Monitorul Oficial 249/1991
Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.
Monitorul Oficial al României
Anul III, Nr. issue::0249 - Partea I - Vineri, 13 decembrie year::1991
Decrete
Decret privind acordarea gradului de general-maior unor colonei din Ministerul Apărării Naționale
- În temeiul art. 82 alin. 1 lit. k) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
- Președintele României decretează:
Art. 1. - Se acordă gradul de general-maior următorilor:
- colonelului Bădoiu Ioan Cornel
- colonelului Bînă Nicolae Mihai-Nicolae
- colonelului Căplescu Grigorie Eugeniu
- colonelului Crețu Gheorghe Vasile
- colonelului Florescu Ștefan Mugurel-Cristian
- colonelului Florică Gheorghe Gheorghe
- colonelului Grama Nicolae Gheorghe
- colonelului Ilina Spiridon Decebal
- colonelului Lateș Toader Vasile
- colonelului Mihai Traian Augustin
- colonelului Papuc Ioan Florinel
- colonelului Păștinică Nicolae Nicolae
- colonelului Popa Cherecheanu-Ulpiu Mihail-Ulpiu
- colonelului Popescu Eugeniu Mihail
- colonelului Vâlcu Simion Emil.
Art. 2. - Se acordă gradul de contraamiral căpitanului de rangul I Becheș Gheorghe Gheorghe.
Decret privind acordarea gradului de general-maior unor colonei din Ministerul de Interne
- În temeiul art. 82 alin. 1 lit. k) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
- Președintele României decretează:
Articol unic. - Se acordă gradul de general-maior următorilor:
- colonelului Botea Marin Gheorghe
- colonelului Dobre Nicolae Florică
- colonelului Crăciun Ilie Ionel
- colonelului Gambra Gheorghe Gheorghe
- colonelului Sfichi Gheorghe Constantin
- colonelului Nicolescu Ovidiu Viorel
- colonelului Mihalache Dumitru Vasile.
Norme metodologice
- Ministerul Economiei și Finanțelor
- Nr. 262754/1.XII.1991
Norme metodologice privind așezarea, tehnica de calcul, evidența și vărsarea la bugetul administrației centrale de stat a impozitului pe circulația mărfurilor și accizelor
- În temeiul art. 20 din Hotărârea Guvernului nr. 779/15 noiembrie 1991 privind impozitul pe circulația mărfurilor și accizele, se emit următoarele norme metodologice privind așezarea, tehnica de calcul, evidența și vărsarea la bugetul administrației centrale de stat a impozitului pe circulația mărfurilor și accizelor.
1. Potrivit art. 1 din hotărâre, plătitori de impozite sunt: persoanele juridice, asociațiile familiale care prin actul legal de constituire sau prin autorizații eliberate în acest scop au dreptul să producă, să importe sau să comercializeze produse, să execute lucrări ori să presteze servicii.
Pentru produsele petroliere livrate prin societățile comerciale PECO, plătitorii de impozit pe circulația mărfurilor sunt aceste societăți.
Pentru gaz metan sau gaz de sondă ori amestecul lor, din producția internă sau din import, livrate direct consumatorilor finali, plătitorii accizelor sunt sucursalele de distribuție și Sucursala de exploatare a conductelor magistrale de gaze naturale aparținând Regiei autonome „Romgaz” Mediaș.
Plătitor al accizei datorate pentru țițeiul din producția internă este Regia autonomă „Petrom”.
La activitățile de poștă și telecomunicații, plătitorii impozitului pe circulația mărfurilor sunt: Regia autonomă „Poșta română”, Regia autonomă „Telecom”, Regia autonomă „Radiocomunicații”.
La produsele scoase din rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, plata impozitului pe circulația mărfurilor și a accizelor se face de unitățile deținătoare ale acestor stocuri, la livrarea produselor către beneficiari.
2. Impozitul pe circulația mărfurilor și accizele sunt cuprinse în prețuri și tarife și se calculează după cum urmează:
a) pentru produsele fabricate de către producătorii interni, prin aplicarea cotelor stabilite potrivit Hotărârii Guvernului nr. 779/1991, anexele nr. 1 și 2, la prețurile cu ridicata cu care se face facturarea;
b) pentru produsele rezultate din prelucrarea materiilor prime agricole, achiziționate de către agenții economici de la producătorii agricoli individuali, prin aplicarea cotelor de impozit asupra prețurilor de achiziție negociate între părți;
c) pentru produsele din import, destinate vânzării, prin aplicarea cotelor de impozit stabilite potrivit Hotărârii Guvernului nr. 779/1991, anexele nr. 1 și 2, asupra prețurilor cu ridicata ale importatorului, negociate cu beneficiarii.
În cazul în care produsele importate de agenții economici sunt desfăcute către populație în magazine proprii, prin aplicarea cotelor de impozit asupra prețurilor de vânzare cu amănuntul din care se deduce adaosul comercial practicat în limita prevederilor legale;
d) pentru importul de materii prime, materiale și alte produse, efectuat direct sau prin societăți de import-export care-și desfășoară activitatea pe bază de comision, în scop productiv sau pentru investiții, prin aplicarea cotelor asupra prețurilor cu ridicata determinate potrivit art. 5 al hotărârii Guvernului nr. 464/1991 (Prețurile cu ridicata se formează pe baza prețurilor externe în valută exprimate în lei, la cursul de schimb în vigoare, la care se adaugă taxele vamale, impozitul pe circulația mărfurilor, precum și comisionul declarat al societății comerciale de export-import);
e) pentru lucrările executate sau serviciile prestate, prin aplicarea cotelor de impozit asupra prețurilor de deviz sau a tarifului încasat, după caz. Pentru materialele și piesele utilizate la prestarea serviciilor, decontate separat de tarif, la prețuri care includ impozitul pe circulația mărfurilor, acesta nu se mai datorează;
f) pentru activitățile de poștă, telecomunicații și radiocomunicații, prin aplicarea cotelor stabilite în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 779/1991 asupra încasărilor din activitatea de bază;
g) pentru activitățile de alimentație publică, prin aplicarea cotelor stabilite în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 779/1991 asupra încasărilor totale.
Pentru produsele obținute din producția proprie a unităților de alimentație publică care intră în încasările totale ale acestor unități nu se datorează impozit pe circulația mărfurilor.
În cazul în care unitățile de alimentație publică importă produse, direct sau prin comisionari, datorează și impozit pe circulația mărfurilor sau accize, după caz, calculate prin aplicarea cotelor asupra prețurilor cu ridicata determinate potrivit lit. d) din prezentele norme.
Pentru produsele obținute în laboratoarele proprii, unitățile de cofetărie și patiserie datorează impozit pe circulația mărfurilor calculat prin aplicarea cotelor stabilite în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 779/1991 asupra prețurilor cu amănuntul, mai puțin adaosul comercial practicat;
h) agenții economici care desfășoară activitate de recondiționare nu datorează impozit pe circulația mărfurilor pentru încasările obținute din vânzarea produselor recondiționate;
i) societățile comerciale care importă cafea crudă și o prăjesc în vederea revânzării altor agenți economici calculează accize o singură dată asupra prețului cu ridicata al cafelei prăjite.
Societățile comerciale care cumpără cafea crudă de la alți agenți economici în vederea prăjini și revânzării datorează accize, calculate prin aplicarea cotei stabilite în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.779/1991 asupra diferenței dintre prețul de vânzare al cafelei prăjite și prețul de cumpărare al cafelei crude, corectat cu coeficientul de 1,20 reprezentând scăzământul maxim admis la prăjire;
j) produsele comercializate prin: magazine destinate reprezentanților diplomatici, magazine tip „duty free” sau în sistem cambuză sunt neimpozabile;
k) agenții economici care produc și livrează vin, țuică și rachiuri naturale în stare vărsată datorează și varsă accize, calculate prin aplicarea cotelor prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 779/1991 asupra prețurilor cu ridicata.
În cazul în care livrarea în stare vărsată a produselor respective se face către alți agenți economici care le prelucrează sau îmbuteliază, calcularea și plata accizelor se fac prin aplicarea cotelor asupra prețurilor cu ridicata ale produselor rezultate din prelucrare sau îmbuteliere. În această situație, accizele se plătesc o singură dată, respectiv de agenții economici care prelucrează și îmbuteliază.
3. Pentru mărfurile ce se livrează la export direct sau pe bază de comision, prin agenți economici autorizați să efectueze astfel de operațiuni, persoanele juridice sau asociațiile familiale producătoare de astfel de mărfuri pot solicita Ministerului Economiei și Finanțelor restituirea impozitului pe circulația mărfurilor cuprins în prețul principalelor materii prime, materiale și semifabricate încorporate în mărfurile respective, conform prevederilor legale în vigoare. (Normele metodologice ale Ministerului Finanțelor nr. 260458 din 27.II.1991, date în baza art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 7/1991 privind unele măsuri financiare pentru stimularea suplimentară a exportului, publicate în Monitorul Oficial nr. 94/30 aprilie 1991).
Pentru produsele cumpărate de agenții economici autorizați să efectueze operațiuni de export, de la producătorii interni, la prețuri care cuprind impozit pe circulația mărfurilor sau accize, în scopul revânzării la export, se restituie exportatorilor numai impozitul pe circulația mărfurilor sau accizele, după caz, cuprinse în prețul produsului final exportat, deci nu și impozitul cuprins în prețul principalelor materii prime, materiale și semifabricate încorporate în aceste produse. Restituirea se face de organele fiscale teritoriale conform prevederilor pct. 5, 6, 7, 8 și 9 din Normele Ministerului Finanțelor nr. 260458 din 27.II.1991.
Pentru produsele returnate de la export și valorificate în țară se datorează impozit pe circulația mărfurilor sau accize, după caz.
4. Agenții economici plătitori sunt obligați să calculeze impozitul pe circulația mărfurilor sau accizele, după caz, și să le verse la bugetul administrației centrale de stat la termenele stabilite, fiind răspunzători de exactitatea calculului și de vărsarea integrală a sumelor datorate.
Începând cu data de 1 decembrie 1991, impozitul pe circulația mărfurilor se varsă de toți agenții economici la bugetul administrației centrale de stat în contul nr. 60.12.x.01, iar accizele în contul nr. 60.12.x.02.
Impozitul pe circulația mărfurilor sau accizele, după caz, se datorează din ziua încasării contravalorii produselor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate, iar în cazul importurilor directe pentru producție, investiții sau alimentație publică, o dată cu recepția produselor.
În cazul agenților economici care rețin impozite din prețurile de achiziție, momentul datorării acestora către bugetul administrației centrale de stat corespunde cu plata contravalorii produselor.
În situația încasării parțiale a valorii produselor livrate, a serviciilor prestate și a lucrărilor executate, inclusiv pentru avansurile încasate de unitățile de construcții-montaj în contul executărilor de lucrări și prestărilor de servicii, impozitul pe circulația mărfurilor sau accizele se datorează din ziua încasării parțiale și proporțional cu suma încasată.
Nu sunt supuse acestui regim sumele încasate drept avans de către unitățile cooperației meșteșugărești și de consum pentru lucrările executate populației pe bază de comandă și măsură individuală.
Plata impozitului pe circulația mărfurilor și a accizelor se efectuează lunar în termen de 15 zile de la expirarea lunii precedente.
Pentru țiței, gaze naturale și produse petroliere, vărsămintele se efectuează chenzinal: la prima chenzină suma de plată reprezintă 50% din impozitul datorat pentru luna precedentă, vărsământul efectuându-se în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se plătește, iar la chenzina a doua, plata se efectuează pe data de 15 a lunii următoare în baza realizărilor efective.
Plătitorii de impozit pe circulația mărfurilor și accize sunt obligați să specifice în dispoziția de plată sau să solicite înscrierea în documentul de plată a impozitelor perioada pentru care se plătesc impozitele și suma datorată.
Agenții economici care nu au conturi în bancă fac vărsămintele la unitățile C.E.C. și la unitățile fiscale teritoriale ale Ministerului Economiei și Finanțelor, în contul bugetului administrației centrale de stat.
5. În vederea stabilirii corecte a impozitului pe circulația mărfurilor și a accizelor datorate bugetului administrației centrale de stat, agenții economici sunt obligați să țină distinct evidența acestora, potrivit modelului din anexa nr. 1.
Totodată, agenții economici au obligația de a depune la unitățile fiscale teritoriale ale Ministerului Economiei și Finanțelor, unde aceștia își au sediul, decontul impozitului pe circulația mărfurilor sau accizelor, după caz, conform modelului din anexa nr. 2.
Decontul se întocmește și se depune lunar de către plătitorii de impozit care efectuează vărsămintele chenzinal și trimestrial de către cei ce efectuează vărsăminte lunar, în termen de 20 de zile de la expirarea perioadei pentru care se întocmește decontul.
Pe baza deconturilor de impozit lunare sau trimestriale plătitorii de impozite stabilesc impozitul pe circulația mărfurilor și accizele definitiv datorate pentru perioada respectivă, regularizând cu bugetul administrației centrale de stat eventualele diferențe ce apar între impozitele datorate, stabilite prin decont, și impozitele corespunzătoare calculate la termenele de plată.
6. Neplata impozitului pe circulația mărfurilor și a accizelor la termenele stabilite atrage obligația calculării majorărilor de întârziere, de 0,1%, pentru fiecare zi de întârziere de către organele fiscale teritoriale și vărsarea acestora la bugetul administrației centrale de stat.
Majorările se calculează din ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului de plată și până la inclusiv ziua plății impozitului datorat.
Se consideră ziua efectuării plății:
- ziua depunerii sumei pentru plățile în numerar;
- ziua depunerii sumei la oficiul poștal, în cazul depunerii prin poștă;
- ziua virării sumei din contul plătitorului când plata se face prin dispoziție de plată.
Majorările aferente diferențelor constatate la verificarea impozitului pe circulația mărfurilor și accizelor se calculează asupra diferenței datorate în plus per sold, prin compensarea impozitelor neplătite la unele produse cu impozitele plătite în plus la alte produse. Compensarea se face în contul lunii respective, în cazul plătitorilor care varsă impozitele chenzinal, în contul trimestrului pentru plătitorii care varsă impozitul lunar.
Majorările de întârziere, datorate pentru neplata impozitelor cuvenite bugetului, se înregistrează pentru toți plătitorii la capitolul 15, subcapitolul 02 „Penalități și majorări, pentru veniturile nevărsate în termen” din Ordinul ministrului finanțelor nr. 691/1990.
7. Reducerea sau scutirea de plată a majorărilor de întârziere se aprobă numai în cazuri temeinic justificate de către:
- circumscripții fiscale orășenești, până la 10.000 lei;
- administrații financiare municipale și ale sectoarelor municipiului București și Sectorului agricol Ilfov, până la 50.000 lei;
- direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, până la 100.000 lei;
- Ministerul Economiei și Finanțelor pentru majorările de orice sumă.
Cererea de reducere sau scutire a majorărilor de întârziere se depune de către plătitorul în sarcina căruia au fost calculate la unitatea fiscală teritorială în raza căreia își desfășoară activitatea.
Cererea de reducere sau scutire a majorărilor va fi analizată de organul fiscal cu toată exigența, sub aspectul cauzelor care au determinat plata cu întârziere a sumelor datorate bugetului administrației centrale de stat și frecvența unor asemenea abateri ale plătitorului respectiv. Pe baza acestei analize, se întocmește un referat prin care se propune scutirea, reducerea sau respingerea cererii și care cu viza șefului serviciului sau biroului de impozite indirecte se supune spre aprobare conducerii unității fiscale. Pentru sumele ce depășesc competențele acesteia, documentația se va înainta unităților fiscale superioare sau Ministerului Economiei și Finanțelor, după caz.
Cererea de reducere sau scutire a majorărilor de întârziere nu suspendă executarea.
Amânarea sau eșalonarea plății sumelor datorate bugetului administrației de stat din impozitul pe circulația mărfurilor și accize, se aprobă la cererea agenților economici, de către direcțiile generale ale finanțelor publice conform precizărilor Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 2538/1991.
Cererile de amânare sau eșalonare care depășesc competențele aprobate direcțiilor generale ale finanțelor publice se depun cu viza unității fiscale teritoriale la Ministerul Economiei și Finanțelor. Cererea de amânare sau eșalonare nu suspendă executarea.
Pentru sumele a căror plată a fost amânată sau eșalonată nu se datorează majorări de întârziere pe perioada de la data primirii cererii până la noile termene de plată fixate prin amânarea sau eșalonarea aprobată.
8. Pentru produsele, lucrările executate și serviciile prestate care nu figurează în anexele nr. 1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr. 779/1991, cotele de impozit pe circulația mărfurilor și accizele se stabilesc de către Ministerul Economiei și Finanțelor.
În vederea stabilirii cotelor de impozite respective, agenții economici sunt obligați să trimită la Ministerul Economiei și Finanțelor următoarele date: denumirea exactă a produsului, serviciului prestat sau lucrării executate, cheltuielile efectuate, cota de adaos comercial pentru produsele desfăcute populației, nivelul prețului cu ridicata sau cu amănuntul ce se va practica la vânzarea produsului, precum și prețul de deviz sau tariful, după caz. Pentru produsele din import, datele se vor referi și la prețurile de cumpărare în valută, taxele vamale, cursul de schimb, comisionul societății de export-import și prețul de desfacere.
9. Controlul asupra calculării corecte și plății în termen a impozitului pe circulația mărfurilor și accizelor și modul cum se aplică și se respectă prevederile din Hotărârea Guvernului nr. 779/1991 se exercită de organele de specialitate ale Ministerului Economiei și Finanțelor și aparatul său teritorial pe baza documentelor și evidențelor conduse de plătitorii de impozite.
Organele fiscale teritoriale au obligația să efectueze verificări lunare, în termen de 30 de zile de la expirarea lunii, la agenții economici care plătesc impozitul pe circulația mărfurilor chenzinal și în termen de 40 de zile de la expirarea trimestrului, la ceilalți agenți economici.
Cu prilejul controlului se va urmări legalitatea cotelor de impozite și aplicarea corespunzătoare a acestora, determinarea corectă a impozitelor, respectarea termenelor de plată, vărsarea integrală a impozitelor datorate, conducerea corectă a evidenței impozitelor și modul în care sunt respectate prevederile din Hotărârea Guvernului nr. 779/1991.
Rezultatele verificării se vor consemna într-un act de control, semnat de organul de control și agentul economic (președinte, director, întreprinzător etc.) și care va cuprinde: numele și prenumele persoanei care efectuează controlul și unitatea pe care o reprezintă, denumirea agentului economic și a persoanei prin care este reprezentat, perioada la care se referă controlul, abaterile constatate și măsurile luate pentru intrarea în legalitate (stabilirea de diferențe de impozit, vărsarea acestora la buget, calcularea de majorări de întârziere, sancțiuni aplicate etc.), precum și măsurile ce trebuie luate în continuare de agentul economic pentru înlăturarea și evitarea pe viitor a abaterilor de la prevederile legale.
Pentru abaterile constatate se vor aplica sancțiunile prevăzute la art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 779/1991, încheindu-se procesul-verbal de contravenție.
Pe data punerii în aplicare a prezentelor norme metodologice își încetează aplicarea: Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 117083/1990; ordinele ministrului economiei și finanțelor nr. 748/1991, nr. 1105/1991; Precizările Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 4554/1991; Circulara Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 262455/1991, precum și orice alte prevederi emise în aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 1109/1990.
Prezentele norme metodologice se aplică pentru livrările de produse, executările de lucrări și prestările de servicii efectuate începând cu data de 1 decembrie 1991.
| Ministrul economiei și finanțelor, George Marius Danielescu |
Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea |
Anexa Nr. 1
privind evidența impozitului pe circulația mărfurilor
| Data realizării | Felul și numărul actului (factură, bon, raport de producție etc.) | Valoarea totală a încasării | Defalcarea valorii produselor, serviciilor prestate și lucrărilor executate, pe cote de impozit pe circulația mărfurilor | Alte sume cuprinse în valoarea facturii, evidențiate separat (cheltuieli de transport, ambalaj etc.) | Numărul și data documentului de vărsare la buget a impozitului pe circulația mărfurilor (dispoziție de plată, chitanță etc.) | |
| Cota i.c.m.... Capitolul... Nr. crt... din Lista cotelor de impozit |
Cota i.c.m.... Capitolul... Nr. crt... din Lista cotelor de impozit | |||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| Total încasări | ||||||
| Total impozit | ||||||
- Notă:
- Pentru produsele provenite din import, utilizate pentru nevoi proprii, evidența impozitului pe circulația mărfurilor va fi adaptată la metodologia de calcul al acestuia. În același mod se va proceda și în ce privește evidența accizelor.
Anexa Nr. 2
Plătitorul impozitului .....................
Adresa ...........................
privind impozitul pe circulația mărfurilor pe luna/trimestrul ................ 19....
| Nr. rând | Explicații | Impozit pe circulația mărfurilor (- în lei -) |
| 1. | Impozit datorat pentru perioada raportată | |
| 2. | Impozit vărsat la termenele de plată pentru perioada raportată | |
| 3. | Diferență de vărsat(rând 1 - 2)/de compensat (rând 2 - 1) |
Diferența a fost vărsată/compensată prin dispoziția de plată nr. ....... din ...........
| Conducătorul unității plătitoare, | Contabil șef, |
- Notă:
- În același mod se va proceda și la întocmirea decontului privind accizele.
Diverse
Rectificare
În anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 241 din 29 martie 1991 privind înființarea de societăți comerciale pe acțiuni în domeniul cercetării-proiectării de aviație, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 15 mai 1991, se fac următoarele rectificări:
- la nr. crt. 3, la coloana 7 se va citi: Secțiile EO și M4 din cadrul Institutului de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru aviație București;
- la nr. crt. 6, la coloana 7 se va citi: Secțiile DO și FO ale Institutului de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru aviație București;
- la nr. crt. 7, la coloana 6 se va citi: 16,4 / (9,9 + 7,5)