Monitorul Oficial 327/1994

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 17 aprilie 2012 11:49, autor: Gall (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __FORCETOC__ *1994 0327 = Monitorul Oficial al României = Anul VI, Nr. issue::0327 - Partea I - Vineri, 25 noiembrie year::1994 == Hotăr...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0327 - Partea I - Vineri, 25 noiembrie year::1994

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind alocarea unor fonduri din bugetul de stat pe anul 1994 pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în unele județe, în perioada lunilor martie-septembrie 1994

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă constituirea, la nivelul unor județe, a fondurilor speciale însumând 736 milioane lei, cu acoperire din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat rectificat pe anul 1994, pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în lunile martie-septembrie 1994.

Art. 2. - (1) Fondurile constituite potrivit art. 1 se vor utiliza cu prioritate pentru refacerea drumurilor, podurilor și podețelor distruse și pentru repararea construcțiilor unor obiective sociale avariate, conform anexelor nr. 1-8 la prezenta hotărâre.

(2) Din fondurile constituite potrivit art. 1, comisiile alcătuite din reprezentanți ai consiliilor județene și ai consiliilor locale interesate pot stabili și acorda sprijin financiar și familiilor sinistrate, pentru lucrări de refacere și reparare a gospodăriilor afectate de calamități.

Art. 3. - Execuția lucrărilor se realizează prin încredințarea acestora direct agenților economici cu activitate de construcții, selectați de prefectură și consiliul județean, în condițiile art. 16 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 12/1993.

Art. 4. - Fondurile speciale constituite cu destinațiile specificate se administrează de către organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor.

Art. 5. - Sumelor neutilizate la 31 decembrie 1994, din fondurile constituite pe județe potrivit art. 1, li se aplică prevederile art. 72 din Legea nr. 10/1991 privind finanțele publice.

Art. 6. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în bugetul de stat pe anul 1994.

Art. 7. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta hotărâre și se comunică instituțiilor interesate.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 11 noiembrie 1994 | Nr. 773.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă


Hotărâre privind acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafețele calamitate în anul agricol 1993-1994 și aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor financiare

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă acordarea unui sprijin financiar nerambursabil, în limita sumei de 151,9 miliarde lei prevăzută în bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației pe anul 1994, producătorilor agricoli, indiferent de forma de proprietate, care au efectuat cheltuieli pe suprafețele calamitate ca urmare a fenomenelor naturale deosebite (îngheț, secetă, grindină) înregistrate în anul agricol 1993-1994 în județele: Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Prahova, Buzău, Vrancea, Vaslui, parțial în unele comune din județele: Arad, Iași, Botoșani, Bacău, Sibiu, Călărași și Suceava, nominalizate prin Ordinul nr. 46/1994 al ministrului agriculturii și alimentației, precum și pentru pagubele produse la vii și pomi, datorate înghețului, în celelalte județe cuprinse în ordinul mai sus menționat.

Din suma prevăzută la alin. 1 se alocă 6 miliarde lei pentru culturile și materialele de protecție (sticlă) din sere, distruse ca urmare a căderilor de grindină din lunile mai și iulie 1994.

Art. 2. - În sensul prezentei hotărâri, producătorii agricoli care au efectuat cheltuieli pe suprafețele calamitate sunt producători agricoli individuali, asociații agricole de tip familial, societăți agricole de tip privat, societăți comerciale agricole cu capital majoritar sau parțial de stat, alți deținători legali de terenuri.

Art. 3. - Sumele aprobate ca ajutor financiar nerambursabil se stabilesc în funcție de cheltuielile pe hectar, potrivit anexei nr. 1.

Art. 4. - Calamitățile produse de secetă nu se decontează pe suprafețele amenajate cu sisteme de irigații.

Art. 5. - Se aprobă Normele metodologice privind acordarea și controlul utilizării ajutoarelor financiare primite de producătorii agricoli de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafețele agricole calamitate în anul agricol 1993-1994, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 11 noiembrie 1994 | Nr. 774.

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și alimentației,
Valeriu Tabără
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Anexa Nr. 1

Situația
cheltuielilor cu înființarea și întreținerea culturilor agricole care au suferit influența negativă a factorilor naturali în anul agricol 1993-1994

- mii lei/ha -
Cultura Sămânța Lucrări mecanice Îngrășăminte + pesticide Total an (ha)
Grâu 60 52 46 158
Orz și orzoaică 40 50 76 166
Porumb boabe 40 96 102 238
Porumb pentru sămânță 75 96 74 235
Floarea-soarelui 4 81 87 172
Soia 92 82 122 296
Sfeclă de zahăr - 99 416 515
Cartofi 540 178 414 1.132
Legume 360 204 135 699
Plantații viticole, cheltuieli de întreținere, exploatare, refacere 1.013
Plantații pomicole pe rod, cheltuieli de întreținere, exploatare, refacere 764
Notă:
  • Pentru factorul îngheț la culturile vegetale se vor lua în calcul numai cheltuielile efectuate cu sămânța și lucrările mecanice de înființare a culturii.
  • Suma cuvenită producătorilor agricoli pe hectarul calamitat se calculează în funcție de procentul de calamitare stabilit de comisie în procesul-verbal de constatare.


Anexa Nr. 2

Norme metodologice
privind acordarea și controlul utilizării ajutoarelor financiare primite de producătorii agricoli de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafețele agricole calamitate în anul agricol 1993-1994

Ajutoarele financiare în limita sumei de 151,9 miliarde lei, prevăzută în bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației pe anul 1994, se acordă producătorilor agricoli - indiferent de forma de proprietate - care au efectuat cheltuieli pe suprafețele agricole calamitate ca urmare a fenomenelor naturale deosebite (îngheț, secetă, grindină) înregistrate în anul agricol 1993-1994 în județele: Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Prahova, Buzău, Vrancea, Vaslui, parțial în unele comune din județele: Arad, Iași, Botoșani, Bacău, Sibiu, Călărași și Suceava nominalizate prin Ordinul nr. 46/1994 al ministrului agriculturii și alimentației, precum și pentru pagubele produse la vii și pomi, datorate înghețului, în celelalte județe cuprinse în ordinul mai sus menționat.

De asemenea, se acordă ajutor financiar nerambursabil și pentru culturile și materialele de protecție (sticlă) din sere, distruse ca urmare a căderilor de grindină din lunile mai și iulie 1994.

În conformitate cu aceste reglementări, fondurile prevăzute în bugetul propriu al Ministerului Agriculturii și Alimentației se utilizează numai pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu înființarea și întreținerea culturilor agricole până la calamitare, iar pentru secetă, numai pe suprafețele neamenajate pentru irigații.

Pentru alocarea fondurilor repartizate privind acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafețele agricole calamitate ca urmare a fenomenelor naturale deosebite înregistrate în anul agricol 1993-1994, se emit următoarele norme:

1. În înțelesul acestei hotărâri sunt considerate pierderi cauzate de calamități cheltuielile efectuate cu înființarea și întreținerea culturilor agricole până la calamitare, în sensul culturilor distruse ca urmare a înghețului timpuriu din toamna anului 1993 și din luna februarie 1994 (grâu, orz, orzoaică, livezi și vii), culturilor de câmp, horticole și din spații protejate, inclusiv materialul de protecție (sticlă) din sere, ale căror producții au fost compromise total sau parțial ca urmare a influenței negative a grindinei sau secetei din primăvara și vara anului 1994.

2. Ajutoarele financiare se acordă fiecărui producător agricol în funcție de suprafața agricolă calamitată și de cheltuielile pe hectar efectuate pe fiecare cultură în parte, în cuantumuri maxime valorice, stabilite conform anexei nr. 1 la prezenta hotărâre.

3. Pentru societățile comerciale agricole cu capital integral sau parțial de stat, sumele cuvenite se stabilesc în baza actelor justificative întocmite conform prevederilor normelor metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor și ministrului agriculturii și alimentației nr. 233/24/1990. În condițiile în care aceste societăți comerciale și-au constituit fondul de asigurare pentru calamități și nu l-au utilizat până la aplicarea prezentei hotărâri, valoarea despăgubirilor va fi diminuată cu fondul de asigurare constituit. Agenții economici prevăzuți în ordinul sus-menționat, care nu au întocmit în termen de 2 zile de la producerea calamităților actul de constatare potrivit art. 7 alin. 3 din ordin, nu beneficiază de prevederile prezentei hotărâri.

Deconturile întocmite și avizate de comisiile constituite în acest scop, conform modelului cuprins în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice, vor fi depuse la direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană.

4. Pentru societățile agricole de tip privat și alți deținători legali, cu personalitate juridică, de suprafețe agricole cu culturi calamitate, care nu sunt amenajate pentru irigații, sumele cuvenite se vor stabili pe baza datelor din evidența contabilă și a actelor de constatare întocmite, potrivit modelului cuprins în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice, de comisia constituită în acest scop.

Pentru aceasta, direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene vor constitui comisii teritoriale formate din primar, reprezentantul direcției generale pentru agricultură și alimentație și reprezentantul băncii finanțatoare.

5. Sumele cuvenite producătorilor individuali și asociațiilor agricole de tip familial se vor stabili și se vor acorda pe baza unei declarații-tip - model cuprins în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

Datele din declarație vor fi confirmate de specialistul agricol și certificate de primar.

Suma ce se va acorda pe hectar și pe cultura calamitată se va calcula în funcție de lucrările efectiv executate și de valoarea acestora, stabilite în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

Pentru lucrările executate manual se va achita contravaloarea aceleiași operațiuni executate mecanic.

Specialiștii agricoli din centrele agricole comunale colectează toate declarațiile din comuna pe a cărei rază își desfășoară ei activitatea și întocmesc situația conform modelului cuprins în anexa nr. 3 la prezentele norme.

Situația întocmită se transmite direcției generale pentru agricultură și alimentație județeană, împreună cu declarațiile în baza cărora s-a întocmit.

Producătorii agricoli beneficiari vor prezenta documentele stabilite în prezentele norme metodologice în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii.

6. Direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană va verifica situațiile primite de la specialiștii agricoli sub aspectul realității suprafețelor agricole calamitate, dacă suprafețele calamitate nu sunt amenajate pentru irigații, precum și realitatea cheltuielilor efectuate cu înființarea și întreținerea culturilor până la calamitare.

În urma centralizării tuturor deconturilor primite de la centrele agricole, societățile comerciale agricole cu capital integral sau parțial de stat, de la societățile agricole de tip privat și de la alți agenți economici, se vor stabili și sumele ce se vor acorda pe total județ, conform modelului cuprins în anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice.

Sumele ce se vor acorda pe baza documentațiilor prezentate conform prevederilor pct. 3, 4 și 5 nu pot fi mai mari decât cele stabilite în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre. În cazul în care sumele cuvenite sunt mai mici, producătorii agricoli vor primi sumele prevăzute în anexa nr. 1.

Toate documentele care se întocmesc potrivit prezentelor norme metodologice și care se înaintează direcției generale pentru agricultură și alimentație județeană vor fi înregistrate în registrul general de intrare-ieșire al acesteia.

Direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene vor înainta Ministerului Agriculturii și Alimentației situația suprafețelor agricole calamitate și a sumelor ce se cuvin producătorilor agricoli, potrivit modelului cuprins în anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii.

7. Ministerul Agriculturii și Alimentației, în urma verificării documentațiilor depuse de direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene, va solicita Ministerului Finanțelor, cu respectarea normelor în vigoare, deschiderea creditelor bugetare prevăzute la cap. 76.1 - Agricultură, silvicultură, ape, mediu înconjurător - transferuri din Legea nr. 21/1994, pe baza unei situații întocmite potrivit modelului cuprins în anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice, prezentată pe total minister, cu desfășurarea pe județe.

8. Creditele bugetare se deschid de către Ministerul Finanțelor la Banca Comercială Română - S.A., la cap. 76.1 - Agricultură, silvicultură, ape, mediu înconjurător - transferuri din Legea nr. 21/1994.

Ministerul Agriculturii și Alimentației, în limita creditelor bugetare deschise, repartizează creditele corespunzătoare fiecărei direcții generale pentru agricultură și alimentație județeană, potrivit documentațiilor aprobate.

La primirea creditelor bugetare, direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană va proceda în felul următor:

  • pentru producătorii agricoli cu cont în bancă, suma aprobată se va vira în contul respectiv;
  • pentru restul producătorilor agricoli, plata sumelor aprobate se va face prin mandat poștal, cu reținerea sumelor recuperate prin declarații ca fiind datorii către alte unități, ce vor fi virate în contul acestora.

9. Răspunderea pentru întocmirea și realitatea datelor din deconturile justificative privind încasarea sumelor de la bugetul de stat revine ordonatorului de credite.

Sumele încasate nejustificat de la bugetul de stat, inclusiv penalitățile prevăzute de lege, se vor recupera de la persoanele care au întocmit și au avizat documentațiile primare ce au stat la baza solicitării și încasării ajutoarelor financiare de la bugetul de stat.

10. Ministerul Agriculturii și Alimentației va exercita controlul la direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană cu privire la modul de aplicare a prevederilor prezentelor norme metodologice și va dispune măsurile necesare pentru sancționarea abaterilor.

11. Nedepunerea în termenele fixate a deconturilor justificative atrage după sine decăderea producătorilor agricoli din dreptul de obținere a ajutoarelor financiare.

Neîntocmirea deconturilor justificative, în termenele fixate de prezentele norme metodologice, de către direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană sau de către comisiile de constatare a calamităților atrage după sine răspunderea disciplinară, materială sau, după caz, civilă a persoanelor vinovate.


Anexa Nr. 1 la normele metodologice

S.C. ............................................................

(alt deținător legal de teren cu personalitate juridică)
Decont justificativ
privind sumele ce se decontează de la bugetul de stat, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1994
Cultura Suprafața cultivată (ha) Suprafața calamitată (%) 100... Cheltuieli efectuate/ha Cheltuieli/ha conform anexei nr. 1 la hotărâre (mii lei/ha) Suma de primit de la bugetul de stat (mii lei)
Grâu 158
Orz + orzoaică 166
Porumb boabe 238
Porumb pentru sămânță 235
Floarea-soarelui 172
Soia 296
Sfeclă de zahăr 515
Cartofi 1.132
Legume 699
Plantații viticole 1.013
Plantații pomicole pe rod 764
Comisia de constatare
Numele și prenumele,           Semnătura,
R.A.I.F.
Suprafețele calamitate nu sunt amenajate pentru irigații
Director,


Anexa Nr. 2 la normele metodologice
Declarație

Subsemnatul (producător individual sau asociație agricolă de tip familial) ...................................., cu domiciliul (sediul) în ............................., str. ......................... nr. ........., județul .........................., posesor al B.I. seria ............ nr. ........................, eliberat de .......................... (înregistrat la Registrul comerțului cu nr. ................................, cod fiscal ..............................), cont nr. ................................... la Banca ........................., deținător al unei suprafețe de ...................... ha teren agricol, certificat prin titlul de proprietate (adeverință) nr. ........................ din ........................., eliberată de .........................., declar pe propria răspundere următoarele:

  • suprafața deținută prin titlul de proprietate (adeverință) mai sus menționat(ă) a fost cultivată în anul agricol 1993-1994 cu următoarele culturi, din care, datorită influenței negative a factorilor naturali (îngheț, secetă, grindină), s-au calamitat astfel:
Nr. crt. Cultura Suprafața cultivată (ha) Suprafața calamitată (ha %)
1. Porumb pentru consum
2. Porumb pentru sămânță
3. Floarea-soarelui
4. ........................................
........................................

Declar și susțin suprafețele cultivate și calamitate și sunt de acord ca din suma cuvenită să mi se rețină datoriile către ....................

Semnătura autorizată .........................

Certificăm suprafețele deținute, cultivate și calamitate, menționate mai sus.

Primar, Specialist centru agricol,
Numele și prenumele,           Semnătura,

(verso)

Sume de decontat:

Nr. crt. Cultura Suprafața calamitată (ha) ha % Suma acordată (lei/ha) Total sumă (lei)
1. Porumb boabe
2. Porumb pentru sămânță
3. Floarea-soarelui pentru consum
4. .............................................

Total:
din care se scad datoriile la: - R.A. „Romcereal"
- S.C. „Agromec" - S.A.
- Alți agenți economici
Rest de primit:
Semnătura persoanei care face declarația,
........................
Specialist centru agricol,
Numele și prenumele,           Semnătura,


Anexa Nr. 3 la normele metodologice

Centrul agricol .....................

Situația
suprafețelor cu culturi calamitate și a sumelor cuvenite producătorilor agricoli în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1994
Nr. crt. Producătorul agricol Suprafața calamitată (ha) Suma de acordat de la bugetul de stat (mii lei) Se scad datoriile la ...... Rest de plată
Total (ha) din care:
Porumb pentru consum Porumb pentru sămânță ...............
1. .............................................
2. .............................................
3. .............................................
Total:
Primar, R.A.I.F.
Suprafețele calamitate nu sunt amenajate pentru irigații
Director,
D.G.A.A.
Verificat și avizat pentru realitatea suprafețelor și a culturilor calamitate, precum și a cheltuielilor efectuate cu înființarea și întreținerea culturii până la calamitare
Specialist centru agricol,


Anexa Nr. 4 la normele metodologice

D.G.A.A., județul ....................

Situația
suprafețelor cu culturi calamitate și a sumelor cuvenite producătorilor agricoli în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1994 în județul ...............
Nr. crt. Centrul agricol (agent economic) Suprafața calamitată (ha) Suma de acordat de la bugetul de stat (mii lei)
Total (ha) din care:
Porumb pentru consum Porumb pentru sămânță ...............
1. .............................................
2. .............................................
3. .............................................
Total:
Verificat și avizat pentru suprafețele și culturile calamitate și suma ce se acordă de la bugetul de stat
Director general D.G.A.A.,
R.A.I.F., județul .................
Suprafețele calamitate nu sunt cuprinse în sistemul de irigații
Director R.A.I.F.,


Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului privind cooperarea în domeniile culturii, învățământului, științei și sportului

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului privind cooperarea în domeniile culturii, învățământului, științei și sportului, semnat la București la 25 aprilie 1994.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 noiembrie 1994 | Nr. 793.

Contrasemnează:

p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Marcel Dinu,
secretar de stat
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Ministrul culturii,
Marin Sorescu
p. Ministrul învățământului,
Sorin Ionescu,
secretar de stat
Ministrul cercetării și tehnologiei,
Doru Dumitru Palade
p. Ministrul tineretului și sportului,
Nicolae Mărășescu,
secretar de stat


Acord între Guvernul României și Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului privind cooperarea în domeniile culturii, învățământului, științei și sportului

Guvernul României și Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului, denumite în continuare părți:
  • în dorința de a dezvolta și aprofunda cooperarea în domeniile culturii, învățământului, științei și sportului, în conformitate cu prevederile acordurilor internaționale la care cele două țări sunt părți;
  • în intenția de a contribui, inclusiv pe această cale, la o mai bună cunoaștere reciprocă și la apropierea dintre cetățenii celor două țări;
  • hotărâte să pună în aplicare prevederile Actului final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa;
  • confirmând atașamentul lor față de respectarea drepturilor omului, inclusiv a celor privitoare la libertatea de exprimare, democrație și supremația dreptului,
au decis să încheie prezentul acord, care reglementează cadrul general al colaborării în domeniile menționate mai sus, și au convenit după cum urmează:
Articolul 1

Cele două părți vor dezvolta cooperarea dintre țările lor în domeniile culturii, învățământului, științei și sportului.

Ele vor facilita contactele și schimburile dintre instituțiile și cetățenii celor două țări în domeniile menționate mai sus.

Ele vor promova schimburile de materiale și documentație privind aceste domenii.

Articolul 2

Cele două părți vor sprijini colaborarea și schimburile directe între instituțiile competente în domeniile științei și tehnologiei prin:

  • stabilirea și realizarea de programe, studii și alte activități comune în diferite ramuri ale științei și tehnologiei;
  • schimburile de specialiști, cadre universitare, cercetători științifici și tehnicieni;
  • schimburile de publicații și documentație științifică, inclusiv de filme și videocasete, precum și de rezultate ale cercetării științifice.

Condițiile financiare ale cooperării științifice și tehnologice urmează a fi stabilite.

Articolul 3

Părțile vor sprijini colaborarea și schimburile pe linie de învățământ și educație.

Modalitățile de realizare a acestei colaborări urmează a fi stabilite.

Articolul 4

Cele două părți vor încuraja o mai bună cunoaștere reciprocă a culturii și artei popoarelor lor, pe diferite canale.

Modalitățile care vor reglementa acest aspect al cooperării culturale urmează a fi stabilite.

Articolul 5

Cele două părți vor stimula colaborarea dintre instituțiile lor din domeniul conservării și valorificării patrimoniului cultural al țărilor lor.

Articolul 6

Cele două părți vor promova colaborarea activă a reprezentanților și delegațiilor lor în cadrul UNESCO și al altor foruri internaționale culturale.

Articolul 7

Cele două părți vor încuraja colaborarea în domeniul audiovizualului, în scopul promovării cunoașterii reciproce a celor două popoare.

Articolul 8

Cele două părți vor sprijini colaborarea dintre instituțiile lor cinematografice, în scopul realizării de coproducții și al încurajării participării la festivaluri organizate în cealaltă țară.

Articolul 9

Cele două părți se angajează să încurajeze activitățile comune destinate tineretului, facilitând astfel apropierea și cunoașterea reciprocă.

Articolul 10

Cele două părți vor sprijini dezvoltarea colaborării în domeniile culturii fizice și sportului.

Articolul 11

Se creează o comisiei mixtă. Aceasta are două secțiuni, una română și cealaltă luxemburgheză, care se reunesc în sesiune plenară la cererea uneia dintre părți, alternativ în România și în Luxemburg, în scopul de a stabili programele de lucru.

Comisia mixtă poate solicita colaborarea unor experți.

Modalitățile de finanțare pentru realizarea prezentului acord urmează a fi stabilite.

Articolul 12

Prezentul acord va intra în vigoare la o lună de la data la care părțile își vor notifica îndeplinirea procedurilor necesare.

Prezentul acord se încheie pentru o perioadă de 5 ani și va fi prelungit în mod tacit pentru o durată nedeterminată. El poate fi denunțat în orice moment de către oricare dintre părți și va expira, în acest caz, la 6 luni de la data la care a fost notificată denunțarea.

Drept care plenipotențiarii, autorizați corespunzător în această privință, au semnat prezentul acord și și-au pus sigiliile.

Încheiat la București la 25 aprilie 1994, în două exemplare, în limbile română și franceză, ambele texte având aceeași valoare.

Pentru Guvernul României,
Nicolae Văcăroiu
Pentru Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului,
Jacques Santer


Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind cooperarea în domeniile științei, învățământului, culturii și sportului

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind cooperarea în domeniile științei, învățământului, culturii și sportului, semnat la Bratislava la 3 martie 1994.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 noiembrie 1994 | Nr. 794.

Contrasemnează:

p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Marcel Dinu,
secretar de stat
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Ministrul culturii,
Marin Sorescu
p. Ministrul învățământului,
Sorin Ionescu,
secretar de stat
Ministrul cercetării și tehnologiei,
Doru Dumitru Palade
p. Ministrul tineretului și sportului,
Nicolae Mărășescu,
secretar de stat


Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind colaborarea în domeniile științei, învățământului, culturii și sportului

Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace (denumite în continuare părți), în convingerea că dezvoltarea relațiilor în domeniile științei, învățământului, culturii și sportului contribuie la o mai bună înțelegere între oameni și popoare și sprijină înțelegerea durabilă dintre state, precum și în dorința dezvoltării pe mai departe a relațiilor de prietenie dintre România și Republica Slovacă, dintre popoarele ambelor țări, în baza Actului final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, au hotărât să încheie acest acord și s-au înțeles după cum urmează:
Articolul 1

Părțile vor dezvolta și vor consolida colaborarea și schimbul de experiență în domeniile științei, învățământului, culturii, artei, educației fizice, sportului și tineretului, precum și în alte domenii de interes comun.

Articolul 2

Părțile vor sprijini colaborarea în toate domeniile științei și tehnicii, prin:

  • acorduri și realizarea programelor, a studiilor și a altor activități comune, în diverse domenii ale științei și tehnicii;
  • schimburi de cercetători și specialiști, pentru realizarea programelor comune de cercetare;
  • asigurarea reciprocă a sejurului de studii, mai ales pentru tinerii cercetători;
  • informarea reciprocă asupra congreselor importante, simpozioanelor și a altor acțiuni științifice, precum și sprijinirea participării oamenilor de știință ai ambelor părți la aceste întruniri;
  • schimburi de publicații, de rezultate ale cercetării științifice și de documentație științifică și tehnică;
  • colaborarea directă dintre ministere, academii și dintre lucrătorii din domeniul cercetării fundamentale;
  • organizarea de expoziții și manifestări tehnico-științifice;
  • constituirea de grupuri comune pentru realizarea proiectelor științifice și tehnice bilaterale și multilaterale.
Articolul 3

Părțile vor sprijini încheierea unor înțelegeri de colaborare directă între ministerele învățământului din cele două țări.

Articolul 4

Părțile vor sprijini încheierea de acorduri privind recunoașterea reciprocă a diplomelor și a titlurilor academice, acordate în ambele țări.

Articolul 5

Părțile vor sprijini mai buna cunoaștere reciprocă a valorilor autentice ale culturii și artei popoarelor lor, prin:

  • schimb de scriitori, oameni de artă, soliști și formații artistice de amatori și profesioniste, precum și de specialiști și personalități care activează în domeniile prevăzute de prezentul acord;
  • organizarea de manifestări culturale și artistice, expoziții de artă, prezentări de filme, programe de radio și televiziune, piese de teatru, festivaluri de dansuri și muzică, de către una dintre părți pe teritoriul celeilalte părți;
  • schimb de donații de publicații de artă, de filme, cărți, periodice, înregistrări muzicale, partituri, discuri și casete între biblioteci, muzee și alte instituții culturale;
  • colaborarea între edituri, inclusiv difuzarea și comercializarea cărților;
  • organizarea în comun a unor manifestări culturale (expoziții, simpozioane etc.) pe teme convenite în prealabil;
  • includerea în repertoriul instituțiilor de profil din țara proprie a unor lucrări dramatice și muzicale ale creatorilor din cealaltă țară;
  • traducerea și publicarea în țările lor a lucrărilor din domeniile literar, artistic, istoric și științific, ale unor autori reprezentativi din cealaltă țară.
Articolul 6

Părțile se angajează să ia măsurile necesare pentru asigurarea plății drepturilor de autor și a onorariilor artiștilor, precum și transferul sumelor cuvenite, conform condițiilor din contractele încheiate și reglementărilor internaționale în materie.

Părțile vor sprijini perfecționarea în continuare a sistemului de protejare a dreptului de autor și popularizarea valorilor culturale din cealaltă țară.

Articolul 7

Părțile vor sprijini participarea reciprocă a unor personalități din domeniile științei, învățământului, tineretului, culturii și artelor din cealaltă țară, la congrese, conferințe, festivaluri sau alte manifestări cu participare internațională organizate pe teritoriul lor.

Articolul 8

Părțile vor sprijini activitatea instituțiilor culturale și de informații, în baza unui acord separat între părți dacă se va înființa o astfel de instituție.

Articolul 9

Părțile vor sprijini colaborarea dintre instituțiile care se îngrijesc de conservarea patrimoniului cultural al ambelor țări.

Articolul 10

Părțile vor sprijini colaborarea organelor lor de stat în domeniul asigurării dezvoltării culturale și educaționale a minorităților naționale din ambele țări.

Articolul 11

Părțile vor promova o colaborare activă a reprezentanților și delegațiilor lor la UNESCO și la alte organizații cu ocazia conferințelor internaționale în domeniul politicii culturale și de învățământ.

Articolul 12

Părțile vor sprijini diverse forme de colaborare între arhivele lor centrale și locale, muzee și biblioteci și vor mijloci accesul oamenilor de știință și al cercetătorilor din cealaltă țară la fondurile instituțiilor respective.

Aceste posibilități se vor asigura pe principiul reciprocității, în conformitate cu legile interne în vigoare și cu prevederile legale și în baza acordului dintre organele de resort.

Articolul 13

Părțile vor stimula și vor susține diverse forme de colaborare între asociațiile artistice, federații, uniuni (ale scriitorilor, arhitecților, sculptorilor, compozitorilor și muzicologilor, artiștilor dramatici și de cinema, fotografilor etc.) pe baza programelor, protocoalelor sau a altor documente de lucru convenite între acestea.

Articolul 14

Părțile vor susține colaborarea în domeniul emisiunilor audiovizuale, prin schimbul de programe de radio și televiziune privind evoluția economică, socială și culturală din țările lor, prin schimbul și acreditarea de corespondenți și reporteri de radio și televiziune, în scopul cunoașterii reciproce a ambelor popoare prin intermediul rezultatelor obținute în domeniile menționate.

Articolul 15

Părțile vor sprijini colaborarea în domeniile artei filmului, dintre arhivele de film, casele de împrumut și instituțiile cinematografice, în vederea realizării unor coproducții, a schimbului de filme, participarea reciprocă la festivalurile de profil organizate în cealaltă țară, schimbul de afișe, reviste și publicații de specialitate.

Articolul 16

Părțile se angajează să ajute la pregătirea și realizarea unor acțiuni importante pe linie de tineret, în scopul apropierii și cunoașterii reciproce a tinerilor din cele două țări.

Articolul 17

Părțile vor sprijini dezvoltarea multilaterală a colaborării în domeniul educației fizice, sportului, turismului și tineretului, pe baza unor înțelegeri directe între organizațiile competente.

Articolul 18

Părțile vor sprijini colaborarea dintre agențiile de presă și uniunile de ziariști și reporteri din cele două țări, schimbul de vizite dintre ei, precum și acreditarea de corespondenți permanenți sau speciali.

Articolul 19

Părțile vor sprijini colaborarea în domeniile sănătății și științelor medicale pe baza unei înțelegeri de colaborare directă între ministerele sănătății din cele două țări. De asemenea, vor sprijini contactele directe dintre academii de profil, universități și facultăți de medicină.

Articolul 20

Părțile se vor informa asupra acțiunilor științifice, culturale, sportive și a altor manifestări pe care le vor organiza, asigurându-și reciproc participarea la acestea.

Articolul 21

În vederea îndeplinirii prevederilor prezentului acord, părțile vor încheia programe de colaborare între instituțiile competente, în care vor fi convenite formele de colaborare, modalitățile de realizare și de finanțare.

Articolul 22

Prezentul acord este supus aprobării conform normelor interne ale părților și va intra în vigoare în ziua schimbului de note privind aprobarea lui.

Articolul 23

Prezentul acord se încheie pe o perioadă de 5 ani și se prelungește automat pe noi perioade de câte 5 ani, dacă nici una dintre părți nu îl denunță în scris pe cale diplomatică cu cel puțin 6 luni înaintea expirării perioadei respective de valabilitate.

În cazul denunțării prezentului acord, orice programe de schimburi, acțiuni comune sau proiecte realizate în baza lui, care nu s-au finalizat, își păstrează valabilitatea pe întreaga perioadă pentru care au fost convenite.

Prin intrarea în vigoare a prezentului acord își pierde valabilitatea Acordul de colaborare culturală dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Cehoslovace, semnat la București la 23 noiembrie 1968.

Încheiat la Bratislava la 3 martie 1994, în două exemplare originale, în limbile române și slovacă, ambele texte având aceeași valoare.

Pentru Guvernul României,
Nicolae Văcăroiu
Pentru Guvernul Republicii Slovace,
Vladimir Meciar


Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia privind colaborarea în domeniile învățământului, culturii, științei și sportului

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia privind colaborarea în domeniile învățământului, culturii, științei și sportului, semnat la București la 28 februarie 1994.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 noiembrie 1994 | Nr. 795.

Contrasemnează:

p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Marcel Dinu,
secretar de stat
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Ministrul culturii,
Marin Sorescu
p. Ministrul învățământului,
Sorin Ionescu,
secretar de stat
Ministrul cercetării și tehnologiei,
Doru Dumitru Palade
p. Ministrul tineretului și sportului,
Nicolae Mărășescu,
secretar de stat


Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia privind colaborarea în domeniile învățământului, culturii, științei și sportului

Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia, denumite în continuare părți:
  • având în vedere transformările fundamentale care au loc în societatea contemporană;
  • considerând că acestea sunt de natură a permite edificarea, pe baze durabile, a unei cooperări ample și diversificate între țările lor;
  • dorind să dezvolte colaborarea dintre cele două țări în domeniile învățământului, culturii, științei și sportului;
  • convinse că aceasta va contribui la mai buna cunoaștere reciprocă și la intensificarea relațiilor la diferite niveluri;
  • decise să aplice principiile Actului final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa și ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă,
au convenit după cum urmează:
Articolul 1

Părțile vor dezvolta cooperarea dintre țările lor în domeniile învățământului, culturii, științei și sportului, precum și în alte domenii de interes reciproc, vor promova schimburile de materiale și de documentație și vor facilita contactele directe dintre instituții și persoane.

Articolul 2

Părțile vor sprijini colaborarea și schimbul de experiență în domeniul învățământului, prin:

a) schimb de profesori și alți specialiști, pentru a preda cursuri sau a realiza cercetări în domeniul lor de specialitate;

b) promovarea colaborării directe dintre diferite instituții de învățământ la toate nivelurile;

c) acordarea, pe măsura posibilităților fiecărei părți, de locuri și burse pentru studii universitare, specializare postuniversitară și doctorat, în domenii stabilite de comun acord;

d) încurajarea și sprijinirea studierii limbii și literaturii partenerului în instituțiile naționale de învățământ, prin înființarea în cadrul acestora a unor catedre/lectorate de profil; trimiterea de lectori; trimiterea de cărți și publicații de specialitate; participarea la cursuri de vară;

e) schimburi de studenți și elevi;

f) acțiuni comune, inclusiv prin oferirea de materiale documentare specifice și înființarea de comisii mixte, pentru reflectarea corectă a istoriei și geografiei fiecărei țări în manualele școlare din cealaltă țară.

Părțile convin că, în accepțiunea prezentului acord, colaborarea în domeniul învățământului poate cuprinde cele mai variate sectoare ale sistemelor educaționale respective, așa cum vor fi convenite la diferite niveluri de învățământ.

Articolul 3

Părțile vor examina posibilitățile de recunoștere reciprocă a diplomelor, gradelor universitare și titlurilor academice și vor examina, de asemenea, posibilitățile de încheiere a unor înțelegeri separate în acest scop.

Articolul 4

Părțile vor facilita mai buna cunoaștere reciprocă a valorilor autentice ale culturii și artei popoarelor lor, prin:

a) schimb de scriitori, oameni de artă, soliști și formații artistice de amatori și profesioniste;

b) organizarea de diverse manifestări culturale și artistice de către una dintre părți pe teritoriul celeilalte părți;

c) schimb și donații de publicații de artă, filme, cărți, periodice, înregistrări muzicale, partituri, discuri și benzi între instituții culturale;

d) colaborarea dintre edituri;

e) includerea în repertoriul instituțiilor de profil din țara proprie a unor lucrări dramatice și muzicale ale creatorilor din cealaltă țară;

f) încurajarea traducerii și publicării în țările lor de lucrări literare și științifice reprezentative ale unor autori din cealaltă țară;

g) încurajarea colaborării directe dintre asociațiile artistice.

Articolul 5

Părțile vor stimula colaborarea în domeniul patrimoniului natural și cultural.

Articolul 6

Părțile vor sprijini și vor facilita colaborarea, sub cele mai diverse forme, dintre instituțiile lor centrale și locale de arhivistică, muzee și biblioteci, facilitând accesul oamenilor de știință și al cercetătorilor din cealaltă țară la fondurile respectivelor instituții.

Aceste facilități vor fi acordate pe bază de reciprocitate și în conformitate cu legile și reglementările în vigoare în fiecare țară, urmând a fi convenite între instituțiile de resort.

Articolul 7

Părțile se angajează să ia măsurile necesare vizând asigurarea plății drepturilor de autor și a onorariilor artiștilor, precum și transferul sumelor cuvenite, conform condițiilor stipulate în contractele încheiate și reglementărilor internaționale în materie.

Articolul 8

Părțile vor încuraja invitarea și participarea reciprocă a unor personalități și experți din domeniile științei, învățământului, culturii și artelor, din cealaltă țară, la congrese, conferințe, festivaluri artistice sau alte manifestări cu participare internațională organizate pe teritoriul lor.

Articolul 9

Părțile vor sprijini colaborarea dintre arhive de filme, cinemateci și alte instituții similare de film prin schimbul de materiale cinematografice, reviste, publicații de specialitate și filme de cinematecă, precum și prin participarea la festivaluri de film organizate în cealaltă țară și prin participarea la coproducții de filme.

Articolul 10

Părțile vor încuraja colaborarea în domeniul audiovizualului prin schimbul de emisiuni și programe radiofonice și de televiziune privind dezvoltarea socială și culturală a țărilor lor, precum și prin schimbul de specialiști și reporteri de radio și televiziune, în scopul promovării cunoașterii reciproce a celor două popoare și realizărilor lor în domeniile sus-menționate.

Articolul 11

Părțile vor favoriza cooperarea în domeniile științei și tehnologiei, prin:

a) stabilirea și realizarea de programe, studii și alte activități comune în diferite ramuri ale științei și tehnologiei;

b) schimburi de specialiști, cadre didactice universitare, cercetători, tehnicieni și vizite de experți;

c) schimburi de publicații științifice și de documentație, inclusiv filme și casete video, precum și de rezultate ale cercetării științifice.

Părțile vor încuraja totodată colaborarea directă dintre academiile, ministerele și/sau institutele specializate de cercetare, prin convenirea unor documente juridice în acest sens.

Părțile vor facilita organizarea de expoziții și manifestări tehnico-științifice, cercetări comune pe teme de interes reciproc, valorificarea în comun a unor rezultate obținute în domeniul științei și tehnologiei.

Detaliile și condițiile financiare ale colaborării vor fi stabilite în protocoale și programele de lucru ce se vor încheia între instituțiile interesate.

Articolul 12

Părțile vor promova colaborarea activă în cadrul UNESCO și al altor organisme internaționale, în domeniile învățământului, culturii, științei și sportului.

Articolul 13

Părțile vor sprijini colaborarea strânsă în domeniul culturii fizice și sportului, pe bază de înțelegeri între organizațiile corespunzătoare.

Articolul 14

Părțile vor încuraja contactele dintre tineri și organizații de tineret din cele două țări.

Articolul 15

Părțile vor sprijini colaborarea directă dintre agențiile de presă și asociațiile de ziariști din cele două țări.

Articolul 16

Părțile vor promova extinderea și diversificarea schimburilor turistice.

Articolul 17

Părțile vor încuraja și vor sprijini contactele directe în domeniul sănătății la toate nivelurile: ministere, academii de profil, universități și facultăți de medicină, institute de cercetare medicală, cât și contactele comerciale în domeniul serviciilor medicale.

Articolul 18

Reprezentanți ai părților vor putea, ori de câte ori este necesar sau la cererea celeilalte părți, să se reunească în comisie mixtă pentru a trece în revistă evoluțiile legate de prezentul acord.

Pentru aplicarea prezentului acord, părțile vor putea încheia programe periodice de colaborare și schimburi, în care se vor conveni formele de cooperare, modalitățile de execuție și de finanțare a acestora.

Comisia de va întruni la București sau la Ljubljana pentru a încheia programe de lucru și de schimburi pe perioade ce se vor conveni de către cele două părți și pentru a analiza modul de îndeplinire a prevederilor acestora.

Articolul 19

Fiecare parte va acorda celeilalte părți, în limitele permise de legile și reglementările în vigoare pe teritoriul său, toate facilitățile rezonabile pentru intrarea, șederea și plecarea persoanelor și pentru importul materialului și al echipamentului necesar pentru realizarea programelor de schimburi care se pot stabili în conformitate cu prezentul acord.

Articolul 20

Prevederile prezentului acord nu exclud posibilitatea stabilirii altor forme de colaborare bilaterală în alte sectoare care au tangență cu aceasta sau care corespund obiectivelor sale.

Articolul 21

Prezentul acord va intra în vigoare la data la care ambele părți își vor fi notificat îndeplinirea formalităților interne necesare aprobării lui.

Acordul este valabil pe o perioadă de 5 ani, după care va rămâne în vigoare până la expirarea a 6 luni de la data la care una dintre părți va fi notificat, în scris, denunțarea sa celeilalte părți.

În cazul denunțării prezentului acord, în conformitate cu prevederile acestui articol, orice program de schimburi, înțelegere sau proiect inițiat în baza sa și care nu a fost epuizat își păstrează valabilitatea în toată perioada pentru care a fost convenit.

Încheiat la București la 28 februarie 1994, în două exemplare originale, în limbile română, slovenă și engleză, toate textele având valoare egală.

În caz de divergențe de interpretare, textul englez va fi de referință.

Pentru Guvernul României,
Teodor Viorel Meleșcanu,
ministru de stat, ministrul afacerilor externe
Pentru Guvernul Republicii Slovenia,
Lojze Peterle,
ministrul afacerilor externe


Hotărâre privind reglementarea activității specifice Ministerului Afacerilor Externe pentru realizarea investițiilor publice și a lucrărilor de reparații la imobilele misiunilor diplomatice din străinătate

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Afacerilor Externe poate realiza în regie proprie, prin angajarea personalului muncitor român necesar, fără afectarea schemei de personal aprobate activității de bază și a fondului de salarii al ministerului, următoarele:

  • investiții publice constând în clădiri pentru reprezentanțe diplomatice; și
  • lucrări de reparații, amenajări și întreținere la imobilele misiunilor diplomatice din străinătate.

Art. 2. - Cheltuielile generate de forța de muncă angajată se vor suporta din fondurile alocate ministerului prin bugetul de stat, din capitolul „Reparații curente" și din capitolul „Cheltuieli de capital-investiții publice" aprobate.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 noiembrie 1994 | Nr. 797.

Contrasemnează:

p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Marcel Dinu,
secretar de stat
Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale,
Dan Mircea Popescu
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Hotărâre cu privire la indicatorul de eficiență economică specific ce poate fi utilizat de Societatea Română de Televiziune pentru majorarea fondului de salarii pentru care nu se plătește impozit suplimentar

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Fondul de salarii pentru care nu se plătește impozit suplimentar la Societatea Română de Televiziune, stabilit în conformitate cu prevederile art. 1-3 din Ordonanța Guvernului nr. 13/1994, se poate majora cu procentul de creștere a indicatorului de eficiență economică prevăzut în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - În aplicarea prevederilor prezentei hotărâri, Societatea Română de Televiziune, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor, va elabora metodologia de calcul al indicatorului de eficiență economică specific.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 noiembrie 1994 | Nr. 798.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale,
Dan Mircea Popescu


Anexă

Indicatorul de eficiență economică specific
ce poate fi utilizat de Societatea Română de Televiziune pentru majorarea fondului de salarii pentru care nu se plătește impozit suplimentar

Creșterea productivității muncii calculată ca raport între veniturile realizate în prețuri comparabile[1] i numărul mediu de personal.


Hotărâre privind transmiterea unui imobil, situat în județul Bistrița-Năsăud, în administrarea Curții de Conturi

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Imobilul proprietate publică a statului, compus din construcție și terenul aferent, situat în municipiul Bistrița, str. Gheorghe Șincai nr. 22, județul Bistrița-Năsăud, identificat potrivit anexei, care face parte din prezenta hotărâre, se transmite din administrarea Regiei Autonome de Gospodărie Comunală și Locativă Bistrița-Năsăud în administrarea Curții de Conturi, în vederea funcționării Camerei de conturi a județului Bistrița-Năsăud.

Art. 2. - Transmiterea imobilului prevăzut la art. 1 se efectuează la valoarea de înregistrare în contabilitate, existentă la data predării-primirii.

Art. 3. - Predarea-primirea imobilului se face prin protocol încheiat între cele două părți.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 noiembrie 1994 | Nr. 799.

Contrasemnează:

Președintele Curții de Conturi,
Ioan Bogdan
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă


Anexă

Datele de identificare
a imobilului din municipiul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, care se transmite din administrarea Regiei Autonome de Gospodărie Comunală și Locativă Bistrița-Năsăud în administrarea Curții de Conturi
Nr. crt. Locul unde este situat imobilul care se transmite Persoana juridică de la care se transmite imobilul Persoana juridică la care. se transmite imobilul Caracteristici tehnice
1. Str. Gheorghe Șincai nr. 22, municipiul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud Regia Autonomă de Gospodărie Comunală și Locativă Bistrița-Năsăud Curtea de Conturi Parter + etaj
- suprafață utilă: 1.117,91 m2;
- suprafață teren aferent: 751,04 m2


Hotărâre privind aprobarea clasării ca drum județean a unor sectoare de drumuri situate în județele Satu Mare, Maramureș și Sălaj

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă clasarea ca drum județean, având numărul 196 A, a sectoarelor de drumuri, în lungime totală de 37,100 km, situate în județele Satu Mare, Maramureș și Sălaj, prevăzute în anexa la prezenta hotărâre, identificate potrivit planului de situație.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 noiembrie 1994 | Nr. 800.

Contrasemnează:

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală
Octav Cozmâncă
p. Ministrul apărării naționale,
general-locotenent Popa Dumitru
Ministrul transporturilor,
Aurel Novac


Anexă

Sectoarele de drum,
situate în județele Satu Mare, Maramureș și Sălaj, care se clasează ca drum județean, având numărul 196 A
- Drumul comunal nr. 31 - Beltiug - Stâna, în lungime de 10,900 km
- Drumul agricol - Stâna - limită județ, în lungime de 5,650 km
- Drumul comunal nr. 96 - limită județ - Corni, în lungime de 4,450 km
- Drumul județean nr. 108P - Corni - Bicaz, în lungime de 3,500 km
- Drumul agricol - Bicaz - limită județ, în lungime de 4,000 km
- Drumul forestier - limită județ spre Giurtelecu Hododului, în lungime de 3,000 km
- Drumul agricol - din drumul forestier Giurtelecu Hododului, în lungime de 2,800 km
- Drumul comunal nr. 107 - Giurtelecu Hododului - drumul județean nr. 196, în lungime de 2,800 km
Total: 37,100 km



Referințe

  1. Veniturile realizate din prestații și alte activități se corectează cu indicele mediu de creștere a prețurilor de consum la servicii în perioada raportată față de perioada corespunzătoare a anului 1993.