Monitorul Oficial 293/1994

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 15 mai 2012 12:47, autor: Gall (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __FORCETOC__ *1994 0293 = Monitorul Oficial al României = Anul VI, Nr. issue::0293 - Partea I - Luni, 17 octombrie year::1994 == Hotărâr...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0293 - Partea I - Luni, 17 octombrie year::1994

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 768/1991 privind înființarea și funcționarea Regiei Autonome „Registrul Auto Român"

Guvernul României hotărăște:

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 768/1991 privind înființarea și funcționarea Regiei Autonome „Registrul Auto Român", modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 468/1992, se modifică și se completează astfel:

1. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Registrul Auto Român - R.A., în baza împuternicirii date de Ministerul Transporturilor, ca autoritate în transporturi, certifică încadrarea vehiculelor rutiere în normele de siguranță a circulației, protecție a mediului înconjurător și în categoria de folosință căreia îi sunt destinate, efectuează verificarea stațiilor de inspecție tehnică, la cererea Ministerului Transporturilor, precum și operațiunile de registru pentru vehiculele rutiere înmatriculate în România."

2. Articolul 3 se completează prin introducerea, după liniuța a 4-a, a două noi liniuțe, cu următorul cuprins:

„- certificarea sistemelor calității produselor și serviciilor pentru vehiculele rutiere și componentele acestora, precum și a personalului;
- acreditarea laboratoarelor de încercări din domeniul auto;".

Art. II. - Articolul 4 din Regulamentul de organizare și funcționare a Regiei Autonome „Registrul Auto Român", prevăzut în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 768/1991, se modifică și se completează în mod corespunzător.

Art. III. - Hotărârea Guvernului nr. 768/1991 privind înființarea și funcționarea Regiei Autonome „Registrul Auto Român", modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 468/1992 și prin prezenta hotărâre, se republică în Monitorul Oficial al României.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 16 septembrie 1994 | Nr. 650.

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,
Aurel Novac
Ministru de interne,
Doru Ioan Tărăcilă
Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului,
Aurel Constantin Ilie


Hotărâre privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoașterii în România, prin hotărâre judecătorească, a Uniunii Germane a Camerelor de Industrie și Comerț - Reprezentanța Economiei Germane

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă, în vederea recunoașterii în România prin hotărâre judecătorească, sub condiția reciprocității, funcționarea pe teritoriul României a Uniunii Germane a Camerelor de Industrie și Comerț - Reprezentanța Economiei Germane, persoană juridică de naționalitate germană, fără scop patrimonial, având sediul principal în Germania și sediul din România în municipiul București, str. Jean Louis Calderon nr. 6, sectorul 2.

Art. 2. - Uniunea Germană a Camerelor de Industrie și Comerț - Reprezentanța Economiei Germane este organizată și funcționează potrivit statutului propriu prevăzut în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, cu respectarea legislației române.

Art. 3. - Uniunea Germană a Camerelor de Industrie și Comerț - Reprezentanța Economiei Germane va funcționa după recunoașterea personalității juridice, potrivit legii române.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 19 septembrie 1994 | Nr. 655.

Contrasemnează:

p. Ministrul comerțului,
Ion Pârgaru,
secretar de stat
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Teodor Viorel Meleșcanu
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Anexă

Statutul
Uniunii Germane a Camerelor de Comerț și Industrie - Reprezentanța Economiei Germane
Articolul 1
Denumirea

Uniunea Germană a Camerelor de Comerț și Industrie (DIHT), persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, având sediul în Germania, Adenauerallee 148, Bonn, înființează o reprezentanță pe teritoriul României, cu denumirea de Reprezentanța Economiei Germane.

Reprezentanța Economiei Germane este persoană juridică de la data înregistrării la instanța competentă, este constituită în conformitate cu prevederile legilor nr. 21/1924 și nr. 105/1992, nu are caracter politic și nici scop lucrativ.

Articolul 2
Sediul

Sediul Reprezentanței Economiei Germane se află în București, str. Jean Louis Calderon nr. 6, et. 1, ap. 2, sectorul 2, București.

Reprezentanța Economiei Germane poate înființa birouri și agenții și în alte localități din România.

Articolul 3
Scopul și obiectul de activitate

Scopul Reprezentanței Economiei Germane este de a contribui la dezvoltarea și amplificarea relațiilor economice dintre România și Germania.

Reprezentanța Economiei Germane va desfășura următoarele activități:

  • informarea întreprinzătorilor români și germani, precum și a organizațiilor și asociațiilor acestora privind climatul de afaceri din cele două țări, legislația în vigoare, posibilitățile de import și export, precum și oportunitățile de afaceri;
  • acordarea de consultanță privind constituirea de societăți mixte și realizarea oricăror alte forme de cooperare pe plan economic;
  • promovarea contactelor între întreprinzătorii din cele două țări prin organizarea de misiuni economice, seminarii, participarea la târguri și expoziții în România și în Germania;
  • coordonarea unor proiecte inițiate de partea germană în România, cum ar fi parteneriatele dintre camerele regionale din cele două țări, programe de promovare a exporturilor și cooperării, a întreprinderilor mici și mijlocii;
  • stabilirea de contacte între instituțiile de învățământ și perfecționare profesională din cele două țări.

Activitatea Reprezentanței Economiei Germane în domeniile menționate nu are caracter comercial și nu este orientată spre obținerea de profit. Locul de desfășurare a activității reprezentanței este teritoriul României.

Articolul 4
Durata

Reprezentanța Economiei Germane are o durată de funcționare nelimitată, începând cu data înregistrării sale la organele competente din România.

Articolul 5
Patrimoniul

Patrimoniul Reprezentanței Economiei Germane se compune din bunuri mobile și mijloace bănești obținute de la Uniunea Germană a Camerelor de Comerț și Industrie (DIHT), destinate exclusiv susținerii activității sale. Toate cheltuielile legate de dotarea și funcționarea reprezentanței sunt suportate de către Uniunea Germană a Camerelor de Comerț și Industrie (DIHT).

Reprezentanța Economiei Germane va deschide conturi în lei și în valută la băncile autorizate din România.

Articolul 6
Conducerea reprezentanței

Reprezentanța Economiei Germane este condusă de către un director general angajat de către Uniunea Germană a Camerelor de Comerț și Industrie (DIHT). El are titlul de reprezentant al economiei germane. Atât Uniunea Germană a Camerelor de Comerț și Industrie (DIHT), cât și reprezentantul economiei germane pot angaja personal în baza unui contract de muncă care ține seama de legislația română în vigoare.

Reprezentantul economiei germane angajează organizația în raporturile cu terții și are dreptul să ia, în limitele prevederilor legale în vigoare, măsurile necesare pentru realizarea scopului și obiectului de activitate al reprezentanței.

Articolul 7
Controlul activității Reprezentanței Economiei Germane

Reprezentantul economiei germane răspunde pentru toată activitatea sa în fața Uniunii Germane a Camerelor de Comerț și Industrie (DIHT). Verificarea evidenței contabile se face de către Uniunea Germană a Camerelor de Comerț și Industrie (DIHT).

Articolul 8
Dizolvarea și lichidarea

Dizolvarea Reprezentanței Economiei Germane se face de către fondator, respectiv Uniunea Germană a Camerelor de Comerț și Industrie (DIHT).

Lichidarea patrimoniului reprezentanței se va face de către persoane împuternicite de fondator, cu respectarea legislației române în vigoare, destinația activului net urmând a fi stabilită de fondator.

Articolul 9
Dispoziții finale

Prezentul statut este valabil pe toată durata de funcționare a Reprezentanței Economiei Germane, modificarea sau completarea sa urmând a se face doar cu acordul fondatorului, în formă scrisă, și cu respectarea dispozițiilor legale de înregistrare.

Prevederile prezentului statut se completează cu prevederile Legii nr. 21/1924 și ale Legii nr. 105/1992 referitoare la reglementarea raporturilor internaționale de drept internațional privat.

Doamna Cristina Nițescu, director general al Reprezentanței Economiei Germane, este împuternicită să îndeplinească toate formalitățile prevăzute de legea română pentru înregistrarea acesteia la autoritățile în drept.

Prezentul statut a fost întocmit și redactat în cinci exemplare la București, astăzi, data autentificării, la Notariatul de Stat al Municipiului București.


România
Notariatul de stat al municipiului București
Încheiere de autentificare Nr. 40770
anul 1994, luna septembrie, ziua 26

În fața mea, notar de stat, Apostoiu Dumitru s-a prezentat Nițescu Cristina, cetățean român, domiciliată în București, b-dul 1 Mai nr. 47, bloc 16A, et. 2, ap. 3, sectorul 1, posesoare a B.I. seria DE nr. 183003, eliberat de Circa nr. 2 Miliție la 27.06.1987, care a consimțit la autentificarea prezentului înscris și a semnat toate exemplarele lui.

Se autentifică acest înscris în temeiul art. 4 lit. a) și b) din Decretul nr. 377/1960.

S-a taxat cu 5.810 lei, cu chitanța C.E.C. nr. 0518594.

Notar de stat


Hotărâre privind aprobarea studiilor de fezabilitate a unor obiective de investiții și trecerea unor terenuri în administrarea Direcției generale a vămilor

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă studiile de fezabilitate pentru obiectivele de investiții: „Modernizare și extindere punct de control pentru trecerea frontierei Dorolț-Petea", județul Satu Mare, „Sediu Vamă Râmnicu Vâlcea", județul Vâlcea și „Sediu Vamă Tulcea", județul Tulcea, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici prevăzuți în anexele nr. 1-3[1] la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanțarea obiectivelor de investiții se face din Fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum și a celorlalte unități vamale, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Se aprobă transmiterea terenurilor, prevăzute în anexa nr. 4 la prezenta hotărâre, din administrarea consiliilor locale menționate în aceeași anexă în administrarea Direcției generale a vămilor.

Predarea-primirea terenurilor se va realiza pe bază de proces-verbal de predare-primire încheiat între părți.

Scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenului în suprafață de 31.119 m2 prevăzut în anexa nr. 4 se va efectua cu respectarea dispozițiilor privind plata taxelor prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 21 septembrie 1994 | Nr. 668.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă


Anexa Nr. 4

Nr. crt. Deținătorul actual Suprafața Date de identificare Obiectivul ce urmează a fi construit
1. Consiliul Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea 5.500 m2 Municipiul Râmnicu Vâlcea, zona stației C.F.R.; pozițiile 86 și 87, zonele 6 și 2 Sediu Vamă Râmnicu Vâlcea
2. Consiliul Local al Municipiului Tulcea 1.500 m2 Municipiul Tulcea, str. Faleza Dunării, identificat prin FC J-14 Sediu Vamă Tulcea
3. Consiliul Local al Comunei Dorolț, județul Satu Mare 61.800 m2 Comuna Dorolț, satul Petea;
-zona I: S = 13.380 m2; nr. topo: 214/3; 215/3; 216/2217/2; 218/2; 219/1220/1; 221/1; 222/1; 884/1;
- zona II: S = 5.626 m2; nr. topo: 211/2; 212/2; 213/2; 214/2; 215/2; 216/1; 217/1; 218/1; 1; 2/1;
- zona III: S = 17.700 m2; nr. topo: 215/1; 214/1; 213/1; 212/1; 211/1; 210/1; 85/1; 8/1; 7; 3; 4; 5; 6; 9;
- zona IV: S = 8.373 m2; nr. topo: 880/1;
- zona V: S = 6.752 m2; nr. topo: 856; 855; 854/1; 853/1; 852/1;
- zona VI: S = 2.395 m2; nr. topo: 853/2; 852/3; 857/1; 858/1;
- zona VII: S = 7.574 m2; nr. topo: 858/2; 859/3; 860/1; 860/2; 861/1; 861/3; 862/4; 862/7; 863/2; 863/4; 863/6; 863/7; 864/3; 864/5; 864/7; 865/3; 865/5; 865/7; 866/1.
Modernizare și extindere punct de control pentru trecerea frontierei Dorolț-Petea


Hotărâre cu privire la înființarea Consiliului interministerial pentru știință și tehnologie

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În scopul coordonării activităților ministerelor și celorlalte organisme cu atribuții în domeniul cercetării științifice din sectoarele de importanță deosebită pentru economia națională, se înființează Consiliul interministerial pentru știință și tehnologie, denumit în continuare consiliu, ca organism de avizare și elaborare a propunerilor în domeniul cercetării-dezvoltării către Guvern, care va funcționa pe lângă acesta, fără a avea personalitate juridică, în componența prevăzută în anexă.

Art. 2. - Consiliul se întrunește periodic sub conducerea președintelui sau a vicepreședintelui acestuia și examinează, dezbate, avizează și elaborează propuneri Guvernului privind:

a) direcțiile strategice din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe termen mediu și lung, în concordanță cu obiectivele strategice stabilite de Guvern pe plan economic și social;

b) programele de cercetare-dezvoltare la nivel național, în cadrul domeniilor și direcțiilor stabilite anterior;

c) ponderea în produsul intern brut a fondurilor totale și a fondurilor publice pentru finanțarea activității de cercetare-dezvoltare;

d) nivelul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ce urmează să fie alocate prin bugetul de stat;

e) nivelul fondurilor ce se alocă pentru domeniile, direcțiile și programele de cercetare-dezvoltare naționale prioritare.

Art. 3. - Regulamentul de funcționare a consiliului se elaborează de către Ministerul Cercetării și Tehnologiei, care asigură și lucrările curente de secretariat, și se supune aprobării la prima întrunire a acestuia.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 21 septembrie 1994 | Nr. 671.

Contrasemnează:

Ministrul cercetării și tehnologiei,
Doru Dumitru Palade
Ministru de stat, președintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică,
Mircea Coșea


Anexă

Componența
Consiliului interministerial pentru știință și tehnologie
  1. Președinte - primul-ministru
  2. Vicepreședinte - ministru de stat, președintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică
  3. Secretar - ministrul cercetării și tehnologiei
  4. Membru - ministru de stat, ministrul finanțelor
  5. Membru - ministrul învățământului
  6. Membru - ministrul industriilor
  7. Membru - ministrul agriculturii și alimentației
  8. Membru - ministrul sănătății
  9. Membru - ministrul apărării naționale
  10. Membru - președintele Fondului Proprietății de Stat
  11. Membru - președintele Academiei Române.


Hotărâre privind transmiterea unor imobile în administrarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unor imobile compuse din construcții și terenul aferent, situate în orașul Cernavodă, Prelungirea Seimeni nr. 25, județul Constanța, identificate conform anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din patrimoniul Societății Comerciale „Vifrucer" - S.A. Cernavodă, în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului pentru organizarea și funcționarea Agenției de Protecție a Mediului Constanța.

Art. 2. - Capitalul social al Societății Comerciale „Vifrucer" - S.A. Cernavodă se va diminua cu valoarea integrală a imobilelor prevăzute la art. 1, fără modificarea valorii capitalului aferent Fondului Proprietății Private III - Transilvania, respectiv compensarea de către Fondul Proprietății de Stat a cotei-părți deținute de Fondul Proprietății Private III - Transilvania.

Predarea-primirea se face pe bază de protocol încheiat între părți, conform bilanțului întocmit la 30 iunie 1994.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 26 septembrie 1994 | Nr. 676.

Contrasemnează:

Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului,
Aurel Constantin Ilie
p. Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Dan Mogoș,
secretar de stat


Anexă

Date de identificare
a imobilelor situate în orașul Cernavodă, Prelungirea Seimeni nr. 25, județul Constanța, transmise fără plată în administrarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului
Nr. crt. Adresa imobilelor Persoana juridică de la care se transmit imobilele Persoana juridică la care se transmit imobilele Caracteristici tehnice
1. Orașul Cernavodă, Prelungirea Seimeni nr. 25, județul Constanța Societatea Comercială „Vifrucer" - S.A. Cernavodă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului - Sediu administrativ 440 m2
- Magazie mixtă 161 m2
- Garaj cu grup sanitar 40,56 m2
- Depozit de carburanți 14,16 m2
- Cabină poartă 11,40 m2
- Teren aferent 3.347,17 m2


Hotărâre privind transmiterea digului Ciulinet-Isaccea din patrimoniul Societății Comerciale „Piscicola" - S.A. Isaccea, județul Tulcea, în administrarea Regiei Autonome a Apelor „Apele Române"

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă transmiterea fără plată a digului de apărare a incintei de la Dunăre, Ciulinet-Isaccea, în lungime totală de 7,4 km, din patrimoniul Societății Comerciale „Piscicola" - S.A. Isaccea, județul Tulcea, în administrarea Regiei Autonome a Apelor „Apele Române".

Art. 2. - Capitalul social al Societății Comerciale „Piscicola" - S.A. Isaccea se diminuează cu valoarea neamortizată a mijlocului fix la data de 30 iunie 1994, fără modificarea capitalului aferent Fondului Proprietății Private III - Transilvania.

Art. 3. - Transmiterea efectivă a obiectivului se face pe bază de protocol de predare-primire încheiat între părți, pe baza datelor din bilanțul întocmit la 30 iunie 1994.

Art. 4. - În temeiul art. 16 lit. c) din Legea nr. 15/1994, se aprobă scutirea totală de la calculul amortizării a obiectivului prevăzut la art. 1.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 26 septembrie 1994 | Nr. 677.

Contrasemnează:

Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului,
Aurel Constantin Ilie
p. Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Dan Mogoș,
secretar de stat



Acte ale organelor administrației publice

Norme metodologice privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidența și controlul destinației sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice

Ministerul Finanțelor
Nr. 48.211/12.09.1994
În temeiul art. 2 și 5 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, s-au elaborat prezentele norme metodologice.
Capitolul I
Dispoziții generale

1. Sumele rezultate din aplicarea celor șase categorii de timbre care fac obiectul Legii nr. 35/1994 reprezintă obligații de plată ale unităților care comercializează produse și/sau prestează servicii asupra cărora se aplică unul din timbrele instituite, în calitate de unități plătitoare, precum și drepturi cuvenite organizațiilor de creatori, în calitate de unități beneficiare.

Unitățile plătitoare prevăzute în anexele nr. 1-6 au obligația ca până la data de 20 a fiecărei luni, cu excepția lunii decembrie, la care termenul este 31 ianuarie, să vireze, în conturile organizațiilor de creatori beneficiare, încasările din luna precedentă, reprezentând valoarea timbrului.

În cazul în care pentru un domeniu cultural există mai multe organizații de creatori legal constituite, conform Decretului-lege nr. 27/1990, repartizarea sumelor încasate se face în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 35/1994.

Unitățile plătitoare răspund, potrivit legii, pentru respectarea opțiunii creatorului.

2. Fondurile virate în conturile organizațiilor de creatori, rămân la dispoziția acestora, urmând a fi angajate și utilizate potrivit obiectului de activitate prevăzut în statutul fiecărei organizații beneficiare legal constituite, conform Decretului-lege nr. 27/1990, cu aprobarea organului de conducere al acesteia și cu respectarea întocmai a destinațiilor prevăzute la art. 3 din Legea nr. 35/1994. În acest scop, organizațiile de creatori vor întocmi și aproba un buget distinct.

3. Organizațiile de creatori legal constituite pot conveni, prin protocol, colectarea sumelor reprezentând valoarea timbrelor prevăzute de lege și utilizarea acestora pentru realizarea unor programe comune, cu respectarea dispozițiilor prevăzute la art. 3 din Legea nr. 35/1994.

4. În vederea urmăririi încasării și utilizării sumelor reprezentând valoarea timbrului, fiecare organizație de creatori are obligația să constituie, în baza prevederilor art. 2 alin. 3 din Legea nr. 35/1994, un organism financiar format din 1-3 persoane. Se recomandă ca nivelul de salarizare a acestora să nu depășească nivelul maxim al funcțiilor corespunzătoare din unitățile bugetare.

Organismele financiare special constituite în cadrul organizațiilor de creatori au obligația ținerii evidenței încasărilor rezultate din aplicarea timbrului și asigurării respectării destinației fondurilor astfel obținute.

Cheltuielile ocazionate de funcționarea organismelor financiare se pot suporta din sumele încasate, reprezentând valoarea timbrului.

Pentru a se evita efectuarea unor cheltuieli suplimentare, gestionarea sumelor rezultate din aplicarea timbrului poate fi efectuată și de către organele de specialitate ale organizațiilor de creatori, cu condiția ținerii unei evidențe distincte a acestei activități și a asigurării condițiilor de respectare strictă a prevederilor Legii nr. 35/1994.

Capitolul II
Organizarea evidenței contabile și modul de raportare a veniturilor și cheltuielilor privind execuția bugetului timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, prin darea de seamă contabilă

1. Unitățile plătitoare care încasează categoriile de timbre reglementate prin Legea nr. 35/1994 sunt obligate să evidențieze în contabilitatea proprie contravaloarea acestora, după cum urmează:

  • regiile autonome și societățile comerciale - indiferent de forma de proprietate a capitalului social - în creditul contului 447 „Fonduri speciale - taxe și vărsăminte asimilate", analitic distinct, deschis pentru fiecare organizație de creatori beneficiară, prin debitul conturilor 531 „Casa" sau 512 „Conturi curente la bănci";
  • asociațiile familiale care exercită acte de comerț și celelalte persoane fizice care au calitatea de comerciant, în „Registrul jurnal de încasări și plăți", pe un rând distinct „Sume încasate reprezentând timbrul literar" (cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice) poziții care se centralizează lunar, în vederea determinării sumelor care urmează a fi virate uniunilor și organizațiilor de creatori;
  • instituțiile publice finanțate de la bugetul de stat, din mijloace extrabugetare, organizațiile de creatori, precum și alte organizații - în creditul contului 231 „Creditori", analitic distinct pentru fiecare organizație de creatori beneficiară, prin debitul conturilor 13 „Casa" sau 105, 107, 119, 120 sau 700, după caz.

2. Unitățile beneficiare - uniuni și asociații de creatori - evidențiază în contabilitate disponibilitățile bănești, veniturile și cheltuielile potrivit Legii nr. 35/1994, cu ajutorul următoarelor conturi:

119 „Disponibil din fonduri cu destinație specială";
337 „Fonduri cu destinație specială"
  • analitic 337.40 „Fondul special din aplicarea timbrului literar" (cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice), după caz;
421 „Cheltuieli din fonduri cu destinație specială"
  • analitic 421.40 „Cheltuieli din Fondul special din aplicarea timbrului literar (cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice), după caz.

3. Planul de conturi pentru organizațiile obștești și instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 315/1985, cu modificările ulterioare, se completează corespunzător cu conturile menționate la pct. 2. Conținutul și funcțiunea conturilor nou-introduse sunt prezentate în anexa nr. 7.

Anexa nr. 8 cuprinde monografia privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operațiuni economico-financiare.

4. Raportarea veniturilor și a cheltuielilor privind execuția bugetului timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice se face distinct cu ajutorul anexei la darea de seamă contabilă pentru organizațiile obștești, potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanțelor.

Capitolul III
Dispoziții finale

1. Denumirea, contul și banca organizațiilor de creatori care, până la data elaborării prezentelor norme metodologice, au făcut dovada înființării, organizării și funcționării conform prevederilor legale în vigoare și care pot beneficia de sumele încasate din cele șase categorii de timbre în condițiile art. 2 din Legea nr. 35/1994 sunt cuprinse în anexa nr. 9, care poate fi completată ulterior.

2. Orice alte dispoziții contrare prevăzute în acte cu caracter normativ în domeniu (ordine, instrucțiuni, norme) își încetează aplicabilitatea.

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu.

Uniunea Scriitorilor din România, Vicepreședinte, Laurențiu Ulici.

Asociația Scriitorilor Profesioniști din România, Președinte, Ion Bogdan Lefter.

Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Președinte, Adrian Iorgulescu.

Uniunea Interpreților, Coregrafilor și Criticilor Muzicali din România, Președinte, Mihai Brediceanu.

Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România, Președinte, Grigore Constantinescu.

Uniunea Teatrală din România, Președinte, Ion Caramitru.

Uniunea Cineaștilor din România, Președinte, Mihnea Gheorghiu.

Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film, Președinte, Sergiu Nicolaescu.

Asociația Societatea Creatorilor de Film, Președinte, Mircea Daneliuc.

Uniunea Artiștilor Plastici din România, Președinte, Nicolae Aurel Alexi.


Anexa Nr. 1

Timbrul literar

1. Potrivit prevederilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, timbrul literar se determină prin aplicarea procentului de 2% la prețul de vânzare al unei cărți și se adaugă acestui preț.

2. Timbrul literar se percepe pentru cărțile beletristice (lucrări de proză, critică literară, versuri, piese de teatru, literatură pentru copii, memorialistică, eseuri și altele de aceeași natură), operele clasice sau traducerile cu drepturi de autor expirate, editate sau nu în România.

3. În cazul lucrărilor care apar în două sau mai multe volume, cu preț de vânzare unic pentru toate volumele sau diferențiat pe volum, valoarea timbrului literar se calculează la prețul de vânzare și se adaugă acestui preț, după cum a fost stabilit, pentru toate volumele sau diferențiat pe volum.

4. La cărțile editate în seria „casete", care apar în mai multe unități componente și au un singur preț de vânzare, valoarea timbrului literar este de 2% din prețul de vânzare pentru întreaga casetă și se adaugă acestui preț.

5. Toate unitățile patrimoniale, persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate a capitalului social, care editează și importă cărți beletristice ce urmează a fi vândute în România sunt obligate să determine valoarea timbrului literar și să o imprime, distinct, pe fiecare carte, adăugând-o prețului de vânzare al acesteia. Totodată, vor fi imprimate denumirea, banca și contul uniunii de creație pentru care a optat creatorul, titularul dreptului de autor sau moștenitorii acestuia.

Exemplu:

1.000 lei preț de vânzare
20 lei T.L.
Uniunea (asociația) ...........
Contul nr. .......................
Banca .................................
1.020 lei Total

6. Unități plătitoare

Toate unitățile patrimoniale, persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate a capitalului social, care vând cu amănuntul carte beletristică editată în România sau importată, sunt obligate să vireze în conturile organizațiilor de creatori beneficiare sumele încasate, rezultate din aplicarea timbrului literar, răspunzând, potrivit legii, pentru respectarea opțiunii creatorului. În acest scop, unitățile plătitoare vor menționa, într-o situație anexă la dispoziția de plată, titlul lucrării, numărul de exemplare vândute, prețul de vânzare și suma încasată reprezentând valoarea timbrului literar.

Unitățile care vând en gros carte beletristică nu au dreptul să încaseze valoarea timbrului literar, cu excepția cazurilor în care vânzarea se face către persoane fizice sau alte unități ce nu achiziționează carte în scopul revânzării.

Pentru cărțile beletristice apărute înainte de aplicarea prezentelor norme metodologice și pentru care, până în momentul vânzării acestora, creatorii sau producătorii nu și-au exprimat opțiunea cu privire la organizația de creatori beneficiară a timbrului literar, precum și în cazul cărților beletristice importate sau pentru cazurile în care cei în drept nu-și manifestă opțiunea potrivit legii, timbrul literar se virează Uniunii Scriitorilor din România în contul nr. 45101032, B.C.R. Filiala sectorului 1, București.

7. Unități beneficiare

Organizațiile de creatori beneficiare ale timbrului literar sunt cele stabilite potrivit legii și imprimate pe cartea beletristică, iar în cazurile prevăzute la ultimul alineat de la pct. 6, Uniunea Scriitorilor din România.

8. Sumele încasate în condițiile ultimului alineat de la pct. 6 vor fi utilizate conform protocolului încheiat între uniunile de creație legal constituite.


Anexa Nr. 2

Timbrul cinematografic

1. Potrivit prevederilor art. 1 lit. b) din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, timbrul cinematografic se determină prin aplicarea procentului de 2% la prețul unui bilet și se adaugă acestui preț.

Timbrul cinematografic se percepe pentru spectacolele cinematografice și video organizate în țară.

2. Unitățile plătitoare

Toate unitățile patrimoniale, persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate a capitalului social, care au stabilit prin actul de înființare sau sunt autorizate de către Centrul Național al Cinematografiei să organizeze spectacole cinematografice sau video în țară, sunt obligate să includă în prețul de vânzare al biletului valoarea timbrului cinematografic și să imprime, pe fiecare bilet, mențiunea „Prețul include timbrul cinematografic".

Unitățile plătitoare sunt obligate să vireze, în contul organizațiilor de creatori beneficiare, sumele încasate, rezultate din aplicarea timbrului cinematografic, răspunzând, potrivit legii, pentru respectarea opțiunii creatorului, iar în cazul filmului străin, a distribuitorului.

Pentru filmele românești, producătorul va solicita opțiunea creatorilor pentru uniunea de creație din domeniul cinematografiei, beneficiară a timbrului cinematografic, banca și contul acesteia, pe care le va comunica distribuitorului.

3. Unitățile beneficiare

Organizațiile de creatori beneficiare ale timbrului cinematografic sunt cele stabilite în condițiile art. 2 din Legea nr. 35/1994 și comunicate de către producătorul filmelor românești, distribuitorului, iar pentru filmele străine, cele stabilite de distribuitor.


Anexa Nr. 3

Timbrul teatral

1. Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, timbrul teatral se determină prin aplicarea procentului de 5% la prețul unui bilet și se adaugă acestui preț.

Timbrul teatral se percepe pentru spectacolele din țară ale teatrelor profesioniste, trupelor și companiilor particulare, instituțiilor și asociațiilor care organizează spectacole cu artiști profesioniști din domeniul teatrului, precum și pentru spectacolele organizate de Uniunea Teatrală din România.

2. Unitățile plătitoare

Toate unitățile de spectacol teatral și oricare alte unități care organizează spectacole teatrale în România, persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate a capitalului social, sunt obligate să includă în prețul de vânzare al biletului valoarea timbrului teatral și să imprime distinct, pe fiecare bilet, mențiunea „Prețul include timbrul teatral".

Unitățile plătitoare sunt obligate să vireze, în conturile organizațiilor de creatori beneficiare, sumele încasate, rezultate din aplicarea timbrului teatral, răspunzând, potrivit legii, pentru respectarea opțiunii creatorului.

Denumirea organizației de creatori beneficiară, banca și contul acesteia vor fi comunicate unității plătitoare de către realizatorul spectacolului teatral pe baza opțiunii creatorilor.

3. Unitățile beneficiare

Organizațiile de creatori beneficiare ale timbrului teatral sunt:

  • Uniunea Teatrală din România, cont de virament nr. 40.10.11.5013 deschis la Credit Bank, Agenția sectorului 2, București;
  • Alte organizații de creatori legal constituite conform prevederilor Decretului-lege nr. 27/1990.


Anexa Nr. 4

Timbrul muzical

1. Potrivit prevederilor art. 1 lit. d) din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, timbrul muzical se determină prin aplicarea procentului de 5% la prețul unui bilet și de 2% la prețul fiecărui disc, fiecărei tipărituri, casete video și audio înregistrate, cu caracter muzical, altele decât cele folclorice, și se adaugă acestor prețuri.

Timbrul muzical se percepe pentru toate spectacolele muzicale realizate în țară (inclusiv pentru spectacolele din cabarete, baruri și restaurante cu intrare pe bază de bilet), precum și pentru înregistrările muzicale, cu excepția celor folclorice.

2. Unitățile plătitoare

Toate unitățile patrimoniale, persoane fizice sau juridice, cu capital de stat sau privat, care realizează spectacole sau înregistrări muzicale în țară, altele decât cele folclorice, sunt obligate să determine valoarea timbrului muzical și să o imprime, distinct, împreună cu denumirea, banca și contul uniunii de creație pentru care a optat creatorul, pe fiecare disc, tipăritură, casetă video și audio înregistrată, cu caracter muzical, altele decât cele folclorice, adăugând-o la prețul acestora, iar pentru spectacolele muzicale să includă, în prețul de vânzare al biletului, valoarea timbrului muzical și să imprime pe fiecare bilet mențiunea „Prețul include timbrul muzical". Unitățile plătitoare sunt obligate să vireze, în conturile organizațiilor de creatori beneficiare, sumele încasate, rezultate din aplicarea timbrului muzical, răspunzând, potrivit legii, pentru respectarea opțiunii creatorului sau a interpretului.

Unitățile care realizează spectacole vor solicita opțiunea interpreților pentru uniunea de creație beneficiară a timbrului muzical, banca și contul acesteia.

Pentru înregistrările muzicale provenite din import, precum și pentru cele existente în stoc până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice (disc, casete video și audio și tipărituri) și pentru spectacolele muzicale, altele decât cele folclorice, pentru care creatorii nu și-au manifestat opțiunea, timbrul muzical se virează Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în contul nr. 4072996510074, B.R.D., Filiala „Victoria" București.

3. Unitățile beneficiare

Organizațiile de creatori beneficiare ale timbrului muzical sunt cele nominalizate pe disc, tipăritură, casetă video și audio înregistrate sau cele stabilite de către realizatorul spectacolului muzical pe baza opțiunii interpreților.

4. Sumele încasate în condițiile ultimului alineat de la pct. 2 vor fi utilizate conform protocolului încheiat între uniunile de creație legal constituite.


Anexa Nr. 5

Timbrul folcloric

1. Potrivit prevederilor art. 1 lit. e) din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, timbrul folcloric se determină prin aplicarea procentului de 5% la prețul unui bilet și de 2% la prețul fiecărui disc, fiecărei tipărituri, casete video și audio folclorice înregistrate și se adaugă acestor prețuri.

Timbrul folcloric se percepe pentru toate spectacolele și înregistrările cu caracter folcloric, realizate în țară.

2. Unitățile plătitoare

Toate unitățile patrimoniale, persoane fizice sau juridice, cu capital de stat sau privat, care realizează spectacole sau înregistrări cu caracter folcloric în țară sunt obligate să determine valoarea timbrului folcloric și să o imprime, distinct, pe fiecare disc, tipăritură, casetă video și audio înregistrate cu caracter folcloric, adăugând-o la prețul acestora, iar pentru spectacolele folclorice să includă în prețul de vânzare al biletului valoarea timbrului folcloric și să imprime pe fiecare bilet mențiunea „Prețul include timbrul folcloric".

Unitățile plătitoare sunt obligate să vireze, în conturile organizațiilor de creatori beneficiare, sumele încasate, rezultate din aplicarea timbrului folcloric, răspunzând, potrivit legii, pentru respectarea opțiunii realizatorului sau a interpretului.

Unitățile care realizează spectacole vor solicita opțiunea interpreților pentru uniunea de creație beneficiară a timbrului folcloric, banca și contul acesteia.

Pentru înregistrările muzicale folclorice - inclusiv cele existente în stoc la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice (disc, casete video și audio și tipărituri), precum și pentru spectacolele muzicale folclorice pentru care creatorii nu și-au manifestat opțiunea, timbrul folcloric se virează Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în contul nr. 4072996510074, B.R.D., Filiala „Victoria" București, până la înființarea în domeniul folcloric a primei organizații de creatori legal constituită, conform Decretului-lege nr. 27/1990.

3. Unitățile beneficiare

Până la înființarea, în domeniul folcloric, a primei organizații de creatori legal constituită, conform Decretului-lege nr. 27/1990, sumele provenite din aplicarea timbrului folcloric se încasează de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, urmând a fi utilizate potrivit prevederilor art. 3 lit. j) din Legea nr. 35/1994, pentru editarea de către Institutul de Etnografie și Folclor a colecției „Disc-document".

După înființarea unei organizații de creație în domeniul folcloric, se vor aplica prevederile art. 2 din Legea nr. 35/1994.


Anexa Nr. 6

Timbrul artelor plastice

1. Potrivit prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, timbrul artelor plastice se determină prin aplicarea procentului de 0,5% la prețul de vânzare al operei de artă și se adaugă acestui preț.

Timbrul artelor plastice se percepe pentru operele de artă din domeniile picturii, sculpturii, graficii, artei decorative și artei aplicate.

2. Unitățile plătitoare

Toate unitățile patrimoniale, persoane fizice sau juridice, cu capital de stat sau privat, care vând sau achiziționează (prin contract sau direct) în țară, de la persoane fizice sau juridice, operele de artă din domeniile prevăzute la alineatul precedent, sunt obligate să determine valoarea timbrului artelor plastice și să o aplice distinct, pe fiecare operă de artă, adăugând-o la prețul de vânzare al acesteia.

Unitățile plătitoare sunt obligate să vireze, în conturile organizațiilor de creatori beneficiare, sumele încasate, rezultate din aplicarea timbrului artelor plastice, răspunzând, potrivit legii, pentru respectarea opțiunii creatorului.

3. Unitățile beneficiare

Organizațiile de creatori beneficiare ale timbrului artelor plastice sunt:

  • Uniunea Artiștilor Plastici din România, cont de virament nr. 45.36.74.5092, deschis la B.C.R., Filiala sectorului 1, București;
  • Alte organizații de creatori legal constituite, conform prevederilor Decretului-lege nr. 27/1990.


Anexa Nr. 7

Instrucțiuni
privind conținutul și funcțiunea conturilor nou-introduse

Contul 119 „Disponibil din fonduri cu destinație specială"

Cu ajutorul acestui cont organizațiile obștești țin evidența mijloacelor bănești existente în conturile de disponibil reprezentând fondurile cu destinație specială constituite potrivit reglementărilor în vigoare la dispoziția acestora - fondul special din aplicarea timbrului literar (cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice) -, precum și a mișcării lor ca urmare a încasărilor și plăților efectuate conform bugetelor de venituri și cheltuieli privind fondurile cu destinație specială.

Contabilitatea analitică se ține separat pe feluri de fonduri cu destinație specială.

În cadrul acestui cont, evidența analitică a plăților de casă se conduce pe articolele și alineatele clasificației economice a indicatorilor financiari, potrivit bugetului aprobat. Sunt considerate plăți de casă sumele virate din contul de disponibil pentru achitarea furnizorilor pentru livrări de materiale, lucrări executate și servicii prestate, procurarea de carnete de cecuri cu limită de sumă, ridicarea numerarului din contul de disponibil pentru acordarea avansurilor spre decontare, precum și pentru alte plăți efectuate în conformitate cu normele legale. Evidența plăților de casă se ține cu ajutorul „Fișei pentru operațiuni bugetare".

Contul 119 „Disponibil din fonduri cu destinație specială" este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate pentru constituirea fondurilor cu destinație specială potrivit dispozițiilor legale în vigoare, iar în creditul său, sumele plătite, redistribuite sau restituite din aceste fonduri. Soldul debitor al contului reprezintă mijloacele bănești existente în contul de disponibil la bancă.

Contul 119 „Disponibil din fonduri cu destinație specială" se debitează prin creditul conturilor:

13. „Casa"
  • cu sumele depuse în numerar în contul de disponibil la bancă, reprezentând încasări prin casierie pentru constituirea fondurilor cu destinație specială, potrivit normelor în vigoare;
115 „Disponibil pentru investiții"
  • la sfârșitul anului, cu disponibilitățile bănești aflate în contul de disponibil pentru investiții rămase neutilizate și virate în contul de disponibil al fondurilor cu destinație specială;
150 „Carnete de cecuri cu limită de sumă"
  • cu soldul carnetelor de cecuri cu limită de sumă nefolosit și virat în contul de disponibil al fondurilor cu destinație specială;
213 „Alte decontări"
  • cu sumele necheltuite de subunități și restituite organizației obștești care le-a transmis, pentru finanțarea unor acțiuni prevăzute în bugetul aprobat pentru fondurile cu destinație specială;
220 „Debitori"
  • cu sumele încasate de la debitori direct în contul de disponibil din fonduri cu destinație specială;
225 „Clienți"
  • cu sumele încasate în contul de disponibil din fonduri cu destinație specială, pentru produsele livrate, serviciile prestate etc.;
  • cu sumele încasate de la clienți în contul de disponibil din fonduri cu destinație specială din valorificarea materialelor rezultate în urma scoaterii din funcțiune a mijloacelor fixe din fonduri cu destinație specială, potrivit normelor în vigoare, după ce s-au scăzut cheltuielile efectuate pentru aceste operațiuni;
  • cu sumele încasate din valorificarea materialelor rezultate din declasarea sau scoaterea din uz a obiectelor de inventar, potrivit normelor în vigoare, după ce s-au scăzut cheltuielile efectuate pentru aceste operațiuni;
231 „Creditori"
  • cu sumele virate eronat în contul de disponibil din fonduri cu destinație specială și care urmează a fi restituite beneficiarilor;
337 „Fonduri cu destinație specială"
  • cu sumele primite în contul de disponibil pentru constituirea fondului cu destinație specială, potrivit normelor în vigoare.

Contul 119 „Disponibil din fonduri cu destinație specială" se creditează prin debitul conturilor:

13 „Casa"
  • cu sumele ridicate din contul de disponibil din fonduri cu destinație specială, pentru efectuarea plăților în numerar prin casierie;
115 „Disponibil pentru investiții"
  • cu sumele virate în conturile de disponibil deschise la băncile finanțatoare, pentru acoperirea plăților privind investițiile realizate din fondurile cu destinație specială;
150 „Carnete de cecuri cu limită de sumă"
  • cu sumele virate din contul de disponibil din fonduri cu destinație specială, pentru procurarea de carnete de cecuri cu limită de sumă;
159 „Alte valori"
  • cu valoarea tichetelor de călătorie, a timbrelor fiscale și poștale, a bonurilor cantități fixe de carburanți etc., procurate și achitate din contul de disponibil din fonduri cu destinație specială;
213 „Alte decontări"
  • cu sumele transmise subunităților, pentru finanțarea unor acțiuni prevăzute în bugetul aprobat pentru fondurile cu destinație specială;
220 „Debitori"
  • cu sumele preluate eronat din contul de disponibil din fonduri cu destinație specială, care urmează a fi reclamate băncii și recuperate;
  • cu sumele virate altor unități drept garanții pentru serviciile ce urmează a fi prestate (convorbiri telefonice, gaze, energie termică etc.);
231 „Creditori"
  • cu sumele virate în contul altor unități, care au fost reținute în prealabil de la personalul remunerat din fonduri cu destinație specială (chirii, pensii alimentare, popriri în baza unor hotărâri judecătorești, rate pentru locuințe proprietate personală, bunuri procurate cu plata în rate etc.);
  • cu sumele restituite unităților beneficiare din contul de disponibil din fonduri cu destinație specială provenite din virări eronate în cont;
  • cu sumele datorate Fondului special pentru sănătate;
232 „Decontări cu bugetul statului"
  • cu impozitele, taxele, contribuțiile etc., virate bugetului de stat potrivit normelor legale în vigoare;
233 „Decontări privind asigurările sociale"
  • cu sumele reprezentând contribuții de asigurări sociale de stat, virate din contul de disponibil din fonduri cu destinație specială în contul bugetului asigurărilor sociale de stat, potrivit normelor legale în vigoare;
  • cu contribuția pentru pensia suplimentară reținută de la personalul remunerat din fonduri cu destinație specială, virată în contul bugetului asigurărilor sociale de stat, potrivit normelor legale în vigoare;
234 „Furnizori"
  • cu sumele plătite din contul de disponibil din fonduri cu destinație specială, pentru materialele achiziționate, lucrări executate și servicii prestate;
235 „Decontări privind contribuția la constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj"
  • cu sumele virate din contul de disponibil din fonduri cu destinație specială, reprezentând contribuția unității pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj;
  • cu sumele virate din contul de disponibil din fonduri cu destinație specială, reprezentând contribuția personalului pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj;
337 „Fonduri cu destinație specială"
  • cu sumele plătite, redistribuite sau restituite din contul de disponibil cu destinație specială, potrivit reglementărilor în vigoare;
421 „Cheltuieli din fonduri cu destinație specială"
  • cu sumele virate din contul de disponibil din fonduri cu destinație specială, reprezentând cheltuieli care, prin natura lor, se înregistrează direct în contul de cheltuieli, potrivit reglementărilor în vigoare.

Contul 337 „Fonduri cu destinație specială"

Cu ajutorul acestui cont organizațiile obștești țin evidența fondurilor cu destinație specială constituite în conformitate cu normele în vigoare.

Contabilitatea analitică se ține pe feluri de fonduri cu destinație specială, ca de exemplu: sume încasate reprezentând timbrul literar, sume încasate reprezentând timbrul cinematografic etc. și se evidențiază în contabilitate cu ajutorul contului 337.40 „Fondul special din aplicarea timbrului literar" (cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice), astfel:

337.40.01 - Fondul special din aplicarea timbrului literar;
337.40.02 - Fondul special din aplicarea timbrului cinematografic;
337.40.03 - Fondul special din aplicarea timbrului teatral;
337.40.04 - Fondul special din aplicarea timbrului muzical;
337.40.05 - Fondul special din aplicarea timbrului folcloric;
337.40.06 - Fondul special din aplicarea timbrului artelor plastice.

Contul 337 „Fonduri cu destinație specială" este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează fondurile constituite, iar în debitul său sumele cheltuite sau virate unităților din subordine. Soldul creditor al contului reprezintă fondurile existente la dispoziția organizației obștești.

Contul 337 „Fonduri cu destinație specială" se creditează prin debitul conturilor:

119 „Disponibil din fonduri cu destinație specială"
  • cu sumele primite în contul de disponibil, pentru constituirea fondului cu destinație specială, potrivit normelor în vigoare;
13 „Casa"
  • cu sumele încasate în numerar pentru constituirea fondului cu destinație specială, potrivit normelor în vigoare.

Contul 337 „Fonduri cu destinație specială" se debitează prin creditul conturilor:

119 „Disponibil din fonduri cu destinație specială"
  • cu sumele plătite, redistribuite sau restituite din contul de disponibil cu destinație specială, potrivit reglementărilor în vigoare;
415 „Cheltuieli pentru investiții în continuare"
  • la sfârșitul anului, cu valoarea lucrărilor de investiții rămase neterminate la finele anului precedent, care în anul curent au fost terminate, recepționate, puse în funcțiune și înregistrate la mijloace fixe;
421 „Cheltuieli din fonduri cu destinație specială"
  • la finele anului, cu totalul cheltuielilor efectuate din fondurile cu destinație specială, pentru închiderea contului de cheltuieli.

Contul 421 „Cheltuieli din fonduri cu destinație specială"

Cu ajutorul acestui cont organizațiile obștești țin evidența cheltuielilor efectuate din fondurile special constituite potrivit reglementărilor în vigoare.

Contabilitatea analitică a plăților de casă și a cheltuielilor efective se conduce distinct în cadrul fiecărui fond, pe articole și alineate potrivit „Clasificației economice" - anexa nr. 1 la „Clasificația indicatorilor financiari", aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 691/1990 - cu ajutorul „Fișei pentru operațiuni bugetare", ca de exemplu în contul analitic 421.40 „Cheltuieli din fondul special din aplicarea timbrului literar (cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice), astfel:

421.40.01 - Cheltuieli din Fondul special din aplicarea timbrului literar;
421.40.02 - Cheltuieli din Fondul special din aplicarea timbrului cinematografic;
421.40.03 - Cheltuieli din Fondul special din aplicarea timbrului teatral;
421.40.04 - Cheltuieli din Fondul special din aplicarea timbrului muzical;
421.40.05 - Cheltuieli din Fondul special din aplicarea timbrului folcloric;
421.40.06 - Cheltuieli din Fondul special din aplicarea timbrului artelor plastice.

Uniunile și asociațiile de creatori vor organiza evidența cheltuielilor și pe destinațiile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 35/1994.

Contul 421 „Cheltuieli din fonduri cu destinație specială" este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează plățile efectuate din fondurile cu destinație specială, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, iar în creditul acestui cont se înregistrează, la finele anului, totalul cheltuielilor efectuate pentru închiderea contului.

Soldul debitor al contului în cursul anului reprezintă cheltuielile efectuate până la un moment dat.

Contul 421 „Cheltuieli din fonduri cu destinație specială" se debitează prin creditul conturilor:

119 „Disponibil din fonduri cu destinație specială"
  • cu sumele virate din contul de disponibil din fonduri cu destinație specială reprezentând cheltuieli care prin natura lor se înregistrează direct în contul de cheltuieli, potrivit reglementărilor în vigoare;
13 „Casa"
  • cu sumele plătite în numerar care prin natura lor se înregistrează direct în contul de cheltuieli din fonduri cu destinație specială, potrivit reglementărilor în vigoare;
150 „Carnete de cecuri cu limită de sumă"
  • cu cheltuielile de transport și alte servicii, achitate din carnete de cecuri cu limită de sumă;
159 „Alte valori"
  • cu valoarea tichetelor de călătorie, a timbrelor fiscale și poștale, precum și a altor valori utilizate în acțiunile finanțate din fondurile cu destinație specială;
213 „Alte decontări"
  • cu valoarea deconturilor de cheltuieli primite de la subunitățile cărora li s-au transmis mijloace bănești sau materiale pentru realizarea acțiunilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al fondului cu destinație specială;
220 „Debitori"
  • cu valoarea deconturilor de cheltuieli depuse de personalul unității pentru justificarea avansurilor primite;
230 „Decontări cu personalul"
  • la sfârșitul lunii, cu salariile și alte drepturi de personal, pe baza statelor respective;
233 „Decontări privind asigurările sociale de stat"
  • cu contribuția la asigurările sociale de stat, datorată asupra salariilor, conform reglementărilor în vigoare, inclusă în cheltuielile din fondurile cu destinație specială;
234 „Furnizori"
  • cu valoarea obiectelor de inventar sau a mijloacelor fixe care nu necesită montaj, procurate de la furnizori, precum și a lucrărilor executate și a serviciilor prestate de aceștia organizațiilor obștești (234=119, respectiv 234=115);
235 „Decontări privind contribuția la constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj"
  • cu contribuția unității pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj, conform reglementărilor în vigoare, inclusă în cheltuielile din fondurile cu destinație specială;
600 „Materiale"
  • cu valoarea materialelor, la preț de înregistrare, consumate pentru realizarea acțiunilor prevăzute în bugetul aprobat pentru fondul cu destinație specială;
  • cu valoarea perisabilităților la materiale determinate în condițiile și în limitele stabilite, potrivit reglementărilor în vigoare;
  • cu diferențele dintre prețul de înregistrare și cel de decontare, aferente ambalajelor refolosibile restituite furnizorilor;
  • cu prețul de înregistrare al materialelor constatate în plus cu ocazia inventarierii (în roșu), cu excepția celor care provin din neînregistrarea unor intrări de materiale în unitate, pentru care se procedează la înregistrarea lor;
  • cu prețul de înregistrare al materialelor restituite la magazie ca nefolosite (în roșu);
601 „Materiale în prelucrare"
  • la terminarea operațiunilor de prelucrare a materialelor, cu prețul de înregistrare al materialelor utilizate în prelucrare, pentru închiderea contului. (Concomitent, se înregistrează obiectele sau produsele rezultate în urma prelucrării: 01=310, în cazul mijloacelor fixe; 602=311, în cazul obiectelor de inventar și 620=531, în cazul produselor).

Contul 421 „Cheltuieli din fonduri cu destinație specială" se creditează prin debitul conturilor:

220 „Debitori"
  • cu sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate sau reclamate de terți, pentru cheltuieli nelegale sau neeconomicoase constatate în anul în care au fost efectuate;
337 „Fonduri cu destinație specială"
  • la finele anului, cu totalul cheltuielilor efectuate din fondurile cu destinație specială, pentru închiderea contului de cheltuieli;
415 „Cheltuieli pentru investiții în continuare"
  • la finele anului cu cheltuielile efectuate, aferente investițiilor rămase neterminate din fondurile cu destinație specială, care se continuă în anul următor.


Anexa Nr. 8

Monografie
privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operațiuni economico-financiare
Nr. crt. Explicarea operațiunii Contul debitor Contul creditor
1. Sume încasate în numerar pentru constituirea fondului cu destinație specială 13 = 337 (analitic distinct pe feluri de fonduri)
2. Depunerea la bancă a sumelor încasate în numerar pentru constituirea fondului cu destinație specială 119 = 13
3. Sume încasate prin contul de disponibil pentru constituirea fondului cu destinație specială 119 = 337 (analitic distinct pe feluri de fonduri)
4. Sume transmise subunităților pentru alimentarea conturilor de disponibilități din fonduri cu destinație specială ale acestora 337 =
(analitic distinct pe feluri de fonduri)
119
5. Sume primite de subunități de la organizația obștească pentru alimentarea conturilor de disponibilități din fonduri cu destinație specială ale acestora 119 = 337 (analitic distinct pe feluri de fonduri)
6. Sume transmise subunităților pentru finanțarea unor acțiuni prevăzute în bugetul fondului cu destinație specială al organizației obștești 213 = 119
7. Sume primite de subunități pentru finanțarea unor acțiuni prevăzute în bugetul fondului cu destinație specială al organizației obștești 119 = 213
8. Sume virate în conturile de disponibil deschise la băncile finanțatoare pentru acoperirea plăților privind investițiile realizate din fondurile cu destinație specială 115 = 119
9. Aprovizionarea cu materiale de la furnizori 600 = 234
10. Aprovizionarea cu obiecte de inventar sau mijloace fixe care nu necesită montaj, procurate de la furnizori, precum și înregistrarea lucrărilor executate și a serviciilor prestate de aceștia organizației obștești 421 =
concomitent,
602 =
01 =
234
după caz:
311
310
11. Plata furnizorilor pentru materialele și obiectele de inventar procurate, precum și pentru lucrările executate și serviciile prestate de aceștia organizației obștești 234 = 119
12. Plata furnizorilor pentru obiectele de inventar de natura mijloacelor fixe care nu necesită montaj, procurate pe seama disponibilităților pentru investiții 234 = 115
13. Sume plătite din cont care prin natura lor se înregistrează direct în contul de cheltuieli 421 = 119
14. Deconturile de cheltuieli depuse de titularii de avans pentru justificarea avansurilor spre decontare 421 = 220
15. Deconturile de cheltuieli primite de la subunitățile cărora li s-au transmis mijloace bănești sau materiale pentru realizarea acțiunilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al fondului cu destinație specială 421 = 213
16. Salariile cuvenite personalului, inclusiv contribuția la asigurările sociale de stat și contribuția unității la constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj 421 = %
230
233
235
17. Consumurile de materiale 421 = 600
18. Plata salariilor
- ridicarea numerarului de la bancă 13 = 119
- salariile achitate personalului 230 = 13
- virarea impozitului aferent salariilor 232 = 119
- virarea contribuției la asigurările sociale de stat 233 = 119
- virarea contribuției unității și a personalului pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj 235 = 119
- virarea sumelor cuvenite altor unități (chirii, rate, popriri, fondul special pentru sănătate etc.) 231 = 119
19. Înregistrarea cheltuielilor efectuate aferente investițiilor rămase neterminate la finele anului, din fondurile cu destinație specială, care se continuă în anul următor 415 = 421
20. La finele anului, închiderea contului de cheltuieli, cu totalul cheltuielilor efectuate din fondurile cu destinație specială 337 = 421
21. La sfârșitul anului curent înregistrarea lucrărilor de investiții rămase neterminate la finele anului precedent, care în anul curent au fost terminate, recepționate, puse în funcțiune și înregistrate la mijloace fixe 337 = 415


Anexa Nr. 9

Lista
organizațiilor de creatori care, până la data elaborării prezentelor norme metodologice, au făcut dovada înființării, organizării și funcționării conform prevederilor legale în vigoare
  1. Uniunea Scriitorilor din România
    cont virament nr. 45.10.62.62., B.C.R.-S.M.B.
  2. Asociația Scriitorilor Profesioniști din România
    cont virament nr. 45.10.80.12.108., B.C.R., Filiala sectorului 1, București.
  3. Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România
    cont virament nr. 4072996510074, B.R.D., Filiala „Victoria" București.
  4. Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România
    cont virament nr. 4072996061338, B.R.D.-S.M.B., Filiala „Unirea".
  5. Uniunea Cineaștilor din România
    cont virament nr. 45.10.0.23.2, B.C.R.-S.M.B. 55100.
  6. Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film
    cont virament nr. 40.10.11.50.12., Credit Bank, sectorul agricol Ilfov.
  7. Asociația „Societatea Creatorilor de Film"
    cont virament nr. 40.00.53.00.07.27.000.2., Banca Românească; bd. Unirii nr. 35, București, cod poștal 70401.
  8. Uniunea Teatrală din România
    cont virament nr. 40.10.11.5013., Credit Bank, Agenția sectorului 2, București.
  9. Uniunea Artiștilor Plastici din România
    cont virament nr. 45.36.74.5092., B.C.R., Filiala sectorului 1, București.
  10. Convenția Autorilor, Producătorilor și Realizatorilor Creațiilor Artistice și Altor Creații Intelectuale din România
    cont virament nr. 46.39.08.52.60.221, Banca „Dacia Felix" - S.M.B.



Referințe

  1. Anexele nr. 1-3 se comunică numai beneficiarilor de investiții.