Monitorul Oficial 284/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0284 - Partea I – Joi, 6 octombrie year::1994

Decizii ale Curții Constituționale

Decizia nr. 68 din 14 iunie 1994

Ioan Muraru - președinte

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constată:

În fața Judecătoriei Petroșani s-a invocat, de către Societatea Comercială "Conpet" - S.A. Petroșani, excepția de neconstituționalitate a art. 7 din Legea nr. 85/1992, a art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990 și a art. 22 și 51 din Legea nr. 5/1973 în mai multe dosare aflate pe rolul acestei instanțe (nr. 5724/1993, nr. 2712/1993, nr. 3364/1993, nr. 2713/1993, nr. 3354/1993, nr. 2247/1993, nr. 3350/1993, nr. 3346/1993, nr. 2248/1993, nr. 2708/1993, nr. 3353/1993 și nr. 2714/1993), motivând că acestea contravin dispozițiilor art. 41 din Constituție.

Curtea Constituțională a fost sesizată prin încheierile pronunțate la termenele din 14 ianuarie 1994, 16 februarie 1994, 23 februarie 1994 și 6 aprilie 1994, formându-se dosarele cu numerele: 20C/1994, 25C/1994, 26C/1994, 27C/1994, 28C/1994, 31C/1994, 32C/1994, 33C/1994, 34C/1994, 35C/1994, 36C/1994 și 42C/1994. Deoarece instanța nu și-a exprimat opinia cu privire la excepțiile invocate, conform art. 12 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale s-a solicitat completarea încheierii de sesizare și trimiterea dosarelor în care s-au invocat excepțiile. Judecătoria Petroșani apreciază că articolele a căror neconstituționalitate se invocă sunt în spiritul normelor cuprinse în Constituție, care ocrotesc proprietatea în România.

În vederea soluționării excepției, Curtea Constituțională a solicitat, în baza art. 24 din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Guvernul, în punctul său de vedere, arată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 85/1992 nu poate fi admisă deoarece aceste prevederi nu contravin art. 41 din Constituție. În susținerea acestui punct de vedere se arată că, urmărind evoluția reglementărilor legale în materie, în înlănțuirea lor logică, rezultă opțiunea constantă a puterii legiuitoare de a crea prin lege posibilitatea ca oricare chiriaș al unei locuințe construite din fondurile statului ori din fondurile unităților economice sau bugetare de stat să devină proprietar al locuinței respective, prin cumpărare, în condițiile în care, potrivit Legii nr. 15/1990, întreprinderile transformate în societăți comerciale sau regii autonome au devenit proprietare ale locuințelor construite din fondurile proprii.

Senatul apreciază că prevederile art. 7 din Legea nr. 85/1992 sunt constituționale și, în consecință, excepția este vădit neîntemeiată.

Camera Deputaților nu a comunicat punctul său de vedere.

Având în vedere că prin raportul întocmit în cauză s-a propus conexarea excepțiilor întrucât ele privesc aceleași dispoziții legale și pentru o mai bună administrare a justiției, în ședința din 14 iunie 1994 Curtea a dispus conexarea, urmând a se pronunța asupra tuturor excepțiilor prin decizia de față.

Curtea Constituțională,

examinând dosarele nr. 5724/1993, nr. 2172/1993, nr. 3364/1993, nr. 2713/1993, nr. 3354/1993, nr. 2247/1993, nr. 3350/1993, nr. 3346/1993, nr. 2248/1993, nr. 2708/1993, nr. 3353/1993 și nr. 2714/1993, punctele de vedere ale Senatului și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/1992, ale art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990 și ale art. 22 și 51 din Legea nr. 5/1973, prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, precum și dispozițiile art. 41, art. 43, art. 134 și ale art. 145 din Constituție, reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă să se pronunțe asupra tuturor excepțiilor invocate.

Prin art. 7 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat s-a stabilit că "Locuințele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuințele de intervenție, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile Decretului-lege nr. 61/1990 și ale prezentei legi.

Art. 1 alin. 2 se aplică în mod corespunzător. Beneficiază de prevederile alin. 1 și chiriașii care nu sunt angajații unităților proprietare.

Evaluarea și vânzarea locuințelor prevăzute la alin. 1, conform Decretului-lege nr. 61/1990 și prezentei legi, se fac de către unitățile proprietare sau de către unitățile specializate în vânzarea locuințelor, pe bază de contract de prestări de servicii, cu un comision de 1% calculat la prețul de vânzare.

Prin locuințe de intervenție se înțelege locuințele situate în incinta unităților economice sau bugetare de stat, cât și cele legate nemijlocit de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale persoanelor care le ocupă".

Cu privire la dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/1992, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 10/1994, rămasă definitivă prin nerecurare și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 5 mai 1994, constatând că dispozițiile sale sunt constituționale. În același sens sunt și deciziile nr. 26, nr. 27 și nr. 28 din 23 martie 1994, rămase, de asemenea, definitive prin nerecurare și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 6 iunie 1994.

Constituționalitatea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 85/1992 s-a motivat în deciziile nominalizate prin aceea că:

• art. 41 din Constituție dă legii posibilitatea de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate. Astfel, deși în proprietatea societăților comerciale sau a regiilor autonome au intrat și locuințele construite din fondurile proprii, legiferarea, ulterior adoptării Constituției, a opțiunii ca fiecare chiriaș din asemenea locuințe să devină proprietar nu poate fi privită decât numai ca o limită stabilită de lege (art. 41 din Constituție) a dreptului de proprietate exercitat de societatea comercială în al cărei patrimoniu se află locuințele construite din fondurile proprii ale întreprinderii, așa cum de altfel tot o limită este și exceptarea de la vânzare a locuințelor de intervenție;
• se asigură chiriașilor dreptul și prioritatea la cumpărarea locuințelor, dând astfel expresie dispozițiilor art. 43 alin. (1) și ale art. 134 alin. (2) lit. f) din Constituție cu privire la obligația statului de a crea condiții necesare pentru creșterea calității vieții și mai ales de a lua măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent;
• este o normă de justiție socială și economică, dând posibilitatea chiriașilor să cumpere locuințele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect, în vechiul sistem statal juridic. Ca atare, dispozițiile sale sunt nu numai conforme literei și spiritului art. 41 și art. 135 din Constituție, ci și legitimate din punct de vedere economic, social și moral.

În strânsă legătură cu art. 7 din Legea nr. 85/1992 este și art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990, care prevede că "Întreprinderile pentru vânzarea locuințelor și oficiile specializate pot vinde către populație locuințele construite din fondurile statului, în condițiile prezentului decret-lege". În art. 7 din Legea nr. 85/1992 se prevede că vânzarea se poate face și de către unitățile proprietare. Nici unul dintre aceste texte nu este neconstituțional, din moment ce stabilesc doar unitățile prin care se poate face vânzarea locuințelor construite din fondurile statului.

În legătură cu art. 22 din Legea nr. 5/1973, trebuie reținut conținutul său, în sensul că "În caz de divorț, dacă soții nu au convenit altfel, beneficiul contractului privitor la locuință folosește soțului căruia i s-au dat în îngrijire copiii, iar în cazul când nu sunt copii, soțului care a obținut divorțul.

În toate celelalte situații, instanța care pronunță divorțul va hotărî care dintre soți va avea beneficiul contractului privitor la locuință". Curtea constată că acest articol de lege nu are legătură cu soluționarea cauzei. De altfel, prin Decizia nr. 69/1993, rămasă definitivă prin nerecurare și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile acestui text sunt constituționale.

Cât privește art. 51 din Legea nr. 5/1973, acesta stabilește modul în care pot fi închiriate suprafețele locative din clădirile proprietate de stat aflate în administrarea întreprinderilor și a organizațiilor economice de stat. Faptul că legea determină condițiile în care se face închirierea nu poate fi considerat că vine în contradicție cu prevederile art. 41 din Constituție, deoarece textul dispune în alin. 1 că legea stabilește conținutul și limitele dreptului de proprietate.

Deoarece cu privire la art. 7 din Legea nr. 85/1992 și la art. 22 din Legea nr. 5/1973 Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că sunt constituționale, iar motivarea dată în deciziile Curții este pe deplin valabilă și în cauzele de față, și din moment ce de la rămânerea lor definitivă nu a intervenit nici un element nou și deci Curtea nu are motive să se îndepărteze de la practica sa, precum și datorită faptului că nu există contradicții între dispozițiile constituționale și cele ale art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990 ori ale art. 51 din Legea nr. 5/1973, excepțiile de neconstituționalitate invocate urmează a fi respinse ca vădit nefondate, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A. c), art. 24 alin. (2) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

Curtea Constituțională
În numele legii
Decide:

1. Respinge ca vădit nefondate excepțiile de neconstituționalitate cu privire la prevederile art. 7 din Legea nr. 85/1992, ale art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990 și ale art. 22 și art. 51 din Legea nr. 5/1973, invocate de Societatea Comercială "Conpet" - S.A. Petroșani în dosarele nr. 5724/1993, nr. 2172/1993, nr. 3364/1993, nr. 2713/1993, nr. 3354/1993, nr. 2247/1993, nr. 3350/1993, nr. 3346/1993, nr. 2248/1993, nr. 2708/1993, nr. 3353/1993 și nr. 2714/1993 ale Judecătoriei Petroșani.

1. Constată că, în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituție, Decizia Curții Constituționale nr. 10/1994 este obligatorie, iar rezolvarea proceselor, în speță, de către Judecătoria Petroșani, urmează a se face cu luarea în considerare a acestei decizii.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la 14 iunie 1994.

Președinte, prof. univ. dr. Ioan Muraru

Magistrat-asistent, Florentina Geangu

Decizia nr. 72 din 5 iulie 1994

Victor Dan Zlătescu - președinte

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Elena Tofan - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, ridicată de Societatea Comercială "Comat" - S.A. Galați în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 285/1994 al Tribunalului Brăila.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta Societatea Comercială "Comat" - S.A. Galați, prin consilier juridic Jianu Grigore, fiind lipsă pârâta Regia Autonomă "Brailoc" Brăila.

Procedura legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele completului dă cuvântul reclamantei pentru susținerea excepției de neconstituționalitate.

Consilierul juridic Jianu Grigore arată că față de conținutul art. 135 din Constituție, care reglementează două forme de proprietate - publică și privată -, dispozițiile art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, referitoare la prescripția extinctivă de 18 luni, au fost implicit abrogate prin art. 150 alin. (1) din Constituție, motiv pentru care solicită admiterea excepției și constatarea abrogării textului legal atacat.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 contravine Constituției atât în litera, cât și în spiritul ei, iar potrivit art. 150 alin. (1) din legea fundamentală el este abrogat, astfel încât excepția este întemeiată.

Curtea Constituțională,

deliberând asupra excepției de neconstituționalitate invocată, reține următoarele:

Societatea Comercială "Comat" - S.A. Galați a invocat, în fața Tribunalului Brăila, în Dosarul nr. 285/1994, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, referitoare la prescripția extinctivă de 18 luni, susținând că acestea au fost abrogate implicit prin art. 150 alin. (1) din Constituție, deoarece contravin art. 135 din legea fundamentală, care reglementează proprietatea publică și proprietatea privată.

Prin Încheierea din 3 martie 1994, Tribunalul Brăila a sesizat Curtea cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, exprimându-și opinia în sensul că dispozițiile art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 sunt încă în vigoare pentru următoarele motive: normele care reglementează prescripția sunt norme de ordine publică, care nu pot fi abrogate decât expres; organizațiile socialiste care erau avute în vedere de text nu au dispărut după decembrie 1990, ci s-au transformat în societăți comerciale și regii autonome, astfel încât acestora le sunt aplicabile normele privind prescripția extinctivă care se aplicau în cazul unităților socialiste; din analiza întregului act normativ rezultă cu claritate că legiuitorul a voit, din rațiuni economice și juridice, să stabilească un alt termen de prescripție, mai scurt, pentru raporturile dintre unitățile economice; sintagma organizații socialiste se întâlnește și în alte acte normative, care nu au fost modificate și sunt în vigoare în continuare, cum ar fi Decretul nr. 221/1960.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 au fost solicitate puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere al Guvernului se apreciază că instanța judecătorească ar fi trebuit să facă aplicațiunea art. 150 alin. (1) din Constituție, deoarece partea din textul art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 care se referă la organizațiile socialiste contravine Constituției, atât în litera, cât și în spiritul ei, astfel încât termenul de 18 luni nu mai este în vigoare și trebuia aplicat termenul de prescripție de 3 ani. Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

Curtea Constituțională,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, prevederile art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, precum și dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Referitor la competența de soluționare a excepției de neconstituționalitate de către Curte, se constată că, potrivit practicii sale constante, cât timp instanța de judecată nu a reținut că un text legal este abrogat potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, sesizând Curtea cu soluționarea excepției, aceasta este obligată să se pronunțe în virtutea dreptului constituțional al cetățenilor de a invoca neconstituționalitatea unui text legal pe care instanța înțelege să-l aplice.

Potrivit art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, "Termenul prescripției este de 3 ani, iar în raporturile dintre organizațiile socialiste, de 18 luni". Rațiunea reglementării unui termen de prescripție mai scurt - de 18 luni - pentru raporturile juridice dintre organizațiile socialiste a fost acela al îndeplinirii planului de dezvoltare economico-socială ce reclama o valorificare cât mai rapidă a drepturilor. Însă, prin Legea nr. 15/1990, unitățile economice de stat au fost reorganizate sub formă de regii autonome și societăți comerciale, astfel încât dispozițiile din Decretul nr. 167/1958 referitoare la raporturile dintre organizațiile socialiste nu-și mai pot găsi aplicarea din moment ce acestea din urmă au dispărut de pe scena raporturilor juridice. Este o aplicare a regulii ubi cessat ratio legis, ibi cessat lex.

De altfel, noua Constituție, ca și întreaga legislație de după decembrie 1989, nu se mai referă la organizațiile socialiste, iar art. 134 alin. (1) din Constituție stabilește că economia României este economie de piață. Pe de altă parte, art. 41 alin. (1) din legea fundamentală prevede că proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular și deci nu îngăduie diferențierea care există în prezent în art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 sub raportul duratei termenului de prescripție.

Așa fiind, excepția de neconstituționalitate va fi admisă, urmând ca în domeniul prescripției să se aplice, după caz, normele privitoare la prescripția extinctivă care decurg din natura - civilă sau comercială - a raportului juridic în legătură cu care s-a născut litigiul.

Văzând și dispozițiile art. 150 alin. (1) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit. A. c) și ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

Curtea Constituțională
În numele legii
Decide:

Admite excepția de neconstituționalitate invocată de Societatea Comercială "Comat" - S.A. Galați în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 285/1994, aflat pe rolul Tribunalului Brăila, și constată că dispozițiile privitoare la termenul de prescripție de 18 luni din art. 3 alin. 1 al Decretului nr. 167/1958 sunt abrogate în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituție.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 5 iulie 1994.

Președinte, prof. dr. Victor Dan Zlătescu

Magistrat-asistent, Florentina Geangu

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind efectuarea recensământului general agricol

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În vederea cunoașterii situației veridice din agricultură sub aspectul structurilor economice și sociale, al disparităților în profil geografic și administrativ, al dotării cu echipament agricol și al exploatării pământului, ca efect al procesului de privatizare, în perioada 2 Ð 16 decembrie 1996 se va efectua, pe întreg teritoriul țării, recensământul general agricol.

Art. 2. - La recensământul general agricol se înregistrează toate exploatațiile agricole, indiferent de titlul de proprietate și de forma de organizare, care se află pe teritoriul țării.

Exploatația agricolă, în accepțiunea recensământului general agricol, este unitatea economică (societate comercială, societate agricolă, gospodărie sau altă formă consacrată de lege) care obține produse agricole prin exploatarea pământului (indiferent de titlul cu care este deținut terenul) și/sau prin creșterea animalelor, păsărilor, albinelor etc.

Tipurile de exploatații și modalitățile practice de cuprindere în cercetare se stabilesc prin instrucțiunile metodologice și organizatorice aprobate de Comisia centrală pentru recensământul general agricol.

Art. 3. - În scopul cunoașterii aprofundate a unor aspecte din agricultură, cu ocazia recensământului general agricol se pot efectua cercetări selective pe eșantioane reprezentative. Caracteristicile ce vor fi înregistrate în chestionarele cercetării selective vor fi aprobate, împreună cu formularele recensământului, de către Comisia centrală pentru recensământul general agricol.

Art. 4. - În vederea testării și definitivării întregului instrumentar metodologic și organizatoric de recensământ se va organiza în trimestrul I/1995 o anchetă-pilot (recensământ de probă) care va cuprinde câte o localitate din fiecare județ și din municipiul București. Lista localităților va fi aprobată de către Comisia centrală pentru recensământul general agricol.

Art. 5. - Programul de înregistrare a recensământului general agricol va asigura culegerea datelor privind: identificarea exploatației agricole și statutul juridic al acesteia, terenurile în exploatare pe surse de proveniență, suprafața cultivată, plantațiile vitipomicole, aplicarea irigațiilor, fertilizărilor și combaterii dăunătorilor, efectivele de animale și păsări, tractoarele, utilajele și mașinile agricole, construcțiile gospodărești, forța de muncă, vânzarea produselor agricole, diverse activități neagricole desfășurate în cadrul exploatației și altele. Concretizarea acestui program se va asigura prin formularele de înregistrare.

Art. 6. - Înregistrarea datelor în formularele de recensământ se face în localitatea de reședință a exploatației astfel:

a) pentru exploatațiile individuale - de către recenzori, pe baza intervievării șefului exploatației sau a unui membru adult al gospodăriei;

b) pentru exploatațiile agricole cu statut de persoană juridică - prin autoînregistrare, sub îndrumarea directă a recenzorilor șefi care vor asigura difuzarea, verificarea completării și primirea formularelor;

c) pentru exploatațiile agricole aparținând Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Ministerului Justiției și altor instituții publice ce vor fi stabilite de comisia centrală - de către aparatul propriu al acestora, în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri și ale normelor specifice aprobate de Comisia centrală pentru recensământul general agricol; rezultatele înregistrărilor se transmit potrivit celor stabilite între părți.

Celelalte organe de specialitate ale administrației publice vor lua măsuri pentru efectuarea recensământului general agricol în unitățile pe care le coordonează, potrivit prevederilor alin. 1 lit. b) și precizărilor din instrucțiunile emise de Comisia centrală pentru recensământul general agricol.

Art. 7. - Persoanele intervievate și șefii exploatațiilor cu statut de persoană juridică au obligația de a furniza recenzorilor sau de a înscrie în formularele de recensământ informații corecte și complete.

Datele individuale înscrise în formularele de recensământ sunt confidențiale și nu pot fi utilizate decât în scopuri statistice.

Art. 8. - Persoanele care efectuează înregistrarea formularelor de recensământ (recenzori), precum și cele cu sarcini de îndrumare, coordonare și control au obligația de a respecta întocmai prevederile prezentei hotărâri și de a asigura păstrarea caracterului confidențial al datelor înscrise în formularele de recensământ.

În îndeplinirea sarcinilor care-i revin pe timpul efectuării recensământului general agricol, personalul prevăzut la alineatul precedent se bucură de protecția acordată persoanelor care îndeplinesc funcții ce implică exercițiul autorității de stat, conform legii.

Art. 9. - Pentru pregătirea, organizarea și conducerea la nivel național a recensământului general agricol, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, se constituie Comisia centrală pentru recensământul general agricol, în componența prevăzută în anexa nr. 1.

Comisia centrală pentru recensământul general agricol are următoarele atribuții:

a) aprobă planul general de organizare a recensământului general agricol, programul și metodologia de înregistrare, prelucrare a datelor și publicare a rezultatelor, precum și programele anchetelor selective;

b) aprobă formularele de înregistrare și instrucțiunile de completare a acestora;

c) aprobă clasificările și nomenclatoarele necesare înregistrării, prelucrării și publicării datelor;

d) organizează și îndrumă operațiunile de împărțire a teritoriului localităților în sectoare de recensământ;

e) organizează acțiunea de recrutare și instruire a întregului personal de recensământ;

f) organizează acțiunile de popularizare a recensământului general agricol;

g) organizează, în măsura în care consideră necesar, efectuarea unei anchete de control asupra modului de înregistrare la recensământ.

Art. 10. - Pentru pregătirea, organizarea, conducerea și efectuarea lucrărilor de recensământ la nivelul unităților administrativ-teritoriale, se constituie comisii de recensământ județene, a municipiului București, a sectorului agricol Ilfov, municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale, în componența prezentată în anexa nr. 2, care răspund de pregătirea și efectuarea recensământului general agricol pe teritoriul în care își desfășoară activitatea.

Atribuțiile și modul de funcționare a comisiilor teritoriale se stabilesc de Comisia centrală pentru recensământul general agricol.

Art. 11. - Direcția de recensăminte din cadrul Comisiei Naționale pentru Statistică va îndeplini funcția de secretariat tehnic al Comisiei centrale pentru recensământul general agricol.

Art. 12. - În perioada de organizare și de efectuare a recensământului general agricol, comisiile de recensământ județene, a municipiului București și a sectorului agricol Ilfov vor avea secretariate tehnice care vor fi asigurate de direcțiile județene de statistică, respectiv de Direcția generală de statistică a municipiului București, cu participarea unor specialiști din direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene, din prefecturi și din consiliile județene.

Art. 13. - Pentru efectuarea lucrărilor de pregătire, organizare, prelucrare a datelor și publicarea rezultatelor recensământului general agricol, se suplimentează numărul de posturi ale Direcției de recensăminte din cadrul Comisiei Naționale pentru Statistică cu 20 de posturi de specialitate pe o perioadă de 4 ani, începând de la data de 1 ianuarie 1995. La direcțiile județene de statistică și la Direcția generală de statistică a municipiului București se suplimentează numărul de posturi cu 410 posturi de specialitate pe o durată de 20 de luni, în perioada care va fi stabilită de Comisia centrală pentru recensământul general agricol.

Pot fi angajați și specialiști pensionari cu experiență în statistică și în recensăminte.

Art. 14. - Personalul de înregistrare (recenzori, recenzori șefi) va fi recrutat din rândul specialiștilor agricoli, personalului didactic, funcționarilor consiliilor locale, precum și din rândul pensionarilor și al altor persoane cu pregătire corespunzătoare.

Art. 15. - Personalul de înregistrare (recenzori și recenzori șefi), precum și specialiștii cooptați în secretariatele tehnice vor primi, pentru activitatea depusă, o indemnizație calculată potrivit reglementărilor legale referitoare la drepturile persoanelor utilizate în calitate de colaboratori.

Celorlalte categorii de personal antrenate în lucrările de pregătire, efectuare și prelucrare a datelor recensământului general agricol li se pot acorda prime în limita fondului alocat pentru anul în curs, în condițiile legii.

Art. 16. - Prefecții, primarii, consiliile județene și consiliile locale vor asigura condițiile tehnico-materiale necesare bunei desfășurări a pregătirii, organizării și efectuării recensământului general agricol, potrivit acțiunilor ce vor fi stabilite de Comisia centrală pentru recensământul general agricol prin planul general de organizare.

În acest scop, aceste autorități:

a) constituie și aprobă prin ordin sau dispoziție, după caz, componența nominală a comisiilor teritoriale de recensământ și a secretariatelor tehnice în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri și ale instrucțiunilor Comisiei centrale pentru recensământul general agricol;

b) asigură spațiile, mobilierul și mijloacele de telecomunicații necesare desfășurării activității comisiilor de recensământ și secretariatelor tehnice, depozitării și păstrării în condiții corespunzătoare a materialelor de recensământ, precum și alte mijloace necesare desfășurării în condiții bune a lucrărilor de recensământ;

c) verifică și iau măsuri pentru ținerea la zi a registrului agricol, în conformitate cu reglementările în vigoare;

d) întocmesc listele exploatațiilor agricole, având la bază materialele cartografice utilizate la recensământul populației și locuințelor, actualizate, precum și registrul agricol, în vederea delimitării localităților și împărțirii acestora în sectoare de recensământ, la termenele și în conformitate cu instrucțiunile Comisiei centrale pentru recensământul general agricol;

e) efectuează, potrivit normelor stabilite de Comisia central ă pentru recensământul general agricol, împărțirea localităților în sectoare și circumscripții de recensământ;

f) organizează recrutarea recenzorilor și recenzorilor șefi și asigură din fondurile pentru recensământ transportul și cazarea acestora la centrele de instruire;

g) asigură spațiile necesare instructajului la centrele de instruire;

h) asigură mijloacele de transport necesare pregătirii și efectuării recensământului general agricol, la termenele și pe duratele prevăzute în graficele elaborate de comisiile de recensământ.

Cota de carburanți necesară acestor mijloace de transport, stabilită conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 487/1991, se suplimentează cu cantitatea repartizată de Comisia centrală pentru recensământul general agricol.

Art. 17. - Fondurile necesare pregătirii, organizării și efectuării recensământului general agricol, prelucrării datelor și publicării rezultatelor - cu excepția celor prevăzute la art. 16 alin. 2 lit. b), d), e), g) și h) - se includ, la propunerea ordonatorului principal de credite, respectiv Comisia Națională pentru Statistică, în bugetul acestuia și se aprobă prin legea bugetului de stat.

Art. 18. - Prelucrarea datelor recensământului general agricol se va efectua de către Comisia Națională pentru Statistică și direcțiile județene de statistică.

Art. 19. - Publicarea rezultatelor preliminare și definitive ale recensământului general agricol se va face de către Comisia Națională pentru Statistică, pe baza planului și la termenele aprobate de Comisia centrală pentru recensământul general agricol.

Art. 20. - Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală a celor vinovați.

Art. 21. - Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei:

a) împiedicarea în orice mod a desfășurării lucrărilor recensământului general agricol;

b) refuzul de a furniza personalului și organelor de recensământ general agricol informațiile prevăzute în formularele de înregistrare, precum și furnizarea de date eronate;

c) refuzul completării formularelor de înregistrare și predării lor organelor de recensământ general agricol, de către exploatațiile agricole pentru care este prevăzut în instrucțiunile de recensământ procedeul autoînregistrării;

d) nerespectarea, de către personalul însărcinat cu organizarea și efectuarea recensământului general agricol, a dispozițiilor legale și a instrucțiunilor privind modul de înregistrare a exploatațiilor și de păstrare a caracterului confidențial al datelor declarate și înscrise în formularele de recensământ.

Constatarea contravenției și aplicarea amenzii se fac de către primar sau de către persoane anume împuternicite de Comisia centrală sau de către comisiile județene și a municipiului București pentru recensământul general agricol.

Art. 22. - Dispozițiile privind contravențiile prevăzute în art. 21 se completează cu cele ale Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu modificările ulterioare.

Art. 23. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 31 august 1994 | Nr. 586.

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și alimentației, Valeriu Tabără

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Președintele Comisiei Naționale pentru Statistică, Alexandru Radocea

Anexa nr. 1

Componența Comisiei centrale pentru recensământul general agricol ===

Președinte - ministrul agriculturii și alimentației

Vicepreședinți: - președintele Comisiei Naționale pentru Statistică

- șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală

Secretar - vicepreședintele Comisiei Naționale pentru Statistică

Membri:

• secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Alimentației
• președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice
• secretar de stat la Ministerul Finanțelor
• președintele Federației Naționale a Producătorilor Particulari
• secretar de stat la Ministerul Învățământului
• comandantul Comandamentului Logistic din Ministerul Apărării Naționale
• secretar de stat la Ministerul de Interne
• secretar de stat la Ministerul Justiției
• șeful Secretariatului de Stat pentru Culte.

Anexa nr. 2

Componența comisiilor județene, a municipiului București, municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale pentru recensământul general agricol

I. Comisia județeană

Președinte - prefectul județului

Vicepreședinți: - președintele consiliului județean

- directorul direcției județene de statistică

- directorul general al direcției generale județene pentru agricultură și alimentație

Secretar - directorul adjunct al direcției județene de statistică

Membri:

• directorul general al prefecturii
• secretarul consiliului județean
• director în direcția generală județeană pentru agricultură și alimentație
• directorul general al direcției generale județene a finanțelor publice și controlului financiar de stat
• inspectorul general al inspectoratului școlar județean
• directorul oficiului județean de cadastru și organizare a teritoriului
• directorul oficiului județean de reproducție și selecție a animalelor
• directorul direcției județene sanitar-veterinare
• președintele uniunii județene a producătorilor agricoli particulari
• adjunct al șefului inspectoratului județean de poliție.

II. Municipiul București

1. Comisia municipală

Președinte - prefectul municipiului București și sectorului agricol Ilfov

Vicepreședinți: - secretarul Consiliului Local al Municipiului București

- directorul general al Direcției generale de statistică a municipiului București

- directorul general al Direcției generale pentru agricultură și alimentație a municipiului București

Secretar - director general adjunct în Direcția generală de statistică a municipiului București

Membri:

• director în Direcția generală pentru agricultură și alimentație a municipiului București
• directorul general al Direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat a municipiului București
• inspectorul general al Inspectoratului școlar al municipiului București
• directorul Oficiului de cadastru și organizare a teritoriului al municipiului București
• directorul Oficiului de reproducție și selecție a animalelor al municipiului București
• directorul Direcției sanitar-veterinare a municipiului București
• adjunct al directorului general al Direcției generale de poliție a municipiului București

2. Comisia sectorului agricol Ilfov

Președinte - subprefectul municipiului București și sectorului agricol Ilfov

Vicepreședinți: - președintele Consiliului Local al Sectorului Agricol Ilfov

- secretarul Consiliului Local al Sectorului Agricol Ilfov

Secretar - șeful Biroului de statistică al sectorului agricol Ilfov

Membri:

• director în Direcția generală pentru agricultură și alimentație a municipiului București
• directorul Administrației financiare a sectorului agricol Ilfov
• adjunct al șefului Poliției sectorului agricol Ilfov
• 2-3 specialiști agricoli.

3. Comisia sectorului din municipiul București

Președinte - primarul sectorului

Vicepreședinte - secretarul consiliului local al sectorului

Secretar - șeful serviciului statistic al sectorului

Membri:

• directorul administrației financiare a sectorului
• șeful biroului/compartimentului agricol (registrul agricol) al sectorului
• 2-3 specialiști agricoli.

III. Comisia municipală/orășenească

Președinte - primarul municipiului/orașului

Vicepreședinte - secretarul consiliului local al municipiului/orașului

Membri:

• șeful biroului/compartimentului agricol al municipiului/orașului
• șeful administrației financiare a municipiului/șeful circumscripției financiare a orașului
• medicul circumscripției sanitar-veterinare a municipiului/orașului
• 2-3 specialiști agricoli.

IV. Comisia comunală

Președinte - primarul comunei

Vicepreședinte - secretarul consiliului local comunal

Membri:

• agentul agricol/funcționarul cu ținerea registrului agricol
• statisticianul
• medicul circumscripției sanitar-veterinare
• președintele unei societăți agricole/asociații familiale a producătorilor individuali
• 2-3 specialiști agricoli.