Comisia ce funcționează în subordinea prefectului analizează listele de bunuri și valori înaintate de subcomisii și definitivează propunerile de determinare și de defalcare pe baza cărora se va constitui patrimoniul la fiecare unitate administrativ-teritorială, ce vor fi înaintate Guvernului, spre aprobare, până la 30 septembrie 1992.

Art. 3. - (1) Bunurile și valorile care aparțin domeniului public se determină potrivit prevederilor art. 135 din Constituția României, art. 53 din Legea nr. 15 din 7 august 1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, art. 5 din Legea nr. 18 din 19 februarie 1991 privind fondul funciar, art. 72 din Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991 privind administrația publică locală, precum și a altor prevederi legale.

(2) Delimitarea între domeniul public de interes național și cel de interes local sau județean va avea în vedere uzul și interesul pe care îl reprezintă bunurile și valorile respective.

Art. 4. - (1) Nu fac parte din domeniul public de interes local sau județean: drumurile naționale, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, porturile, aeroporturile, spațiul aerian, terenurile și clădirile cu destinații speciale pentru nevoile de apărare, clădirile Parlamentului, Președinției, Guvernului, autorităților administrației publice centrale și autorităților judecătorești, terenurile pe care se află aceste construcții, bunurile necesare desfășurării activității acestora, rezervele statului, precum și altele asemenea, stabilite prin lege.

(2) Bogățiile subsolului pot face parte din domeniul public de interes local sau județean numai dacă nu au fost declarate de interes public național și dacă există acordul autorităților administrației publice centrale de specialitate.

Art. 5. - (1) Aparțin domeniului public local al comunelor și orașelor terenurile și clădirile de interes public, piețele, căile de comunicație, străzile, zonele de agrement, parcurile publice, pădurile, pășunile, lacurile, alte bunuri mobile care sunt, potrivit legii, sau prin natura lor, de uz sau de interes local și nu au fost declarate de interes național.

(2) Aparțin domeniului public de interes județean bunurile de natura celor prevazute la alin. 1, dacă nu sunt de uz sau de interes public național.

Art. 6. - (1) Aparțin domeniului privat al comunelor sau orașelor bunurile mobile și imobile, altele decât cele care aparțin domeniului public, aflate sau intrate în proprietatea acestora prin căile și mijloacelor prevăzute de lege.

(2) Aparțin domeniului privat al județelor bunurile mobile, altele decât cele care fac parte din domeniul privat al comunelor sau orașelor și care se află sau au intrat în proprietatea acestora prin căile și mijloacele prevăzute de lege.

Art. 7. - (1) Predarea-primirea prin protocol a patrimoniului, după aprobarea prin hotărâre a Guvernului a propunerilor prezentate de comisia constituită potrivit art. 1, se face în termen de 10 zile de către prefecți, în calitate de reprezentanți ai statului, și primarii localităților, respectiv primarul general al Capitalei, sau președintele consiliului județean ca autorități ale administrației publice locale, pe bază de inventar.

(2) Protocoalele de predare-primire, încheiate în trei exemplare și semnate de autoritățile menționate la alineatul precedent, vor fi înregistrate și depuse câte unu la: prefect, primarul localității, respectiv primarul general al Capitalei, sau președintele consiliului județean; Ministerul Economiei și Finanțelor prin direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București.

Art. 8. - (1) În vederea trecerii sub autoritatea consiliilor locale și județene a regiilor autonome și societăților comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau județean, în termen de 7 zile de la adoptarea prezentei hotărâri, primarii vor întocmi și transmite lista acestor regii și societăți comerciale, făcându-se mențiunea cu privire la regiile autonome care se vor reorganiza ca societăți comerciale, precum, și, dacă este cazul, cu privire la cele pentru care nu se justifică trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau județene.

(2) Propunerile vor avea în vedere numai regiile autonome și societățile comerciale organizate în baza Legii nr. 15 din 7 august 1990, prin decizie a autorităților administrației publice locale.

(3) Pe baza propunerilor centralizate pe județe și municipiul București, înaintate de către prefecți la Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Guvernul va adopta, potrivit art. 115 din Legea nr. 69/1991, hotărârea de trecere sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, județene, a regiilor autonome și societăților comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice, stabilite prin lege, în sarcina consiliilor locale sau județene.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 martie 1992 | Nr. 113.

Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală,

Doru Viorel Ursu

Teodor Mircea Vaida

Anexă

Lista
privind componența Comisiei pentru inventarierea patrimoniului public și privat al comunelor, orașelor și al județelor și a subcomisiilor pentru fiecare unitate administrativ-teritorială

1. Comisia pentru inventarierea patrimoniului public și privat al comunelor, orașelor și al județelor va avea următoarea componență:

• prefectul;
• subprefectul;
• conducătorii serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației publice centrale de specialitate, organizate la nivelul județelor și al municipiului București.

2. Subcomisiile vor fi constituite din:

• primar, primar general al Capitalei, respectiv președintele consiliului județean;
• secretarul autorității administrative locale;
• conducătorii instituțiilor de interes local.

Hotărâre cu privire la suplimentarea numărului de posturi la oficiile de pensii ale Direcției generale a municipiului București și ale direcțiilor județene de muncă și protecție socială

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se suplimentează numărul posturilor la oficiile de pensii ale Direcției generale a municipiului București și ale direcțiilor județene de muncă și protecție socială cu 500 posturi, pentru o perioadă de 6 luni.

Fondul de salarii aferent acestor posturi se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Numărul de posturi pe județe și municipiul București se repartizează de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 5 martie 1992 | Nr. 114.

Contrasemnează:

Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea