Monitorul Oficial 10/1992
Monitorul Oficial al României
Anul IV, Nr. issue::10 - Vineri, 31 ianuarie year::1992
Guvernul României
Legi și Decrete
Parlamentul României
Camera Deputaților
Senatul
Lege privind instituirea „Timbrului olimpic” Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. - Se instituie, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi, „Timbrul olimpic” în valoare de 5 lei, în favoarea Comitetului Olimpic Român.
Timbrul prevăzut la alin. 1 se va aplica pe fiecare bilet vândut la toate manifestările sportive din țară și este inclus în prețul de vânzare al biletului.
Încasările rezultate din aplicarea „Timbrului olimpic” nu sunt supuse la plata impozitului.
Art. 2. - Comitetul Olimpic Român, împreună cu ministerul de resort vor elabora norme da aplicare a prezentei legi, în care să se prevadă obligativitatea ținerii unei evidențe separate pentru încasările din acest timbru și asigurarea controlului cu privire la destinația fondurilor astfel realizate.
Art. 3. - Organizatorii manifestărilor sportive au obligația de a aplica timbrul mobil emis de Comitetul Olimpic Român sau de a aplica, de comun acord, timbrul încrustat pe biletele de intrare și de a vărsa sumele cuvenite, în termen de 30 de zile, în contul Comitetului Olimpic Român.
Nerespectarea dispozițiilor prevăzute la alin. 1 sancționează cu amendă de la 10.000 la 50.000 conform prevederilor Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 16 septembrie 1991.
Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 20 ianuarie 1992, cu respectam prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan
București, 24 ianuarie 1992. Nr. 3.
Președintele României
Decret pentru promulgarea Legii privind instituirea „Timbrului olimpic”
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea privind instituirea „Timbrului olimpic” și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Președintele României
Decret pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze privind livrarea de către partea chineză de mărfuri pe credit părții române, semnat la Beijing la 8 iulie 1991
În temeiul art. 82 alin. 1 lit. h) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,
Președintele României decretează:
Art. 1. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze privind livrarea de către partea chineză de mărfuri pe credit părții române, semnat la Beijing la 8 iulie 1991.1
Art. 2. - Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze privind livrarea de către partea chineză de mărfuri pe credit părții române se supune ratificării Parlamentului.
Președintele României, Ion Iliescu
În temeiul art. 82 alin. 2 din Dccretul-lege nr. 92/1980 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnăm acest decret.
Parlamentul României
Camera Deputaților
Senatul
Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze privind livrarea de către partea chineză de mărfuri pe credit părții române
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze privind livrarea de către partea chineză de mărfuri pe credit părții române, semnat la Beijing la 8 iulie 1991;
Art. 2. - În termen de 30 de zile de la data prezentei legi, Ministerul Comerțului și Turismului, împreună cu Ministerul Industriei, Ministerul Economiei și Finanțelor și Banca Națională a României vor prezenta spre aprobare Guvernului un proiect de hotărâre privind mecanismul de urmărire a obligațiilor asumate de partea română și de stimulare a agenților economici, pentru rambursarea creditului comercial acordat de către Guvernul Republicii Populare Chineze.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 6 noiembrie 1991.
Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 20 ianuarie 1992, cu respectam prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan
București, 24 ianuarie 1992. Nr. 4.
Acord între Guvernul Romanici și Guvernul Republicii Populare Chineze privind livrarea de către partea chineză de mărfuri pe credit părții române
Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze, în scopul dezvoltării în continuare a relațiilor economice și comerciale dintre cele două țări, pe baza principiilor egalității în drepturi și avantajului reciproc, în calitate de părți contractante, au convenit următoarele:
Articolul 1
Partea chineza acordă părții române un credit guvernamental, în mărfuri, în valoare de 20 milioane dolari S.U.A., cu dobândă de 4% pe an.
În cadrul acestui credit, partea chineză va livra părții române, în decurs de 1 an de la intrarea în vigoare a prezentului acord, mărfurile prevăzute în anexa nr. 1.
Anexa nr. 1 face parte integrantă din acord.
Articolul 2
Creditul prevăzut la art. 1 va fi rambursat de partea română în 2 ani, socotiți după scurgerea unui an de la ultima livrare efectuată de partea chineză.
În fiecare an, partea română va rambursa, prin livrări de mărfuri prevăzute în anexa nr. 2, câte 50% din valoarea creditului utilizat și va plăti, prin aceleași mărfuri, dobânda aferentă.
Anexa nr. 2 face parte integrantă din acord.
Ultima plată a dobânzii se va face în aceiași timp cu ultima livrare a părții române pentru rambursarea creditului.
Partea română își rezervă dreptul de a rambursa în avans creditul acordat de partea chineză.
Articolul 3
Livrările reciproce de mărfuri efectuate în baza acestui acord urmează a fi evidențiate în conturi de credit, scutite de speze sau cheltuieli, deschise la Banca Națională a României și, respectiv, la Banca Chinei.
Articolul 4
În scopul reglementării problemelor concrete de plăți în cadrul prezentului acord, Banca Națională a României și Banca Chinei vor încheia un aranjament tehnic bancar în termen de 2 luni de la data intrării în vigoare a acestui acord.
Articolul 5
Contractele de livrare a mărfurilor care se vor executa în baza acestui acord vor fi încheiate de către agenții economici legal abilitați să efectueze operațiuni de comerț exterior, care vor fi stabiliți, în acest scop, în condițiile legii, de către organele de resort din cele două țări.
La încheierea contractelor, agenții economici susmenționați vor respecta prevederile Condițiilor generale de livrare a mărfurilor din România în China și din China în România, la care se face referire în Schimbul de scrisori din 28 noiembrie 1090 dintre Ministerul Comerțului și Turismului din România și Ministerul Relațiilor Economice și Comerțului Exterior din Republica Populară Chineză.
Articolul 6
Prețurile mărfurilor care se vor livra în baza acestui acord vor fi exprimate în dolari S.U.A. și vor fi convenite prin negocieri între agenții economici menționați la art. 5, pe baza prețurilor practicate pe piața mondială pentru mărfuri similare la data încheierii contractelor.
Articolul 7
Ministerul Comerțului și Turismului din România și Ministerul Relațiilor Economice și Comerțului Exterior din Republica Populară Chineză sunt ministere coordonatoare pentru îndeplinirea prezentului acord.
Articolul 8
În cazul în care între cele două părți contractante vor apărea divergențe în legătură cu interpretarea sau aplicarea prevederilor prezentului acord, acestea se vor soluționa pe cale amiabilă.
Articolul 9
Prezentul acord va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care părțile contractante își vor comunica îndeplinirea prevederilor legislației fiecărei țări privind intrarea în vigoare a înțelegerilor internaționale.
Acordul va rămâne în vigoare până la completa îndeplinire a prevederilor sale.
Prezentul acord a fost semnat la Beijing, la data de 8 iulie 1991, în două exemplare originale în limba română și în limba chineză, ambele texte având aceeași valabilitate.
Din împuternicirea Guvernului României, Dan Mircea Popescu
Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Chineze, Zou Jiahua
Anexa nr. 1
Lista mărfurilor care se vor livra pe credit din Republica Populară Chineză în România
4.||Țesături din bumbac||2,0 milioane dolari 5.||Medicamente ||2,0 milioane dolari| 1. | Porumb | 5,8 milioane dolari |
| 2. | Orez | 2,2 milioane dolari |
| 3. | Tricotaje din bumbac | 8,0 milioane dolari |
Anexa nr. 2
Lista mărfurilor care se vor livra din România în Republica Populară Chineză pentru rambursarea creditului
| 1. | Uree | 5 milioane dolari |
| 2. | Autocamionete | 11 milioane dolari |
| 3. | Autoturisme de teren | 1 milion dolari |
| 4. | Piese de schimb auto | 3 milioane dolari. |
Președintele României
Decret cu privire la promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze privind livrarea de către partea chineză de mărfuri pe credit părții române
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze privind livrarea de către partea chineză de mărfuri pe credit părții române și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României,
Parlamentul României
Camera Deputaților
Senatul
Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Beijing Ia 16 ianuarie 1991.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 6 noiembrie 1991.
Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 20 ianuarie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan
București, 24 ianuarie 1992. Nr. 5.
Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze, în dorința de a promova și de a întări relațiile economice între cele două țări pe baza respectării principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, avantajului reciproc și neamestecului în treburile interne, au hotărât să încheie un Acord pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, convenind asupra celor ce urmează:
Articolul 1
Persoane vizate
Prezentul acord se va aplica persoanelor rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
Articolul 2
Impozite vizate
1. Prezentul acord se va aplica impozitelor pe venit stabilite de unul dintre statele contractante sau de unitățile lor administrativ-teritoriale (sau autoritățile locale), indiferent de modul în care sunt percepute.
2. Sunt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul total ori asupra elementelor de venit, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea bunurilor mobile ori imobile, precum și impozitele pe creșterea valorii averii.
3. Impozitele existente cărora li se va aplica prezentul acord sunt:
a) în cazul României:
(i) impozitul pe veniturile obținute de persoanele fizice și juridice;
(ii) impozitul pe profitul reprezentanțelor străine și societăților cu participare de capital străin constituite potrivit legislației române;
(iii) impozitul pe venitul realizat din activități agricole (denumite în continuare impozit român);
b) în cazul Republicii Populare Chineze:
(i) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
(ii) impozitul pe veniturile societăților mixte care folosesc investiții chineze și străine;
(iii) impozitul pe venit privind societățile străine;
(iV) impozitul local pe venit (denumite în continuare impozit chinez).
4. Prezentul acord se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau substanțial similare, care se vor stabili după data semnării prezentului acord și care se vor adăuga sau le vor înlocui pe cele menționate la paragraful 3. Autoritățile competente ale statelor contractante își vor notifica reciproc orice modificări substanțiale aduse legislației fiscale respective, într-un termen rezonabil, după ce au fost efectuate aceste modificări.
Articolul 3
Definiții generale
1. În sensul prezentului acord, dacă contextul nu cere altfel:
a) termenii un stat contractant și celălalt stat contractant înseamnă România și China, după cum cere contextul;
b) termenul România Înseamnă România și, folosit, în sens geografic, desemnează teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială, precum și zona economică exclusivă și platoul continental asupra cărora România exercită, în conformitate cu dreptul internațional și propria sa legislație, drepturi suverane privind explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale existente în apele mării, pe fundul și în subsolul acesteia;
c) termenul China înseamnă Republica Populară Chineză; când este folosit în sens geografic, înseamnă întreg teritoriul Republicii Populare Chineze, inclusiv marea sa teritorială, în care se aplică legile referitoare la impozitele chineze și toată zona situată dincolo de marea sa teritorială, inclusiv fundul mării și subsolul acesteia, asupra căreia Republica Populară Chineză are drept de jurisdicție, în conformitate cu dreptul internațional și în care sunt aplicabile legile chineze referitoare la impozite;
d) termenul impozit înseamnă impozit român sau impozit chinez, după cum cere contextul;
e) termenul persoană cuprinde o persoană fizică, o societate și orice altă entitate de persoane;
f) termenul societate înseamnă orice persoană juridică, inclusiv o societate mixtă sau orice entitate care este considerată ca persoană juridică în scopul impozitării;
g) termenii întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant indică, respectiv, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;
h) termenul naționali înseamnă orice persoană fizică care posedă, după caz, cetățenia română sau naționalitatea chineză și toate persoanele juridice constituite sau organizate în cadrul legislației acelui stat contractant și toate organizațiile fără personalitate juridică tratate de acel stat contractant în scopul impozitării ca persoane juridice constituite sau organizate în cadrul legislației acelui stat contractant
i) termenul trafic internațional înseamnă orice transport efectuat cu o navă sau aeronavă exploatată de o întreprindere a unui stat contractant, cu excepția cazului când nava sau aeronava operează numai între două locuri situate în celălalt stat contractant;
j) termenul autoritate competentă înseamnă, în cazul României, Ministerul Finanțelor sau reprezentantul său autorizat și, în cazul Republicii Populare Chineze, Ministerul Finanțelor sau reprezentantul său autorizat.
2. În ce privește aplicarea prezentului acord de către un stat contractant, orice termen care nu este definit în acest acord va avea, dacă contextul nu cere altfel, înțelesul pe care îl are în cadrul legislației acelui stat contractant cu privire la impozitele la care prezentul acord se aplică.
Articolul 4
Domiciliu fiscal
1. În sensul prezentului acord, termenul rezident al unui stat contractant desemnează orice persoană care, în virtutea prevederilor legale ale acelui stat contractant, este subiect de impunere în acest stat datorită domiciliului său, rezidenței sale, sediului conducerii sau în virtutea oricărui alt criteriu de natură similară.
2. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, autoritățile competente ale statelor contractante vor determina de comun acord statul contractant al cărui rezident se consideră că este acea persoană în sensul prezentului acord.
3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, se va considera că este rezidentă a statului în care este situat sediul conducerii.
Articolul 5
Sediu permanent
1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent indică un loc fix de afaceri prin care întreprinderea exercită în totalitate sau în parte activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent va cuprinde, îndeosebi:
a) un sediu de conducere;
b) o sucursală;
c) un birou;
d) o uzină;
e) un atelier;
f) o mină, un puț de extracție a petrolului sau a gazelor, o carieră sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale.
3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea:
a) un șantier de construcții, un proiect de construcții; de asamblare sau de instalații sau activitățile de supraveghere în legătură cu acestea, dar numai în cazul când un astfel de șantier, proiect sau activități durează o perioadă mai mare de 12 luni;
b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanță,, efectuată de către o întreprindere a unui stat contractant prin intermediul angajaților săi sau alt personal, în celălalt stat contractant, cu condiția ca asemenea activități să dureze (pentru același proiect sau pentru proiecte conexe) o perioadă sau perioade care însumează mai mult de 6 luni într-o perioadă de 12 luni.
4. Independent de prevederile paragrafelor 1-3, expresia sediu permanent se consideră că nu include:
a) folosirea instalațiilor numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării de produse sau mărfuri apar-ținând întreprinderii;
b) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, numai în scopul de a fi depozitate, expuse sau livrate;
c) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, numai în scopul de a fi prelucrate de către o altă întreprindere;
d) menținerea unui loc stabil de afaceri numai în scopul exclusiv de a cumpăra produse sau mărfuri ori de a strânge informații pentru întreprindere;
e) menținerea unui loc stabil de afaceri numai în scopul de a face pentru întreprindere reclamă, de a furniza informații, de a face cercetări științifice, ori pentru orice altă activitate care are caracter preparator sau auxiliar;
f) bunurile sau mărfurile care aparțin întreprinderii numai în scopul expunerii în cadrul unui târg sau expoziții ocazionale și temporare și care se vând după închiderea târgului sau expoziției.
5. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, când o persoană, alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 8, acționează într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant are și, în mod uzual, exercită în primul stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, acea întreprindere se va considera că are un sediu permanent în primul, stat contractant cu privire la orice activități pe care acea persoană le efectuează pentru întreprindere, afară de cazul când activitățile sale sunt limitate la acelea menționate la paragraful 4, care, dacă ar fi exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu ar face din acest loc fix de afaceri un sediu permanent în condițiile acelui paragraf.
6. Nu se consideră că o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai pentru faptul că aceasta își exercită activitatea în acel stat contractant prin intermediul unui curier, a unui agent comisionar general sau al oricărui alt agent eu statut independent, cu condiția ca aceste persoane să acționeze în cadrul activității lor obișnuite.
7. Faptul că o societate rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de către o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant sau care exercită activitatea sa în celălalt stat contractant (fie printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuși suficient pentru a face din una dintre aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.
Articolul 6
Venituri din bunuri imobiliare
1. Venitul obținut de un rezident al unui stat contractant din bunuri imobile situate în celălalt stat contractant poate fi impus în acel stat contractant.
2. Expresia bunuri imobile este definită în conformitate cu legislația statului contractant în care bunurile în discuție sunt situate. Expresia va cuprinde, în orice caz, accesoriile proprietății imobiliare, inventarul viu și mort al exploatărilor agricole și forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dreptul comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, surselor și a altor resurse naturale ale solului; navele și aeronavele nu sunt considerate ca bunuri imobile.
3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului obținut din folosirea directă, închirierea sau folosirea în orice altă formă a proprietății imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se vor aplica, de asemenea, venitului din proprietăți imobiliare ale unei întreprinderi și venitului din bunuri imobile folosite pentru desfășurarea unei activități de prestări de servicii cu caracter personal independent.
Articolul 7
Beneficiile întreprinderilor
1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul când întreprinderea exercită activitatea sa în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat. Dacă întreprinderea exercită o activitate, astfel cum s-a menționat anterior, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte care este atribuibilă acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant desfășoară activitate în celălalt stat contractant, prin intermediul unui sediu permanent situat în acel stat, se atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitând activități identice sau analoage, în condiții identice sau analoage și tratând cu toată independența cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.
3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent se vor admite ca scăderi cheltuielile făcute pentru scopurile urmărite de sediul permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul contractant în care se află sediul permanent sau în altă parte. Totuși, nici o astfel de scădere nu se' va acorda cu privire la sumele, dacă este cazul, plătite (cu alt titlu decât pentru rambursarea cheltuielilor efective) de un sediu permanent, sediului central al întreprinderii sau oricăror alte sedii sub formă de redevențe, onorarii sau alte plăți similare pentru folosirea brevetelor sau altor drepturi sau sub forma comisioanelor pentru anumite servicii efectuate sau pentru conducere, sau, eu excepția întreprinderilor bancare, sub formă de dobânzi la împrumuturi bănești acordate sediului permanent.
De asemenea, nici o sumă nu va fi luată în calcul la determinarea beneficiilor unui sediu permanent, respectiv sumele datorate (cu alt titlu decât pentru rambursarea cheltuielilor efective) de un sediu permanent sediului central al întreprinderii sau oricăror altor sedii, sub formă de redevențe, onorarii sau alte plăți similare pentru folosirea brevetelor sau altor drepturi, ori sub forma comisioanelor pentru anumite servicii efectuate sau pentru conducere sau, cu excepția întreprinderilor bancare, sub formă de dobânzi la împrumuturile bănești acordate sediului conducerii centrale a întreprinderii sau oricăror alte sedii ale sale.
4. În măsura în care într-un stat contractant se obișnuiește ca beneficiile de atribuit unui sediu permanent să fie determinate prin repartizarea beneficiilor totale ale întreprinderii între diversele ei părți componente, nici o dispoziție a paragrafului 2 nu împiedică acel stat contractant să determine, după cum este uzual, beneficiile de impus pe baza unei astfel de repartizări; metoda de repartizare adoptată va fi însă în așa fel încât rezultatul să concorde cu principiile cuprinse în prezentul articol.
5. Nici un beneficiu nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acel sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.
6. În sensul paragrafelor 1-5, beneficiile de atribuit sediului permanent vor fi determinate în fiecare an prin aceeași metodă, în afară de cazul când există motive suficiente și valabile de a proceda în alt mod.
7. Când beneficiile Cuprind elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentului acord, prevederile acelor articole nu vor fi afectate de dispozițiile acestui articol.
Articolul 8
Transport internațional
Veniturile realizate din transporturile internaționale de mărfuri și pasageri de către întreprinderile de transporturi maritime și aeriene ale unui stat contractant vor fi scutite de impozit în celălalt stat contractant,
Articolul 9
Întreprinderi asociate
Când:
a) o întreprindere a unui stat contractant participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau
b) aceleași persoane participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, și, în oricare din aceste două situații, se stabilesc sau se impun condiții, între cele două întreprinderi, în relațiile lor comerciale sau financiare ce diferă de acelea care ar fi stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficii care, dacă n-ar fi, fost aceste condiții, ar fi fost obținute, dar datorită acelor condiții, nu au putut fi obținute, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi și impuse în consecință.
Articolul 10
Dividende
1. Dividendele plătite de o societate rezidentă a unui stat contractant către o persoană rezidentă a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat contractant.
2. Totuși, astfel de dividende pot să fie, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende, potrivit legislației acelui stat contractant, dar, dacă cel care le încasează este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 10% din suma avută a dividendelor.
Prevederile acestui paragraf nu vor afecta impozitarea societății pentru beneficiile din care se plătesc dividendele.
3. Termenul dividende, așa cum este folosit în acest articol, înseamnă veniturile provenind din acțiuni sau alte drepturi care nu sunt titluri de creanță ce participă la beneficii, precum și veniturile din alte părți sociale ce sunt supuse aceluiași regim de impunere ca venituri din acțiuni de către legislația fiscală a statului contractant în care este rezidentă societatea distribuitoare a dividendelor. în acest context, beneficiile distribuite de o societate mixtă a unui stat contractant, investitorilor de capital, sunt asimilate dividendelor.
4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activități producătoare de venituri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat în acel stat, sau efectuează în acel stat contractant servicii independente, folosind o bază fixă situată acolo, iar pachetul de acțiuni deținut, în legătură cu care se plătesc dividendele, este efectiv legat de acest sediu permanent sau bază fixă. în astfel de cazuri se vor aplica prevederile art, 7 sau ale art. 14, după caz.
5. Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează beneficii sau venituri din celălalt stat contractant, acel stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de societate, exceptând situația în care aceste dividende sunt plătite unui rezident al acelui stat contractant sau în măsura în care pachetul de acțiuni în legătură cu care se plătesc dividendele este legat în mod efectiv de un sediu permanent sau o bază fixă situată în acel stat contractant, nici să preleve vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societății, chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite reprezintă, în total sau în parte, beneficii sau venituri provenind din acel stat contractant.
Articolul 11
Dobânzi
1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat contractant.
2. Totuși, astfel de dobânzi pot să fie, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și în conformitate cu legislația acelui stat contractant, dar, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dobânzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 10% din suma brută o dobânzilor.
3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobânzile provenind dintr-un stat contractant și obținute de guvernul celuilalt stat contractant, de o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a acestuia, de banca centrală a celuilalt stat contractant sau orice instituție financiară aparținând în totalitate acelui guvern sau de orice rezident al celuilalt stat contractant cu privire la titluri de creanță ale acelui rezident, care sunt garantate sau în mod indirect finanțate de guvernul celuilalt stat contractant, de o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a acestuia, de banca centrală a celuilalt stat contractant sau de orice altă instituție financiară aparținând în totalitate acelui guvern, vor fi scutite de impozit în primul stat contractant menționat.
4. Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă venituri din titluri de creanță de orice fel garantate sau nu ipotecar și indiferent dacă dau sau nu dreptul de a participa la beneficiile debitorului și, în special, veniturile din efecte publice și veniturile din obligațiuni, inclusiv primele și premiile decurgând din aceste efecte publice sau obligațiuni. Penalitățile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate ca dobânzi în sensul prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1, 2 și 3 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, rezident al unui stat contractant, desfășoară activități producătoare de venituri în celălalt stat contractant în care iau naștere dobânzile printr-un sediu permanent situat acolo sau efectuează în celălalt stat contractant servicii personale cu caracter independent, folosind o bază fixă situată acolo, și dacă titlurile de creanțe cu privire la care se plătesc dobânzile sunt legate în mod efectiv de un astfel de sediu permanent sau bază fixă. în astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.
6. Dobânzile se vor considera că iau naștere într-un stat contractant, când debitorul este guvernul acelui stat contractant, o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a aceluia sau un rezident al acelui stat contractant. Când, totuși, persoana plătitoare a dobânzilor, fie că este sau nu rezidentă a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanța asupra căreia se plătesc dobânzile și aceste dobânzi se suportă de acel sediu permanent sau bază fixă, aceste dobânzi se vor considera că iau naștere în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.
7. Când, datorită relațiilor speciale existente între debitor și beneficiarul efectiv sau dintre ambii și o altă persoană, suma dobânzilor, ținând cont de creanța pentru care ele sunt plătite, excede suma asupra căreia ar fi convenit debitorul și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, dispozițiile prezentului articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menționată.
În acest caz, partea excedentară a plăților va rămâne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, ținându-se cont de celelalte dispoziții ale prezentului acord.
Articolul 12
Redevențe
1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat contractant.
2. Totuși, astfel de redevențe pot să fie, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și în conformitate cu legislația acelui stat contractant, dar, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al redevențelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 7% din suma brută a redevențelor.
3. Termenul redevențe, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă plățile de orice natură primite pentru folosirea sau concesionarea folosirii oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv pentru drepturi de autor, pentru filme de cinematograf, pentru filme și benzi magnetice folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, pentru orice brevet de invenție, know-how, mărci de fabrică, design sau model, plan, formulă sau procedeu secret, ca și pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau științific sau pentru informații relative la experiența câștigată în domeniul industrial, comercial sau științific.
4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al redevențelor, rezident al unui stat contractant, desfășoară activități producătoare de venituri în celălalt stat contractant în care iau naștere redevențele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau efectuează în celălalt stat contractant servicii personale cu caracter independent, folosind o bază fixă situată acolo, și dreptul sau proprietatea în legătură cu care se plătesc redevențele sunt legate efectiv de acest sediu permanent sau bază fixă. În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.
5. Se va considera că redevențele iau naștere într-un stat contractant când plătitorul este guvernul acelui stat contractant, o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a aceluia sau un rezident al acelui stat contractant. Când, totuși, persoana plătitoare de redevențe, fie că este sau nu rezidentă a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă, în legătură cu care s-a născut obligația de a se plăti redevențele și plata acestor redevențe este suportată de acest sediu permanent sau bază fixă, aceste redevențe se vor considera că iau naștere în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.
6. Când, datorită relațiilor speciale existente între debitor și beneficiarul efectiv sau dintre ambii și o altă persoană, suma redevențelor, ținând seama de folosirea, concesionarea folosirii sau informația pentru care se plătesc, depășește suma asupra căreia s-ar fi. convenit de către debitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, dispozițiile prezentului articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menționată. în acest caz, partea excedentară a plăților va rămâne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, ținându-se cont de celelalte dispoziții ale prezentului acord.
Articolul 13
Câștiguri din capital
1. Câștigurile obținute de un rezident, al unui stat contractant din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sunt definite în art. 6, situate în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
2. Câștigurile care provin din înstrăinarea oricăror bunuri, altele, decât cele imobile și care fac parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant, sau a oricăror alte bunuri, altele decât bunurile imobile, care aparțin unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant în scopul efectuării unor servicii personale cu caracter independent, inclusiv câștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a unei baze fixe, pot fi impuse în celălalt stat contractant.
3. Câștigurile obținute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea navelor sau aeronavelor folosite în traficul internațional sau a oricăror alte bunuri, altele decât bunurile imobile ținând de exploatarea acestor nave sau aeronave, vor fi impuse numai în acel stat contractant.
4. Câștigurile care provin din înstrăinarea acțiunilor unei societăți, a cărei proprietate constă în mod direct-sau indirect, în principal din bunuri imobile situate într-un stat contractant, pot fi impuse în acel stat, contractant.
5. Câștigurile care provin din înstrăinarea acțiunilor, altele decât cele menționate la paragraful 4, și care reprezintă .o participare de 25% în cadrul unei societăți rezidente a unui stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
6. Câștigurile obținute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea oricăror proprietăți, altele decât cele menționate în paragrafele 1-5 și provenind din celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
Articolul 14
Servicii personale cu caracter independent
1. Veniturile obținute de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii sau a altor activități cu caracter independent vor fi impuse numai în acel stat contractant, cu excepția următoarelor cazuri, când astfel de venituri pot fi impuse și în celălalt stat contractant:
a) dacă are o bază fixă aflată în mod permanent la dispoziția sa în celălalt stat contractant în scopul exercitării activităților sale; în acest caz, numai acea parte din venituri care poate să fie atribuită acelei baze fixe poate fi impusă în celălalt stat contractant; sau
b) dacă este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade care, însumate, depășesc în total 183 de zile în cursul anului calendaristic vizat; în acest caz, numai acea parte din veniturile care provin din activități desfășurate în celălalt stat contractant poate fi impusă în acel stat contractant.
2. Expresia profesii independente include, în special, activități independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independentă a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.
Articolul 15
Servicii personale dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 17, 18, 19 și 20, salariile, retribuțiile și alte remunerații similare, pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate salariată, sunt impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul când această activitate este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant, remunerația primită din această activitate este impozabilă în acel stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant, vor fi impozabile numai în primul stat contractant menționat, dacă:
a) primitorul rămâne în celălalt stat contractant o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile în cursul anului calendaristic vizat; și
b) remunerațiile sunt plătite de către o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidentă a-celuilalt stat contractant; și
c) remunerațiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care cel care angajează o are în celălalt stat contractant.
3. Independent de dispozițiile paragrafelor 1 și 2, remunerațiile pentru activitatea salariată exercitată la bordul unei nave sau al unei aeronave în trafic internațional aparținând unei întreprinderi a unui stat contractant pot fi impozabile în acel stat contractant.
Articolul 16
Remunerațiile membrilor consiliului de administrație sau de conducere
Remunerațiile directorilor și alte remunerații similare primite de către un rezident al unui stat contractant, în calitatea lui de membru al consiliului de administrație al unei societăți rezidente în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
Articolul 17
Artiști și sportivi
1. Independent de prevederile art. 14 și 15, veniturile pe care un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de teatru, de cinema, de radio sau televiziune și interpreții muzicali, precum și sportivii le obțin din activitatea personală desfășurată în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
Astfel de venituri vor fi, totuși, scutite de impozit în celălalt stat contractant, dacă aceste activități sunt exercitate de un rezident al primului stat contractant menționat, în conformitate cu un program de schimburi culturale convenit între guvernele statelor contractante.
2. Când veniturile privitoare la activitățile personale exercitate într-un stat contractant de un artist sau sportiv, în această calitate, nu revin acelui artist sau sportiv, ci altei persoane care este rezidentă a celuilalt stat contractant, acele venituri pot, prin derogare de la prevederile art. 7, 14 și 15, să fie impuse în primul stat contractant menționat.
Astfel de venituri vor fi, totuși, scutite de impozit în primul stat contractant menționat, dacă aceste activități sunt exercitate în conformitate cu un program de schimburi culturale convenit între guvernele statelor contractante.
Articolul 18
Pensii
1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile și alte remunerații similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru muncă salariată desfășurată în trecut vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, pensiile sau alte plăți similare făcute în baza unui program public din cadrul unui sistem de asigurări sociale sau fond Special al unui stat contractant sau al unei unități administrativ-teritoriale (autorități locale) a acestuia vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
Articolul 19
Fracții guvernamentale
1. a) Remunerațiile, altele, decât pensiile plătite de guvernul unui stat contractant sau o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a acestuia, unei persoane fizice pentru serviciile prestate guvernului acelui stat contractant sau unei unități administrativ-teritoriale (autorități locale) a acestuia în exercitarea unei funcții de natură guvernamentală, vor fi impuse numai în acel stat contractant.
b) Totuși, astfel de remunerații vor fi impuse numai în celălalt stat contractant, dacă, serviciile sunt prestate în acel stat contractant și persoana fizică este rezidentă a acelui stat contractant care:
i) este un național al acelui stat contractant; sau
ii) nu a devenit rezident al acelui stat contractant numai în scopul prestării serviciilor.
2. a) Orice pensie plătită de sau din fonduri create de guvernul unui stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate guvernului acelui stat contractant sau unității administrativ-teritoriale (autorității locale) a acestuia va fi impusă numai în acel stat contractant.
b) Totuși, astfel de pensii vor fi impuse numai în celălalt stat contractant, dacă persoana fizică este rezidentă și național al acelui stat contractant,
3. Prevederile art. 15, 16, 17 și 18 se vor aplica remunerațiilor și pensiilor referitoare la serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfășurată de guvernul unui stat contractant sau o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a acestuia.
Articolul 20
Profesori și cercetători
O persoană fizică care este sau a fost, imediat înaintea venirii sale într-un stat contractant, rezidentă a celuilalt stat contractant și este temporar prezentă în primul stat contractant menționat, numai în scopul de a preda, a ține conferințe sau de a conduce cercetări la o universitate, colegiu, școală sau alte instituții educative autorizate, sau instituții de cercetări științifice, va fi scutită de impozit în primul stat contractant menționat, pe o perioadă care nu depășește 2 ani de la data primei sale sosiri în statul contractant mai întâi menționat cu privire la remunerația pentru predare, conferințe sau cercetare.
Articolul 21
Studenți și persoane în curs de specializare
Sumele sau veniturile pe care un student, un practicant sau o persoană în curs de specializare, care este sau a fost imediat anterior prezenței sale într-un stat contractant, un rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat contractant menționat numai în scopul educației, pregătirii sau dobândirii experienței speciale tehnice, le primește pentru întreținere, educație sau specializare, nu vor fi impuse în acel stat contractant,
Articolul 22
Alte venituri
1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu sunt tratate în articolele precedente ale prezentului acord și care provin din celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
2. Totuși, elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, altele decât cele menționate în paragraful 1, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate în articolele precedente ale prezentului acord, sunt impozabila numai în acel stat contractant.
3. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu vor fi aplicate veniturilor, altele decât veniturile care provin din proprietăți imobiliare, așa cum sunt definite în paragraful 2 al art. 8, dacă primitorul unor astfel de venituri, care este rezident al unui stat contractant, desfășoară activități producătoare de venituri în celălalt stat contractant, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfășoară în acel stat contractant servicii personale cu caracter independent, folosind o bază fixă situată acolo, și drepturile sau bunurile cu privire la venitul plătit. sunt efectiv legate de acel sediu permanent sau bază fixa. În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art, 14, după caz.
Articolul 23
Metode pentru evitarea dublei impuneri
1. În România, dubla impunere va fi evitată după cum urmează:
Când un rezident al României obține venituri din China care pot fi impuse în China potrivit prevederilor acestui acord, suma impozitului chinez aferent acelui venit va fi acordată ca un credit de impozit față de impozitul român stabilit în sarcina acelui rezident. Suma creditului de impozit nu va depăși, totuși, acea parte a impozitului român care este aferent acelui venit.
2. În China, dubla impunere va fi evitată după cum urmează:
a) în cazul în care un rezident al Chinei realizează venituri din România, suma impozitului român plătit cu privire la acel venit, în conformitate cu prevederile prezentului acord, va fi considerată drept credit privind impozitele chineze percepute unui astfel de rezident. Totuși, suma creditelor nu va depăși suma impozitelor chineze aferente acelor venituri, potrivit legislației fiscale și reglementărilor din China;
b) în cazul în care venitul realizat din România este un dividend plătit de o societate care este rezidentă a României unei societăți care este rezidentă a Chinei și care deține cel puțin 10 procente din acțiunile societății care plătește dividendul, creditul va ține seama de impozitul plătibil de societatea care plătește dividendul privitor la venitul ei.
Articolul 24
Nediscriminarea
1. Naționalii unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant la nici un impozit sau altă obligație legată de acesta, care este diferită sau mai împovărătoare decât impunerea și cerințele legate de această impunere, la care sunt sau pot fi supuși naționalii celuilalt stat în aceleași condiții.
Prevederile acestui paragraf se vor aplica, prin derogare de la dispozițiile art. 1, și persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiții mai puțin favorabile, în celălalt stat contractant, decât impunerea stabilită întreprinderilor acestui stat contractant care desfășoară aceleași activități.
Prevederile acestui paragraf nu vor fi interpretate că obligând un stat contractant să acorde rezidenților celuilalt stat contractant orice înlesnire, reducere sau scutire, cu caracter personal, în ce privește impunerea pe considerente privind politica sa sau statutul civil ori responsabilitățile familiale pe care le acordă rezidenților săi.
3. Cu excepția cazului când se aplică .prevederile cuprinse în art. 9, paragraful 7 al art. 11 sau paragraful 6 al art. 12, dobânzile, redevențele și alte plăți făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce în scopul determinării beneficiilor impozabile ale acestei întreprinderi, în aceleași condiții ca și cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat contractant menționat.
4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parțial deținut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unu sau mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menționat, nici unui impozit sau obligație legată de acesta, care să fie diferită sau mai împovărătoare decât impozitul sau obligațiile legate de acesta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat contractant menționat.
Articolul 25
Procedura amiabilă
1. Când o persoană apreciază că măsurile luate de un stat contractant sau de ambele state contractante îi atrag sau îi pot atrage o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentului acord, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația națională a acestor state contractante, să supună cazul său autorității competente a statului contractant a cărui rezidentă este sau, dacă cazul său intră sub incidența prevederilor paragrafului 1 al art. 24, acesta va fi prezentat statului contractant al cărui național este. Cazul trebuie prezentat în termen de 2 ani de la prima notificare a acțiunii din care rezultă că impunerea este contrară prevederilor prezentului acord.
2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamația îi pare întemeiată și dacă ea însăși nu este în măsură să ajungă la o soluționare corespunzătoare, să rezolve problema pe calea unei înțelegeri mutuale cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este conformă cu acordul. Orice înțelegere la care s-a ajuns va fi adusă la îndeplinire independent de orice termen de prescripție prevăzut de legislațiile interne ale statelor contractante.
3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve, pe calea înțelegerii mutuale, orice dificultăți sau dubii cu privire la interpretarea sau la aplicarea acordului. Ele pot, de asemenea, să se consulte în vederea evitării dublei impuneri în cazurile neprevăzute de acord.
4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizării unei înțelegeri în vederea aplicării prevederilor prezentului acord. Când, pentru a se ajunge la o înțelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc între reprezentanții autorităților competente ale ambelor state contractante.
Articolul 26
Schimb de informații
1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații, dacă este necesar pentru aplicarea prevederilor prezentului acord sau ale legilor interne ale statelor contractante privind impozitele prevăzute de prezentul acord, în măsura în care impozitarea nu este contrară prezentului acord, în special în vederea prevenirii fraudelor sau a evaziunii cu privire la aceste impozite. Schimbul de informații nu este influențat de art. 1. Orice informație, astfel obținută, va fi tratată ca secret privind stabilirea sau încasarea impozitelor vizate de prezentul acord, inclusiv de instanțele însărcinate cu soluționarea apelurilor privind aceste impozite. Astfel de informații pot fi divulgate în cadrul proceselor sau al deciziilor judiciare.
2. Dispozițiile paragrafului 1 al prezentului articol nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunând unui stat contractant obligația:
a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislații sau practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informații care nu pot fi obținute pe baza legislației proprii sau în cadrul practicii administrative normale a celor două state contractante; sau
c) de a transmite informații care ar divulga orice secret comercial, de afaceri, industrial, profesional sau procedeu comercial sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.
Articolul 27
Funcționari diplomatici și consulari
Nici o prevedere a prezentului acord nu va afecta privilegiile fiscale de care beneficiază funcționarii diplomatici și consulari, fie în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional, fie în virtutea prevederilor unor acorduri speciale.
Articolul 28
Intrarea în vigoare
Prezentul acord va intra în vigoare în a 30-a zi de la data schimbului de note diplomatice prin care se notifică îndeplinirea, de către ambele state contractante, a procedurilor cerute de legislația părților pentru ca acest acord să intre în vigoare. Prezentul acord se va aplica cu privire la veniturile obținute în anul impozabil care începe pe sau după 1 ianuarie al anului calendaristic următor aceluia în care acordul intră în vigoare.
Articolul 29
Denunțarea
Prezentul acord va rămâne în vigoare pe termen nedeterminat, dar oricare dintre statele contractante va putea să-1 denunțe, la sau până la 30 iunie al fiecărui an calendaristic, începând din cel de-al 5-lea an următor intrării în vigoare a acordului, prin notă de denunțare remisă pe cale diplomatică.
În asemenea situație, prezentul acord va înceta să producă efecte în ceea ce privește veniturile realizate în anii impozabili, începând cu sau după prima zi a lunii ianuarie a anului următor celui în care a fost remisă nota de denunțare.
Încheiat la Beijing la 18 ianuarie 1991, în două exemplare în limbile română, chineză și engleză, toate cele trei texte fiind, egal autentice; în caz de divergențe în interpretarea prevederilor prezentului acord, textul englez va prevala.
Pentru Guvernul României, Teodor Meleșcanu
Pentru Guvernul Republicii Populare Chineze Tian Zengpei
Protocol
La semnarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit (denumit mai jos acord); ambele părți au convenit asupra următoarelor prevederi, ce formează parte integrantă din acord:
Comisioanele ce provin dintr-un stat contractant și care sunt plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse conform prevederilor legii de impozite a acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al comisioanelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit va fi de 5% din suma brută a comisioanelor.
Termenul comision folosit în acest protocol înseamnă plăți către un broker, agent sau intermediar pentru activitățile desfășurate de aceștia.
Încheiat la Beijing la 16 ianuarie 1991, în două exemplare în limbile română, chineză și engleză, toate cele trei texte fiind egal autentice. În caz de divergențe în interpretare, textul englez va prevala.
Pentru Guvernul României, Teodor Meleșcanu
Pentru Guvernul Republicii Populare Chineze, Tian Zengpei
Președintele României
Decret pentru promulgarea Legii privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.