Monitorul Oficial 171/1993

Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::0171 - Partea I - Joi, 22 iulie year::1993

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind acordarea unor burse de studii, doctorat și specializare, precum și alte forme de sprijin material pentru tineri români din Republica Moldova și Ucraina primiți la studii în România

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În scopul formării în România a unor cadre din Republica Moldova, se acordă de către Ministerul Învățământului din România, pentru tineri români din Republica Moldova, în anul școlar și universitar 1993/1994, un număr de burse, astfel:

• 975 burse pentru învățământul preuniversitar;
• 975 burse pentru învățământul superior (studii complete sau parțiale);
• 100 burse pentru doctorat - forma cu frecvență;
• 100 burse pentru doctorat - forma fără frecvență;
• 300 luni bursă pentru studii de specializare cu durata de la o lună la 9 luni.

Art. 2. - În același scop, pentru ca tineri români din Ucraina să poată studia în România, se acordă de către Ministerul Învățământului din România, pentru anul școlar și universitar 1993/1994, un număr de burse, astfel:

• 100 burse pentru învățământul preuniversitar;
• 250 burse pentru învățământul superior (studii complete sau parțiale);
• 10 burse pentru doctorat - forma cu frecvență;
• 10 burse pentru doctorat - forma fără frecvență;
• 50 luni bursă pentru studii de specializare cu durata de la o lună la 9 luni.

Art. 3. - Se acordă pentru toți elevii și studenții bursieri din Republica Moldova și Ucraina primiți la studii în România:

• cazare gratuită în internate sau cămine studențești;
• transport gratuit în vacanțe, de la locul de studiu până la punctul de frontieră și retur, pe ruta cea mai scurtă, cu tren clasa a II-a sau cu autobuzele unităților cu capital de stat;
• transport gratuit pe mijloacele de transport în comun.

Cheltuielile cu asigurarea transportului gratuit se suportă de Ministerul Învățământului.

Art. 4. - Copiii bursierilor pot frecventa gratuit creșe, grădinițe sau școli generale.

Art. 5. - Bursele pentru elevii și studenții din Republica Moldova și Ucraina, primiți la studii în România, sunt stabilite în cuantumul prevăzut în anexă.

Art. 6. - Suplimentar, dacă alte ministere sau instituții vor oferi burse în afara celor prevăzute la art. 1 și 2, acestea se vor acorda cu avizul Ministerului Învățământului din România, ținându-se cont de capacitatea de școlarizare a instituțiilor de învățământ din România în anul școlar și universitar 1993/1994.

Art. 7. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul școlar 1993/1994, fondurile bugetare urmând a se asigura potrivit legii.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 16 iunie 1993 | Nr. 277.

Contrasemnează: Ministrul învățământului, Liviu Maior Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexă

Cuantumul
burselor atribuite elevilor și studenților din Republica Moldova și Ucraina

1. Învățământ preuniversitar

Burse pentru elevi: 10.830 lei/lună

2. Învățământ superior

a) Burse pentru studenți: 13.140 lei/lună

b) Burse pentru studii postuniversitare, specializare sau doctorat: 16.420 lei/lună

Cuantumul burselor se va modifica corespunzător prevederilor legale privitoare la indexare.

Hotărâre privind unele măsuri referitoare la desfășurarea învățământului în anul școlar (universitar) 1993/1994

Guvernul României hotărăște:

Capitolul I

Măsuri privind sistemul de învățământ

Art. 1. - În anul școlar 1993/1994, sistemul de învățământ din România cuprinde:

• învățământul preșcolar;
• învățământul primar, cu clasele I-IV;
• învățământul gimnazial, cu clasele V-VIII;
• învățământul liceal, cu clasele IX-XII, respectiv IX-XIII;
• învățământul profesional, cu anii I-III sau I-IV;
• învățământul complementar sau de ucenici, cu anii I-II;
• învățământul tehnic de maiștri, cu anii I-II sau I-III;
• învățământul postliceal de specialitate, cu anii I-II sau I-III;
• învățământul superior, cu anii I-VII;
• învățământul postuniversitar;
• doctorat;
• alte forme de perfecționare.

Secțiunea 1

Învățământul preșcolar

Art. 2. - Învățământul preșcolar se organizează pentru copii în vârstă de 3-6 (7) ani și se realizează prin grădinițe cu program normal, cu program prelungit, cu program săptămânal sau prin grădinițe speciale pentru copii cu deficiențe (handicap).

Grădinițele se înființează de către inspectoratele școlare. Agenții economici și alte persoane juridice, precum și persoanele fizice pot înființa și finanța grădinițe cu acordul inspectoratelor școlare, conform metodologiei elaborate de Ministerul Învățământului.

Grădinițele se organizează cu cel puțin o grupă de copii din aceeași localitate sau din localități rurale apropiate.

Activitățile în grădinițe se desfășoară pe grupe de copii.

Grupa se constituie din 20 copii, dar nu mai puțin de 15 copii. La grădinițele speciale pentru copii cu deficiențe, organizate de Ministerul Învățământului, grupa se constituie, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii și nu mai puțin de 6 copii. Pentru copii cu deficiențe asociate sau severe, grupa se constituie din 4-8 copii.

Pentru fiecare grupă de preșcolari se încadrează câte o educatoare, iar la grădinițele cu program prelungit, săptămânal și la cele speciale pentru copii cu deficiențe se încadrează încă o educatoare la fiecare grupă pentru tura de după-amiază.

La grădinițele cu program săptămânal se încadrează încă o educatoare la fiecare două posturi. La grădinițele speciale pentru copii cu deficiențe se încadrează câte o educatoare la fiecare grupă pentru desfășurarea activității cu copii în zilele libere.

Art. 3. - Pentru copiii orfani, fără susținători legali sau proveniți din familii dezmembrate, inspectoratele școlare organizează case de copii preșcolari.

Activitatea în casele de copii preșcolari se desfășoară pe grupe constituite, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii și nu mai puțin de 8 copii.

Încadrarea cu educatoare la aceste unități se face conform reglementărilor prevăzute în art. 8.

Art. 4. - În cadrul învățământului preșcolar se pot organiza grădinițe sau grupe de învățământ alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Acestea funcționează în baza metodologiei elaborate de Ministerul Învățământului.

Secțiunea 2

Învățământul primar și gimnazial

Art. 5. - Învățământul primar se organizează ca învățământ de zi și funcționează cu clasele I-IV, de regulă cu program de dimineață.

În clasa I a învățământului primar sunt cuprinși, de regulă, copiii care au împlinit vârsta de 6(7) ani până la data începerii anului școlar.

Art. 6. - În funcție de mărimea populației școlare, de gradul de dispersare a localităților și de baza materială existentă, învățământul primar funcționează în școli cu clasele I-IV, I-VIII sau în licee.

În învățământul primar, clasa de început se constituie din 24 elevi, dar nu mai puțin de 10 elevi.

Clasele a II-a, a III-a și a IV-a vor funcționa cu efectivele din anul școlar precedent.

În localitățile izolate sau cu efective mici de elevi se organizează școli cu clasele I-IV cu predare simultană, dacă există cel puțin 4 elevi de vârsta acestor clase și dacă au fost cuprinși în școală toți copiii de vârsta claselor I-IV din localitatea respectivă.

Desfășurarea procesului de învățământ se asigură de către:

• un învățător pentru 4-20 elevi;
• doi învățători pentru 21-40 elevi, de regulă unul la clasele I și a III-a, iar al doilea la clasele a II-a și a IV-a;
• trei învățători pentru 41-60 elevi;
• pentru învățători pentru un număr de peste 60 elevi.

Art. 7. - Învățământul gimnazial se organizează ca învățământ de zi și fără frecvență, cu clasele V-VIII.

În învățământul gimnazial, clasa de început, a V-a, va fi constituită cu efectivele existente în clasele a IV-a din anul școlar 1992/1993, dar nu mai puțin de 18 elevi.

Art. 8. - În comunele și satele în care funcționează numai școli cu predare în limbi ale minorităților naționale trebuie să se organizeze clase cu predare în limba română, chiar dacă numărul elevilor este mai mic de 10.

Art. 9. - În cazul învățământului primar și gimnazial, pentru copiii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza școli cu clasele I-VIII (sau clase) cu program integrat sau suplimentar de artă (muzică, plastică, coregrafie) și școli (sau clase) cu program sportiv.

Școlile sau clasele cu program suplimentar de artă își desfășoară activitatea pe grupe sau individual. Pentru elevii claselor I-IV se pot constitui și grupe mixte. Numărul de elevi din care se constituie o grupă și organizarea activității în aceste grupe se stabilesc prin norme, la începutul anului școlar, de către Ministerul Învățământului.

Școlile cu program sportiv se organizează pe ramuri sportive. Clasele cu acest program se pot organiza și în cadrul altor școli cu clasele I-VIII.

Clasele de început, I și a V-a, din școlile cu program de muzică, arte plastice și coregrafie, precum și din școlile cu program sportiv se constituie din 24-36 elevi. Activitatea de specialitate din aceste școli se desfășoară pe clase, pe grupe sau individual.

Numărul de elevi din care se constituie o grupă se stabilește prin norme, la începutul anului școlar, de către Ministerul Învățământului, în funcție de specificul activității.

Art. 10. - Pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, cu aptitudini pentru sport, funcționează cluburi sportive școlare. Elevii acestor cluburi sunt selecționați din toate clasele diferitelor școli unde se realizează pregătirea de bază.

Cluburile sportive școlare pot funcționa ca unități independente sau în cadrul unor școli și licee.

În cadrul cluburilor sportive școlare activitatea se organizează pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de către Ministerul Învățământului.

Art. 11. - În învățământul primar și gimnazial se pot organiza clase cu predare intensivă a unei limbi moderne sau clase cu învățământ alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Înființarea claselor, numărul elevilor, planurile și programele de învățământ, precum și modul de funcționare a claselor se aprobă, la începutul anului școlar, de către Ministerul Învățământului.

Art. 12. - Pentru copiii cu deficiențe se organizează, de către Ministerul Învățământului, școli cu clasele I-VIII.

Pentru copiii orfani, fără susținători legali sau proveniți din familii dezmembrate, se organizează case de copii școlari, în cadrul cărora pot funcționa și unități de învățământ.

În școlile pentru copii cu deficiențe, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi și nu mai puțin de 8 elevi. Pentru copiii cu deficiențe asociate sau severe clasele se constituie din 4-8 elevi.

La casele de copii școlari care funcționează împreună cu școli speciale pentru copii cu deficiențe, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi și nu mai puțin de 8 elevi. La casele de copii școlari grupele se constituie din 15 copii.

Art. 13. - Pentru a oferi copiilor și elevilor posibilitatea de a desfășura activități extrașcolare, funcționează, ca instituții specializate subordonate inspectoratelor școlare, cluburi ale copiilor și elevilor și administrații permanente ale taberelor școlare.

Activitatea în aceste instituții se desfășoară pe baza metodologiei stabilite de Ministerul Învățământului.

Art. 14. - Învățământul preșcolar, primar și gimnazial se desfășoară pe baza planurilor de învățământ și a programelor școlare, unitare, elaborate de Ministerul Învățământului.

Art. 15. - Școlile primare și gimnaziale se înființează de către inspectoratele școlare, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 16. - Absolvenților învățământului gimnazial li se eliberează „Certificatul de absolvire a 8 clase".

Secțiunea 3

Învățământul liceal

Art. 17. - Învățământul liceal se organizează prin licee, școli normale și seminarii teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII, ca învățământ de zi, seral sau fără frecvență.

Liceele, inclusiv școlile normale și seminariile teologice liceale, se înființează de Ministerul Învățământului, la propunerea inspectoratelor școlare, a cultelor sau a ministerelor interesate.

Art. 18. - Învățământul liceal se organizează și funcționează cu următoarele tipuri:

• licee teoretice;
• licee industriale;
• licee agricole;
• licee silvice;
• licee economice și administrative;
• licee de informatică;
• licee de metrologie;
• școli normale;
• licee de artă;
• licee cu program sportiv;
• licee militare;
• seminarii teologice liceale.

Art. 19. - Liceele teoretice se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi sau fără frecvență și cu clasele IX-XIII învățământ seral, în profilurile: real și umanist.

Școlile normale se organizează cu clasele IX-XIII învățământ de zi.

Liceele industriale, agricole, silvice, economice și administrative, de artă, cu program sportiv, de informatică și de metrologie se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi.

Liceele industriale, agricole, economice și administrative pot fi organizate și cu învățământ seral cu clasele IX-XIII.

Liceele militare se organizează de Ministerul Apărării Naționale și de Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de învățământ și a programelor școlare avizate de Ministerul Învățământului.

Seminariile teologice liceale se înființează, la propunerea cultelor, de Ministerul Învățământului, cu acordul Secretariatului de Stat pentru Culte și cu respectarea legislației școlare în vigoare. Planurile de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de cultură generală, vor fi avizate de Ministerul Învățământului.

În cadrul învățământului liceal se pot organiza clase cu predare intensivă a unei limbi străine și clase bilingve. Înființarea acestor clase se va face la propunerea inspectoratelor școlare și cu aprobarea Ministerului Învățământului. Planurile și programele pentru clasele intensive și bilingve se stabilesc de Ministerul Învățământului, la începutul anului școlar.

Art. 20. - În învățământul liceal, clasa de început a IX-a se constituie, în medie, din 30 elevi, fără a depăși 35 elevi, dar nu mai puțin de 18 elevi.

În liceele de artă și în cele cu program sportiv, clasa de început a IX-a se constituie din 24-36 elevi.

Art. 21. - Admiterea în clasa a IX-a în învățământul liceal se face prin concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. La concursul de admitere pot participa absolvenți ai învățământului gimnazial.

Art. 22. - Promovații ultimei clase de la toate tipurile de liceu pot susține examenul de bacalaureat. Diploma de bacalaureat pentru toate tipurile de învățământ liceal conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învățământul superior, în învățământul postliceal de specialitate sau să ocupe funcții pentru care se cer studii liceale-medii.

Art. 23. - Absolvenții învățământului liceal care, din diverse motive, în termenul prevăzut de regulament, nu s-au prezentat sau nu au promovat examenul de bacalaureat vor primi certificate de absolvire, care le conferă dreptul să ocupe funcții pentru care se cer studii liceale-medii.

Art. 24. - Absolvenții liceelor industriale, agricole, silvice, economice și administrative, sanitare, de informatică, de metrologie, de artă și ai seminariilor teologice pot obține atestat profesional, în condițiile stabilite prin norme aprobate de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Atestatul confirmă că absolventul a făcut pregătire de specialitate și profesională într-o meserie.

Secțiunea 4

Învățământul profesional, complementar sau de ucenici

Art. 25. - Învățământul profesional se realizează prin școli profesionale cu durata de 3-4 ani, învățământ de zi, potrivit nomenclatorului de pregătire. Școlile profesionale se organizează prin Ministerul Învățământului de inspectoratele școlare, ministere, alte organe centrale, societăți comerciale, regii autonome, precum și de consilii locale. Aceste școli pot funcționa de sine stătător. Când sunt organizate împreună cu licee, școli tehnice de maiștri sau școli postliceale de specialitate, se constituie grupuri școlare cu conducere unică.

Prin procesul de învățământ organizat în aceste școli se asigură pregătirea profesională, instruirea practică, precum și o pregătire generală, în conformitate cu planurile și programele de învățământ stabilite de Ministerul Învățământului, împreună cu ministerele de resort.

În învățământul profesional, clasa de început, anul I, se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi.

Art. 26. - Admiterea în școlile profesionale se face pe bază de concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. La concursul de admitere pot participa numai absolvenți ai învățământului gimnazial.

Art. 27. - La școlile profesionale studiile se încheie prin examen de absolvire. Promovații acestui examen primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul să exercite meseria în care s-au pregătit.

Art. 28. - Învățământul complementar sau de ucenici se organizează prin Ministerul Învățământului de către organele administrației locale, respectiv de către agenții economici, pentru promovații clasei a VIII-a gimnaziale, care nu au fost cuprinși în învățământul liceal sau profesional.

Învățământul complementar sau de ucenici se organizează ca învățământ de zi cu durata de 2 ani. Clasa de început se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acesta poate funcționa în cadrul grupurilor școlare, liceelor, școlilor profesionale sau școlilor cu clasele I-VIII.

În cadrul învățământului complementar sau de ucenici se asigură pregătirea generală, precum și pregătirea profesională și instruirea practică într-o meserie corespunzătoare nevoilor locale din cooperație, prestări de servicii, inițiativă particulară și din alte sectoare.

Art. 29. - Meseriile în care se pregătesc elevii prin învățământul complementar sau de ucenici sunt stabilite dintre meseriile prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare, care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregătire prin licee sau școli profesionale.

Art. 30. - Încheierea studiilor învățământului complementar sau de ucenici se face prin examen de absolvire.

Absolvenții primesc diploma de absolvire, care le dă dreptul să exercite meseria în care au fost pregătiți.

Art. 31. - Absolvenții învățământului complementar sau de ucenici, precum și cei ai învățământului profesional, din promoția 1993, pot continua studiile în învățământul liceal, conform normelor stabilite de către Ministerul Învățământului.

Secțiunea 5

Învățământul tehnic de maiștri

Art. 32. - Învățământul tehnic de maiștri se organizează, prin Ministerul Învățământului, la solicitarea ministerelor interesate și a agenților economici, prin școli tehnice de maiștri cu o durată de 1½-2 ani, cursuri de zi, sau 2-3 ani, cursuri serale, conform nomenclatorului de pregătire.

Art. 33. - Clasa de început la școlile tehnice de maiștri se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Aceasta se organizează în cadrul grupurilor școlare.

Art. 34. - Concursul și condițiile de admitere, precum și examenul de absolvire în școlile tehnice de maiștri se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului în colaborare cu ministerele interesate.

Absolvenții școlilor tehnice de maiștri primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul de a profesa în specialitatea respectivă.

Secțiunea 6

Învățământul postliceal de specialitate

Art. 35. - Învățământul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani și se realizează în școli postliceale de specialitate, organizate de Ministerul Învățământului, la propunerea ministerelor, a altor organe centrale, a departamentelor economice, sau a agenților economici. În aceste școli pot fi școlarizați absolvenți de liceu, cu diplomă de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural și sanitar, conform nomenclatorului de pregătire.

Școlile postliceale de specialitate se organizează ca învățământ de zi și seral în cadrul grupurilor școlare sau împreună cu unitățile de învățământ liceal, având conducere unică.

Art. 36. - Clasa de început la școlile postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi.

Art. 37. - Admiterea în școlile postliceale de specialitate și examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățământului.

Absolvenții primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul să profeseze în specialitatea absolvită.

Secțiunea 7

Învățământul superior

Art. 38. - Învățământul superior este organizat în: universități, academii, institute, iar în cadrul acestora, pe facultăți, școli de studii postuniversitare, colegii și secții de specializare.

Instituțiile de învățământ superior se înființează prin hotărâre guvernamentală, iar facultățile, colegiile și secțiile de specializare, prin ordin al ministrului învățământului.

Art. 39. - Învățământul superior este o continuare, în sistem deschis, a pregătirii realizate de învățământul liceal.

Învățământul superior cuprinde:

• învățământul de nivel universitar;
• învățământul postuniversitar.

Învățământul de nivel universitar cuprinde:

• învățământul universitar de scurtă durată - colegii universitare (2-3 ani);
• învățământul universitar de lungă durată (4-6 ani);
• învățământul universitar de studii aprofundate (1-2 ani).

Învățământul postuniversitar este organizat în:

• învățământ postuniversitar de specializare;
• cursuri postuniversitare (1-12 luni);
• școli de studii postuniversitare (1½-2 ani);
• doctorat.

Art. 40. - Învățământul universitar de scurtă durată este organizat în paralel sau cu trunchi comun (primii 2 ani de studii) cu învățământul de lungă durată și este destinat a pregăti specialiști de execuție superiori, intermediari personalului cu studii medii și profesionale și celui cu studii superioare de lungă durată.

Învățământul superior de lungă durată pregătește specialiști de execuție și concepție.

Durata studiilor la învățământul de scurtă durată este de 2-3 ani, la învățământul de lungă durată de 4-6 ani, iar pentru studii aprofundate, de 1-2 ani.

Formele învățământului de nivel universitar sunt: învățământ de zi, seral și fără frecvență. Durata studiilor la învățământul seral și fără frecvență este cu un an mai mare decât la învățământul de zi.

Art. 41. - Începând cu anul universitar 1993-1994, învățământul de nivel universitar va fi organizat pe cicluri:

a) Pentru învățământul superior economic:

• ciclul I va cuprinde, la învățământul de zi studenții din anii I și II de studii, disciplinele din planurile de învățământ fiind comune pe fiecare modul specific, atât pentru forma lungă de învățământ, cât și pentru forma scurtă;
• ciclul II va fi organizat separat pentru forma lungă de învățământ și, respectiv, pentru forma scurtă (colegii universitare), activitatea desfășurându-se pe specializările cuprinse în structura instituției de învățământ superior, aprobată prin ordin al ministrului învățământului. Separarea studenților după ciclul I, pentru continuarea studiilor la forma lungă de învățământ sau la forma scurtă de învățământ (colegii universitare), se va face prin examen. Ciclul II va cuprinde, pentru învățământul de zi, la forma lungă de învățământ, studenții din anii III și IV (2 ani), iar la forma scurtă de învățământ (colegii universitare), studenții din anul III (1 an);
• ciclul III va fi organizat ca învățământ de studii aprofundate cu durata de un an, numai la învățământul de zi, și va putea fi urmat pe bază de examen, numai de absolvenții cu diplomă ai ciclului II de la forma lungă de învățământ, cu rezultate foarte bune profesionale și științifice;

Pentru învățământul seral și fără frecvență, durata studiilor se va prelungi cu un an; aceste forme de învățământ nu se organizează pentru ciclul III.

Admiterea în învățământul superior economic se va face prin concurs unic, atât pentru forma lungă de învățământ cât și pentru forma scurtă (colegii universitare).

b) Pentru celelalte domenii ale învățământului superior (tehnic, arhitectură, agricol, universitar, științe juridice, medical, artă), școlarizarea la forma scurtă de învățământ - acolo unde va fi organizată - se va desfășura după sistemul prezentat pentru învățământul economic la lit. a) sau separat (în paralel) de forma lungă de învățământ. Admiterea în acest din urmă caz se va face prin concurs organizat distinct pentru fiecare formă de învățământ (lungă sau scurtă). Și pentru aceste domenii ale învățământului se va organiza, numai la învățământul de zi, ciclul de studii aprofundate (internat pentru domeniul medical), care poate fi urmat, pe bază de examen, de către absolvenții cu diplomă de la forma lungă de învățământ, cu rezultate foarte bune profesionale și științifice;

c) Pentru învățământul superior tehnic și agronomic (cu excepția profilului Medicină veterinară), forma lungă de învățământ va fi organizată pe cicluri:

• ciclul I va cuprinde studenții din anul I și II de studii, disciplinele din planurile de învățământ fiind comune pe profil în cadrul aceleiași instituții de învățământ superior;
• ciclul II va cuprinde studenții din anii III, IV și V de studii, activitatea desfășurându-se pe specializările prevăzute în structura instituției de învățământ superior aprobată prin ordin al ministrului învățământului;
• ciclul III va fi organizat ca învățământ de studii aprofundate cu durata de un an.

Art. 42. - Admiterea în ciclul II și, respectiv, ciclul III de învățământ se va face prin concurs.

Art. 43. - Începând cu seriile de absolvenți 1993/1994, finalizarea studiilor superioare va consta din susținerea lucrării (proiectului) de diplomă și a 2-3 examene:

• la învățământul de scurtă durată: o disciplină fundamentală sau de bază și o disciplină de specialitate;
• la învățământul de lungă durată: o disciplină fundamentală sau de bază și două discipline de specialitate.

Disciplinele și tematica de examen vor fi stabilite de conducerile instituțiilor de învățământ superior în conformitate cu planurile și programele de învățământ după care au studiat absolvenții.

Art. 44. - Absolvenților învățământului superior de scurtă durată li se eliberează "Diploma de absolvire".

Absolvenților învățământului superior de lungă durată li se eliberează "Diploma de licență", iar absolvenților învățământului universitar de studii aprofundate li se eliberează "Diploma de studii aprofundate".

Art. 45. - Persoanele posesoare ale diplomelor de licență care au absolvit seminarul pedagogic pot funcționa ca profesori în învățământul preuniversitar.

Art. 46. - Începând cu anul universitar 1993/1994, instituțiile de învățământ superior de stat pot școlariza studenți în anul I de studii peste numărul de locuri aprobat anual. Numărul maxim de locuri care depășește pe cel aprobat se stabilește de Ministerul Învățământului, la propunerea fiecărei instituții de învățământ superior.

Ocuparea locurilor stabilite peste numărul de locuri aprobat se face prin concurs de admitere, în ordine descrescătoare a mediilor, cu condiția obținerii cel puțin a mediei 5.

Art. 47. - Studenții admiși peste numărul de locuri aprobat suportă taxa de studiu. Cuantumul taxei trebuie să acopere toate cheltuielile de instruire a acestora, inclusiv salariile cadrelor didactice și ale personalului auxiliar și de servire.

Cuantumul taxei de studiu și modalitățile de plată se aprobă de Ministerul Învățământului, la propunerea fiecărei instituții de învățământ superior, și sunt făcute publice în timp util.

Art. 48. - Sumele încasate din taxa de studiu reprezintă surse de venit la fondul special pentru învățământ.

Art. 49. - Taxa de studiu este calculată pentru întregul an universitar (10 luni). Studentul care a fost admis cu taxă de studiu și care se retrage din învățământ în timpul anului universitar suportă taxa de studiu calculată de la începutul anului universitar, inclusiv luna în care s-a retras.

Art. 50. - Studenții admiși cu taxă de studiu nu beneficiază de burse sau alte forme de sprijin material și nici de ajutoare sociale de stat, nu pot revendica locuri de cazare în căminele studențești și nu pot fi trecuți, până la absolvirea studiilor, în categoria studenților școlarizați fără taxe de studiu.

Art. 51. - Învățământul postuniversitar este organizat în instituțiile de învățământ superior pe două forme, cu și fără frecvență. Specializările la care se organizează învățământul postuniversitar se stabilesc de Ministerul Învățământului, la solicitarea beneficiarilor și la propunerea instituțiilor de învățământ superior.

Art. 52. - Doctoratul constituie forma superioară a pregătirii profesional-științifice a specialiștilor în diferite ramuri ale științei, tehnicii și culturii.

Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfășurarea activităților în perioada stagiului de pregătire a doctoranzilor și procedura de susținere a tezelor în vederea obținerii titlului științific de doctor se stabilesc de către Ministerul Învățământului.

Secțiunea 8

Învățământul și educația pentru persoane cu probleme (cerințe) speciale

Art. 53. - Educația și școlarizarea specială (adaptată) se organizează pentru persoane cu probleme deosebite care constituie dezavantaje pentru integrarea lor școlară, profesională și socială. Acestea sunt destinate copiilor de vârstă preșcolară, elevilor și studenților care prezintă diferite deficiențe ce conduc la un handicap (temporar sau permanent), de ordin fizic (motor), mintal, senzorial, (auditiv și vizual), de limbaj, socioafectiv și de comportament, persoanelor cu deficiențe asociate sau severe.

Art. 54. - Pregătirea școlară și profesională, ocrotirea și educația persoanelor cu probleme speciale se realizează prin:

• instituții speciale de învățământ: grădinițe speciale, școli speciale și cămine școală cu clasele I-VIII, școli profesionale speciale, licee și școli postliceale speciale, școli speciale de reeducare, clase și grupe speciale pentru calificare și recalificare pentru invalizi, în condițiile prevăzute la art. 2 și 12 din prezenta hotărâre;
• structuri școlare (secții, clase, grupe) integrate în alte unități școlare obișnuite din comunitatea locală sau școli și structuri școlare care funcționează în instituții de asistență medicală (spitale, sanatorii, preventorii) de ocrotire socială și în penitenciare;
• structuri educative alternative (centre de educație preventivă, complexe educative pentru tineret, centre de educație specială) coordonate de Ministerul Învățământului;
• la domiciliu (pentru copii și adulți handicapați nedeplasabili, în vârstă de până la 30 de ani).

Art. 55. - Pentru terapia tulburărilor de limbaj la copiii cuprinși în grădinițe și învățământul primar, inspectoratele școlare organizează centre logopedice interșcolare - ca structuri de educație specială integrată - încadrate cu profesori de specialitate, logoped (specialitate defectologie, pedagogie, psihologie, psihopedagogie specială).

Art. 56. - Evaluarea psihopedagogică a copiilor cu probleme speciale în scopul orientării lor școlare și profesionale se realizează de comisiile de evaluare complexă, subordonate inspectoratelor școlare și coordonate de un profesor de specialitate (psihodiagnostician, pedagog, psiholog).

Art. 57. - Învățământul pentru copii și tineri cu probleme speciale este gratuit.

Art. 58. - Ministerul Învățământului răspunde de organizarea, evaluarea și coordonarea învățământului și educației pentru persoane cu probleme speciale. Pregătirea, perfecționarea, numirea și încadrarea personalului didactic, precum și activitatea de cercetare, inovație și elaborare a programelor școlare din acest domeniu se realizează conform metodologiei Ministerului Învățământului.

Secțiunea 9

Învățământul în limbile minorităților naționale

Art. 59. - Minoritățile naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă în toate formele de învățământ.

Art. 60. - În localitățile cu populație din rândul minorităților naționale pot funcționa grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee, școli normale, secții, clase sau grupe cu predare în limba maternă.

Stabilirea acestor instituții școlare, secții, clase sau grupe se face de inspectoratele școlare în funcție de solicitări și de ponderea populației școlare minoritate din zonă.

Istoria și geografia României se vor preda în limba română.

În învățământul superior se vor organiza grupe, ani sau secții cu predarea în limba minorităților pentru pregătirea cadrelor necesare în activitatea didactică și cultural artistică.

Art. 61. - Tinerii din rândul minorităților naționale trebuie să cunoască limba română asigurându-se condițiile necesare în acest scop.

Limba și literatura română este probă obligatorie la concursul de admitere în învățământul liceal și la examenul de bacalaureat.

Art. 62. - Tinerilor proveniți din rândul minorităților naționale care au optat pentru clasa cu predare în limba română li se asigură, la cerere, însușirea limbii materne.

Art. 63. - La concursurile și examenele de admitere în învățământul de toate gradele, candidații din rândurile minorităților naționale pot susține probele în limba maternă, la disciplinele pe care le-au studiat în această limbă.

Secțiunea 10

Sprijinirea învățământului pentru românii din afara țării

Art. 64. - Ministerul Învățământului realizează primirea la studii în România, ca bursieri ai statului român sau pe cont propriu nevalutar, a tinerilor de origine română din țările unde există comunități românești și urmărește progresul școlar și integrarea acestora în instituțiile de învățământ unde au fost repartizați.

Bursele acordate potrivit prevederilor legale pot fi burse de școlarizare pentru elevi și studenți, burse pentru doctorat și burse pentru stagii de specializare cu durata între o lună și 9 luni.

Art. 65. - Ministerul Învățământului sprijină organizarea unor stagii și cursuri de perfecționare în România pentru cadrele didactice din școlile românești din străinătate, a unor simpozioane, mese rotunde și alte manifestări științifice cu participarea cadrelor didactice din școlile românești din afara țării. De asemenea, asigură realizarea unor schimburi între elevi români din străinătate și elevi din România (concursuri școlare, culturale și sportive, tabere etc.).

Art. 66. - În vederea sprijinirii învățământului pentru românii din afara țării, Ministerul Învățământului colaborează cu Ministerul de Externe, Ministerul Culturii, precum și cu fundații și asociații din țară care au ca obiect de activitate legăturile cu românii din străinătate și sprijinirea acestora, cu fundații și asociații ale comunităților românești din străinătate.

Capitolul II

Dispoziții finale

Art. 67. - Rețeaua instituțiilor școlare, universitare și a celor extrașcolare se aprobă de Ministerul Învățământului, la propunerea ministerelor și a inspectoratelor școlare.

Planul de școlarizare pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial, complementar sau de ucenici, numărul instituțiilor de educație, de ocrotire se repartizează pe inspectoratele școlare de Ministerul Învățământului.

Planul de școlarizare pentru învățământul liceal, superior și postuniversitar se repartizează pe instituții de învățământ de către Ministerul Învățământului cu consultarea celor interesați.

Planul de școlarizare pentru învățământul profesional și postliceal de specialitate se repartizează pe instituții de învățământ de către Ministerul Învățământului, în colaborare cu ministere interesate, la propunerea inspectoratelor școlare.

Art. 68. - Ministerul Învățământului elaborează planurile de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar, în colaborare cu ministerele, regiile autonome și alte unități interesate pentru pregătirea de specialitate, tehnologică și instruirea practică.

Planurile de învățământ pentru profilurile și specializările din învățământul superior se elaborează în comisii de specialiști pe baza propunerilor consiliilor facultăților și se aprobă de Ministerul Învățământului.

Art. 69. - Numărul locurilor pentru anul 1993/1994 la toate gradele de învățământ este cel prevăzut în anexa nr.1.

Art. 70. - Profilurile și specializările în care se realizează școlarizarea în învățământul superior sunt prevăzute în anexele nr. 2 și 3.

Art. 71. - Ministerul Învățământului, la propunerea inspectoratelor școlare, poate organiza forme de învățământ fără frecvență la toate gradele de învățământ pentru copiii familiilor care își desfășoară activitatea temporar în străinătate, pentru sportivii de mare performanță aflați în cantonamente și turnee îndelungate, pentru elevii cu alte situații deosebite sau pentru cei care au depășit vârsta de școlarizare și doresc să-și continue studiile.

Art. 72. - În vederea pregătirii forței de muncă necesare economiei de piață, Ministerul Învățământului, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în colaborare cu ministerele interesate, cu alte organe centrale sau locale, vor analiza domeniile, meseriile și specialitățile de pregătire, precum și durata de școlarizare prin învățământul preuniversitar și universitar de stat.

Art. 73. - Cursurile de perfecționare în regim postuniversitar pentru toate categoriile socioprofesionale se stabilesc de Ministerul Învățământului, la propunerea organelor interesate.

Art. 74. - Ministerul Învățământului răspunde de conținutul, îndrumarea și controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională din toate instituțiile de învățământ, indiferent de gradul lor de subordonare.

Art. 75. - Ministerul Învățământului împreună cu ministerele și celelalte organe centrale răspund de organizarea, conținutul și controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate și profesională, pe baza unor protocoale încheiate între organele centrale implicate.

Instituțiile de învățământ vor intra în relații de parteneriat cu regii autonome, societăți comerciale sau alți agenți economici interesați, pentru ca prin convenții să se stabilească relații de colaborare privind pregătirea de specialitate și profesională, prin asigurarea bazei didactico-materiale.

Art. 76. - Inspectoratele școlare răspund de organizarea, controlul și evaluarea procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională din toate instituțiile de învățământ preuniversitar de pe raza județului, indiferent de gradul de subordonare al acestora.

Art. 77. - Conducerile instituțiilor de învățământ de toate gradele sunt direct răspunzătoare de buna organizare și desfășurare a procesului instructiv-educativ, de gestionarea eficientă a resurselor și a bazei materiale pe care o dețin.

Art. 78. - Norma de predare în învățământul de toate gradele se stabilește de Ministerul Învățământului.

Art. 79. - Situațiile deosebite privind funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase de elevi cu efective mai mari sau mai mici decât cele stabilite vor fi analizate și aprobate de Ministerul Învățământului.

Formațiile de studiu pentru învățământul superior se aprobă de Ministerul Învățământului, la propunerea instituțiilor de învățământ superior.

Art. 80. - Finanțarea cheltuielilor unităților învățământului de stat se asigură:

1. de la bugetul de stat, prin Ministerul Învățământului, pentru cifra de școlarizare aprobată;
2. din bugetul fondului special pentru învățământ constituit din veniturile proprii realizate din activitatea practică a elevilor și studenților, taxe de școlarizare, de admitere și alte venituri;
3. din fonduri proprii ale agenților economici sau din alte surse, pentru învățământul complementar, profesional, tehnic de maiștri și postliceal de specialitate, pentru clasele (elevii) cu care s-au încheiat contracte de școlarizare, luându-se în calcul toate cheltuielile de instruire, inclusiv salariile personalului didactic, costurile de administrație și bursele elevilor. De asemenea, agenții economici vor suporta cheltuielile de întreținere și funcționare a grădinițelor cu program prelungit și săptămânal organizate de aceștia, vor putea sprijini financiar și material instituțiile de învățământ preuniversitar în condițiile prevăzute de legea privind bugetul de stat și vor suporta cheltuielile cu întreținerea bazei materiale pentru pregătirea practică așa cum se vor încheia convențiile ce se stabilesc prin prezenta hotărâre.

La stabilirea fondurilor necesare pentru funcționarea învățământului se vor avea în vedere veniturile proprii care se realizează din activitatea practică a elevilor și studenților din instituțiile de învățământ de stat, alte venituri care se vor încasa, finanțarea de la buget făcându-se în completare.

Art. 81. - Actele de studii, diplomele și certificatele eliberate absolvenților de la toate gradele învățământului de stat vor fi stabilite și aprobate de Ministerul Învățământului.

Art. 82. - În gospodărirea bazei materiale a unităților de învățământ, consiliile județene și locale au atribuții de a aloca fonduri și a exercita controlul gestionării acestora.

Inspectoratele școlare vor prezenta, la nivelul consiliilor județene, analiza periodică privind starea învățământului din județ.

Art. 83. - Schimbarea destinației bazei materiale aferente procesului instructiv-educativ, a internatelor, căminelor și cantinelor, a taberelor, a satelor de vacanță, bazelor turistice și de agrement școlare, cu spațiile și terenurile aferente se poate face numai cu aprobarea Ministerului Învățământului și avizul ministerelor sau organelor centrale interesate.

Art. 84. - În baza acordurilor guvernamentale privind dezvoltarea relațiilor de cooperare internațională în domeniul învățământului, Ministerul Învățământului aprobă, la propunerea inspectoratelor școlare, lista nominală a profesorilor străini care vor desfășura activitate de predare în unele instituții de învățământ preuniversitar.

În funcție de condițiile prevăzute în aceste acorduri referitoare la normarea, salarizarea și acoperirea cheltuielilor de întreținere a profesorilor străini, inspectoratele școlare în colaborare cu consiliile județene și locale vor lua măsuri pentru asigurarea acestor condiții, în limitele creditelor bugetare alocate.

Metodologia privind activitățile pe care le vor desfășura profesorii străini, planurile și programele de învățământ specifice vor fi elaborate de Ministerul Învățământului.

Art. 85. - Ministerul Învățământului, celelalte ministere și organe centrale care au în subordine școli organizează pentru elevii din învățământul preuniversitar - cursuri de zi - concursuri pe discipline de învățământ și meserii, care se vor desfășura conform metodologiei stabilite de Ministerul Învățământului.

Art. 86. - Structura anului școlar (universitar) va fi stabilită de Ministerul Învățământului.

Art. 87. - În anul 1993 concursul de admitere în instituțiile de învățământ superior și în școlile postliceale de specialitate se organizează o singură dată, eventualele locuri rămase neocupate fiind anulate de drept.

Art. 88. - Aplicarea prevederilor prezentei hotărâri se va face, pentru învățământul militar, conform reglementărilor specifice.

Art. 89. - Începând cu anul de învățământ 1993/1994, personalul didactic care predă discipline de cultură generală în rețeaua unităților de învățământ cooperatist (UCECOM și CENTROCOOP) se preia de către Ministerul Învățământului, cheltuielile de personal fiind suportate din bugetul Ministerului Învățământului.

Art. 90. - Influențele financiare rezultate din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri vor fi acoperite prin suplimentarea bugetului de venituri și cheltuieli aprobat de Ministerul Învățământului.

Art. 91. - Anexele nr. 1, 2 și 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 92. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul de învățământ 1993/1994. Pe aceeași dată, hotărârile Guvernului nr. 461/1991, nr. 345/1992 și nr. 253/ 1992 se abrogă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 21 iunie 1993 | Nr. 283.

Contrasemnează: Ministrul învățământului, Liviu Maior Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexa Nr. 1

Plan de școlarizare
pentru anul școlar (universitar) 1993/1994 la toate gradele de învățământ

I. Învățământ preșcolar
Numărul copiilor cuprinși în grădinițe, din care în:	730.500
- grădinițe cu program normal	548.000
- grădinițe cu program prelungit, săptămânal, pentru copii cu deficiențe, case de copii preșcolari, cămine-școală	182.500
II. Învățământ primar gimnazial
Numărul elevilor în:
a) clasele I-IV	1.220.000
b) clasele V-VIII
- învățământ de zi	1.300.000
- învățământ seral	1.000
- învățământ fără frecvență	6.000
III. Instituții de educație și ocrotire
1. Numărul elevilor în clasele și grupele cu program de muzică, arte plastice și coregrafie	25.000
2. Numărul elevilor în școlile cu program de educație fizică și sport	33.000
3. Numărul elevilor care se pregătesc pe linie sportivă în cluburile sportive școlare	75.000
4. Numărul elevilor în casele de copii școlari	30.000
5. Numărul cadrelor didactice care îndrumă activitatea extrașcolară în cluburile elevilor și preșcolarilor	3.000
6. Numărul posturilor de profesori în centrele de corectare a vorbirii	440
IV. Învățământul liceal
a) Învățământ de zi Numărul elevilor în clasele a IX-a - total	180.000
b) Învățământ seral Numărul elevilor în:
1. clasa a IX-a	10.000
2. clasa a X-a	7.500
3. clasa a XI-a	35.000
V. Învățământ profesional
Numărul elevilor în anul I - învățământ de zi	79.000
VI. Învățământ complementar sau de ucenici
Numărul elevilor în anul I - învățământ de zi	48.000
VII. Învățământ postliceal de specialitate
Numărul elevilor în anul I	14.820
VIII. Învățământ special pentru elevi cu deficiențe senzoriale și intelectuale
1. Numărul elevilor în școlile cu deficiențe senzoriale și intelectuale în clasele I-VIII	31.500
2. Numărul elevilor din școli profesionale pentru minori cu deficiențe de auz, de vedere, mintale și motorii	17.000
3. Numărul elevilor din liceele speciale pentru tineri cu deficiențe de auz, de vedere și motorii	900
4. Numărul elevilor din școli postliceale speciale pentru tineri cu deficiențe de vedere și motorii	150
5. Numărul elevilor din școli speciale de reeducare (învățământ primar, gimnazial, liceal și profesional)	1.000
6. Numărul minorilor din centrele de educare specială și recuperare a copiilor cu deficiențe	1.000
IX. Învățământ superior
Numărul studenților din anul I	46.000
X. Învățământ postuniversitar
Numărul cursanților	15.000

Anexa Nr. 2

Nomenclatorul specializărilor
din învățământul superior de scurtă durată (colegii universitare)

Profilul	Specializarea	Durata studiilor (ani)	Titlul obținut
Administrație-secretariat	- Birotică	3	secretar superior
	- Administrație locală - secretariat	3	secretar superior
	- Comunicare profesională	3	interpret profesional
Agricol	- Protecția plantelor	3	conductor tehnic
	- Legumicultură - Floricultură	3	conductor tehnic
	- Viticultură - Pomicultură	3	conductor tehnic
	- Arhitectură peisagistică	3	conductor tehnic
Arhitectură	- Arhitectura clădirilor	3	conductor arhitect
	- Urbanism	3	conductor arhitect
Biblioteconomie	- Biblioteconomie - arhivistică	3	bibliotecar-arhivist
Chimie industrială	- Tehnologie chimică	3	conductor tehnic
	- Tehnologia silicaților și a prelucrării sticlei	3	conductor tehnic
Construcții	- Tehnologia construcțiilor	3	conductor tehnic
	- Lucrări edilitare	3	conductor tehnic
	- Construcții și exploatarea lucrărilor hidrotehnice	3	conductor tehnic
	- Drumuri și poduri	3	conductor tehnic
	- Căi ferate și lucrări de artă	3	conductor tehnic
	- Instalații	3	conductor tehnic
	- Amenajarea teritoriului agricol	3	conductor tehnic
	- Organizarea și economia construcțiilor	3	conductor tehnic
Economic
Modul Management	- Organizarea producției și a muncii	3	tehnician economist
Modul Finanțe și bănci	- Gestiune bancară	3	tehnician economist
Modul Gestiune, contabilitate și control financiar	- Contabilitate și gestiune financiară	3	tehnician economist
Modul Cibernetică, statistică și informatică economică	- Prelucrarea electronică a informației economice	3	tehnician economist
Modul Comerț-Marketing	- Conducerea unităților comerciale și de turism	3	tehnician economist
	- Controlul calității produselor	3	tehnician economist
Modul Economia mediului și a producției agroalimentare	- Managementul producției agricole și alimentare	3	tehnician economist
Educație fizică și sport	- Măiestrie sportivă	3	antrenor
Electric	- Controlul calității și metrologie	3	conductor tehnic
	- Mașini și aparate electrice	3	conductor tehnic
	- Instalații electrice	3	conductor tehnic
Mecanic	- Tehnologia prelucrării metalelor	3	conductor tehnic
	- Tehnologii de mecanică fină	3	conductor tehnic
	- Optometrie	3	conductor tehnic
	- Automobile	3	conductor tehnic
	- Materiale și defectoscopie	3	conductor tehnic
	- Mecanizarea construcțiilor	3	conductor tehnic
Medicină	- Cosmetică medicală	3	cosmetician medical
Medicină veterinară	- Igienă și laborator veterinar	3	asistent veterinar
	- Tehnică veterinară	3	asistent veterinar
Metalurgie	- Turnătorie, forjă și tratamente termice	3	conductor tehnic
	- Controlul proceselor metalurgice	3	conductor tehnic
Muzeografie	- Tehnici de cercetare și conservare a patrimoniului arheologic și muzeal	3	muzeograf
	- Muzeografie	3	muzeograf
Nave și echipamente navale	- Construcții și montaje de nave	3	conductor tehnic
Navigație	- Navigație și transport fluvial	3	conductor tehnic
Petrol	- Foraj - extracție	3	conductor tehnic
	- Exploatarea și valorificarea gazelor naturale	3	conductor tehnic
Stomatologie	- Tehnică dentară	3	dentist
Electromecanic	- Exploatare mașini și utilaje	3	conductor tehnic
	- Tehnologia transporturilor	3	conductor tehnic
	- Electromecanica fluvială	3	conductor tehnic
	- Exploatarea aparaturii medicale	3	conductor tehnic
	- Exploatarea utilajului petrolier și petrochimic	3	conductor tehnic
Electronic	- Electronică	3	conductor tehnic
	- Comunicații și exploatare poștală	3	conductor tehnic
Energetic	- Termoenergetică	3	conductor tehnic
	- Hidroenergetică	3	conductor tehnic
	- Transportul și distribuția energiei electrice	3	conductor tehnic
Forestier	- Tehnica culturilor silvice	3	conductor tehnic
	- Tehnologia exploatărilor forestiere	3	conductor tehnic
	- Tehnologia prelucrării lemnului	3	conductor tehnic
Geodezie	- Topografie	3	conductor tehnic
Geografie	- Cartografie	3	cartograf
Informatică	- Tehnologie informatică	3	informatician
Jurnalistică	- Secretariat de redacție	3	secretar de redacție
Știința sistemelor și a calculatoarelor	- Tehnică de calcul	3	conductor tehnic
Tehnologia produselor alimentare	- Tehnologii alimentare	3	conductor tehnic
Textile-pielărie	- Tehnologia tricoturilor	3	conductor tehnic
	- Tehnologia confecțiilor din țesături și tricouri	3	conductor tehnic
	- Tehnologia firelor și țesăturilor	3	conductor tehnic
Zootehnie	- Creșterea animalelor mici	3	conductor tehnic
	- Creșterea animalelor, controlul și valorificarea producțiilor	3	conductor tehnic

Anexa Nr. 3

Nomenclatorul specializărilor
din învățământul superior de lungă durată

Profilul	Specializarea	Durata studiilor (ani)	Titlul obținut
Aeronave	- Construcții aerospațiale	5	inginer
	- Sisteme de propulsie (turbomotoare, rachete)	5	inginer
	- Echipamente și instalații de bord	5	inginer
Agricol	- Agricultură	5	inginer
	- Pedologie - agrochimie	5	inginer
	- Horticultură	5	inginer
	- Agromontanologie	5	inginer
	- Inginerie genetică (în agricultură)	5	inginer
Arhitectură	- Arhitectură	6	arhitect
Artă cinematografică și televiziune	- Regie de film și televiziune	4	licențiat în arta cinematografică și televiziune
	- Imagine de film și televiziune	4	licențiat în arta cinematografică și televiziune
	- Comunicații audiovizuale	4	licențiat în arta cinematografică și televiziune
	- Multimedia - sunet, montaj, grafică computerizată	4	licențiat în arta cinematografică și televiziune
Artă teatrală	- Actorie	4	licențiat în arta teatrală
	- Arta actorului mânuitor de păpuși și marionete	4	licențiat în arta teatrală
	- Teatrologie	4	licențiat în arta teatrală
	- Coregrafie	4	licențiat în arta teatrală
	- Regie teatru	5	licențiat în arta teatrală
Arte plastice și decorative	- Pictură	5	licențiat în arte plastice
	- Sculptură	5	licențiat în arte plastice
	- Grafică	5	licențiat în arte plastice
	- Arte textile (tapiserie - contexturi, modă - imprimeuri)	5	licențiat în arte plastice
	- Ceramică - sticlă - metal	5	licențiat în arte plastice
	- Scenografie	5	licențiat în arte plastice
	- Design	5	licențiat în arte plastice
	- Artă murală	5	licențiat în arte plastice
	- Conservarea și restaurarea operei de artă	5	licențiat în arte plastice
	- Istoria și teoria artei	4	licențiat în arte plastice
	- Artă fotografică	4	licențiat în arte plastice
	- Pedagogia artei (profesor de desen)	5	licențiat în arte plastice
Biologie	- Biologie	4	licențiat în biologie
	- Biochimie	4	licențiat în biologie
	- Biologie - chimie	4	licențiat în biologie și chimie
	- Biologie - științe agricole	4	licențiat în biologie și științe agricole
	- Biologie - geografie	4	licențiat în biologie și geografie
	- Ecologie și protecția mediului	4	licențiat în biologie
Chimie
A. Chimie industrială	- Tehnologia substanțelor anorganice	5	inginer
	- Tehnologia substanțelor organice	5	inginer
	- Petrochimie și carbochimie	5	inginer
	- Știința și ingineria materialelor oxidice	5	inginer
	- Inginerie chimică	5	inginer
	- Tehnologia chimică a produselor textile, pielii, blănurilor și înlocuitorilor	5	inginer
	- Tehnologia compușilor macromoleculari	5	inginer
	- Inginerie biochimică	5	inginer
	- Tehnologia prelucrării petrolului și petrochimie	5	inginer
	- Ingineria prelucrării produselor naturale	5	inginer
	- Tehnologia celulozei, hârtiei, poligrafie și fibre	5	inginer
B. Chimie universitari	- Chimie	4	licențiat în chimie
	- Biochimie tehnologică	4	licențiat în chimie
	- Chimie - fizică	4	licențiat în chimie și fizică
Construcții	- Construcții civile, industriale și agricole	5	inginer
	- Căi ferate, drumuri și poduri	5	inginer
	- Construcții hidrotehnice	5	inginer
	- Inginerie sanitară și protecția mediului	5	inginer
	- Inginerie civilă (în limbi străine)	5	inginer
	- Îmbunătățiri funciare și dezvoltare rurală	5	inginer
	- Construcții miniere	5	inginer
Construcții și echipamente navale	- Instalații și echipamente navale	5	inginer
	- Nave și inginerie oceanică	5	inginer
Economic
Modul Management	- Managementul firmei	4	economist
	- Managementul social	4	economist
Modul Economie generală	- Economie- pedagogie	4	licențiat în economie
	- Economia și dreptul afacerilor	4	economist
Modul Economia mediului și producției agroalimentare	- Economia și gestiunea producției agroalimentare	4	economist
	- Economia mediului	4	economist
Modul Finanțe și bănci	- Finanțe și asigurări	4	economist
	- Bănci și burse de valori	4	economist
Modul Gestiune, contabilitate și control financiar	- Contabilitate și informatică de gestiune	4	economist
	- Expertize contabile și control financiar	4	economist
	- Gestiunea financiară a întreprinderii	4	economist
Modul Cibernetică, statistică și informatică economică	- Cibernetică și previziune economică	4½	economist
	- Statistică social-economică	4½	economist
	- Informatică economică	4½	economist
	- Economie matematică	4½	economist
Modul Comerț - Marketing	- Marketing	4	economist
	- Merceologie	4	economist
	- Turism și servicii	4	economist
	- Comerț	4	economist
Modul Relații economice internaționale	- Tranzacții internaționale	4	economist
	- Economie mondială	4	economist
Modul Gestiune economică	- Gestiunea afacerilor (în limbi străine)	4	economist
	- Economia întreprinderii (în limbi străine)	4	economist
Educație fizică și sport	- Educație fizică și sport	4	licențiat în educație fizică
	- Kinetoterapie	4	licențiat în educație fizică medicală
Electric	- Construcții electrotehnice	5	inginer
	- Acționări electrice	5	inginer
	- Electrotehnică generală	5	inginer
	- Electrofizică	5	inginer
	- Metrologie	5	inginer
	- Inginerie electrică și calculatoare (în limbi străine)	5	inginer
Electromecanic	- Roboți industriali	5	inginer
	- Tehnologii și sisteme electrofizice	5	inginer
	- Tehnica transporturilor	5	inginer
	- Electromecanică	5	inginer
	- Ingineria sistemelor de circulație rutieră	5	inginer
	- Tracțiune electrică	5	inginer
Electronic	- Electronică aplicată	5	inginer
	- Comunicații	5	inginer
	- Microelectronică	5	inginer
	- Telecomenzi și electronică în transporturi	5	inginer
Energetic	- Centrale termoelectrice	5	inginer
	- Centrale nuclearoelectrice	5	inginer
	- Electroenergetică	5	inginer
	- Centrale hidroelectrice și ingineria mediului	5	inginer
	- Energetică industrială	5	inginer
Farmacie	- Farmacie	5	farmacist
Filologie	- Limba și literatura română - o limbă și literatură străină	4	licențiat în filologie
	- O limbă și literatură străină - limba și literatura română sau o limbă și literatură străină	4	licențiat în filologie
	- Filologie clasică (limba latină - limba greacă veche)	4	licențiat în filologie
	- Limbi moderne aplicate	4	licențiat în filologie
	- Limba și literatura română - balcanologie	4	licențiat în filologie
	- Limba și literatura română - o limbă și literatură străină sau etnologie	4	licențiat în filologie
	- Limba și literatura maghiară - limba și literatura română sau o limbă și literatură străină sau etnologie maghiară	4	licențiat în filologie
	- Bibliologie și știința informării	4	licențiat în filologie
	- Comunicare și relații publice	4	licențiat în filologie
Filozofie	- Filozofie	4	licențiat în filozofie
Fizică	- Fizică	4	licențiat în fizică
	- Fizică - chimie	4	licențiat în fizică și chimie
	- Fizică tehnologică	5	inginer
Forestier	- Silvicultură	5	inginer
	- Exploatări forestiere	5	inginer
	- Proiectarea mobilei și a produselor finite din lemn	5	inginer
	- Prelucrarea lemnului	5	inginer
Geodezie	- Geodezie	5	inginer
	- Cadastru	5	inginer
Geografie	- Geografie	4	licențiat în geografie
Geologie	- Geologie	4	licențiat în geologie
	- Geologie tehnică	5	inginer
	- Geofizică	5	inginer
	- Mineralogie tehnică și experimentală	5	inginer
	- Geochimie	5	inginer
	- Geologie petrolieră	5	inginer
Instalații	- Instalații pentru construcții	5	inginer
	- Instalații și echipamente pentru protecția atmosferei	5	inginer
Istorie	- Istorie	4	licențiat în istorie
	- Științe politice	4	licențiat în științe politice
	- Istorie - o limbă și literatură străină	4	licențiat în istorie și filologie
	- Istorie - filozofie	4	licențiat în istorie și filozofie
	- Istorie - geografie	4	licențiat în istorie și geografie
Jurnalistică	- Jurnalistică	4	licențiat în jurnalistică
	- Jurnalistică - o limbă și literatură străină	4	licențiat în jurnalistică și filologie
Matematică	- Matematică	4	licențiat în matematică
	- Informatică	4	licențiat în informatică
	- Matematică - mecanică	4	licențiat în matematică-mecanică
	- Matematici aplicate	4	licențiat în matematică
	- Matematică - fizică	4	licențiat în matematică și fizică
	- Matematică - informatică	4	licențiat în matematică și informatică
Mecanic	- Mașini și echipamente termice	5	inginer
	- Mașini hidraulice și pneumatice	5	inginer
	- Echipamente de proces	5	inginer
	- Mecanică fină	5	inginer
	- Tehnologia construcțiilor de mașini	5	inginer
	- Mașini unelte	5	inginer
	- Utilajul și tehnologia sudării	5	inginer
	- Mecanică agricolă (mașini și instalații agricole)	5	inginer
	- Construcții de mașini agricole	5	inginer
	- Autovehicule rutiere	5	inginer
	- Material rulant de cale ferată	5	inginer
	- Mecanică și inginerie mecanică (în limbi străine)	5	inginer
	- Utilaj tehnologic	5	inginer
	- Inginerie tehnologică și mecanizare în construcții	5	inginer
	- Utilaje și instalații portuare	5	inginer
	- Mașini și utilaje pentru construcții	5	inginer
	- Utilajul și tehnologia ambalării mărfurilor	5	inginer
	- Creația tehnică în construcția de mașini	5	inginer
	- Mașini și instalații miniere	5	inginer
	- Instalații și utilaje pentru transportul și depozitarea produselor petroliere și a gazelor	5	inginer
	- Tehnologii și echipamente neconvenționale	5	inginer
Medicină	- Medicină generală	6	medic
	- Medicină tradițională	6	medic
	- Fiziokinetoterapie	6	licențiat în fiziokinetoterapie
Medicină veterinară	- Medicină veterinară	6	medic veterinar
Metalurgie	- Ingineria proceselor siderurgice	5	inginer
	- Metalurgie neferoasă	5	inginer
	- Turnarea metalelor	5	inginer
	- Prelucrări plastice și tratamente termice	5	inginer
	- Știința materialelor	5	inginer
	- Tehnologii carbochimice	5	inginer
Mine	- Exploatări miniere subterane	5	inginer
	- Prepararea substanțelor minerale utile	5	inginer
	- Exploatări miniere la zi	5	inginer
	- Topografie minieră	5	inginer
Muzică	- Interpretare instrumentală; Profesor de instrument	5	licențiat în muzică
	- Canto; Profesor de canto	5	licențiat în muzică
	- Regie de teatru muzical	5	licențiat în muzică
	- Compoziție; Profesor de instrument și profesor de muzică	5	licențiat în muzică
	- Dirijat de orchestră; Profesor de instrument și profesor de muzică	5	licențiat în muzică
	- Dirijat de cor academic; Profesor de muzică și profesor de instrument	5	licențiat în muzică
	- Profesor de muzică religioasă; Profesor de muzică	5	licențiat în muzică
	- Pedagogie muzicală; Profesor de muzică și profesor de instrument	5	licențiat în muzică
	- Jazz și muzică ușoară; Profesor de muzică și profesor de instrument	5	licențiat în muzică
Navigație	- Navigație și transport maritim	5	inginer
Petrol	- Forajul sondelor și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze	5	inginer
Sisteme de producție	- Ingineria sistemelor de producție	5	inginer
	- Ingineria și gestiunea sistemelor agricole	5	inginer
Sociopsihopedagogie	- Pedagogie	4	licențiat în pedagogie
	- Psihologie	4	licențiat în psihologie
	- Sociologie	4	sociolog-licențiat în sociologie
	- Psihopedagogie specială	4	licențiat în psihopedagogie
	- Asistență socială	4	asistent social
	- Pedagogie - limba și literatura română sau limba și literatura maghiară	4	licențiat în pedagogie și filologie
	- Sociologie-politologie	4	licențiat în sociologie și politologie
	- Psihopedagogie-cibernetică	4	licențiat în psihopedagogie
	- Psihosociologie	4	sociolog-licențiat în psihosociologie
Știința sistemelor și a calculatoarelor	- Calculatoare	5	inginer
	- Automatică și informatică industrială	5	inginer
Științe aplicate	- Inginerie matematică	5	inginer
	- Inginerie fizică	5	inginer
	- Mecanică aplicată	5	inginer
Științe juridice	- Drept	4	licențiat în științe juridice
	- Drept economic și administrativ	4	licențiat în drept economic și administrativ
Științe umane	- Științe umane (în limbi străine)	4	licențiat în științe umane
Stomatologie	- Stomatologie	6	stomatolog
Teologie	- Teologia ortodoxă pastorală	4	licențiat în teologie
	- Teologie ortodoxă - litere	4	licențiat în teologie și filologie
	- Teologie ortodoxă - asistență socială	4	licențiat în teologie și asistență socială
	- Teologie ortodoxă - Patrimoniu cultural	4	licențiat în teologie și arte plastice
	- Teologie baptistă - Litere	4	licențiat în teologie și filologie
	- Teologie baptistă - Asistență socială	4	licențiat în teologie și asistență socială
	- Teologie greco-catolică - Litere	4	licențiat în teologie și filologie
	- Teologie greco-catolică - Asistență socială	4	licențiat în teologie și asistență socială
	- Teologie reformată - Litere	4	licențiat în teologie și filologie
	- Teologie reformată - Asistență socială	4	licențiat în teologie și asistență socială
Tehnologia produselor alimentare	- Tehnologia și controlul calității produselor alimentare	5	inginer
	- Tehnologia prelucrării produselor agricole	5	inginer
	- Pescuit și acvacultură	5	inginer
Textile-pielărie	- Filatură - țesătorie	5	inginer
	- Tricotaje - confecții textile	5	inginer
	- Confecții din piele și înlocuitori	5	inginer
	- Design și creație tehnică în textile și pielărie	5	inginer
Zootehnie	- Zootehnie	5	inginer
	- Biotehnologii (în agricultură)	5	inginer

Hotărâre privind atribuirea burselor școlare, burselor de merit și premiilor pentru elevii din învățământul de stat, curs de zi

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Elevii din învățământul de stat primar, gimnazial, liceal, postliceal, profesional, complementar sau de ucenici și teologic, curs de zi, beneficiază de burse și premii acordate de către stat, de agenți economici, instituții, fundații și organizații apolitice, în condițiile prevăzute de prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Pentru protecția socială, precum și pentru stimularea elevilor cu rezultate foarte bune la învățătură și în activitatea științifică, artistică și sportivă se instituie bursa școlară, bursa de merit și premiile anuale.

(2) Numărul burselor școlare și al burselor de merit ce se pot acorda într-un an școlar se stabilește de către Ministerul Învățământului pe baza propunerilor inspectoratelor școlare și ale ministerelor care au în subordine școli. Sumele necesare pentru plata acestor burse vor fi prevăzute, anual, în bugetul de stat.

(3) Sumele necesare pentru plata burselor acordate pe bază de contract de către agenți economici, instituții și organizații apolitice se asigură din fondurile acestora, numărul burselor putând fi nelimitat.

Art. 3. - (1) Bursa școlară se acordă următoarelor categorii de elevi din învățământul de stat primar, gimnazial, liceal, postliceal, profesional, complementar sau de ucenici și teologic, curs de zi:

a) elevilor orfani de ambii părinți, celor necuprinși în casele de copii, deși îndeplinesc condițiile pentru a fi primiți în aceste instituții, celor care au fost bolnavi de T.B.C. și sunt în evidența dispensarelor medicale, precum și celor care suferă de diabet, boli maligne, sindroame de malabsorbție grave, insuficiențe renale cronice, astm bronșic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, afecțiuni oftalmologice cu boli somatice asociate sau imunologice sau sunt deficienți motori. Acordarea burselor pe motive medicale se va face numai după efectuarea unei anchete sociale, cu participarea medicului de circă, pentru a se analiza și starea materială a familiei;

b) elevilor din învățământul de stat curs de zi și seral cărora li se aplică prevederile art. 8 lit. s) din Legea nr. 42/1990, republicată, pe baza certificatului (personal sau al părintelui) eliberat de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, care atestă calitatea de „erou-martir" sau de „luptător pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989" cu una din mențiunile: rănit, rănit și reținut, reținut sau remarcat prin fapte deosebite;

c) elevilor proveniți din familii care îndeplinesc, în mod cumulat, următoarele condiții:

• nu realizează un venit lunar pe membru de familie mai mare de 50% din salariul minim brut pe țară, indexat;
• nu dețin terenuri agricole cu o suprafață mai mare de 20.000 mp în zonele colinare și de șes și de 40.000 mp în zonele montane.

Numărul burselor școlare acordate în condițiile alin. (1) lit. c) nu poate depăși 1% din numărul total al elevilor de la forma respectivă de învățământ, la nivelul județului sau al municipiului București. La condiții materiale egale, bursa se acordă cu prioritate elevilor cu situație la învățătură mai bună;

d) elevilor din învățământul primar și gimnazial din mediul rural care nu au școală de nivelul respectiv în localitatea de domiciliu (sat, cătun) și învață în altă localitate și care provin din familii al căror venit mediu lunar pe membru de familie se situează sub nivelul salariului minim brut pe țară, indexat, și nu dețin suprafețe de teren mai mari de 30.000 mp în zonele colinare și de șes și de 60.000 mp în zonele montane. Bursa școlară se acordă în condițiile când elevul locuiește în internat sau la o familie din localitatea unde studiază.

(2) Pentru determinarea venitului mediu pe membru de familie se vor depune acte doveditoare la începutul fiecărui an școlar sau trimestrial, dacă este cazul. La stabilirea venitului mediu pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile realizate de familie, cu excepția alocației de stat pentru copii.

Art. 4. - În scopul sprijinirii unui număr mai mare de elevi, comisiile de burse din școli, cu avizul inspectoratului școlar, pot acorda și semiburse elevilor care provin din familii cu 3 sau mai mulți copii și care se încadrează în prevederile prezentei hotărâri.

Art. 5. - (1) Bursele școlare se acordă pe perioada cursurilor școlare, inclusiv pe timpul pregătirii și susținerii examenului de bacalaureat sau de diplomă, în prima sesiune, precum și pe perioada practicii de producție.

(2) Bursele școlare se acordă și pe perioada vacanțelor de vară elevilor prevăzuți la art. 3 alin. 1 lit. a) și b), inclusiv absolvenților clasei a VIII-a care fac dovada că au reușit la examenul de admitere în clasa a IX-a (anul I) la o unitate de învățământ de stat, curs de zi.

(3) Elevii declarați repetenți, cu excepția situațiilor când repetarea a fost determinată de cauze medicale, nu primesc bursa pe perioada vacanței de vară.

Art. 6. - (1) Elevii bursieri nu primesc bursa pe perioada când sunt internați în spital, preventoriu sau sanatoriu pe o durată mai mare de 30 de zile.

(2) Elevii aflați în situația de scutire medicală ambulatorie își mențin bursa cel mult 90 de zile de la data îmbolnăvirii. În cazul depășirii acestui termen, primesc bursa numai după data reluării activității.

(3) Bursele școlare nu se acordă elevilor care repetă anul școlar, cu excepția situațiilor când repetarea a fost determinată de cauze medicale (au fost bolnavi și în imposibilitate de a frecventa cursurile cel puțin 60 de zile), celor care în trimestrul anterior au două sau mai multe corigențe sau depășesc 10 absențe nemotivate, pe aceeași perioadă. De asemenea, elevii cărora li se scade nota la purtare sub 9 pierd dreptul la bursă pe trimestrul următor.

Art. 7. - Bursele școlare pot fi retrase de către consiliul de administrație al unității de învățământ, temporar sau definitiv, pentru situațiile prevăzute la art. 6 alin. (3).

Art. 8. - Bursa școlară se plătește în numerar elevului, părintelui sau susținătorului legal, aceștia urmând a achita, dacă este cazul, cheltuielile de cantină și internat.

Art. 9. - (1) Pentru atribuirea nominală a bursei școlare, în fiecare unitate de învățământ se constituie comisii din care fac parte directorul sau delegatul acestuia, ca președinte, și 2 membri desemnați de către consiliul de administrație.

(2) În vederea obținerii bursei școlare, se depun la comisia de burse, în termenul fixat de aceasta, o cerere însoțită de actele doveditoare necesare. Împotriva hotărârii comisiei de bursă solicitantul poate face contestație la inspectoratul școlar în termen de 5 zile de la data afișării hotărârii. Contestațiile se rezolvă de către inspectoratul școlar în termen de cel mult 15 zile, soluția pronunțată de acesta fiind definitivă.

(3) Bursele școlare acordate potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) și c) se pot revizui trimestrial, în situația apariției de noi cazuri, care se pot încadra în categoriile menționate în alineatele respective și dacă există burse disponibile.

Art. 10. - (1) Bursa de merit se atribuie de către inspectoratul școlar, la propunerea consiliilor de administrație din școli, elevilor din învățământul liceal, postliceal, profesional și teologic, începând cu clasa a X-a, respectiv anul II, care obțin cel puțin media 9 la fiecare disciplină de învățământ și nota 10 la purtare. Numărul burselor de merit acordate în aceste condiții nu poate depăși 1% din numărul total al elevilor din clasele X-XII de liceu, respectiv anii II-III din școlile profesionale și postliceale și în limita creditelor bugetare alocate.

(2) Bursele de merit acordate potrivit alin. (1) se revizuiesc trimestrial, luându-se în considerare rezultatele din trimestrul anterior, inclusiv din trimestrul III din anul școlar trecut.

(3) În situația în care mai mulți elevi au mediile peste 9 la toate disciplinele de învățământ, departajarea se face ținând cont de media generală, iar dacă și aceasta este egală, se au în vedere, în ordine, mediile obținute la următoarele discipline de învățământ: limba română, istorie, matematică, fizică, biologie.

(4) Inspectoratele școlare pot acorda bursă de merit și unor elevi care se disting în activitățile științifice, culturale și sportive organizate la nivel județean sau național.

Art. 11. - Elevilor cu rezultate de excepție obținute la manifestări științifice, culturale și sportive organizate pe plan național și internațional li se pot atribui premii de către ministrul învățământului, la propunerea inspectoratelor școlare. La atribuirea premiilor se va avea în vedere ca elevul să aibă nota 10 la purtare. Cuantumul premiilor se stabilește de către Ministerul Învățământului.

Art. 12. - Elevii care obțin bursă școlară pot beneficia și de bursă de merit, dacă se încadrează în prevederile prezentei hotărâri.

Art. 13. - (1) Elevii din învățământul de stat, curs de zi, pot beneficia de burse școlare și de merit oferite de agenți economici, instituții, fundații și organizații apolitice care doresc să-și pregătească personal calificat necesar organizării propriilor activități. Condițiile de acordare a burselor și obligațiile reciproce se stabilesc prin contracte încheiate între ofertanți și elevi sau susținătorii acestora, în cazul în care elevii sunt minori; contractul este vizat de către conducerea unității de învățământ.

(2) Elevii din învățământul de stat nu pot beneficia, în același timp, de bursă școlară sau de merit provenită din bugetul statului și altele din fondurile agenților economici, instituțiilor, fundațiilor sau organizațiilor apolitice.

Art. 14. - Cuantumul burselor școlare și al burselor de merit este cel prevăzut în anexa nr. 1. Bursele școlare și de merit vor fi modificate, conform legii, în funcție de evoluția prețurilor și tarifelor.

Art. 15. - (1) Elevii școlilor profesionale, complementare sau de ucenici, ori ai liceelor industriale, agricole și silvice, curs de zi, care încheie contracte cu agenți economici, cu instituții, fundații, organizații apolitice sau cu consilii locale, pot beneficia din partea acestora, pe lângă bursa școlară, de ajutoare materiale constând în rechizite școlare, articole de igienă personală, uniformă, îmbrăcăminte, echipament de protecție, conform prevederilor contractuale.

(2) Elevii prevăzuți la alin. (1), care se pregătesc pentru meserii grele sau cu grad înalt de toxicitate, beneficiază, pe perioada practicii, de alimentația prevăzuta pentru muncitorii din sectoarele respective. Contravaloarea acesteia este suportată din fondurile agenților economici care organizează practica.

(3) Școlile cu venituri proprii pot acorda din acestea burse de școlarizare unor elevi proveniți din familii cu greutăți materiale.

Art. 16. - (1) Elevii din învățământul de stat pot beneficia și de ajutoare materiale ocazionale oferite de comitetele cetățenești de părinți, agenți economici, instituții, fundații, organizații apolitice și de către persoane particulare, fără a fi condiționate de nici un fel de obligații.

(2) Inspectoratele școlare vor asigura, în funcție de necesități, înființarea de cantine școlare pe lângă unele unități de învățământ, unde elevii din localitate să poată servi masa la prețuri accesibile.

Art. 17. - (1) Elevii din învățământul de stat, curs de zi, beneficiază de o reducere de 50% a costului transportului urban și interurban, pe bază de abonamente cu tren clasa a II-a, nave fluviale sau maritime, cu autobuzele unităților cu capital de stat.

(2) Elevii orfani de ambii părinți, cei proveniți din casele de copii ori plasament familial beneficiază de transport gratuit în vacanțe, prevederile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.

Art. 18. - Elevii din învățământul de stat, în vârstă de până la 16 ani, beneficiază de un sprijin financiar pentru procurarea rechizitelor școlare, conform anexei nr. 2.

Art. 19. - Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor rezultate din aplicarea prevederilor art. 16 alin. (2), art. 17 alin. (1) și (2) și art. 18 vor fi asigurate, potrivit legii, de la bugetul de stat, prin unitățile de învățământ.

Art. 20. - Bursele școlare și cele de merit, precum și premiile ce se acordă elevilor nu se impozitează.

Art. 21. - Ministerul Învățământului va elabora metodologia de aplicare a prezentei hotărâri.

Art. 22. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 23. - (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul școlar 1993/1994.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă hotărârile Guvernului nr. 730/1991 și nr. 608/1992.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 21 iunie 1993 | Nr. 284.

Contrasemnează: Ministrul învățământului, Liviu Maior Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexa Nr. 1

Cuantumul bursei școlare și al bursei de merit ce se acordă elevilor din învățământul de stat, curs de zi

• Bursa școlară: 8.210 lei;
• Bursa de merit: 2.460 lei.

Anexa Nr. 2

Cuantumul sprijinului financiar de care beneficiază, anual, unii elevi în vârstă de până la 16 ani

• Clasele I - IV: 1.200 lei;
• Clasele V-VIII: 1.500 lei;
• Clasele IX-XI (anii I-II): 1.800 lei.

De sprijinul financiar acordat potrivit prezentei anexe beneficiază elevii prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 297/1992 privind aprobarea Programului de protecție socială a elevilor și studenților de la învățământul de stat - cursuri de zi.

Hotărâre privind acordarea de burse, alte forme de sprijin material, precum și ajutoare sociale pentru studenții români de la cursurile de zi, fără taxă de studiu, din instituțiile de învățământ superior de stat

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Studenții de la cursurile de zi din instituțiile de învățământ superior de stat pot primi, în condițiile prevăzute de prezenta hotărâre, burse de merit, burse sociale de studiu, burse sociale de excepție, alte forme de sprijin material și ajutoare sociale de la bugetul administrației centrale de stat sau burse pe bază de contract din partea agenților economici ori credite de studiu acordate de bănci.

Art. 2. - Bursele de merit se pot acorda studenților în funcție de rezultatele obținute la învățătură, iar bursele sociale de studiu și bursele sociale de excepție se pot acorda studenților în funcție de rezultatele la învățătură și situația materială a acestora.

Art. 3. - Studenții din învățământul superior de stat, curs de zi și seral, cărora li se aplică prevederile art. 8 lit. s) din Legea nr. 42/1990, republicată, beneficiază de burse pe baza certificatului (personal sau al părintelui) eliberat de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, care atestă calitatea de „erou-martir" sau „luptător pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", cu una din mențiunile: rănit, rănit și reținut, reținut sau remarcat prin fapte deosebite.

Art. 4. - Cuantumul și condițiile de școlaritate, condițiile de venituri, metodologia de acordare a burselor de merit, a burselor sociale de studiu și a burselor sociale de excepție sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 5. - Studenții de la cursurile de zi din instituțiile de învățământ superior de stat pot beneficia de ajutoare sociale, gratuități și reduceri de tarife pentru trimiterea în tabere de odihnă și tratament, precum și pentru excursiile organizate în grup, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 6. - Studenții la învățământul de stat pot beneficia de bursă pe bază de contract și de credite de studiu acordate de bănci. Contractele încheiate între studenți și agenți economici pentru acordarea burselor pe bază de contract se avizează de către decanatele facultăților.

Încheierea contractelor între studenți și agenți economici, precum și condițiile de acordare a burselor aferente contractelor și creditelor de studiu acordate de bănci are loc între cele două părți - studenți și agent economic sau bancă.

Art. 7. - Numărul burselor de merit și al burselor sociale de studiu ce se pot acorda într-un an universitar se stabilește de către Ministerul Învățământului, în limita fondurilor aprobate cu această destinație prin bugetul de stat, proporțional cu numărul studenților din anii II-VI școlarizați în învățământul de stat, cursuri de zi, fără taxă de studiu. Numărul burselor de merit și numărul burselor sociale de excepție ce se pot acorda într-un an universitar sunt, pentru fiecare categorie de burse, de până la 4% din numărul studenților de la cursurile de zi, fără taxă de studiu, școlarizați în învățământul de stat.

Art. 8. - Bursele de merit, bursele sociale de studiu, bursele sociale de excepție, bursele pe bază de contract, celelalte forme de sprijin material și ajutoarele sociale prevăzute în hotărârea de față nu se impozitează.

Art. 9. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 10. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul universitar 1993/1994. Prevederile referitoare la burse și alte forme de sprijin material pentru studenți, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 625/1991 și în Hotărârea Guvernului nr. 631/1992 se abrogă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 21 iunie 1993 | Nr. 285.

Contrasemnează: Ministrul învățământului, Liviu Maior Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexa Nr. 1

Cuantumul, condițiile de școlaritate, condițiile de venituri, metodologia de acordare a burselor de merit, a burselor sociale de studiu, a burselor sociale de excepție și a celorlalte forme de sprijin material

Partea I

Burse de merit

1. Cuantumul lunar al bursei de merit pentru studenții români este de 23.000 lei și se plătește în numerar.

Acest cuantum se poate modifica prin hotărâre a Guvernului, în funcție de evoluția prețurilor și tarifelor.

2. Bursele de merit se acordă studenților de către senatul unității de învățământ superior, pe baza propunerilor consiliilor facultăților, începând cu anul II de studii, dacă în anul precedent au obținut cel puțin media 9,50 la învățământul tehnic, agricol și la profilurile matematică, fizică și chimie, respectiv media 9,80 la celelalte profiluri.

3. Bursele de merit se revizuiesc în funcție de rezultatele obținute la învățătură, studenții trebuind să obțină din promovarea tuturor examenelor și colocviilor programate, precum și din verificările pe parcursul semestrului I, media stabilită la pct. 2, după caz.

Partea a II-a

Bursele sociale de studiu și bursele sociale de excepție

4. Cuantumurile lunare ale burselor sociale de studiu și ale burselor sociale de excepție pentru studenții români sunt următoarele:

• bursa socială de studiu - 20.000 lei;
• bursa socială de excepție - 18.000 lei.

Aceste cuantumuri se pot modifica prin hotărâre a Guvernului, în funcție de evoluția prețurilor și tarifelor.

Plata burselor se face în numerar.

5. Pentru bursieri ai statului român din Republica Moldova și Ucraina, cuantumurile lunare ale burselor sunt următoarele:

• 23.000 lei pentru studii universitare;
• 26.000 lei pentru studii postuniversitare, specializare sau doctorat.

6. Condiții de școlaritate și de venituri

În funcție de rezultatele obținute la concursul de admitere sau în anul universitar precedent și în funcție de veniturile pe membru de familie, studenții pot primi:

a) bursă socială de studiu, dacă au obținut cel puțin media 7,50 la învățământul tehnic, agricol și la profilurile matematică, fizică și chimie, respectiv cel puțin media 8,00 la celelalte profiluri, au venituri brute pe membru de familie mai mici decât salariul minim brut pe țară (lei/lună) și nu au bursă de merit;

b) bursă socială de excepție, dacă au obținut medii sub limitele prevăzute la lit. a), cel mult 4% din numărul studenților de la cursurile de zi, fără taxă de studiu, și au venituri brute pe membru de familie până la jumătate din salariul minim brut pe țară (lei/lună).

7. Bursele sociale de studiu se pot acorda numai la începutul anului universitar, pe baza mediei generale (examene, verificări, colocvii - conform planului de învățământ) obținute pentru anul anterior sau la examenul de admitere și la începutul semestrului al II-lea, pe baza mediei generale obținute după primul semestru și pe baza adeverințelor din care să rezulte veniturile brute pe membru de familie.

8. Revizuirea burselor sociale de studiu, inclusiv a celor de excepție, se face la începutul semestrului al II-lea, în funcție de rezultatele la învățătură obținute de studenți atât în sesiunea de examene din iarnă, cât și la colocviile, verificările din timpul semestrului I și, eventual, după modificarea unor venituri brute pe membru de familie, după cum urmează:

a) studenții care au avut programat un singur examen (sau o singură verificare) trebuie să promoveze cu cel puțin nota 8 la învățământul tehnic, agricol și la profilurile matematică, fizică și chimie, respectiv nota 9 la celelalte profiluri (universitar, medical, economic);

b) cei care au avut programate două, trei sau mai multe examene și verificări (colocvii) trebuie să le promoveze și pot primi bursă socială de studiu dacă obțin rezultatele la învățătură (media generală) stabilite pentru bursă socială de studiu.

9. Bursele sociale de studiu acordate studenților orfani de ambii părinți, celor proveniți din casele de copii sau plasament familial nu se revizuiesc; de asemenea, nu se revizuiesc bursele acordate studenților care nu au avut posibilitatea de a susține examenele programate ca urmare a faptului că se aflau internați în spital ori în concediu medical pe întreaga durată a sesiunii sau cel puțin 60 de zile înainte de începerea ei.

Pentru studenții (studentele) care în timpul sesiunii de examene intră în concediu medical (maternitate), bursele de studiu se revizuiesc luându-se în considerare rezultatele examenelor și verificărilor (colocviilor) programate în afara concediului.

Studenții bursieri orfani de ambii părinți, care după sesiunea de examene din iarnă obțin media generală rezultată din examene și verificări (colocvii) prevăzută pentru bursele de categorie superioară, primesc bursă de studiu pentru respectiva categorie.

Partea a III-a

Alte prevederi referitoare la bursele de merit, bursele sociale de studiu și bursele sociale de excepție

10. În vederea acordării burselor, în fiecare instituție de învățământ superior se constituie o comisie la nivelul instituției, din care fac parte rectorul ori delegatul acestuia, ca președinte, secretarul șef, juristul, contabilul șef și alți membri desemnați de președintele comisiei; la fiecare facultate se constituie câte o comisie, din care fac parte decanul ori delegatul acestuia, ca președinte, secretarul șef și alți membri desemnați de președintele comisiei.

Comisia de la nivelul instituției de învățământ superior repartizează numărul de burse sociale de excepție pe facultăți, în funcție de numărul studenților de la cursurile de zi, iar comisia de la nivelul facultății face propuneri de atribuire nominală a burselor care se aprobă de colegiul senatului instituției de învățământ superior.

11. Pentru obținerea bursei sociale de studiu și a bursei sociale de excepție, studentul depune la comisia pe facultate, în termenul fixat de aceasta, o cerere însoțită de actele necesare.

12. Solicitanții pot face contestație împotriva hotărârii de atribuire a burselor în termen de 5 zile de la afișarea acesteia. Contestația se rezolvă de comisia de burse de la nivelul instituției în termen de 15 zile. Hotărârile comisiilor de acordare a burselor pot fi atacate în instanțele judecătorești, potrivit legii.

13. Bursele de merit și bursele sociale se atribuie studenților pe durata anului de învățământ (cursuri, sesiuni de examene, activități practice), inclusiv pe timpul pregătirii și susținerii examenului de diplomă în prima sesiune, cu excepția vacanțelor. Dacă studenții bursieri sunt orfani de ambii părinți, proveniți din case de copii sau din plasament familial ori au fost bolnavi TBC și se află în evidența dispensarelor medicale, bursele de studiu se acordă și pe durata vacanțelor.

14. Studentele bursiere aflate în concediu prenatal sau postnatal primesc bursă pe o durată egală cu concediul stabilit pentru persoanele încadrate în muncă.

15. Studenții bursieri aflați în concediu medical își mențin bursa cel mult 60 de zile de la data începerii concediului. În cazul depășirii acestui termen, primesc bursă națională de merit sau bursă socială de studiu numai după reluarea activității de învățământ.

16. Studenții de la învățământul de zi transferați la altă facultate, precum și studenții de la învățământul seral sau fără frecvență transferați la învățământul de zi pot primi burse de merit și burse sociale, începând cu semestrul următor datei de promovare a verificărilor (colocviilor) și a examenelor de diferență stabilite de consiliul facultății, dacă îndeplinesc condițiile de școlaritate și condițiile de venituri prevăzute de prezenta hotărâre.

17. Studenții repetenți nu pot primi burse în anul pe care îl repetă. Studenții bursieri care, din motive medicale, repetă anul, dovedind cu acte că au fost bolnavi și în imposibilitate de a frecventa cursurile cel puțin 60 de zile în anul universitar precedent, pot primi burse sociale de studiu sau de excepție pe baza mediei obținute în anul de studii promovat anterior celui pe care îl repetă din motive medicale și în funcție de veniturile brute pe membru de familie.

18. Bursele de merit și bursele sociale acordate studenților pot fi retrase temporar sau definitiv de către instituțiile de învățământ superior pentru abateri grave de la normele disciplinei universitare, pentru dezinteres față de învățătură sau pentru absențe de la activitățile didactice, pe baza criteriilor stabilite de fiecare instituție de învățământ superior.

19. Studenții exmatriculați din instituția de învățământ superior pentru motive ce le sunt imputabile sunt obligați să restituie contravaloarea bursei primite în timpul școlarității; nu sunt obligați să restituie bursa cei care s-au retras de la cursuri pentru motive de boală dovedite cu certificat medical.

20. Studenții și absolvenții învățământului superior care urmează cursurile la zi ale unei a doua facultăți pot primi burse naționale de merit, burse sociale, alte forme de sprijin material sau ajutoare sociale numai de la o singură facultate, cu condiția ca numărul total al anilor în care au beneficiat de acest sprijin, în cadrul primei și a celei de-a doua facultăți, să nu depășească numărul anilor de studiu prevăzuți ca durată de școlarizare la facultatea de la care urmează să beneficieze de bursă.

21. Cuantumurile burselor de merit și ale burselor sociale sunt stabilite pentru o lună (28-31 zile). Calcularea cuantumului zilnic se face prin divizarea cuantumurilor lunare ale burselor la numărul de zile calendaristice din luna respectivă.

Anexa Nr. 2

Ajutoarele sociale, gratuitățile și reducerile de tarife pentru trimiterea studenților în tabere de odihnă și tratament, precum și pentru excursiile organizate în grup

1. Ajutoarele sociale se acordă studenților pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, pentru maternitate și în caz de deces, după cum urmează:

a) ajutorul pentru îmbrăcăminte și încălțăminte se poate acorda studenților orfani, celor proveniți din case de copii sau plasament familial și celor care provin din familii cu venituri mici, ținându-se seama și de rezultatele din activitatea profesional-științifică. Pentru a beneficia de ajutor pentru îmbrăcăminte este necesar ca studentul să prezinte adeverințe din care să rezulte că venitul brut lunar pe membru de familie este de până la 10.000 lei.

Ajutorul se acordă în numerar, în cuantum maxim de 15.000 lei.

Un student poate beneficia de acest ajutor o singură dată în decursul unui an universitar. Studenții orfani de ambii părinți sau asistați ai caselor de copii pot beneficia în fiecare semestru de acest ajutor;

b) ajutorul pentru maternitate se acordă pentru fiecare naștere după cum urmează:

• 7.500 lei pentru sarcină și lehuzie;
• 7.500 lei pentru procurarea rufăriei fiecărui copil nou-născut.

Ajutoarele se acordă studentelor ai căror soți sunt studenți sau efectuează stagiul militar și studenților ale căror soții nu realizează venituri;

c) ajutorul în caz de deces se acordă pentru decesul unui membru al familiei studentului(ei) - soț, soție, copil, în următorul cuantum:

• 20.700 lei în caz de deces al studentului(ei) necăsătorit(e) sau căsătorit(e) cu soție/soț neîncadrat(ă) în muncă;
• 17.200 lei în caz de deces al soției/soțului, dacă decedatul(a) nu a fost încadrat(ă) în muncă, precum și în cazul decesului copilului.

2. Plata ajutoarelor de orice fel se face în limita prevederilor bugetare, pe baza cererii aprobate de către colegiul consiliului facultății din care face parte studentul și, după caz, a următoarelor acte:

• certificat medical și copie după certificatul de naștere al copilului, pentru ajutor în caz de maternitate;
• copie după certificatul de deces, în caz de deces;
• adeverințe privind situația materială, certificate de către secretariatul facultății din care face parte studentul.

3. Studenții de la specializările din profilul mine pot primi pe timpul studiilor suma de 20.000 lei, în două etape, ajutor social pentru uniformă și îmbrăcăminte de uz personal.

4. Studenții beneficiază de sprijin material pentru participare la tabere de odihnă și tratament în vacanță, gratuit sau cu reduceri de tarife, și la excursii organizate, după cum urmează:

a) studenții pot primi bilete de odihnă și tratament în stațiuni climaterice în mod gratuit. Numărul de bilete ce pot fi distribuite va fi de până la 15% din numărul studenților școlarizați la învățământul de zi, fără taxă de studiu. Repartizarea pe unități de învățământ se face de Ministerul Învățământului, în funcție de numărul studenților de la cursurile de zi, de profilul unității de învățământ și de situația socială a studenților. Repartizarea individuală a biletelor se face de către colegiul consiliului facultății;

b) pentru excursii organizate în grup în țară și străinătate, studenții pot beneficia de o reducere de până la 45% din costul acestora; reducerea nu va putea depăși anual suma de 500 lei/student, calculată la numărul total de studenți de la învățământul de zi. Reducerile pentru fiecare acțiune se aprobă de biroul/consiliul facultății.

Un student poate beneficia de bilet gratuit pentru trimitere în tabără și de reducere a prețului excursiei o singură dată pe an, cu excepția studenților orfani de ambii părinți sau proveniți din casele de copii ori din plasament familial.

5. Ajutoarele sociale, precum și sumele prevăzute pentru taberele de odihnă studențești se indexează prin hotărâre a Guvernului, în funcție de modificările de tarife și prețuri stabilite pe economia națională.

Hotărâre privind stabilirea tarifelor de cazare la căminele studențești și a regiei de cantină

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 368/1992, studenții care locuiesc în căminele studențești plătesc tarifele de cazare în funcție de gradul de confort și de numărul persoanelor cazate într-o cameră.

Art. 2. - Tarifele de cazare în cămin, care se plătesc de către studenții români și cetățenii străini (studenți, doctoranzi și cei veniți la specializare) bursieri ai statului român sau pe cont propriu nevalutar, se stabilesc după cum urmează:

a) Cameră cu grupuri sanitare comune pe palier:

• cu 2 locuri - 3.600 lei/lună/loc;
• cu 3 locuri - 3.000 lei/lună/loc;
• cu 4 locuri - 2.400 lei/lună/loc;
• cu 5 locuri - 2.000 lei/lună/loc.

b) Cameră cu grup sanitar propriu (fără alte facilități):

• cu 2 locuri - 4.000 lei/lună/loc;
• cu 3 locuri - 3.500 lei/lună/loc.

c) Cameră cu grup sanitar comun la două camere sau modul de două camere cu două grupuri sanitare:

• cu 3 locuri - 3.500 lei/lună/loc;
• cu 4 locuri - 3.100 lei/lună/loc;
• cu 5 locuri - 2.800 lei/lună/loc.

d) Cameră cu grup sanitar propriu și alte facilități (garsonieră cu bucătărie, balcon etc.):

• cu 2 locuri - 5.000 lei/lună/loc;
• cu 3 locuri - 4.500 lei/lună/loc;
• cu 4 locuri - 4.000 lei/lună/loc.

Art. 3. - Studenții, doctoranzii și tinerii veniți la specializare din Republica Moldova și Ucraina, bursieri ai statului român, care locuiesc la căminele studențești, sunt scutiși de plata tarifului de cazare.

Art. 4. - Cetățenii străini care studiază în țara noastră pe cont propriu valutar și locuiesc în căminele studențești plătesc tariful de cazare în dolari S.U.A. pentru cameră, după cum urmează:

a) Cameră cu grup sanitar propriu și alte facilități (garsonieră):

• cu 3 locuri - 180 dolari/lună/cameră;
• cu 4 locuri - 180 dolari/lună/cameră.

b) Cameră cu grup sanitar propriu (fără alte facilități):

• cu 2 locuri - 100 dolari/lună/cameră;
• cu 3 locuri - 120 dolari/lună/cameră.

c) Cameră cu grup sanitar la 2 camere sau modul de 2 camere cu 2 grupuri sanitare:

• cu 3 locuri - 80 dolari/lună/cameră;
• cu 4 locuri - 90 dolari/lună/cameră.

d) Cameră cu grup sanitar pe palier:

• cu 2 locuri - 70 dolari/lună/cameră;
• cu 3 locuri - 80 dolari/lună/cameră;
• cu 4 locuri - 90 dolari/lună/cameră.

Art. 5. - Studenții, doctoranzii și persoanele venite la specializare, bursieri ai statului român sau pe cont propriu nevalutar, care locuiesc în camerele din căminele studențești, în număr sub cel normat pe cameră, plătesc tariful de cazare pentru locul (locurile) neocupat(e) în dolari S.U.A., calculat conform art. 4 din prezenta hotărâre.

Art. 6. - Pentru cadrele didactice, care se pot caza în căminele studențești, în limita locurilor disponibile, după cazarea studenților, se stabilesc tarifele de cazare după cum urmează:

a) Cameră cu grup sanitar propriu și alte facilități (garsonieră):

• cu 2 locuri - 18.000 lei/lună/cameră;
• cu 3 locuri - 18.000 lei/lună/cameră;
• cu 4 locuri - 18.000 lei/lună/cameră.

b) Cameră cu grup sanitar propriu (fără alte facilități):

• cu 2 locuri - 14.000 lei/lună/cameră;
• cu 3 locuri - 14.000 lei/lună/cameră.

c) Cameră cu grup sanitar la 2 camere sau modul de 2 camere cu 2 grupuri sanitare:

• cu 3 locuri - 14.000 lei/lună/cameră;
• cu 4 locuri - 14.000 lei/lună/cameră.

d) Cameră cu grup sanitar pe palier:

• cu 2 locuri - 11.000 lei/lună/cameră;
• cu 3 locuri - 11.000 lei/lună/cameră.

Art. 7. - În perioada vacanței de vară a studenților pot fi cazate în sistem hotelier și alte persoane decât studenți. Pentru aceste persoane se stabilesc tarife negociabile de cazare, dar nu mai puțin de 500 lei/zi/loc, pentru cameră cu grup sanitar pe palier, iar pentru garsonieră, nu mai puțin de 1.500 lei/loc/zi.

Art. 8. - Pentru toate persoanele care locuiesc în cămin, români și cetățeni străini, se consideră un consum normal de energie electrică de 50 kW/lună/persoană.

Depășirea acestei valori a consumului de energie electrică normal de 50 kW/lună/persoană va fi suportată integral în lei, de către persoanele care locuiesc în cămin.

Art. 9. - Regia de cantină pentru studenții care servesc masa la cantine studențești se stabilește în cote procentuale din valoarea mesei servite, astfel:

• 10 % pentru meniuri fixe;
• 20 % pentru meniuri „à la carte".

Art. 10. - Veniturile realizate din regia de cămin și cantină constituie sursă de autofinanțare, prevăzută în bugetul fondului special pentru învățământ, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 1993 nr. 21/1993.

Aceste venituri se utilizează numai pentru finanțarea activităților căminelor și cantinelor studențești, completate cu credite alocate de la bugetul de stat.

Art. 11. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul universitar 1993/1994, cu excepția art. 7, care intră în vigoare începând cu data de 15 iulie 1993. Prevederile referitoare la stabilirea tarifelor de cazare și a regiei de cantină prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 368/1992 se abrogă, cu excepția art. 1 și 2, care rămân nemodificate.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 21 iunie 1993 | Nr. 286.

Contrasemnează: Ministrul învățământului, Liviu Maior Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Hotărâre privind trimiterea unor cetățeni români la specializare postuniversitară sau doctorat în străinătate

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se constituie - din fondul special pentru învățământ, cap. „Cheltuieli de personal”, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 1993 nr. 21/1993 - un fond de burse ale statului român pentru specializarea unor cetățeni români în străinătate, în domenii de interes pentru progresul societății românești.

Art. 2. - Administrarea fondului de burse, stabilirea domeniilor în care se efectuează specializarea, precum și selecționarea beneficiarilor burselor sunt asigurate de Ministerul Învățământului. Celelalte ministere și instituții centrale pot propune specializări, în funcție de necesitățile proprii.

Art. 3. - Fondul de burse se asigură în limita a 3% din cota de 2/3 ce revine instituțiilor de învățământ din încasările în valută liber convertibilă, realizate prin școlarizarea cetățenilor străini în România.

Art. 4. - Selecția beneficiarilor de burse se face prin concurs, astfel:

• pentru specializare postuniversitară, dintre absolvenții instituțiilor de învățământ superior care au obținut media generală cel puțin 9 (nouă);
• pentru doctorat, dintre specialiștii admiși la doctorat în România.

Art. 5. - Cetățenii români trimiși în alte țări, pentru specializare postuniversitară sau doctorat, beneficiază de:

a) bursă în valută liber convertibilă, pe timpul cât se află în străinătate, acoperind eventuale taxe de școlarizare, cheltuieli de cazare, întreținere și asigurare medicală. Cuantumul bursei se stabilește de către Ministerul Învățământului, pe baza informațiilor și datelor transmise de ambasadele române din țările în care urmează a se efectua studiile, fără a se putea depăși suma de 1.000 dolari/lună;

b) transport dus-întors (cu avionul sau cu trenul) până la locul de studiu, o singură dată pe an;

c) plata unui supliment de bagaj de cel mult 10 kg, în afara celor incluse în costul biletului de avion, la începerea și terminarea studiilor;

d) drepturile bănești în lei, în țară, potrivit prevederilor din anexa nr. 13 la Hotărârea Guvernului nr. 307/1991 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, republicată.

Art. 6. - Trimiterea în străinătate a persoanelor selecționate să beneficieze de burse se face condiționat de semnarea, de către acestea, a unui contract cu Ministerul Învățământului și, după caz, și cu instituția sau agentul economic cu care se află în raporturi de muncă, obligându-se ca, la absolvirea studiilor, să revină și să fie încadrate în România, într-o activitate corespunzătoare calificării obținute, pe o perioada cel puțin egală cu durata studiilor, dar nu mai mică de un an.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 21 iunie 1993 | Nr. 287.

Contrasemnează: Ministrul învățământului, Liviu Maior p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Constantin Ene, secretar de stat Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Hotărâre privind școlarizarea în România a cetățenilor din alte țări

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Școlarizarea în România a cetățenilor străini și a cetățenilor români având domiciliul stabil în alte țări se poate face prin acordarea de burse de către statul român sau pe cont propriu.

Art. 2. - Bursele statului român se acordă cetățenilor străini sau cetățenilor români cu domiciliul în străinătate astfel:

a) pe bază de reciprocitate, în conformitate cu prevederile documentelor de colaborare culturală internațională;

b) în funcție de interesele externe ale României - 150 de burse anual, repartizate astfel:

• 80 de burse, prin Ministerul Afacerilor Externe, cu precădere în favoarea unor tineri provenind din țări cu care România nu are perfectate documente de felul celor menționate la lit. a);
• 40 de burse, prin Ministerul Comerțului, pentru promovarea unor acțiuni de colaborare economică sau comercială;
• 30 de burse, prin Ministerul Învățământului, pentru cetățenii străini cu rezultate bune la învățătură și în cadrul colaborării specifice cu ministere sau instituții din alte țări;

c) 100 de burse, anual, pentru studii liceale, universitare sau postuniversitare, în favoarea unor cetățeni de origine română, stabiliți în alte țări; nominalizarea beneficiarilor se face, în comun, de către Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Învățământului.

Art. 3. - Fondurile necesare pentru bursele prevăzute la art. 2 se asigură prin bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Învățământului.

Art. 4. - Cuantumul burselor acordate cetățenilor din alte țări este cel stabilit prin hotărâre a Guvernului, iar modalitate de plată este prevăzută în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 5. - În afara burselor prevăzute la art. 2, sponsori români sau străini pot acorda burse pentru cetățeni străini sau români cu domiciliul în străinătate numai cu achitarea integrală a taxelor școlare în valută liber convertibilă.

Art. 6. - Pot fi primiți la studii fără plata taxelor școlare, însă cu suportarea integrală, pe cont propriu, a cheltuielilor de întreținere:

a) anual, 150 cetățeni stabiliți în alte țări, care dovedesc originea lor română prin acte personale de identitate sau prin documente emise de autoritățile competente din țara de reședință sau de ambasadele țării noastre.

Repartizarea acestor locuri pe țări de proveniență se stabilește anual, în comun, de către Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Învățământului;

b) personalul reprezentanțelor oficiale străine - ambasade, oficii consulare, agenții economice, organizații și organisme internaționale, precum și membrii de familie ai acestuia, în învățământul de toate gradele, cu condiția ca personalului similar din România și membrilor de familie ai acestuia să li se asigure posibilitatea școlarizării gratuite în țările respective.

Calitatea oficială a candidaților din această categorie, cât și îndeplinirea clauzei de reciprocitate se confirmă de către Ministerul Afacerilor Externe;

c) în învățământul primar și gimnazial, cetățenii străini, membri de familie ai personalului unor organizații și asociații cu scop nelucrativ - autorizate să funcționeze în România -, ai cadrelor didactice și cercetătorilor care desfășoară oficial activități specifice în România, precum și ai bursierilor statului român.

Art. 7. - Pot fi primiți la studii anual, cu plata taxelor de școlarizare în valută liber convertibilă, până la 3.500 cetățeni din alte țări.

Art. 8. - Înscrierea la studii a categoriilor de persoane prevăzute la art. 2, 5, 6 și 7 se face fără concurs, pe baza actelor de studii corespunzătoare, în funcție de capacitatea de școlarizare a instituțiilor de învățământ solicitate de candidați.

Pentru profilurile de învățământ artistic, arhitectură și educație fizică și sport se susțin probe de aptitudini, stabilite de instituțiile de specialitate.

Art. 9. - Cetățenii români sau de origine română stabiliți în alte țări pot fi școlarizați în învățământul de toate gradele din România în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români cu domiciliul stabil în țară.

În acest sens, înscrierea la studii a persoanelor din această categorie se realizează prin:

a) concurs de admitere în condițiile în vigoare pentru cetățenii români având domiciliul stabil în România.

b) echivalarea studiilor parțiale efectuate în țările în care domiciliază, luându-se în considerare actele de studii prezentate de solicitanți - diplome, foi matricole și programe analitice - și cu stabilirea de examene de diferență la disciplinele care nu au fost studiate în instituțiile școlare de unde provin. Examenele de diferență se susțin în interval de un an de la înscrierea la studii a candidatului.

Pe timpul studiilor, aceste persoane își suportă integral cheltuielile de întreținere.

Art. 10. - Cetățenii români sau de origine română înscriși la studii pe cont propriu valutar pot fi scutiți de plata taxelor școlare după promovarea concursului de admitere într-o sesiune legal stabilită.

Celor admiși prin concurs li se recunosc anii de studii promovați anterior și li se asigură continuarea studiilor în următoarele condiții financiare:

a) cu suportarea integrală a cheltuielilor de întreținere, pentru cei având domiciliul stabil în străinătate;

b) cu acordarea de burse și a altor drepturi asigurate studenților români cu domiciliul stabil în țară, pentru cei repatriați.

Art. 11. - Cifrele de școlarizare prevăzute pentru cetățenii români cu domiciliul stabil în România nu sunt afectate de înscrierea la studii, prin concurs, a persoanelor la care se referă art. 9 și 10. Candidații din această categorie sunt declarați admiși dacă obțin medie cel puțin egală cu a ultimului candidat român admis.

Art. 12. - Cetățenii români sau de origine română cu domiciliul în străinătate, înscriși la studii pe cont propriu valutar în România, pot beneficia de reducerea cu 1/3 a taxelor de școlarizare.

Prevederile alin. 1 se aplică în limita unui număr total de 1.000 locuri în instituțiile de învățământ superior, beneficiarii fiind stabiliți de către Ministerul Învățământului, pe baza rezultatelor școlare obținute.

Nu beneficiază de prevederile alin. 1 cei care, în ultimul an școlar, au rămas repetenți, au încălcat legile țării sau disciplina universitară.

Art. 13. - Cetățenii din alte țări aflați la studii în România beneficiază de asistență medicală în condițiile asigurate elevilor sau, respectiv, studenților români, indiferent de condițiile de finanțare a studiilor.

Art. 14. - Înscrierea la studii în România a cetățenilor din alte țări se aprobă numai de Ministerul Învățământului, care:

• echivalează studiile efectuate în străinătate de către candidați;
• precizează condițiile financiare în care se efectuează studiile;
• repartizează solicitanții pe instituții de învățământ, în funcție de cifrele de școlarizare stabilite în prealabil;
• asigură, cu sprijinul Ministerului Sănătății, efectuarea de către candidați a unui control medical pentru acces în colectivitatea studențească, în conformitate cu practica internațională în materie.

Pentru învățământul militar, competențele prevăzute la alin. 1 - inclusiv stabilirea numărului de cetățeni străini școlarizați anual și a testelor de aptitudini - revin Ministerului Apărării Naționale.

Art. 15. - Originea română a candidaților la care se referă prezenta hotărâre se dovedește prin acte personale de identitate sau prin alte documente eliberate sau vizate de Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 16. - Școlarizarea în România a cetățenilor din alte țări se face numai în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, care se aplică începând cu 1 septembrie 1993. De la această dată, hotărârile Guvernului nr. 549/1991, nr. 371/1992 și nr. 673/1992, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 21 iunie 1993 | Nr. 288.

Contrasemnează: Ministrul învățământului, Liviu Maior Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Constantin Ene, secretar de stat Ministrul comerțului, Constantin Teculescu

Anexă

Modul de plată a burselor
pentru cetățenii străini și cetățenii români cu domiciliul în străinătate

1. Bursa se atribuie în lei, în cuantumurile stabilite prin hotărâre a Guvernului pentru studenții români.

2. Bursierii statului român beneficiază de burse în limitele duratei studiilor, pe întregul an calendaristic, inclusiv pentru perioadele de vacanță în care se află în România.

Bursele acordate de statul român se atribuie și pe durata anului pregătitor de limba română, dacă este cazul.

3. Bursele se acordă indiferent de veniturile lunare realizate de părinți sau alți susținători legali, precum și de rezultatele la învățătură.

4. Plata burselor se suspendă în caz de nepromovare a unui an de studii, de încălcare a legislației românești sau a normelor de conduită școlară, care atrag după sine exmatricularea.

5. Bursa se acordă încă 30 de zile după finalizarea studiilor liceale, superioare, de doctorat sau de specializare postuniversitară cu durata de cel puțin un an.

Hotărâre privind acordarea unei indemnizații lunare cadrelor didactice române care predau limba, literatura și civilizația românească în străinătate

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se acordă o indemnizație medie lunară de 100 dolari S.U.A. cadrelor didactice române care predau limba, literatura și civilizația românească, în cadrul unor programe interguvernamentale de colaborare cultural-științifică, în următoarele universități: Sofia, Veliko Târnovo, Praga, Bratislava, Cracovia, Poznan, Lublin, Budapesta, Szeged, Ujgorod, Belgrad, Ljubljana, Skopje, Novi Sad, Beijing.

Diferențierea indemnizației pe țări se va face de către Ministerul Învățământului, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Finanțelor.

Art. 2. - Suma corespunzătoare se transferă de Ministerul Învățământului, din disponibilitățile valutare proprii, la ambasadele României din țările respective. Plata se face direct lectorilor,în dolari S.U.A.

Art. 3. - Ministerul Învățământului și Ministerul Afacerilor Externe vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri, care se va aplica începând cu data de 1 septembrie 1993.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 21 iunie 1993 | Nr. 290.

Contrasemnează: Ministrul învățământului, Liviu Maior p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Constantin Ene, secretar de stat Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu