Monitorul Oficial 43/1991

Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::43 - Luni, 4 martie year::1991

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor

Guvernul României hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.

Art. 2. - Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Ministerul Mediului vor asigura îndrumarea necesară pentru buna desfășurare a acțiunii de aplicare a Legii fondului funciar și a regulamentului.

Art. 3. - Comisiile comunale, orășenești sau municipale, cu sprijinul comisiilor județene și a municipiului București, vor urmări și vor lua măsuri ca la punerea în posesie a deținătorilor de terenuri, potrivit legii, să nu se producă nici un fel de degradări sau distrugeri ale culturilor, plantațiilor, fermelor zootehnice sau altor bunuri.

Art. 4. - Prevederile art. 2 și 3 se vor aplica concomitent cu desfășurarea la timpul optim a tuturor lucrărilor agricole de sezon.

Conducerile unităților agricole, cu sprijinul prefecturilor și direcțiilor generale pentru agricultură și alimentație, vor stabili, cu consultarea persoanelor îndreptățite, structura culturilor ce se vor însămânţa în această primăvară în cadrul fiecărui perimetru.

Art. 5. - Executarea lucrărilor se va face cu concursul stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii, iar creditele se vor acorda la cerere unităților de producție și vor fi rambursate de noii titulari ai dreptului de proprietate sau de folosință, în baza prevederilor art. 33 și 99 din Legea fondului funciar, cu procedura prevăzută la art. 39 din regulamentul aprobat prin prezenta hotărâre.

Art. 6. - Ministerul de Interne, prin organele de poliție, va asigura sprijin și protecție comisiilor comunale, orășenești sau municipale, în vederea desfășurării în bune condiții a activității acestora.

Art. 7. - Membrii comisiilor constituite conform art. 1 vor fi asimilați cu funcționarii aflați în exercițiul autorității de stat.

Art. 8. - Se alocă din bugetul de stat suma de 980 milioane lei necesară aplicării prevederilor Legii fondului funciar.

Indemnizația pentru membrii comisiilor comunale, orășenești sau municipale și ai comisiilor de lichidare se stabilește la 2.000 lei pe lună de persoană, potrivit prevederilor art. 94 din Legea fondului funciar.

Art. 9. - Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, împreună cu anexele nr. 1-27 la acesta, fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 27 februarie 1991 | Nr. 131.

Regulament privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor

Capitolul I Constituirea comisiilor: Art. 1. - În scopul stabilirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a membrilor cooperatori, a moștenitorilor acestora, în condițiile legii, precum și a altor persoane prevăzute de lege, al emiterii titlurilor de proprietate, cât și pentru atribuirea terenurilor și punerea în posesie, se constituie comisii comunale, orășenești, municipale și județene, respectiv a municipiului București, care vor funcționa în baza prevederilor art. 11 din Legea fondului funciar și conform prezentului regulament.

Art. 2. - Comisiile comunale, orășenești sau municipale se constituie prin decizia prefecturii, respectiv a Primăriei municipiului București, și vor fi formate din:

• primarul, secretarul și agentul agricol sau un alt funcționar al primăriei;
• 10-15 cetățeni din raza fiecărei comune, oraș sau municipiu, aleși de adunarea locuitorilor, care să cuprindă pe cei mai buni gospodari din toate categoriile îndreptățite să primească terenuri în proprietate.

În cazul când comuna cuprinde mai multe sate, numărul cetăţenilor poate fi de maximum 19, aleși proporțional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat.

Pentru alegerea cetățenilor care fac parte din comisie, primăriile vor organiza o adunare a reprezentanților familiilor, care va fi legal constituită dacă este prezentă majoritatea simplă (jumătate plus unu) din numărul acestora. Hotărârea privind alegerea reprezentanților locuitorilor în comisie se adoptă cu majoritatea absolută (2/3 din numărul reprezentanților familiilor prezenți la adunare); fiecare familie va fi reprezentată de o singură persoană;

• inginerul șef, contabilul șef și 1-2 șefi de fermă din cooperativa agricolă de producție al cărei teren face obiectul stabilirii dreptului de proprietate;
• directorul unității agricole de stat sau șeful fermei care deține teren pe raza localității;
• un jurist din sistemul de organizare al agriculturii și alimentației sau din aparatul propriu al prefecturii și primăriilor, ori din unitățile subordonate acestora;
• șeful ocolului silvic sau un reprezentant al acestuia;
• șeful sistemului hidrotehnic (gospodărirea apelor) sau un reprezentant al acestuia;
• 1-2 specialiști în măsurători topografice, cadastru și organizarea teritoriului care se asigură de la următoarele unități: direcția generală pentru agricultură și alimentație, oficiul de cadastru și organizare a teritoriului, întreprinderea de execuție și exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, oficiul de studii pedologice și agrochimice, întreprinderea de întreținere și exploatare a pajiștilor, precum și de la alte unități din județ care au asemenea specialiști.

În mod excepțional, în județele în care nu se poate asigura numărul de specialiști prevăzuți la alineatul precedent, Ministerul Agriculturii și Alimentaţiei și Ministerul Mediului, la cererea prefectului, vor desemna astfel de specialişti de la institute și alte unități din subordinea acestora.

În componența comisiei se va asigura și un număr de 3-5 membri supleanți.

Conducerea și coordonarea comisiei comunale, orăşenești sau municipale se asigură de către primar, ajutat de juristul din comisie. Comisia, în prima sa ședință în plen, va stabili programul de lucru, astfel ca acțiunea să se desfășoare și să se încheie în termenul prevăzut de lege.

Comisiile comunale, orășenești sau municipale vor funcționa sub îndrumarea și controlul comisiei județene, respectiv a municipiului București.

Art. 3. - Comisia județeană, respectiv a municipiului București, este numită prin decizia prefecturii sau a Primăriei municipiului București și condusă de prefect, respectiv de primarul general al municipiului București, și va fi formată din:

• subprefectul, respectiv viceprimarul municipiului București;
• secretarul prefecturii, respectiv al Primăriei municipiului București;
• directorul general al direcției generale pentru agricultură și alimentație;
• notarul șef al notariatului județean, respectiv al municipiului București, sau, după caz, un notar desemnat de acesta;
• directorul oficiului de cadastru și organizare a teritoriului;
• directorul trustului de I.A.S.;
• directorul oficiului de studii pedologice și agrochimice;
• directorul întreprinderii de întreținere și exploatare a pajiștilor;
• directorul filialei teritoriale a Regiei autonome a pădurilor „Romsilva” - R.A.;
• președintele comisiei județene pentru zona montană;
• directorul întreprinderii de execuție și exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare;
• directorul direcției pentru administrația locală de stat;
• directorul direcției tehnice din cadrul prefecturii;
• directorul direcției apelor sau un delegat desemnat de acesta;
• primarul Sectorului agricol Ilfov, în cadrul comisiei municipiului București.

În componența comisiei se va asigura și un număr de 3 membri supleanți.

În vederea sprijinirii comisiei județene pentru îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, se va constitui un colectiv de lucru format din specialiști stabiliți de conducătorii unităților mai sus arătate, care însă nu fac parte din comisie.

Capitolul II

Atribuțiile comisiilor

Art. 4. - Comisiile comunale, orășenești sau municipale au următoarele atribuții principale:

a) preiau și înregistrează cererile formulate pentru atribuirea de teren în proprietate sau în folosință;

b) solicită orice relații și date sau, după caz, actele doveditoare prevăzute la art. 9 și 10 din lege;

c) stabilesc suprafața de teren ce urmează a fi atribuită în proprietate sau folosință persoanelor îndreptățite, precum și celelalte situații privind restituirea unor terenuri;

d) completează, în baza datelor și situațiilor stabilite, anexele nr. 1-20 din regulament;

e) primesc și transmit comisiei județene contestațiile cu privire la suprafața stabilită potrivit lit. c);

f) întocmesc situația definitivă privind persoanele îndreptățite să li se atribuie teren, cu suprafețele stabilite a fi atribuite fiecăreia;

g) înaintează și prezintă comisiei județene situația definitivă, împreună cu documentația necesară;

h) pun în posesie persoanele îndreptățite a primi terenuri, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute;

i) exercită orice alte atribuții ce îi revin din lege și din prezentul regulament.

Art. 5. - Comisiile județene au următoarele atribuții principale:

a) organizează instruirea comisiilor comunale, orăşenești și municipale și asigură distribuirea Legii fondului funciar, a regulamentului, a unor hărți și planuri, precum și a altor materiale necesare desfășurării în bune condiții a activității acestora;

b) asigură îndrumarea și controlul comisiilor comunale, orășenești și municipale prin desemnarea tuturor membrilor din comisia județeană pe comune, orașe și municipii;

c) verifică legalitatea propunerilor comisiilor comunale, orășenești sau municipale;

d) soluționează contestațiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile subordonate;

e) validează sau invalidează măsurile stabilite de comisiile comunale, orășenești sau municipale;

f) emit titlurile de proprietate;

g) execută orice alte atribuții ce le revin din lege și din prezentul regulament.

Capitolul III

Funcționarea comisiilor

Art. 6. - Comisiile comunale, orășenești sau municipale își desfășoară activitatea în plen, în prezența a cel puțin 3/4 din numărul membrilor acestora, cu prezența obligatorie a primarului; membrii comisiilor pot lipsi numai în caz de forță majoră, situație în care vor fi înlocuiți cu membri supleanți. Lucrările de secretariat ale comisiei se asigură de secretarul primăriei.

Art. 7. - Comisiile județene sau a Primăriei municipiului București își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin 3/4 din numărul membrilor.

Art. 8. - Secretariatul comisiei județene, respectiv a municipiului București, se asigură de către șeful serviciului secretariat al prefecturii, respectiv al Primăriei municipiului București, împreună cu directorul oficiului de cadastru și organizare a teritoriului, pentru partea tehnică.

Art. 9. - Hotărârile comisiilor județene și ale celor subordonate se adoptă cu majoritatea de 3/4 din numărul celor prezenți și se consemnează într-un proces-verbal semnat de toți participanții.

Pentru adoptarea hotărârilor, comisiile pot solicita prezentarea tuturor actelor necesare și pot audia orice persoană.

Capitolul IV

Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

Art. 10. - În scopul cunoașterii prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, primăriile o vor afișa în locuri publice.

Totodată, primăriile și prefecturile vor lua măsuri ca prevederile legii și regulamentului sa fie publicate în ziarele locale.

Art. 11. - Lucrările privind stabilirea dreptului de proprietate pentru membrii cooperativelor agricole de producție și celelalte persoane prevăzute de lege se fac de către comisiile comunale, orășenești sau municipale, după caz, luându-se în considerare suprafața terenurilor aduse la intrarea în cooperativă, inclusiv terenurile din intravilan și suprafața terenurilor deținute de cooperativă la data de 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidență al cadastrului funciar general, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii, exclusiv suprafața deținută în folosință provenită din izlazurile comunale.

Art. 12. - Potrivit prevederilor legii, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită. Când sunt mai multi moștenitori, cererea se poate face și în comun, fiecare dintre ei semnând-o.

În cerere se vor menționa următoarele date și elemente: numele și prenumele solicitantului și ale părinților, calitatea, gradul de rudenie, suprafața de teren la care se socotește îndreptățit, precum și orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii.

La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moștenitor, hotărâre judecătorească, dacă există, în toate cazurile certificat de naștere, certificat de deces al autorului în cazul moștenitorilor, precum și orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

Totodată, la cerere se va anexa declarația prevăzută în art. 9 alin. 2 din lege.

Cererea împreuna cu actele menționate mai sus, se depun la primăria în a cărei rază teritorială este situat terenul, fie personal, fie prin poștă, înăuntrul termenului de 30 de zile prevăzut de lege.

În cazul în care cererea se depune personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare în original și câte o copie simplă semnată pentru conformitate sau o copie xerox, rămânând la comisie numai copiile acestora.

Când cererea se transmite prin poștă, la aceasta se vor anexa fie copii simple semnate pentru conformitate pe propria răspundere de către solicitant, fie copii xerox.

În toate cazurile, cererea poate fi rezolvată și fără prezența solicitantului. Prezența este obligatorie la primirea titlului care trebuie semnat și la punerea în posesie.

Art. 13. - Stabilirea suprafeței de teren din intravilan și extravilan adusă în cooperativă de membrii cooperatori sau, după caz, preluată de cooperativa în orice mod se face conform prevederilor art. 8 din lege. Suprafețele se înscriu în anexa nr. 1.

Art. 14. - Stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viață se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor. Când sunt mai mulți moștenitori, stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor.

În situația în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de moștenitori, cererile moștenitorilor legali vor fi luate în considerare, prin excludere, în următoarea ordine de preferință:

I. cele ale descendenților direcți (copii, nepoți, strănepoți), singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzând pe toți ceilalți moștenitori; copiii exclud pe nepoţi și aceștia pe strănepoți, în afară de cazul în care nepoții, sau, după caz, strănepoții vin la moștenire în locul părintelui decedat anterior autorului succesiunii;

II. cele ale colateralilor privilegiați (frați, surori și descendenții acestora - copiii și nepoții acestora) și ale ascendenților de gradul I (părinți) împreună sau singuri și, după caz, în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzând pe ceilalți moștenitori de grad mai îndepărtat; frații și surorile exclud pe descendenții lor; aceştia din urma pot veni la moștenire în locul tatălui sau mamei (frate sau soră), în cazul în care aceștia au decedat anterior autorului succesiunii;

III. cele ale ascendenților de gradul II (bunici), singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor;

IV. cele ale colateralilor de gradul III (unchi, mătuşi), excluzând pe ceilalți moștenitori de grad mai îndepărtat, singuri sau, după caz, în concurs cu soțul supraviețuitor;

V. cele ale moștenitorilor colaterali de gradul IV (veri) ca ultime persoane cu vocație succesorală, singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor.

Soțul supraviețuitor vine singur la moștenire dacă nu exista nici unul din gradele de moștenitor`prevăzute mai sus.

În cazul când există moștenitori testamentari și formulează cereri, ei vor fi trecuți, de asemenea, în titlul de proprietate, împreună cu ceilalți moștenitori legali, care au vocație, potrivit cu documentele prezentate, urmând ca raporturile dintre ei să fie soluționate potrivit dreptului comun.

În situația în care cooperatorii decedați au adus în cooperativă o suprafață mai mare de 10 ha sau aceasta a preluat în orice mod de la autor o suprafața mai mare de 10 ha, moștenitorii acestora pot primi împreună o suprafața maximă de 10 ha, astfel cum rezulta din prevederile art. 8 alin. 3, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 3 din Legea fondului funciar.

În cazul în care suprafața adusă de autor sau preluată în orice mod de la acesta nu asigură minimum 0,5 ha de persoană, moștenitorii nu vor putea primi în proprietate decât suprafața adusă sau preluată cu diminuările, când este cazul, prevăzute de lege, chiar dacă aceasta este sub 0,5 ha de fiecare moștenitor, astfel cum rezultă, de asemenea, din art. 8 alin. 3 și art. 12 alin. 3 din Legea fondului funciar.

Membrii cooperatori în viață, fie că au adus sau nu terenuri în cooperativă, se înscriu cu suprafața stabilită de comisie în tabelele anexă nr. 2.a. și 2.b., iar moștenitorii cooperatorilor decedați se înscriu cu suprafața stabilită în tabelul anexa nr. 8.

Art. 15. - Persoanele, precum și - după caz - moștenitorii acestora, ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în proprietatea cooperativei fără ca ele să fi dobândit calitatea de cooperatori, se înscriu cu suprafața stabilită de comisie în tabelul anexă nr. 4.

Art. 16. - Persoanele decorate cu titlurile „Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul” și „Mihai Viteazul cu Spade”, care au optat și li s-a atribuit la data împroprietăririi teren arabil, precum și - după caz - moștenitorilor lor, cu excepția celor care l-au înstrăinat, se înscriu cu suprafața stabilită de comisie în tabelul anexă nr. 5.

Art. 17. - Persoanele care și-au- pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și moștenitorii celor decedați, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, primesc la cerere în proprietate 10.000 mp, teren echivalent arabil, și se înscriu în tabelul anexă nr. 6 (moștenitorii primesc împreună suprafața de10.000 mp).

Art. 18. - Proprietarilor particulari cu domiciliul în România care nu s-au înscris în cooperativele agricole, de producție sau, după caz, moștenitorilor acestora, ale căror terenuri sunt comasate în actualul perimetru al cooperativei și nu au fost compensați cu alte terenuri, la cerere li se va stabili dreptul de proprietate și se înscriu în tabelul anexă nr. 7.

Art. 19. - În localitățile cu cetățeni români aparținând minorității germane sau în cele în care locuiesc persoane care au fost deportate sau strămutate, deposedate de terenuri, la cerere, se vor atribui în proprietate, cu prioritate acestora sau moștenitorilor lor, terenuri, în condițiile prevăzute de art. 16 din lege, care se înscriu în tabelul anexă nr. 8.

Art. 20. - Persoanelor care nu au calitatea de cooperatori, dar care au lucrat ca angajați în ultimii 3 ani în cooperativa agricolă de producție sau în asociații cooperatiste, la cerere, li se va stabili suprafața de teren în proprietate din terenurile prevăzute la art. 17, dacă fac dovada că sunt stabiliți în localitate sau declară, în scris, că se stabilesc în aceasta și că nu dețin în proprietate alte terenuri.

Persoanele și suprafața stabilită de comisie se înscriu în tabelul anexă nr. 9.a. În același mod se procedează și în cazul persoanelor care au fost deportate și nu beneficiază de dispozițiile art. 13-15 din lege, care se înscriu în tabelul anexă nr. 9.b.

Art. 21. - Pentru determinarea suprafețelor necesare stabilirii dreptului de proprietate conform prevederilor art. 13-15 din lege, comisia va însuma suprafețele propuse a se atribui, înscrise în tabelele anexă nr. 2.a., 2.b., 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.a., 9.b., 11, 13, iar suprafața rezultată va fi comparată cu suprafața cooperativei înscrisă în cadastrul funciar general la data de 1 ianuarie 1990.

În situația în care suprafața de teren agricol a cooperativei, la data de 1.I.1990, este mai mică decât cea rezultată prin însumarea suprafețelor din tabelele de mai sus, stabilirea suprafeței ce urmează să fie atribuită în proprietate se face, conform art. 13, prin reducerea unei cote procentuale rezultate din diferența dintre cele două suprafețe care se aplică corespunzător celor înscriși în tabelele anexă nr. 2.a., 3, 4. 5, 7, 8, 9.a., 9.b., 11, 13, urmărind-se ca suprafața să nu scadă sub limita stabilită - minimă - pentru fiecare categorie prevăzută de lege.

În situația în care rezultă o rezervă de teren, comisia va stabili atribuirea acesteia în proprietate sau în folosință persoanelor îndreptățite prevăzute de lege.

Art. 22. - Personalului de specialitate din serviciile publice comunale i se va stabili, de către comisie, suprafața ce urmează să fie atribuită în folosință, conform art. 18 din lege, care se înscrie în tabelul anexă nr. 10. Tabelul se depune la primărie, care va emite decizii în acest sens.

Art. 23. - Personalul de specialitate care și-a desfășurat activitatea în unitățile agricole cooperatiste desființate sau reorganizate în societăți comerciale, prevăzute de art. 95 din lege, căruia i se atribuie teren cu prioritate în proprietate, conform art. 18 alin. 1 ori art. 20 din lege, se înscrie în tabelul anexă nr. 11.

Art. 24. - Familiile cărora urmează să li se atribuie teren în localitățile cu excedent de suprafață agricolă și cu deficit de forță de muncă, conform art. 20 din lege, se înscriu cu suprafețele stabilite în tabelul anexă nr. l2.a.

Familiile din alte localități din cadrul județului ori din alte județe, cărora urmează să li se atribuie teren în condițiile art. 20 din lege, se înscriu în tabelul anexă nr. 12.b.

În acest scop, comisiile județene vor aduce la cunoştință, prin mass-media, suprafețele de teren agricol ce constituie excedent.

Art. 25. - Suprafețele de teren stabilite conform art. 21 din lege pentru parohiile, schiturile și mănăstirile din mediul rural se înscriu în tabelul anexă nr. 13.

Art. 26. - Terenurile proprietatea membrilor asociațiilor de tip privat, cu personalitate juridică, cu excepția asociațiilor cu profil zootehnic care se vor înființa, conform art. 28 din lege, se înscriu în tabelul anexă. nr. 14.a. După stabilirea suprafeţei ce revine fiecărui titular și validarea de către comisiile județene a opțiunii lor potrivit prevederilor art. 26 din lege, vor fi puși în posesia terenurilor, grupat în cadrul asociației.

Pentru asociațiile de tip privat cu personalitate juridică de profil zootehnic, care se înființează conform art. 28 din lege, terenurile necesare bazei furajere se înscriu în tabelul anexă nr. 14.b., urmând ca la punerea în posesie să se procedeze potrivit prevederilor alineatului precedent. Terenurile care devin proprietatea societăților comerciale pe acțiuni înființate conform prevederilor art. 29 din lege, prin reorganizarea asociațiilor intercooperatiste sau de stat și cooperatiste, se înscriu în tabelul anexă nr. 14.c.

Art. 27. - Terenurile cu vegetație forestieră - păduri, zăvoaie, tufărișuri, pășuni împădurite -, care au aparținut persoanelor fizice, se restituie, la cerere, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, într-o suprafață egală cu cea trecută în proprietatea statului, dar nu mai mult de 1 ha, din trupurile izolate sau la liziera pădurii, evitându-se zonele cu rol de protecție, conform prevederilor art. 41 din lege, și se înscriu în tabelul anexă nr. 15.

Aceste terenuri vor fi puse la dispoziție de unitățile silvice.

Art. 28. - După definitivarea tabelelor anexă nr. 2-20 și aprobarea lor prin proces-verbal de către comisiile comunale, orășenești sau municipale, acestea vor fi afișate la sediul primăriei pentru luarea la cunoștință de cei interesați. Fiecare tabel va fi semnat de membrii comisiei, cu mențiunea datei afișării.

Persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 5 zile de la comunicare, contestație adresată comisiei județene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat să o înregistreze și să o înainteze, prin delegat, la secretarul comisiei județene, în termen de 3 zile.

Comisiile comunale, orășenești sau municipale, imediat după expirarea termenelor prevăzute mai sus, vor înainta documentația comisiilor județene.

Comisia județeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orășenești sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum și contestaţiile celor care s-au considerat nemulțumiți de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orășenească sau municipală.

După analizare, comisia județeană, prin hotărâre, va soluționa contestațiile și va valida sau invalida propunerile și le va transmite, prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor subordonate, care le vor afișa imediat la sediul primăriei și vor comunica, sub semnătură, persoanelor care au formulat contestații, hotărârea comisiei județene.

De la data comunicării sub semnătură, persoanele nemulțumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei județene la judecătorie în termen de 30 de zile.

Art. 29. - Paralel cu stabilirea dreptului de proprietate pentru persoanele prevăzute de lege, comisiile comunale, orășenești sau municipale vor stabili suprafața izlazurilor comunale care se formează din suprafața izlazului aflat în prezent în administrarea primăriilor, din suprafața provenită din izlazul care a fost dat în folosință unor cooperative agricole de producție, prevăzute la art. 32 din lege, precum și din suprafața provenită din izlazurile comunale care a fost transmisă unor unități de stat prevăzute în art. 40 din lege. În comunele compuse din mai multe localități, suprafața de izlaz va fi defalcată pe sate.

Aceste terenuri, la propunerea comisiilor comunale, orășenești sau municipale, prin decizia prefecturii trec în proprietatea privată a comunelor, orașelor sau, după caz, a municipiilor și se înscriu în tabelul anexă nr. 16.

Art. 30. - Pentru familiile din zona montană, care se încadrează în prevederile art 39 din lege, la primării se va constitui o comisie formată din: primar, secretarul primăriei, inginerul agronom de la ocolul agricol, delegatul comisiei județene pentru zona montană și 5-10 gospodari și intelectuali care se bucură de prestigiu în localitatea respectivă.

Comisia analizează, în plen, cererile primite și va stabili familiile îndreptăţite să primească în proprietate terenuri agricole, iar primăria va propune prefecturii emiterea deciziei pentru atribuirea în proprietate a acestor terenuri.

În vederea atribuirii în proprietate pentru fiecare familie stabilită de comisia locală se întocmește o documentație care conține: hotărârea comisiei comunale, consemnată într-un proces-verbal, schița topografică a terenului propus pentru împroprietărire cu menționarea suprafeţei totale și pe categorii de folosință, precum și cererea celui în cauză. Suprafețele atribuite în proprietate se înscriu în tabelul anexă nr. 18. Pe baza titlului de proprietate, proprietarul are obligația să se înscrie cu. suprafața respectivă în cadastrul funciar, registrul agricol și, după caz, în cartea funciară și la organul financiar local.

Art. 31. - Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efectul unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, și care se află în administrarea unităților agricole de stat sau, după caz, moștenitorii acestora, în conformitate cu art. 36 din lege, devin, la cerere, acționari la societățile comerciale înființate conform Legii nr. 15/1990 din actualele unități agricole de stat. Persoanele prevăzute mai sus pot primi în condițiile art. 38 din lege, la cerere, o suprafață de 5.000 mp de familie, în echivalent arabil, din terenurile proprietatea statului. Atribuirea suprafeței de 5.000 mp de familie se face în situația când proprietarilor sau moștenitorilor acestora nu li s-a atribuit suprafața minima din alte suprafețe de teren, potrivit legii. Numărul de acțiuni primite împreuna cu suprafața atribuită nu va putea depăși valoarea a 10 ha teren de familie în echivalent arabil.

Persoanele care se încadrează în această categorie se înscriu în tabelul anexă nr. 19.

Art. 32. - Persoanelor sau, după caz, moștenitorilor acestora, al căror teren agricol intrat în proprietatea statului și aflat în administrarea primăriei, la data intrării în vigoare a Legii fondului funciar, la cerere, li se vor restitui terenurile, fără a putea depăși suprafața de 10 ha de familie, în echivalent arabil, sau, după caz, pentru toți moștenitorii autorului lor, conform prevederilor art. 37 din lege. Persoanele care se încadrează în această categorie se înscriu în tabelul anexă nr. 20.

Art. 33. - Echivalarea terenurilor agricole, pe categorii de folosință în echivalent arabil, este prevăzută în anexa nr. 21.

Capitolul V

Emiterea titlurilor de proprietate și punerea în posesie a proprietarilor

Art. 34. - Pe baza documentațiilor înaintate de comisiile comunale, orășenești sau municipale, comisia județeană, după operațiunea de validare, emite titlul de proprietate, conform modelului anexă nr. 27. Documentaţiile se trimit în două exemplare, din care unul se reține și se depozitează la arhiva oficiului de cadastru și organizarea teritoriului. Formularele de titlu de proprietate se tipăresc pe hârtie specială format A-3, ca imprimat cu regim special în carnete în număr de câte 100 exemplare. Acestea se vor tipări prin grija Ministerului Agriculturii și Alimentației și se vor difuza comisiilor județene și a municipiului București, în raport de necesități.

Titlul de proprietate pentru cetățenii în viață se emite persoanelor îndreptăţite (soț, soție), iar pentru moștenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au aparținut autorului lor, în care se nominalizează toți solicitanţii îndreptățiți, urmând ca pentru ieșirea din indiviziune, ulterior, aceștia să procedeze potrivit dreptului comun. Titlul de proprietate se completează cu tuş negru și se numerotează, începând de la nr. 1, în fiecare județ. În titlu se vor înscrie numele și prenumele titularului, precum și inițială tatălui. În cazul în care alături de soțul supraviețuitor vin la moștenire și alți moștenitori, potrivit celor prevăzute la art. 14 alin. 2 și 3, la rubrica „prin reconstituirea dreptului de proprietate” se înscrie suprafața atribuită persoanelor care au deținut terenuri în proprietate sau, după caz, moștenitorilor acestora precum și în cazurile prevăzute la art. 21 din lege, iar la rubrica „prin constituirea dreptului de proprietate” se înscrie suprafața atribuită pentru celelalte categorii de persoane fizice sau juridice.

Titlul se semnează de: prefect, secretarul prefecturii, directorul general al direcției generale pentru agricultură și alimentație și de directorul oficiului de cadastru și organizare a teritoriului. Pentru municipiul București, titlul se semnează de primarul general, secretarul primăriei, directorul general al direcției generale pentru agricultura și alimentație și de directorul oficiului de cadastru și organizare a teritoriului. Părțile detașabile ale titlurilor de proprietate semnate se transmit la comisiile comunale, orășenești sau municipale, care le vor înscrie în registrul agricol, după care le vor înmâna, sub semnătură, titularilor, iar partea nedetașabilă (cotorul) a titlului de proprietate se reține și se depozitează la arhiva oficiului de cadastru și organizare a teritoriului.

În acest sens, comisiile vor întocmi un registru care va cuprinde numele și prenumele titularului, numărul titlului de proprietate și semnătura primitorului.

Titlurile de proprietate pentru persoanele care au formulat plângeri la judecătorie se vor completa și elibera după pronunțarea hotărârii judecătorești.

Art. 35. - În baza titlului de proprietate eliberat pe baza opțiunii exprimate în scris de către fiecare proprietar, în condițiile art. 26 din lege, comisia comunală, orășenească sau municipală va proceda la delimitarea zonelor teritoriale în care urmează să fie puși în posesie titularii, ţinând seama de condițiile concrete teritoriale (relief, calitatea solului, categoria de folosință, distanța fată de localitate și căile publice de comunicație, amenajările pentru îmbunătățiri funciare). Această delimitare, precum și parcelarea pe proprietari, se fac pe planul de situație al fiecărei localități, în cadrul actualei organizări teritoriale.

La parcelarea terenului în sistemele de irigații se va ţine seama de metoda de udare cu echipamentele existente și de prevederile regulamentelor de exploatare pentru utilizarea corectă și rațională a acestora.

Astfel, în cazul irigațiilor prin aspersiune la care se folosesc echipamente de solare cu mutare manuală, la stabilirea loturilor de teren se va lua în considerare unitatea de suprafață deservită de un hidrant.

La stabilirea limitelor loturilor, se recomandă ca latura mică să fie pe antenă, iar latura mare egală cu lungimea aripii de ploaie, iar suprafața parcelei să coincidă cu suprafața deservită de o aripă de ploaie sau un multiplu al acestei suprafețe.

Pentru proprietățile de mici dimensiuni, utilizarea rațională a sistemului de irigații, respectiv a suprafeţei deservite de un hidrant, presupune gruparea mai multor proprietari cu acces la sursa de apă.

Pentru suprafețele prevăzute a fi irigate prin scurgere la suprafață (brazde, fâșii) se va avea în vedere orografia terenului și posibilitatea aplicării udării pe întreaga suprafață și, respectiv, modalităţile de evacuare a apei în exces.

Pe terenurile amenajate cu lucrări de desecare-drenaj, la stabilirea proprietăților se vor lua în considerare limitele obligatorii (canale, drumuri de exploatare) care să asigure atât exploatarea agricolă, cât și întreținerea lucrărilor hidroameliorative.

Pe terenurile în pantă, la parcelare se va avea în vedere respectarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului existente (terase, bancheta, benzi înierbate, rețeaua de regularizare a scurgerii apei de pe versanți, drumuri agricole și alte lucrări).

Când nu sunt executate lucrări de combatere a eroziunii, delimitarea parcelelor se va face, pe cât posibil, cu latura lungă în sensul curbelor de nivel, astfel ca să permită executarea lucrărilor de pregătire a solului pentru însămânțări, precum și întreținerea culturilor prășitoare pe direcția curbelor de nivel, în scopul prevenirii și combaterii eroziunii solului.

De asemenea, se va ține cont de prevederile art. 33 alin. 2 privind delimitarea zonelor de protecție aferente lucrărilor de îmbunătățiri funciare, inclusiv cele de gospodărire a apelor, conform normelor în vigoare.

Art. 36. - Punerea în posesie a proprietarilor, în cadrul zonelor teritoriale delimitate, se face de comisie, pe bază de măsurători topografice.

Persoanele care au formulat plângeri la judecătorie vor fi puse în posesie provizoriu până la prezentarea hotărârii judecătorești de către comisii, cu suprafețele stabilite pe baza hotărârii comisiei judeţene sau, după caz, a municipiului București. După prezentarea hotărârii judecătorești, punerea în posesie se va face ținând seama de aceasta.

Comisiile comunale, orășenești sau municipale, din rezerva constituită potrivit legii, vor putea atribui, în completare, terenuri, dacă din hotărâre rezultă aceasta.

Punerea în posesie a proprietarilor se va face în prezenţa fiecărui proprietar, semnând tabelul de luare în primire a terenului.

Marcarea parcelelor se face prin ţăruși sau borne care se asigură de fiecare proprietar.

Art. 37. - În situația în care mai rămân terenuri neatribuite, comisia le va delimita pe planul cadastral și în teren și le va preda primăriei în administrare, urmând a fi folosite în conformitate cu prevederile legii până la înființarea agenției pentru dezvoltare și amenajare rurală. Înscrierea acestor suprafețe se va face potrivit anexei nr. 17. De asemenea, va delimita și marca pe plan și în teritoriu terenurile societăţior comerciale, asociațiilor de tip privat, izlazurile comunale și terenurile cu vegetație forestieră atribuite proprietarilor care au solicitat restituirea acestora în condițiile prevăzute de lege.

Totodată, va delimita și marca în teritoriu suprafața ce se va atribui în folosință, care se predă primăriei pentru a fi atribuită celor îndreptățiți prin lege.

Art. 38. - După punerea în posesie a tuturor proprietarilor până la finele anului, oficiul de cadastru și organizare a teritoriului va redacta un plan de situație cu noua parcelare a teritoriului și cu numerotarea topografică corespunzătoare, în 2 exemplare, din care un exemplar rămâne la acesta, iar unul se predă cu proces-verbal primăriei comunei, orașului sau municipiului.

Capitolul VI

Repartizarea cheltuielilor efectuate pentru producția anului 1991 și a creditelor de investiții pe terenurile atribuite în proprietate sau folosință

Art. 39. - Concomitent cu punerea în posesie a titularilor de terenuri atribuite în proprietate sau folosință, comisiile comunale, orășenești sau municipale constituite potrivit art. 11 din lege, împreună cu comisiile de lichidare, vor repartiza pe terenurile respective cheltuielile efectuate de cooperativele agricole de producție sau, după caz, de asociațiile intercooperatiste sau de stat și cooperatiste, aferente anului 1991, corespunzător celor înregistrate în evidența contabilă, precum și creditele de investiții rămase de rambursat aferente plantațiilor de vii și pomi.

În acest scop, vor întocmi situația anexă nr. 22, în care vor fi cuprinși toți titularii ce primesc terenuri în proprietate sau folosință, inclusiv primăriile care preiau suprafețele rămase nerepartizate pe categorii de folosință, precum și cheltuielile de producție și creditele aferente.

Cheltuielile de producție se vor recupera, la opțiunea titularului, fie prin plata contravalorii acestora o dată cu punerea în posesie, fie prin angajament de plată prin care fiecare titular se obligă față de comisiile de lichidare a cooperativei sau, după caz, a asociației intercooperatiste sau de stat și cooperatiste pentru cheltuielile efectuate pe terenurile atribuite în proprietate și fată de primărie pentru terenurile atribuite în proprietate sau, după caz, în folosință.

Angajamentul de plată se dă în față președintelui comisiei de lichidare și a președintelui și secretarului comisiei comunale, orășenești sau municipale, după caz.

Termenul de plată pentru cheltuielile de producție conform art. 99 din lege, în cazul angajamentului, nu poate depăși data de 1 decembrie 1991.

Conținutul angajamentelor de plată este prevăzut în anexele nr. 23 și 24.

Pentru diferența de credite de investiții rămasă de rambursat, în cazul titularilor care primesc în proprietate sau în folosință plantații de vii și pomi, conform art. 33 din lege, aceștia vor da un angajament de plată, cu scadență la termenul la care era obligată unitatea.

Conținutul angajamentelor de plată este prevăzut în anexele nr. 25 și 26.

Suma scadentă pe anul 1991 se va achita comisiei de lichidare, iar, pentru anul următor, titularul va încheia contract de credite cu banca finanțatoare, în termen de 15 zile de la semnarea angajamentului.

În baza angajamentelor de plată, care constituie titluri executorii, băncile finanțatoare vor stabili condițiile și modalitatea de rambursare a diferențelor de credit rămase de plată, potrivit legii și normelor proprii.

Capitolul VII

Lichidarea patrimoniului

Art. 40. - Comisiile de lichidare a patrimoniului cooperativelor sau, după caz, al asociațiilor intercooperatiste sau de stat și cooperatiste se vor constitui și vor funcționa potrivit prevederilor art. 26 și 27 din lege.

Comisiile de lichidare sunt formate din:

• contabilul șef al cooperativei sau, după caz, al asociației - președinte;
• trei contabili sau economiști din cooperativa sau asociație - membri;
• un inginer din cooperativă sau asociație - membru;
• casierul - membru;
• magazinerul - membru;
• președintele comisiei de cenzori - membru;
• 3-5 cooperatori aleși de adunarea locuitorilor - membri.

Comisiile vor fi sprijinite în activitatea lor de reprezentanți ai direcțiilor agricole și ai băncilor finanțatoare.

Art. 41. - Comisia de lichidare își începe activitatea prin efectuarea, împreună cu conducerea unității, a inventarierii întregului patrimoniu și încheierea unui bilanț la data respectivă, care să constate situația exactă a activului și pasivului.

Comisia va primi în gestiune patrimoniul unității și actele de evidentă, asigurând conservarea și paza bunurilor în condiții corespunzătoare.

Toate actele emise de comisia de lichidare vor purta mențiunea că unitatea este „în lichidare". Totodată, se va deschide un registru în care se vor înregistra toate operațiunile legate de lichidarea patrimoniului în ordinea efectuării acestora.

Art. 42. - Conturile bancare ale cooperativei sau, după caz, ale asociației se vor menține deschise la încheierea activității comisiei de lichidare și vor servi la efectuarea operațiunilor de decontare.

În vederea efectuării de operațiuni prin bancă, președințele și secretarul comisiei de lichidare vor depune la bancă specimenele de semnături, împreună cu o copie a deciziei de constituire emisă de prefectură.

Membrii comisiei de lichidare care întreprind noi operațiuni economice, ce nu sunt necesare scopului lichidării, sunt răspunzători personal și solidar de executarea lor.

Art. 43. - Unitățile specializate de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, care potrivit Legii fondului funciar preiau în proprietate lucrările de îmbunătățiri funciare, vor prelua și creditele de investiţii acordate cooperativelor agricole de producție și nerestituite de acestea și vor încheia, în termen de 15 zile de la semnarea protocolului de preluare, contracte de credite cu băncile finanțatoare.

Art. 44. - În cazul în care cooperativele agricole care se desființează mai au de restituit credite pentru investiții aferente asociațiilor economice intercooperatiste sau de stat și cooperatiste la care au fost asociate, iar acestea din urmă se reorganizează ca societăţi comerciale pe acțiuni,conform art. 29 din lege, creditele respective vor fi transferate de către comisia de lichidare la aceste unități, care vor încheia cu banca finanțatoare noi contracte de credite.

În toate cazurile în care, din patrimoniul unității în lichidare, se predau bunuri pentru care sunt încă angajamente din credite, cei care preiau aceste bunuri (asociații, societăți) vor prelua și creditele aferente, având obligația să încheie noi contracte de credite cu băncile finanțatoare, exceptându-se bunurile preluate în condițiile art. 28 alin. 7 din Legea fondului funciar.

Art. 45. - După inventarierea patrimoniului și în baza bilanțului încheiat, comisia de lichidare va proceda la realizarea activului și plata pasivului potrivit prevederilor art. 26, 28 și 29 din lege, precum și la stabilirea măsurilor de recuperare a pagubelor sau de sesizare a organelor de urmărire penală, potrivit art. 27 din lege.

Art. 46. - Drepturile de creanța ce se cuvin în condițiile art. 28 din lege se stabilesc în procent de 40% pentru terenul adus sau predat în orice mod în cooperativă și 60% pentru volumul muncii prestate în cooperativă.

Art. 47. - Comisia de lichidare va întocmi o situație privind evidenţa muncii efectuate de cooperatorii activi și a veniturilor obținute de aceștia, pe care o va înainta, sub semnătură, organelor județene ale casei de pensii și asigurări sociale a ţărănimii.

Art. 48. - După terminarea operațiunii de lichidare, comisiile vor proceda, potrivit prevederilor art. 27 din lege.

Registrele și actele unităților desființate se predau, prin proces-verbal, primăriilor, care au obligația să le păstreze timp de cinci ani.

Anexa nr. 1

Tabel nominal cu membrii cooperatori care au adus teren - în extravilan şi intravilan - în cooperativa agricolă şi cu persoanele cărora li s-a preluat de cooperativă teren în orice mod

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Suprafaţa agricolă adusă sau preluată în CAP - ha -

din care:

Total teren neagricol - ha -

Observaţii

Total

din care:

Arabil - ha -

Vii - ha -

Livezi - ha -

Pajişti - ha -

Extravilan

Intravilan

E.

I.

E.

I.

E.

I.

E.

I.

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

Total:

Notă:

• În coloana 1 se trec toți membrii cooperatori care au adus sau li s-a preluat teren în cooperativă și persoanele cărora li s-a preluat în orice mod terenuri de aceasta.
• În coloana 2 se înscrie suprafața totală de teren agricol adus în C.A.P. rezultată din: evidențele cooperativei, cererile de înscriere, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, actele de proprietate și cartea funciară sau, în lipsa acestora, din orice alte probe prevăzute de lege, inclusiv declarații de martori, iar în coloanele 3 și 4, suprafața din extravilan și cea din intravilan, care prin însumare să corespundă cu suprafața înscrisă în coloana 2.
• În coloanele 5-l2 se înscriu suprafețele pe categorii de folosință, suma lor fiind egală cu suprafața înscrisă în coloana 3 (extravilan) și coloana 4 (intravilan).
• În coloana 13 se înscriu eventualele suprafețe neagricolc care erau situate în perimetrul terenurilor agricole din extravilan, aduse în cooperativă (ca de exemplu: ravene, râpe, tufărișuri, pâlcuri de arboret, drumuri și altele asemenea).
• E. = extravilan.
• I. = intravilan.

Anexa nr. 2.a.

Tabel nominal cu membrii cooperatori care au adus pământ în CAP, suprafeţe mai mari de 0,5 ha de persoană îndreptăţită (soţ, soţie), şi care solicită în scris stabilirea dreptului de proprietate

Nr. crt.	Nr. crt. din anexa nr. 1	Numele şi prenumele	Suprafaţa agricolă cu care s-au înscris în CAP - ha -	Suprafaţa agricolă solicitată în proprietate - ha -	Suprafaţa agricolă stabilită în proprietate conform legii - ha -			din care:								Total teren neagricol - ha -	Diferenţă - ha -
					Total	din care:		Arabil - ha -		Vii - ha -		Livezi - ha -		Pajişti - ha -
						E.	I.	E.	I.	E.	I.	E.	I.	E.	I.
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16	17
Total:

Notă:

• În coloana 1 se trece numărul curent pe care îl are solicitantul în tabelul anexă nr. 1.
• În coloana 2 se trec numele și prenumele celor care solicită, în scris, în termenul prevăzut de lege, stabilirea dreptului de proprietate.
• În coloana 3 se trece suprafața agricolă conform tabelului anexă nr. 1.
• În coloana 4 se trece suprafața agricolă pe care o solicită.
• În coloana 5 se trece suprafața agricolă totală stabilită în proprietate conform legii de persoană îndreptățită (nu mai mică de 0,5 ha sau mai mare de 10 ha în echivalent arabil de familie), în coloana 6 suprafața din extravilan, iar în coloana 7 suprafața din intravilan.
• În coloanele 8-15 se înscriu suprafețele pc categorii de folosință din extravilan și intravilan, suma lor fiind egală cu suprafața înscrisă în coloanele 5, 6 şi 7.
• În coloana 16 se trece total teren neagricol, E. = extravilan; I. = intravilan.
• În coloana 17 se trece diferența rezultată din scăderea coloanei 5 din coloana 3.

Anexa nr. 2.b.

Tabel nominal cu membrii cooperatori care au adus pământ în CAP, sub 0,5 ha de persoană îndreptăţită (soţ-soţie), şi cu cooperatorii care nu au adus pământ în cooperativă şi care solicită, în scris, stabilirea de terenuri în proprietate, conform legii

Nr. crt.	Nr. crt. din anexa nr. 1	Numele şi prenumele	Suprafaţa agricolă cu care s-au înscris în CAP - ha -	Suprafaţa agricolă stabilită în proprietate conform legii - ha -			din care:								Total teren neagricol - ha -	Diferenţă - ha -
				Total	din care:		Arabil - ha -		Vii - ha -		Livezi - ha -		Pajişti - ha -
					E.	I.	E.	I.	E.	I.	E.	I.	E.	I.
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16
Total:

Notă:

• În coloana 1 se trece numărul curent din tabelul anexă nr. 1 pe care îl are solicitantul care a adus pământ în C.A.P. sub 0,5 ha de persoană îndreptățită (soț-soție).
• În coloana 2 se trec numele și prenumele celor care au adus pământ sub 0,5 ha de persoană

îndreptățită (soț-soție) și în continuare celor care nu au adus pământ în cooperativă.

• În coloana 3 se trece suprafața agricolă adusă în cooperativă, conform tabelului anexă nr. 1.
• În coloana 4 se trece suprafața agricolă totală stabilită în proprietate, conform legii, nu mai mică de 0,5 ha teren echivalent arabil de persoană îndreptățită (soț-soție).
• În coloana 5 se trece suprafața atribuită în extravilan, iar în coloana 6, suprafața din intravilan. E. = extravilan; I. = intravilan.
• În coloanele 7-14 se înscriu suprafețele pe categorii de folosință din extravilan și din intravilan, suma lor fiind egală cu suprafața înscrisă în coloanele 4, 5 și 6.
• În coloana 16 se trece diferența rezultată din scăderea coloanei 3 din coloana 4.

Anexa nr. 3

Tabel nominal cu moştenitorii cooperatorilor decedaţi, care solicită în scris stabilirea dreptului de proprietate

Nr. crt.	Nr. crt. (anexa nr. 1)	Numele şi prenumele membrului cooperator decedat care a adus pământ în CAP	Suprafaţa agricolă înscrisă în CAP - ha -	Numele şi prenumele moştenitorilor care au solicitat teren în termenul stabilit de lege	Suprafaţa agricolă solicitată - ha -	Suprafaţa agricolă stabilită în proprietate - ha -			din care:								Total teren neagricol - ha -	Diferenţă - ha -
						Total	din care:		Arabil - ha -		Vii - ha -		Livezi - ha -		Pajişti - ha -
							E.	I.	E.	I.	E.	I.	E.	I.	E.	I.
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16	17	18
1.				a.
				b.
				c.
2.				a.
Total:

Notă:

• În coloana 1 se va trece numărul curent corespunzător persoanei decedate din tabelul anexă nr. 1
• În coloana 2 se trec numele și prenumele cooperatorului decedat care la înscriere în C.A.P. a adus teren în cooperativă. Datele se iau din tabelul anexă nr. 1.
• În coloana 3 se trece suprafața agricolă din tabelul anexă nr. 1.
• În coloana 4 se trec numele și prenumele moștenltorllor care, în termenul prevăzut de lege, au cerut să li se stabilească dreptul de proprietate. Când sunt mai mulți moștenitori, aceștia se înscriu intr-o singură rubrică (a, b, c).
• În coloana 5 se trece suprafața solicitată de moștenitori.
• În coloana 7 se trece suprafața stabilită în extravilan.
• În coloana 8 se trece suprafața stabilită în intravilan (E. = extravilan; I. = intravilan).
• În coloanele 9-16 se trec suprafețele pe categorii de folosință din extravilan și intravilan.
• În coloana 18 se trece diferența rezultată din scăderea coloanei 6 din coloana 3.
• În coloana 6 se trece suprafața agricolă totală stabilită în proprietate, în condițiile prevăzute de lege.

Anexa nr. 4

Tabel nominal cu persoanele sau, după caz, moştenitorii acestora, ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în proprietatea cooperativei, fără ca acestea să fi dobândit calitatea de cooperatori şi cărora li se stabilesc, la cerere, dreptul de proprietate, conform prevederilor legii

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Suprafaţa agricolă intrată în CAP - ha -	Suprafaţa agricolă solicitată - ha -	Suprafaţa agricolă stabilită în extravilan Total - ha -	din care:				Total teren neagricol - ha -	Diferenţă - ha -
					Arabil - ha -	Vii - ha -	Livezi - ha -	Pajişti - ha -
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
Total:

Notă:

• În coloana 4 se înscrie suprafața stabilită de comisie.
• În coloanele 5-8 se înscriu suprafețele pe categorii de folosință, suma lor fiind egală cu suprafața din coloana 4.
• În coloana 9 se trec eventualele suprafețe de terenuri neagricole stabilite.
• În coloana 10 se înscrie diferența dintre suprafețele înscrise în coloanele 2 şi 4.

Anexa nr. 5

Tabel nominal cu persoanele decorate cu titlurile de "Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul" şi "Mihai Viteazul cu Spade", precum şi moştenitorii lor care nu au în proprietate alte terenuri - cu excepţia celor care au avut teren, dar l-au înstrăinat - cărora li se stabileşte, la cerere, dreptul de proprietate, conform legii

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Decoraţia acordată şi numărul brevetului	Suprafaţa agricolă solicitată - ha -	Suprafaţa agricolă stabilită de comisie în extravilan - ha -	din care:				Total teren neagricol - ha -
					Arabil - ha -	Vii - ha -	Livezi - ha -	Pajişti - ha -
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9
Total:

Anexa nr. 6

Tabel nominal cu persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi moştenitorii celor decedaţi, ca urmare a Revoluţiei din decembrie 1989, care au solicitat în scris să li se atribuie în proprietate 10.000 mp, teren echivalent arabil în extravilan

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Domiciliul	Suprafaţa agricolă ce se atribuie în proprietate, conform legii - ha -	din care:
				Arabil - ha -	Vii - ha -	Livezi - ha -	Pajişti - ha -
0	1	2	3	4	5	6	7
Total:

Notă:

• În coloana 1 se trec numele și prenumele persoanelor invalide și moștenitorilor celor decedați ,ca urmare a Revoluției din decembrie 1989, care au cerut să li se atribuie teren în proprietate în extravilan.
• În coloana 2 se va înscrie domiciliul.
• În coloana 3 se trece suprafața agricolă atribuită în proprietate, respectiv până la 10.000 mp.
• În coloanele 4-7 se trece suprafața pe categorii de folosință, suma lor fiind egală cu suprafața din coloana 3.

Anexa nr. 7

Tabel nominal cu proprietarii particulari - persoane fizice - sau, după caz, moştenitorii acestora cu domiciliul în România care nu s-au înscris în C.A.P. şi ale căror terenuri sunt comasate în perimetrul C.A.P., fără compensare cu alte terenuri şi care solicită, în scris, restituirea acestora

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Suprafaţa agricolă comasată - ha -	Suprafaţa agricolă care se restituie în proprietate, - ha -	din care:
				Arabil - ha -	Vii - ha -	Livezi - ha -	Pajişti - ha -
0	1	2	3	4	5	6	7
Total:

Notă:

• În coloana 1 se înscriu numele și prenumele proprietarilor particulari sau, după caz, ale moștenitorilor acestora, ale căror terenuri din extravilan au fost comasate fără a li se da teren în schimb și care au solioitat, în termenul prevăzut de lege, restituirea terenurilor respective.
• În coloana 2 se trece suprafața agricolă care a fost comasată.
• În coloana 3 ne trece suprafața agricola totală care se restituie în proprietate.
• În coloanele 4-7 ne trece suprafața pe categorii de folosinţă.

Anexa nr. 8

Tabel nominal cu persoanele prevăzute la art. 16 din lege care solicită, în scris, atribuirea de terenuri în proprietate

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Suprafaţa agricolă ce se atribuie în proprietate - ha -	din care:				Alte terenuri neagricole - ha -
			Arabil - ha -	Vii - ha -	Livezi - ha -	Pajişti - ha -
0	1	2	3	4	5	6	7
Total:

Notă:

• În coloana 1 se trec la început numele și prenumele cetățenilor români aparținând minorităților germane și în continuare alte persoane prevăzute de art. 16 din lege.
• În coloana 2 se înscrie suprafața ce se atribuie.
• În coloanele 3-6 se înscriu suprafețele pe categorii de folosință agricolă.
• În coloana 7 se înscriu terenurile neagricole.

Anexa nr. 9.a.

Tabel nominal cu persoanele care nu au calitatea de cooperatori, dar au lucrat în orice mod ca angajaţi în cooperativă sau asociaţii intercooperatiste în ultimii 3 ani şi solicită, în scris, să primească în proprietate teren în conformitate cu prevederile legii

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Suprafaţa agricolă ce se atribuie în proprietate - ha -	din care:
			Arabil - ha -	Vii - ha -	Livezi - ha -	Pajişti - ha -
0	1	2	3	4	5	6
Total:

Notă:

• În coloana 1 se trec persoanele care au solicitat teren agricol în proprietate, corespunzător prevederilor legii.
• În coloana 2 se trece suprafața agricolă ce se atribuie în proprietate (în extravilan).
• În coloanele 3-6 se trece suprafața pe categorii de folosință.

Anexa nr. 9.b.

Tabel nominal cu persoanele care au fost deportate şi nu beneficiază de dispoziţiile art. 13-15 din lege, care solicită, în scris, atribuirea de terenuri agricole în proprietate

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Suprafaţa agricolă ce se atribuie în proprietate - ha -	din care:				Observaţii
			Arabil - ha -	Vii - ha -	Livezi - ha -	Pajişti - ha -
0	1	2	3	4	5	6	7
Total:

Notă:

• În coloana 1 se trec persoanele care au solicitat teren agricol, conform prevederilor legii.
• În coloana 2 se trece suprafața agricolă ce se atribuie în proprietate (în extravilan).
• În coloanele 3-6 se trece suprafața pe categorii de folosință.

Anexa nr. 10

Tabel nominal cu personalul de specialitate din serviciile publice comunale, care solicită teren în folosinţă agricolă până la 5.000 mp de familie, în echivalent arabil, în perioada cât lucrează în localitate şi nu are teren în proprietate în localitatea respectivă

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Serviciul public în care lucrează	Suprafaţa propusă a se atribui pe familie în folosinţă - ha -	Observaţii
0	1	2	3	4
Total:

Notă:

• În coloana 1 se trec persoanele care lucrează în serviciile publice comunale, care nu dețin teren în proprietate și solicită teren în folosință agricolă pentru nevoi proprii.
• În cazul în care dintre-o familie lucrează mai mulți membri, se va înscrie o persoană din familie.
• În coloana 3 se trece suprafața repartizată în folosință pe familie.
• În coloana 4 se trece categoria de folosință a terenului.

Anexa nr. 11

Tabel nominal cu personalul de specialitate care şi-a desfăşurat activitatea în unităţile agricole cooperatiste desfiinţate sau reorganizate în societăţi comerciale, căruia i se atribuie cu prioritate, la cerere, teren agricol în proprietate, conform art. 18 alin. 1 ori art. 20 din lege

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Specialitatea	Unitatea în care a activat	Suprafaţa agricolă solicitată - ha -	Suprafaţa agricolă stabilită de comisie - ha -	din care:
						Arabil - ha -	Vii - ha -	Livezi - ha -	Pajişti - ha -
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9
Total:

Anexa nr. 12.a.

Tabel nominal cu familiile cu pământ puţin din localităţile cu excedent de terenuri agricole care solicită, în scris, să li se atribuie în proprietate terenuri în completare până la 10 hectare

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Suprafaţa agricolă atribuită conform tabelelor anexă nr. 2.a., 2.b., 3, 4, 8 - ha -	Suprafaţa agricolă solicitată - ha -	Suprafaţa agricolă totală atribuită - ha -	din care:
					Arabil - ha -	Vii - ha -	Livezi - ha -	Pajişti - ha -
0	1	2	3	4	5	6	7	8
Total:

Notă:

• În coloana 1 se trec numele și prenumele celui care a solicitat atribuire de teren.
• În coloana 2 se trece suprafața totală atribuită, prevăzută în una din anexele nr. 2.a., 2.b., 3, 4, 8, în care a fost încadrat inițial.
• În coloana 3 se trece suprafața solicitată în plus.
• În coloana 4 se trece suprafața agricolă totală atribuită (inclusiv cea din coloana 2).
• În coloanele 5-8 se trece suprafața atribuită pe categorii de folosință.

Anexa nr. 12.b.

Tabel nominal cu familiile fără pământ din alte localităţi care solicită, în scris, atribuirea de terenuri în proprietate până la 10 hectare, echivalent arabil, în zonele cu excedent de suprafaţă, în conformitate cu prevederile legii

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Domiciliul	Suprafaţa agricolă solicitată - ha -	Suprafaţa agricolă atribuită în proprietate - ha -	din care:				Observaţii
					Arabil - ha -	Vii - ha -	Livezi - ha -	Pajişti - ha -
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9
Total:

Notă:

• În coloana 1 se trec numele și prenumele celor care solicită.
• În coloana 2 se trece domiciliul actual al solicitantului.
• În coloana 3 se trece suprafața agricolă solicitată.
• În coloana 4 se trece suprafața atribuită în proprietate.
• În coloanele 5-8 se înscriu suprafețele atribuite pe categorii de folosință.

Anexa nr. 13

Tabel nominal cu familiile fără pământ din alte localităţi care solicită, în scris, atribuirea de terenuri în proprietate până la 10 hectare, echivalent arabil, în zonele cu excedent de suprafaţă, în conformitate cu prevederile legii

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Domiciliul	Suprafaţa agricolă solicitată - ha -	Suprafaţa agricolă atribuită în proprietate - ha -	din care:				Observaţii
					Arabil - ha -	Vii - ha -	Livezi - ha -	Pajişti - ha -
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9
Total:

Notă:

• În coloana 1 se trec numele și prenumele celor care solicită.
• În coloana 2 se trece domiciliul actual al solicitantului.
• În coloana 3 se trece suprafața agricolă solicitată.
• În coloana 4 se trece suprafața atribuită în proprietate.
• În coloanele 5-8 se înscriu suprafețele atribuite pe categorii de folosință.