Monitorul Oficial 65/1990
Monitorul Oficial al României
Anul II, Nr. issue::65 - Sâmbătă, 12 mai year::1990
Decrete-lege
Decret-lege privind unele măsuri referitoare la Radioteleviziunea Română
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. 1. - Pe data prezentului decret-lege, Decretul nr. 473/1977 privind organizarea și funcționarea Radioteleviziunii Române se abrogă.
Art. 2. - Radioteleviziunea Română este subordonată Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, prin biroul executiv al acestuia.
Activitatea Radioteleviziunii Române este apărată prin lege de orice ingerințe din partea organelor de putere sau ale administrației statului, de influențele oricăror partide, formațiuni social-politice, grupuri de presiune, din țară sau străinătate.
Acționând în spiritul dreptății, libertății și adevărului, Radioteleviziunea Română nu poate servi drept mijloc de propagare a unor concepții extremiste, totalitare, contrare libertății și demnității umane, manifestărilor de natură șovină, revizionistă ori de intoleranță religioasă sau rasistă, precum și a celor prin care se lezează drepturile fundamentale ale omului și ale societății.
Art. 3. - Președintele Radioteleviziunii Române se numește prin decret aprobat de Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională.
Art. 4. - Întregul personal al Radioteleviziunii Române nu poate face parte din niciun partid sau formațiune politică.
Art. 5. - Radioteleviziunea Română își desfășoară activitatea potrivit actualei structuri organizatorice, iar regimul abonamentelor de radio, televizor sau de radioficare este cel existent la data adoptării prezentului decret-lege.
Decret-lege privind îmbunătățirea condițiilor pentru ocrotirea, educarea, școlarizarea și pregătirea profesională a copiilor și tinerilor cu deficiențe fizice sau intelectuale și a minorilor inadaptați
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. 1. - Pentru înlesnirea accesului în unitățile de ocrotire a copiilor și tinerilor cu deficiențe fizice sau intelectuale și ai minorilor inadaptați, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de creștere, educare, școlarizare și calificare a copiilor și tinerilor din leagăne, case de copii și din instituțiile speciale de învățământ preșcolar, primar, gimnazial profesional, liceal și post-liceal, în vederea recuperării și integrării lor în societate, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale și Ministerul Învățământului vor asigura, prin organele lor teritoriale de specialitate, după caz:
a) depistarea activă, înregistrarea și evidența copiilor și tinerilor care, potrivit legii, trebuie să beneficieze de condiții speciale de ocrotire ce nu le pot fi asigurate în familie sau prin instituțiile de învățământ obișnuit;
b) efectuarea examenelor de bilanț medical, psihopedagogic și social, orientarea școlară și profesională a copiilor și tinerilor luați în evidență și stabilirea măsurilor de ocrotire.
Ocrotirea socială și pregătirea școlară și profesională sunt gratuite.
Art. 2. - Primăriile județene, municipale, orășenești și comunale vor asigura cu prioritate clădirile necesare desfășurării activității de învățământ și ocrotire, precum și dotarea lor corespunzătoare, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătății, Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor sociale.
Art. 3. - Drepturile materiale ale copiilor și tinerilor din instituții de ocrotire - leagăne, case de copii și unități de învățământ special - sunt prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezentul decret-lege.
Alocațiile zilnice de hrană pentru copiii și tinerii prevăzuți la alin. 1 se vor stabili prin hotărâre a guvernului.
Art. 4. - Rețeaua utilităților și cuprinderea ocrotiților și elevilor în casele de copii școlari și în învățământul special, structura anului școlar, durata de pregătire, conținutul activităților, formele de profesionalizare, precum și nomenclatorul profesiilor și meseriilor în care pot fi calificate persoanele handicapate, se stabilesc de Ministerul Învățământului împreună cu Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerul Sănătății și Ministerul de Interne.
Art. 5. - Articolul 242 alineatul 1 din Legea nr 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii se completează și va avea următorul cuprins :
„Salariul tarifar prevăzut de lege pentru personalul didactic, personalul sanitar și personalul auxiliar de învățământ din leagăne, casele de copii și din unitățile speciale de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal, profesional, de la centrele logopedice și de la cursurile de calificare sau recalificare pentru deficienți și invalizi este mai mare cu 3 clase de salarizare. Personalul de administrație, de deservire, de întreținere și de pază din leagăne, casele de copii și unitățile de învățământ special beneficiază de un salariu tarifar cu o clasă de salarizare mai mare decât cel prevăzut de lege”.
Art. 6. - Articolul 19 din Legea nr. 3/1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori se abrogă; contribuția neachitată până la data prezentului de lege nu va mai fi urmărită.
Art. 7. - Pentru aplicarea prevederilor prezentului decret-lege se autoriză Ministerul Finanțelor ca, pe baza documentațiilor prezentate de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, să modifice corespunzător indicatorii pe anul 1990.
Anexă
Drepturile materiale ale copiilor și tinerilor din instituții de ocrotire (leagăne, case de copii și unități de învățământ special)
Copiilor și tinerilor din instituțiile de ocrotire li se asigură cazare, hrană, echipament, materiale pentru igiena personală, medicamente și materiale sanitare, proteze și aparate ortopedice, în limita alocațiilor și normativelor stabilite prin dispoziții legale.
1. Preșcolarilor, elevilor deficienți din unitățile de învățământ special și minorilor din casele de copii li se asigură integral echipamentul și cazarmamentul prevăzut în baremurile stabilite potrivit legii. Valoarea minimă anuală a echipamentului și cazarmamentului care se acordă ca dotare inițială și de înlocuire anuală este următoarea:
- lei -
| Grupa de vârstă | Valoarea dotării inițiale | Valoarea de înlocuire anuală |
|---|---|---|
| I. Echipament | ||
| Preșcolari | 3.000 | 2.000 |
| Elevi 6-10 ani | 3.500 | 2.500 |
| Elevi 11-14 ani | 4.500 | 3.000 |
| Elevi peste 14 ani | 5.000 | 3.500 |
| Elevi în evidența caselor de copii | 5.200 | 3.500 |
| Studenți în evidența caselor de copii | 6.000 | 4.000 |
| II. Cazarmament | ||
| Preșcolari | 2.800 | 1.200 |
| Școlari și tineri | 2.300 | 1.400 |
2. Elevii din unitățile speciale de învățământ și invalizii care se recalifică prin aceste unități, precum și ocrotiții din leagăne și casele de copii, primesc materiale educative, cultural-sportive, de igienă personală și rechizite școlare în valoare de 360 lei anual.
3. Preșcolarii, elevii deficienți și ocrotiții din casele de copii, care nu au venituri proprii din pensie de urmaș, ajutor lunar, pensie de pierdere capacității de muncă sau din munca prestată în atelierul-școală, primesc, pentru nevoi personale, o indemnizație lunară de 100 lei pentru preșcolari, 145 de lei pentru elevii claselor pregătitoare și I-VIII, 160 de lei pentru elevii liceelor și școlilor profesionale speciale și cei ai școlilor speciale de reeducare și de 200 de lei pentru elevii școlilor postliceale și studenții aflați în întreținerea caselor de copii.
4. Persoanele aflate în întreținerea caselor de copii și elevii deficienți din unitățile de învățământ special au dreptul, în mod gratuit, la călătorii cu tren de persoane clasa a II-a și cu mijloacele auto de transport în comun interurban pentru:
a) transportul de la domiciliu la unități, la începerea cursurilor sau la internare;
b) transportul la locul de muncă la absolvire sau la externare;
c) transportul la transferarea dintr-o unitate în alta;
d) transportul dus și întors la domiciliu sau în tabere cu ocazia vacanțelor școlare;
e) transportul pentru însoțitorii elevilor cu invalidități de gradul I.
Elevii deficienți internați beneficiază gratuit de călătorii dus-întors, cu mijloacele de transport în comun pentru deplasarea de la școală la internat și la locul de instruire practică, dacă acestea sunt situate la o distanță mai mare de 1 km, iar cei cu invalidități de gradul I și II chiar dacă distanța este mai mică.
5. Asistații caselor de copii vor primi la încadrarea în muncă o indemnizație egală cu valoarea anuală de înlocuire a echipamentului și cazarmamentului.
Decret-lege privind camerele de comerț și industrie din România
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Capitolul I
Camere de comerț și industrie teritoriale
Art. 1. - Comercianții, persoane juridice și persoane fizice, pot constitui, în reședințele de județ și în municipiul București, camere de comerț și industrie teritoriale, organizații autonome, destinate promovării intereselor membrilor lor pentru dezvoltarea comerțului și industriei, corespunzător cerințelor economiei de piață.
Camerele de comerț și industrie teritoriale sprijină interesele membrilor lor în raporturile cu autoritățile române și cu organismele din străinătate.
Art. 2. - Camerele de comerț și industrie teritoriale se înființează din inițiativa comercianților și dobândesc personalitate juridică pe data recunoașterii înființării de către guvern.
Art. 3. - Camerele de comerț și industrie teritoriale se organizează și funcționează potrivit statutelor lor, aprobate de adunarea generală a membrilor lor.
Camerele de comerț și industrie teritoriale se pot organiza pe secțiuni și au, după caz, următoarele organe de conducere:
a) adunarea generală;
b) adunările pe secțiuni;
c) colegiul de conducere;
d) președinte.
Art. 4. - Organele centrale și locale de stat sunt obligate să acorde sprijin camerelor de comerț și industrie teritoriale în vederea realizării scopului pentru care au fost înființate și realizării acțiunilor pe care le inițiază.
Art. 5. - Camerele de comerț și industrie teritoriale desfășoară, în principal, următoarele activități:
a) sprijină dezvoltarea activităților comerciale și industriale ale membrilor lor și colaborează cu reprezentanțele din România ale camerelor de comerț străine;
b) țin registrul de comerț și asigură evidența armelor comerciale din unitatea administrativ-teritorială respectivă;
c) desfășoară activități de informare și documentare comercială;
d) eliberează certificate de origine a mărfurilor;
e) țin evidența mărcilor de fabrică, de comerț și de servicii, legal înregistrate, a denumirilor de origine, indicațiilor de proveniență și semnelor comerciale, precum și a altor semne distinctive folosite de membrii lor;
f) colaborează cu Comisia Națională de Statistică la elaborarea rapoartelor și publicațiilor privind evoluția comerțului și industriei și pentru problemele care constituie sfera lor de activitate;
g) sprijină realizarea proiectelor de dezvoltare a comerțului și industriei, inclusiv a celor bazate pe liberă inițiativă;
h) sprijină activitatea de specializare profesională a membrilor;
i) certifică existența și obiectul de activitate a comercianților români, precum și semnăturile persoanelor care îi angajează în mod valabil;
j) organizează, la cerere, arbitrajul ad-hoc.
În condițiile prevăzute în statut, camerele de comerț și industrie teritoriale pot:
a) să inițieze și să participe la înființarea de societăți având ca scop prestarea de servicii în interesul membrilor lor;
b) să organizeze și să administreze târguri, precum și expoziții specializate, și să efectueze activități de reclamă comercială;
e) să publice un buletin oficial al camerei și să editeze publicații de informare și reclamă comercială.
Art. 6. - Sursele de finanțare ale camerelor de comerț și industrie teritoriale se constituie din cotizațiile membrilor, taxe, tarife, comisioane, donații, legate și orice alte venituri realizate din activitatea desfășurată, în condițiile prevăzute de statut.
Taxele și tarifele se stabilesc de către camerele de comerț și industrie teritoriale, cu avizul Camerei de Comerț și Industrie a României.
Art. 7. - Camerele de comerț și industrie teritoriale pot să înființeze, cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, case de pensii pentru salariații lor, precum și pentru persoane fizice care au calitatea de comerciant din cadrul membrilor camerei.
Pentru persoanele care nu fac parte din casele de pensii prevăzute la alin. 1, timpul lucrat în calitate de salariat la camerele de comerț și industrie teritoriale se consideră vechime în muncă dacă au fost vărsate pe toată această perioadă, la asigurările sociale de stat, contribuția la asigurările sociale și contribuția pentru pensia suplimentară.
Salariații camerelor de comerț și industrie beneficiază, în condițiile legii, de alocația de stat pentru copii, care se plătește de către camerele de comerț și industrie.
Salariații camerelor de comerț și industrie teritoriale care lucrează în domeniul lor de specialitate beneficiază de reglementările privind vechimea în acest domeniu.
Art. 8. - Camerele de comerț și industrie teritoriale pot stabili raporturi de cooperare, asociere sau afiliere cu Camera de Comerț și Industrie a României. Asocierea sau afilierea atrage calitatea de membru de drept al Camerei de Comerț și Industrie a României.
Capitolul II
Camera de Comerț și Industrie a României
Art. 9. - Camera de Comerț și Industrie a României este o organizație neguvernamentală, de utilitate publică, cu caracter autonom, având drept scop promovarea comerțului și industriei românești pe plan intern și extrem și sprijinirea intereselor comercianților români în raporturile cu autoritățile din țară și cu organisme specializate din străinătate.
Membrii Camerei de Comerț și Industrie a României sunt comercianții, persoane fizice și juridice, care aderă la statutul camerei, precum și camerele de comerț și industrie teritoriale, potrivit art. 8.
Camera de Comerț și Industrie a României este persoană juridică, cu sediul în București.
Art. 10. - Camera de Comerț și Industrie a României se organizează și funcționează potrivit statutului, aprobat de adunarea generală a membrilor săi. În scopul aprobării statutului, adunarea generală va avea loc în cel mult 3 luni de la data prezentului decret-lege, cu participarea membrilor existenți la data convocării.
Art. 11. - Camera de Comerț și Industrie a României desfășoară activitățile prevăzute la art. 5. Totodată, Camera de Comerț și Industrie a României asigură:
a) efectuarea de studii și acordarea de informații și consultații privind comerțul românesc, la cererea autorităților centrale de stat;
b) organizarea târgului internațional al României și participarea țării la târguri și expoziții în străinătate;
c) eliberarea pentru mărfurile românești de export de certificate de origine, certificate preferențiale vamale și carnete pentru admiterea temporară a mărfurilor, cu scutire de taxe vamale, precum și avizarea facturilor, procurilor și altor documente de comerț exterior;
d) emiterea, pe bază de documentație, a certificatelor privind evenimentele ce pot fi considerate cazuri de forță majoră.
Art. 12. - Camera de Comerț și Industrie a României are și poate constitui unități și societăți în domeniile privind activitatea de târguri și expoziții, reclamă comercială, protecția proprietății industriale și alte prestări de servicii.
Prevederile art. 4, art. 6 alin. 1 și art. 7 se aplică și Camerei de Comerț și Industrie a României.
Art. 13. - Curtea de arbitraj comercial internațional funcționează pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României. Curtea nu are personalitate juridică.
Organizarea și funcționarea Curții de arbitraj comercial internațional se stabilesc de adunarea generală a Camerei de Comerț și Industrie a României. Curtea este condusă de un colegiu.
Regulile de procedură ale Curții de arbitraj comercial internațional se aprobă de colegiul acesteia.
Hotărârile Curții de arbitraj sunt titluri executorii și se execută în țară fără învestire cu formulă executorie.
Normele privind taxele arbitrale și onorariile arbitrilor se aprobă de organul de conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României, prevăzut în statut.
Taxele arbitrale sunt destinate suportării cheltuielilor legate de activitatea de soluționare a litigiilor, inclusiv de secretariat, plății onorariilor arbitrilor și documentării acestora, precum și suportării altor cheltuieli necesare funcționării curții.
Capitolul III
Dispoziții finale
Art. 14. - În termen de 30 de zile de la data prezentului decret-lege, prin hotărâre a Guvernului României se va stabili regimul juridic al registrului de comerț.
Art. 15. - Din încasările valutare realizate de camerele de comerț și industrie teritoriale, precum și de Camera de Comerț și Industrie a României și unitățile sale, un procent de 50% rămâne la dispoziția acestora, în conturi special deschise la Banca Română de Comerț Exterior.
Art. 16. - Decretul nr. 623/1973 privind organizarea și funcționarea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, cu modificările ulterioare, Decretul nr. 137/1976 pentru aprobarea tarifelor privind retribuirea arbitrilor Comisiei de arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, precum și orice alte dispoziții contrare prezentului decret-lege, se abrogă.
Decret-lege privind încadrarea și salarizarea personalului din unitățile de justiție și procuratură
Promovarea principiului separării puterilor în stat a determinat reașezarea justiției, ca instituție principală, într-o societate cu adevărat democratică, menită să asigure apărarea statului, a valorilor morale și materiale ale societății și drepturile fundamentale ale cetățenilor, conducând la creșterea rolului, importanței și răspunderii celor ce participă la înfăptuirea actului de justiție.
Pentru asigurarea independenței depline a judecătorilor și procurorilor în aplicarea legilor, fără imixtiuni sau influențe din partea organelor puterii legislative, executive ori politice, pentru creșterea prestigiului justiției, în raport cu misiunea pe care o are de îndeplinit,
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. 1. - Încadrarea și salarizarea judecătorilor de la judecătorii și tribunale, a procurorilor, notarilor și experților criminaliști se fac prin ordin al ministrului justiției și, respectiv, al procurorului general, iar a celuilalt personal de specialitate din unitățile de justiție și procuratură se fac de către președintele tribunalului județean sau al municipiului București, respectiv de procurorul șef al județului sau al municipiului București, având în vedere aptitudinile profesionale și comportarea în societate.
Art. 2. - Judecătorii și procurorii se încadrează pe patru grade profesionale, gradul I, II, III și IV, potrivit anexei nr 1.
Gradul profesional superior se obține numai pe bază de examen, potrivit legii, după trecerea a minimum 4 ani de activitate în gradul profesional imediat inferior, inclusiv pe baza principiului avansării pe post.
La tribunalele și procuraturile județene și ale municipiului București se încadrează numai judecători și, respectiv, procurori de gradul I, II și III.
Art. 3. - Judecătorii și procurorii stagiari, după promovarea examenului de definitivare, sunt încadrați la gradul IV.
Art. 4. - În cadrul fiecărui grad profesional se instituie trei trepte de salarizare, potrivit anexei nr. 1.
Trecerea la treapta de salarizare imediat superioară se face după o perioadă de cel puțin 3 ani, în raport cu capacitatea profesională și comportarea în societate.
Art. 5. - Judecătorii și procurorii care dețin funcții de conducere la unitățile de justiție și procuratură sunt salarizați corespunzător gradului lor profesional, la care se adaugă o indemnizație de conducere, diferențiată după complexitatea activității fiecărei unități.
Indemnizația face parte din salariul tarifar.
Art. 6. - Încadrarea, promovarea și salarizarea notarilor de stat și experților criminaliști se fac pe trei grade profesionale și trei trepte de salarizare, potrivit principiilor prevăzute pentru judecători și procurori, conform anexelor nr. 2 și nr. 3. În aceleași condiții vor fi salarizați și notarii de stat și experții criminaliști care îndeplinesc funcții de conducere.
Art. 7. - Salarizarea personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiției și Procuratura Generală se stabilește prin asimilarea funcțiilor acestuia cu gradele profesionale ale judecătorilor și procurorilor, în raport cu pregătirea profesională și vechimea în muncă, prin ordin al ministrului justiției și, respectiv, al procurorului general.
Art. 8. - Salarizarea personalului de specialitate cu pregătire medie din unitățile de justiție, procuratură, notariatele de stat și laboratoarele de expertize criminalistică se face corespunzător claselor de salarizare din anexele nr. 1-3.
Trecerea de la o treaptă la alta se face după o perioadă de minimum 3 ani, în raport cu capacitatea profesională și comportarea în societate.
Art. 9. - Personalul de conducere și execuție, tehnic, economic, administrativ, de deservire și pază din unitățile de justiție și procuratură va fi salarizat, potrivit legii, la grupa V de ramuri din economie, gradul III de organizare a unității. Salariile muncitorilor calificați și ale șoferilor din unitățile de justiție, procuratură și laboratorul central de expertize criminalistică se stabilesc cu 5% mai mult, iar salariile celor din aparatul Ministerului Justiției și Procuraturii Generale se stabilesc cu 10% mai mult decât beneficiază în prezent potrivit legii.
Art. 10. - Toate categoriile de personal beneficiază de sporul pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate, în condițiile prevăzute de lege.
Art. 11. - Dispozițiile prezentului decret-lege se întregesc cu reglementările privind drepturile de personal prevăzute în legislația muncii.
Art. 12. - Anexele nr. 1-3 privind indicatorii funcțiilor și salariilor fac parte integrantă din prezentul decret-lege.
Art. 13. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii financiari pe anul l990 ai Ministerului Justiției și Procuraturii României în conformitate cu prevederile prezentului decret-lege.
Art. 14. - Salarizarea potrivit prezentului decret-lege se va aplica începând cu data de 1 iunie 1990.
Până la data prevăzută la alin. 1, se va asigura verificarea și selecția personalului unităților de justiție și procuratură, în scopul înlăturării persoanelor necorespunzătoare profesional sau moral, precum și recrutarea de noi specialiști, de certă valoare, în scopul realizării condițiilor pentru instituirea principiului inamovibilității.
Art. 15. - Orice dispoziții contrare prezentului decret-lege se abrogă.
Anexa Nr. 1
Indicatorul funcțiilor și salariilor din instanțele judecătorești și unitățile de procuratură valabil de la 1 iunie 1990
| Nr. crt. | Funcția | Trepte de salarizare | Studii | Vechimea minimă în specialitate | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| I | II | III | IV | V | ||||
| clase de salarizare | ||||||||
| 1. | Judecător, procuror gradul I | 38 | 39 | 40 | - | - | sup. jurid. | 14 ani în funcții de specialitate |
| 2. | Judecător, procuror gradul II | 35 | 36 | 37 | - | - | sup. jurid. | 12 ani în funcții de specialitate |
| 3. | Judecător, procuror gradul III | 32 | 33 | 34 | - | - | sup. jurid. | 8 ani în funcții de specialitate |
| 4. | Judecător, procuror gradul IV | 29 | 30 | 31 | - | - | sup. jurid. | 2 ani în funcții de specialitate |
| 5. | Judecător, procuror stagiar | 28 | 25 | - | - | - | sup. jurid. | - |
| 6. | Prim-grefier tribunal, secretar pr. procuratură județeană | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | medii | 8 ani in funcții auxiliare juridice |
| 7. | Grefier pr., secretar pr. procuratură locală și judecătorie | 15 | 17 | 19 | 21 | 23 | medii | 5 ani în funcții auxiliare juridice |
| 8. | Grefier I, secretar I | 11 | 13 | 15 | 17 | 19 | medii | 3 ani în funcții juridice auxiliare, economice sau administrative |
| 9. | Grefier II, secretar II | 10 | 12 | 14 | 16 | 29 | medii | - |
| 10. | Executor judecătoresc pr. | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | sup. jurid. | 5 ani în funcții juridice |
| ll. | Executor judecătoresc | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | sup. jurid. | 2 ani în funcții juridice |
| 12. | Executor judecătoresc pr. | 18 | 20 | 22 | 24 | 26 | medii | 6 ani în funcții economice sau administrative |
| 13. | Executor judecătoresc | 13 | 15 | 17 | 19 | 21 | medii | 2 ani în funcții economice sau administrative |
| 14. | Arhivar registrator pr. | 9 | 11 | 13 | 15 | 17 | medii | 2 ani în funcții juridice auxiliare sau administrative |
| 15. | Arhivar registrator | 8 | 10 | 12 | 14 | 16 | medii | - |
| 16. | Agent procedural | 5 | 7 | 9 | 11 | 13 | medii sau generale | - |
| 17. | Aprod | 5 | 7 | 9 | 11 | 13 | generale | - |
Notă:
a) Conducătorii unităților de justiție și procuratură județene și locale vor fi desemnați, în funcție de calitățile profesionale și organizatorice, prin ordin al ministrului justiției și procurorului general, din rândul judecătorilor și procurorilor, indiferent de gradul acestora.
b) Salarizarea funcțiilor de conducere se va face prin indemnizația de conducere care face parte din salariul tarifar, după cum urmează:
| președinte tribunal, procuror șef procuratură județeană | 500-1.200 lei |
| vicepreședinte tribunal, procuror șei adjunct | 300-900 lei |
| președinte secție tribunal, procuror șef birou | 250-800 lei |
| președinte judecătorie, procuror șef procuratură locală | 200-700 lei |
| vicepreședinte judecătorie, procuror șef adjunct procuratură locală | 200-600 lei |
c) Trecerea de la treapta de salarizare inferioară la cea superioară în cadrul gradului profesional se face după o perioadă de 3 ani, în condițiile legii.
d) Promovarea în grade profesionale se face pe bază de examen, după trecerea unei perioade minime de 4 ani în gradul inferior.
Anexa Nr. 2
Indicatorul funcțiilor și salariilor din notariatele de stat valabil de la 1 iunie 1990
Trepte de salarizare
clase de salarizare
1. Notar gr. I 35 36 37 - - sup. jurid. 12 ani vechime în funcții de specialitate
2. Notar gr. II 32 33 34 - - sup. jurid. 8 ani în funcții de specialitate
3. Notar gr. III 29 30 31 - - sup. jurid. 2 ani în funcții de specialitate
4. Notar stagiar 22 23 - - - sup. jurid. -
5. Secretar pr. 16 13 20 22 24 medii 8 ani în funcții economice auxiliare, juridice sau administrative
6. Secretar I 11 13 15 17 19 medii 4 ani în funcții economice sau administrative
7. Secretar II 10 12 14 16 18 medii -
8. Conducător carte funciară 11 13 15 17 19 medii 4 ani în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative
9. Șef serviciu traduceri 28 29 30 31 sup. universitare 10 ani în funcții de specialitate
10. Traducător principal 26 27 28 29 30 sup. universitare 8 ani în funcții de specialitate
11. Traducător 24 25 26 27 28 sup. universitare 4 ani în funcții de specialitate
12 Arhivar principal 6 8 10 12 medii S ani în funcții administrative
13 Aprod 5 7 9 11 13 școală generală -
Notă:
a) Șefii notariatelor de stat județene și locale, precum și notarii șefi adjuncți, vor fi desemnați prin ordin al ministrului justiției, din rândul notarilor, indiferent de gradul profesional, în funcție de calitățile profesionale și organizatorice ale acestora
b) indemnizațiile de conducere în notariatele de stat sunt următoarele:
- notar șef 300-800 lei
- notar șef adjunct 200-700 lei
Anexa nr. 3
Indicatorul funcțiilor și salariilor din laboratoarele de expertize criminalistică valabil dela l iunie 1990
Trepte de salarizare
clase de salarizare
1. Expert criminalist gr l 35 36 37 - - șup juriu 12 ani în funcții de specialitate
2. Expert criminalist gr. II 32 33 34 - - șup juriu 10 ani în funcții de specialitate
3. Expert criminalist gr. III 29 30 31 - - șup juriu 6 ani în funcții de specialitate
4. Tehnician principal 22 23 24 25 26 medii 8 ani în funcții de tehnice specialitate
5. Tehnician 20 21 22 23 24 medii 4 ani în funcții de tehnice specialitate
Notă:
a) Șeful Laboratorului central de expertize criminalistice și șeful adjunct, precum și cei de lalaboratoarele interjudețene, vor fi desemnați în funcție de calitățile profesionale și organizatorice, prin ordin al ministrului justiției, din rândul experților criminaliști cu studii superioare juridice
b) În situația în care natura expertizelor criminalistice impune și altă pregătire decât cea juridică, pot fi încadrate și alte persoane cu pregătire superioară tehnică, cu aceleași condiții de vechime în specialitate
c) indemnizațiile de conducere pentru funcțiile prevăzute la lit a) vor fi cuprinse între:
- 300 - 800 lei pentru șefii laboratoarelor de expertize criminalistice;
- 200 - 700 lei pentru adjuncții acestora
d)Trecerea de la treapta inferioară la cea superioară de salarizare se face din 3 în 3 ani, iar trecerea în grade profesionale din 4 în 4 ani, pe bază de examen
Decret-lege privind organizarea activității de informare și documentare în scopul valorificării intensive a surselor de informare, al accelerării circulației informațiilor și creșterii eficienței întregii activități de informare și documentare
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. 1 - Pe data prezentului decret-lege se organizează Sistemul Național de Informare și Documentare care funcționează pe baza autonomiei unităților care îl compun, prin cooperarea și colaborarea între acestea, pentru realizarea următoarelor obiective principale:
a) formularea și implementarea unei politici naționale în domeniul informării și documentații, care să pună în legătură cerințele de informare ale diverselor categorii de beneficiari, persoane fizice și juridice, cu sursele de informare corespunzătoare acestor cerințe și să asigure achiziționarea și valorificarea în țară a acestor surse;
b) asigurarea accesului liber și operativ al tuturor factoiilor interesați la informațiile de semnalare și la materialele documentare semnalate, prin promovarea la scară națională a programelor privind controlul bibliografic internațional, accesul la publicații și la documentele de arhivă;
c) valorificarea surselor de informare, pe baza principiului prelucrării unice și unitare și utilizării multiple a informațiilor din toate domeniile;
d) asigurarea compatibilității tehnice și metodologice între serviciile specializate de informare și documentare, în scopul facilității schimbului de informații atât pe plan intern, cât și în cadrul relațiilor externe;
e) promovarea pe scară largă a colaborării internaționale în domeniul informării și documentării, în scopul intensificării schimbului de publicații și informații, inclusiv prin intermediul rețelelor automatizate de schimb internațional de date și informații;
f) constituirea de bănci și baze de date de interes național pe domenii de cunoștințe, respectiv tipuri de documente, precum și bănci de date specifice diferitelor activități, în scopul formării unei rețele naționale de informare și documentare automatizate pentru accesul direct la informație.
Art. 2 - Sistemul Național de Informare și Documentare include:
- Institutul Național de Informare și Documentare și alte unități de informare și documentare care desfășoara activități de nivel național, cum Sunt Institutul român de standizare, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, Arhivele Statului, Biblioteca centrală de stat, Biblioteca Academiei, Biblioteca centrală universitară din București, Muzeul național;
- unitățile specializate de informare și documentare, cu sau fără personalitate juridică - la nivel de ramura sau domeniu de activitate - centre sau oficii de informare și documentare ale ministerelor și unități asimilate acestora;
- unități de informare și documentare la nivel teritorial, cum sunt biblioteci, arhive, muzee;
- compartimente distincte de informare și documentare, cum sunt sectoare, servicii, birouri, biblioteci din unitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, din unitățile de învățământ sau din unitățile economice și social-culturale.
Activitatea de informare și documentare se poate desfășura și de alte unități decât cele prevăzute la alin.1, precum și de persoanele fizice.
Art. 3 - Institutul Național de Informare și Documentare se reorganizează și va funcționa în subordinea Guvenului României.
Atribuțiile și structura organizatorică a Institutului Național de Informare și Documentare, precum și salarizarea personalului și a centrelor de informare documentară se stabilesc prin hotărâre a guvernului.
Art. 4 -Pentru fundamentarea și elaborarea programelor care decurg din obiectivele Sistemului Național de Informare și Documentare și stabilirea măsurilor privind strategia realizării acestora se constituie Consiliul științific al Sistemului Național de Informare și Documentare din care fac parte reprezentanți ai ministerelor și organelor centrale, Academiei Române și academiilor de științe, personalități marcante din unitățile de informare și documentare, biblioteci, unități de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, din instituții de învățământ și cultură și unități economice. Consiliul funcționează la Institutul Național de Informare și Documentare.
Modul de organizare și funcționare al consiliului științific se stabilește prin regulament aprobat de Guvernul României.
Art. 5 - Ministerele și celelalte organe centrale și locale, Academia Română și academiile de științe înființează și stabilesc atribuțiile și structura de organizare și modul de finanțare, de la bugetul de stat sau prin autofinanțare, a unităților de informare și documentare din ramura sau domeniul lor de activitate, cu acordul Consiliului științific al Sistemului Național de Informare și Documentare.
Art. 6 - Unitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, instituțiile de învățământ, unitățile economice și social-culturale pot organiza activități de informare și documentare în compartimente distincte, cu mijloace financiare proprii, în funcție de interesele, posibilitățile și necesitățile lor.
Art. 7 - Activitatea de informare și documentare se desfășoară pe bază de contracte, comenzi, abonamente sau alte forme convenite cu beneficiarii din țară sau din străinătate - persoane juridice sau fizice - pe bază de tarife stabilite prin acordul părților.
Unitățile de informare și documentare cu personalitate juridică ce funcționează pe baza autofinanțarii hotărăsc de sine stătător asupra modului de utilizare a fondurilor financiare obținute pe această bază.
Art. 8 - Cheltuielile efectuate de unitățile cu autofinanțare pentru funcționarea bibliotecii publice specializate, dezvoltarea fondului documentar, procurarea de utilaje și echipamente de calcul se suportă de la bugetul de stat.
Art. 9 - Decretul nr. 138/1974 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile de informare documentară, H C M nr. 1598/1974 pentru aplicarea Decretului nr. 138/1974, precum și orice alte dispoziții contrare prezentului decret-lege, se abrogă.
Decret-lege privind instituirea „Timbrului cinematografie”
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. 1 - Se instituie, începând cu data adoptării prezentului decret-lege, „Timbrul cinematografie” de 0,50 lei.
Timbrul prevăzut la alin 1 se va aplica pe fiecare bilet vândut la toate spectacolele cinematografice din țară și este inclus în prețul de vânzare al biletului.
Art. 2 - Centrul Național al Cinematografiei va asigura luarea măsurilor de aplicare a prezentului decret-lege și, după punerea la dispoziția Uniunii cineaștilor din România a sumelor necesare pentru completarea celorlalte surse statutare de finanțare a acestei uniuni în limita a cel mult 50 milioane lei, va vărsa diferența la bugetul de stat.
Ministerul Finanțelor va aloca sumele primite potrivit alin 1 pentru subvenționarea unor acțiuni legate de dezvoltarea cinematografiei.
Decret-lege privind autorizarea funcționării în condiții de autonomie a Secției Naționale Române a Uniunii Medicale Balcanice
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. 1 - Se autoriză funcționarea Secției Naționale Române a Uniunii Medicale Balcanice ca persoană juridică, cu sediul în București.
Art. 2 - Secția Națională Română a Uniunii Medicale Balcanice se bucură de deplină autonomie organizatorică, funcțională, economică și financiară.
Modul de organizare și funcționare a Secției Române a Uniunii Medicale Balcanice se stabilește prin statutul propriu aprobat de către adunarea generală a membrilor săi.
Art. 3 - Pentru sprijinirea activității Secției Naționale Române a Uniunii Medicale Balcanice se aprobă de la bugetul statului o subvenție anuală în vederea acoperirii cheltuielilor ce depășesc veniturile proprii și a plății cotizației către Secretariatul General Internațional al Uniunii Medicale Balcanice.
Art. 4. - Se autoriză ca Secretariatul General Intenațional al Uniunii Medicale Balcanice să aibă sediul în municipiul București.
Art. 5 - Pe data prezentului decret-lege se abrogă Dispoziția Consiliului de Miniștri nr. 1335 din 31 decembrie 1962, precum și orice alte dispoziții contrare.
Hotarâri ale guvernului
Hotarârea privind înființarea Direcției de comerț exterior din cadrul Centralei de turism 0.N.T. „Litoral”
Guvernul României hotărăște:
Art 1. - Se înființează Direcția de comerț exterior în cadrul Centralei de turism ONT „Litoral” din subordinea Ministerului Turismului.
Art 2. - Obiectul de activitate al Direcției de comerț exterior din cadrul Centralei de turism O.N.T. ,,Litoral”, pentru baza materială a centralei, îl constituie negocierea, încheierea și derularea contractelor externe pentru prestarea de servicii turistice, de cazare, masă, vânzări pe valută și alte prestații turistice pentru cetățenii străini.
Direcția nou înființată preia activitatea desfășurată în acest domeniu de la Întreprinderea de turism internațional O.N.T. „Carpați” București.
Art. 3. - Contractele externe de turism încheiate pentru anul 1990 se vor derula de către Întreprinderea de turism intemațional O.N.T. „Carpați” București, în colaborare cu Centrala de turism O.N.T. ,,Litoral”.
Activitatea de negociere și încheiere de noi contracte se va realiza de către Direcția de Comerț exterior din cadrul Centralei de turism O.N.T.,,Litoral”.
Art. 4. - Operațiunile de comerț exterior în domeniul turismului internațional ne se vor realiza de către Direcția de comerț exterior din cadrul Centralei de turism O.N.T. „Litoral” se autoriză, încheie și derulează conform legislației în vigoare.
Art. 5. - Structura organizatorică a Centralei de turism O.N.T. „Litoral” se completează cu Direcția de comerț exterior, coordonată de un director. Direcția va funcționa cu un număr maxim de 25 posturi, iar compartimentele funcționale ale acesteia vor fi aprobate de Ministerul Turisrnului, conform prevederilor legale.