Monitorul Oficial 214/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::214 - Partea I – Luni, 15 august year::1994

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru aprobarea și punerea în aplicare a Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bașkortostan privind colaborarea la realizarea investițiilor pentru Complexul de poliesteri din Bașkortostan

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă Protocolul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bașkortostan privind colaborarea la realizarea investițiilor pentru Complexul de poliesteri din Baskortostan.

Art. 2. - Părțile semnatare ale protocolului prevăzut la art. 1 vor întreprinde demersurile necesare pentru obținerea acordului Federației Ruse pentru acest protocol, în vederea asigurării condițiilor de derulare a acțiunii de colaborare.

Art. 3. - Se aprobă constituirea unei grupe de lucru interministeriale cu participarea Ministerului Industriilor, Ministerului Comerțului, Ministerului Finanțelor și Fondului Proprietății de Stat, precum și cu reprezentanți ai societăților românești implicate, care să prezinte propuneri pentru stabilirea surselor de creditare necesare construcției, precum și pentru alte probleme ce apar de soluționat în aplicarea prevederilor protocolului.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 15 iulie 1994 | Nr. 397.

Contrasemnează:

Ministrul industriilor. Dumitru Popescu

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Protocol între Guvernul României și Guvernul Republicii Bașkortostan privind colaborarea la realizarea investițiilor pentru Complexul de poliesteri din Bașkortostan

Guvernul României și Guvernul Republicii Bașkortostan, denumite în continuare părți contractante,

• bazându-se pe prevederile Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse privind relațiile comercial-economice și colaborarea tehnico-științifică, din 30 decembrie 1990,
• pornind de la prevederile Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bașkortostan cu privire la colaborarea comercial-economică, semnat la București la 20 mai 1993,
• având în vedere interesul reciproc al întreprinderilor din România, din Federația Rusă și din Republica Bașkortostan de a colabora la finalizarea construcției și punerea în funcțiune a Complexului de poliesteri din orașul Blagovescensk-Bașkortostan,

au convenit următoarele:

Articolul 1

Părțile contractante vor sprijini întreprinderile din România și din Republica Bașkortostan de a realiza în comun finalizarea construcției Complexului de poliesteri din Bașkortostan, urmând ca prima linie de fabricație a complexului să fie pusă în funcțiune în anul 1996.

În scopul finalizării construcției Complexului de poliesteri din Bașkortostan și asigurării punerii în funcțiune a acestuia:

• din partea română va participa Societatea Comercială „Grulen” - S.A. Cîmpulung;
• din partea bașkiră vor participa Societatea pe Acțiuni „Batex” și alte întreprinderi din Republica Bașkortostan și din Federația Rusă.

Articolul 2

Contribuția Societății Comerciale „Grulen” - S.A. la finalizarea lucrărilor de construcții-montaj și punerea în funcțiune a Complexului de poliesteri din Bașkortostan constă în acordarea unui credit comercial, în perioada 1994-1999, în sumă de 100 mil. U.S.D., din care 20 mil. U.S.D. în 1994 pentru finanțarea lucrărilor la acest obiectiv.

Rambursarea contribuției Societății Comerciale „Grulen” - S.A. se va efectua de către Societatea pe Acțiuni „Batex” într-o perioadă de 7 ani prin livrări de acid tereftalic, cu începere din anul 1997, după punerea în funcțiune a instalației din prima etapă de montaj la Complexul de poliesteri din Bașkortostan.

Totodată, Societatea Comercială „Grulen” - S.A. va acorda, pe bază de contract, asistența tehnică la montajul utilajelor achiziționate de către partenerul din Bașkortostan, instruirea personalului care va lucra în Complexul de poliesteri din Bașkortostan, va livra echipamente, piese de schimb, materiale și va presta alte servicii necesare punerii în funcțiune a acestuia.

Articolul 3

Guvernul Republicii Bașkortostan va sprijini livrarea începând cu anul 1994, către Societatea Comercială „Grulen” - S.A., a 35.000 tone pe an paraxilen și 100.000 tone pe an păcură pentru a fi prelucrate în instalațiile societății menționate, iar produsele obținute din prelucrare vor fi livrate în Republica Bașkortostan și în alte regiuni din Federația Rusă. Diferența dintre valoarea paraxilenului și a păcurei importate și valoarea produselor finite exportate în Republica Bașkortostan și în alte zone din Federația Rusă se va constitui ca sursă financiară de participare a Societății Comerciale „Grulen” - S.A. la acțiunea de cooperare în Republica Bașkortostan, în baza prezentului protocol.

Părțile contractante pot conveni ca în funcție de posibilități, cantitățile anuale de paraxilen și păcură ce se livrează în România să crească și, de asemenea, să se livreze din Republica Bașkortcstan alte produse care prezintă interes, astfel încât să fie majorate și livrările de produse de poliesteri din România în Republica Bașkortostan și în alte zone din Federația Rusă.

Articolul 4

Părțile contractante vor sprijini crearea de condiții economice, financiar-bancare, vamale și de comerț exterior favorabile pentru ca întreprinderile din țările lor, participante la finalizarea construcției și la punerea în funcțiune a Complexului de poliesteri din Bașkortostan să-și poată îndeplini obligațiile asumate în această acțiune de cooperare.

Articolul 5

Decontările și plățile pentru toate tipurile de operațiuni comerciale și servicii se vor efectua în valută convertibilă prin banca împuternicită din România și banca împuternicită din Republica Bașkortostan, în orice formă utilizată în practica bancară internațională și care nu contravine legislației în vigoare pe teritoriul părților contractante.

Banca împuternicită din România și banca împuternicită din Republica Bașkortostan vor conveni modalitatea tehnică de ținere a conturilor și de efectuare a operațiunilor legate de realizarea prezentului protocol.

Articolul 6

Pentru examinarea stadiului îndeplinirii prevederilor prezentului protocol, reprezentanții împuterniciți ai părților contractante se vor întâlni, pe măsura necesității, alternativ în România și în Republica Bașkortostan.

Articolul 7

Îndeplinirea prevederilor prezentului protocol se realizează prin încheierea contractelor între Societatea Comercială „Grulen” - S.A. și Societatea pe Acțiuni „Batex” după stabilirea de către partea română a eșalonării pe ani a resurselor de creditare, precum și după soluționarea de către partea bașkiră a problemelor finanțării integrale a construcției Complexului ole poliesteri Bașkortostan.

Articolul 8

Prezentul protocol intră în vigoare la data ultimei notificări prin care părțile contractante își comunică, reciproc, în scris, îndeplinirea de către ele a procedurilor prevăzute de legislația internă a părților contractante pentru intrarea în vigoare a acestuia. Prevederile protocolului vor rămâne valabile până la îndeplinirea integrală a obligațiilor asumate prin contractele încheiate în baza prezentului protocol.

Încheiat la Moscova la 6 aprilie 1994, în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba rusă, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru Guvernul României, Viorel Hrebenciuc

Pentru Guvernul Republicii Bașkortostan, M. A. Shakirov

Acte ale Organelor Administrației Publice

Ordin pentru aprobarea Nomenclatorului specialităților medicale și farmaceutice, precum și a duratei de pregătire în fiecare specialitate

Ministrul sănătății,

• văzând Nota comună a Direcției generale resurse umane și formare profesională, a Direcției de strategie, dezvoltare și management și a Direcției legislație și contencios, înregistrată sub nr. 990/11 august 1993,
• în scopul îmbunătățirii calității asistenței medicale acordate populației, a pregătirii și formării medicilor și farmaciștilor specialiști,
• în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 799/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății,

emite următorul ordin:

1. Se aprobă Nomenclatorul specialităților medicale și farmaceutice, precum și durata de pregătire în fiecare specialitate medicală și farmaceutică, cuprins în anexă, care face parte integrantă din prezentul ordin.

2. Ordinul, ministrului sănătății nr. 583/1990 privind stabilirea specialităților medicale, cu modificările ulterioare se abrogă.

3. Medicii secundari aflați în prezent în stagiu de pregătire de specialitate vor continua pregătirea conform dispozițiilor în vigoare la data când au fost confirmați în secundariat; durata de stagiu rămâne nemodificată.

4. Direcția generală resurse umane și formare profesională, celelalte direcții generale și direcții din Ministerul Sănătății, Centrul de perfecționare a personalului superior sanitar, direcțiile sanitare județene și a municipiului București, unitățile direct subordonate Ministerului Sănătății, precum și ministerele cu rețea sanitară proprie vor aduce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin.

Ministrul sănătății, profesor doctor-docent Iulian Mincu

București, 11 august 1993 | Nr. 990.

Nomenclatorul specialităților medicale și farmaceutice și durata de pregătire în fiecare specialitate

	Durata de pregătire
A. Specialități medicale
I. Specialități medicale
- Cardiologie	5 ani
- Hematologie și hemobiologie	5 ani
- Gastroenterologie	5 ani
- Diabet, boli de nutriție și metabolice	5 ani
- Pneumoftiziologie	5 ani
- Nefrologie	5 ani
- Alergologie și imunologie	5 ani
- Endocrinologie	5 ani
- Oncologie generală și chimioterapie	5 ani
- Reumatologie	5 ani
- Balneologie și recuperare medicală	5 ani
- Expertiza medicală a capacității de muncă	4 ani
- Boli infecțioase	5 ani
- Neurologie	5 ani
- Psihiatrie	5 ani
- Dermato-venerologie	5 ani
- Geriatrie și gerontologie	4 ani
II. Specialități chirurgicale
- Chirurgie generala	5 ani
- Ortopedie și traumatologie	5 ani
- Chirurgie cardiovasculară	7 ani
- Neurochirurgie	7 ani
- O.R.L.	5 ani
- Oftalmologie	5 ani
- Urologie	5 ani
- Obstetrică-ginecologie	5 ani
- Chirurgie plastică și reparatorie	5 ani
- Chirurgie toracică	5 ani
- Chirurgie și ortopedie infantilă	5 ani
- Anestezie și terapie intensivă	5 ani
III. Specialități de pediatrie
- Pediatrie	5 ani
- Neonatologie	4 ani
- Neuropsihiatrie infantilă	5 ani
IV. Specialități paraclinice și de laborator
- Radiodiagnostic	5 ani
- Radioterapie	4 ani
- Anatomie patologică	4 ani
- Laborator clinic, biochimie, microbiologie, parazitologie, hematologie	4 ani
- Medicină nucleara	4 ani
- Medicină legală	4 ani
V. Sănătatea publică și medicina preventivă
- Sănătatea publică și management	4 ani
- Igiena mediului	4 ani
- Igiena alimentației	4 ani
- Medicina muncii	4 ani
- Igiena școlară	4 ani
- Epidemiologie	4 ani
VI. Medicina generală/medicul de familie
- Profil adulți și copii	3 ani
- Medicina de urgență	3 ani
VII. Specialități stomatologice
- Stomatologie generală	2 ani
- Chirurgie buco-maxilo-facială	5 ani
- Ortodonție	3 ani
B. Specialități farmaceutice
- Farmacie generală	2 ani
- Laborator farmaceutic	3 ani
- Farmacie clinică	3 ani
- Industrie farmaceutică și cosmetică	3 ani.

Ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 990/1993 pentru aprobarea Nomenclatorului specialităților medicale și farmaceutice, precum și a duratei de pregătire în fiecare specialitate

Ministrul sănătății,

• văzând Nota comună a Direcției generale resurse umane și formare profesională, a Direcției generale a asistenței medicale, a Direcției generale farmaceutice, a Direcției strategie, dezvoltare și management și a Direcției legislație și contencios, înregistrată la nr. I.M. 46294/1993,
• în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 799/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății,

emite următorul ordin:

1. Ordinul ministrului sănătății nr. 990/1993 pentru aprobarea Nomenclatorului specialităților medicale și farmaceutice, precum și a duratei de pregătire în fiecare specialitate, se modifica și se completează după cum urmează:

• În anexa la acest ordin se introduce, la grupa specialităților medicale, specialitatea „Medicină sportivă”, cu o durată de pregătire de 4 ani.

2. (1) Medicii secundari anul I și II, confirmați în specialități prevăzute de Ordinul nr. 538/1990 și care nu mai apar în anexa Ordinului nr. 990/1993, devin secundari în specialități după cum urmează:

Specialitatea desființată		Specialitatea nouă
- Alergologie		Alergologie și imunologie
- Explorări funcționale		Medicină internă
- Microbiologie și parazitologie		Laborator clinic, biochimie, microbiologie, parazitologie, hehematologie
- Ftiziopediatrie		Pneumoftiziologie
- Neurologie infantilă		Neurologie
- Psihiatrie infantilă		Psihiatrie
- Oncologie medicală		Oncologie generală și chimioterapie
- Radioterapie oncologică		Radioterapie
- Hematologie		Hematologie și hemobiologie
- Hematologie și transfuzii		Hematologie și hemobiologie
- Farmacologie clinică		Medicina internă
- Plante medicinale, homeopatie		Farmacie generală

(2) Medicii secundari aflați în una dintre situațiile de mai sus își completează pregătirea în noua specialitate până la efectuarea stagiului de 3 ani, după care se vor putea prezenta la examenul de confirmare ca medici specialiști.

(3) Medicii secundari anul III, confirmați în specialitățile prevăzute de Ordinul nr. 538/1990 și care nu mai apar în Ordinul nr. 990/1993, se pot prezenta la examenul de confirmare ca medici specialiști în specialitatea în care s-au pregătit.

(4) Medicii specialiști și primari confirmați în specialitățile care nu mai apar în Ordinul nr. 990/1993, își păstrează specialitatea obținută pe bază de examen.

(5) Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu data de 11 august 1993.

(6) Direcțiile din Ministerul Sănătății, ministerele cu rețea sanitară proprie, direcțiile sanitare județene și a municipiului București, precum și conducerile unităților sanitare - indiferent de subordonare - vor aduce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin.

Ministrul sănătății, profesor doctor-docent Iulian Mincu

București, 24 septembrie 1993 | Nr. 1213.

Ordin privind înființarea rezidențiatului ca formă de pregătire în specialitate a medicilor și farmaciștilor

Ministrul sănătății,

• văzând Nota comună a Direcției generale resurse umane și formare profesională, a Direcției generale a asistenței medicale, a Direcției generale farmaceutice, a Direcției strategie, dezvoltare și management și a Direcției legislație și contencios nr. I.M. 46296/1993,
• în temeiul prevederilor legale în vigoare referitoare la asigurarea sănătății populației și ale Hotărârii Guvernului nr. 799/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății,

emite următorul ordin:

1. Pe data prezentului ordin se înființează rezidențiatul, ca formă de pregătire în specialitate a medicilor și farmaciștilor, instituție ce înlocuiește secundariatul.

2. Intrarea în rezidențiat și ocuparea posturilor de medici și farmaciști rezidenți se fac prin concurs organizat de Ministerul Sănătății, care va stabili numărul de locuri de medici și farmaciști rezidenți, precum și posturile pe specialități și unități.

3. Specialitățile medicale și farmaceutice și durata de pregătire prin rezidențiat se stabilesc de Ministerul sănătății.

4. Metodologia privind pregătirea în specialitățile medicale și farmaceutice prin rezidențiat este prevăzută în anexă, care face parte integrantă din prezentul ordin.

5. Medicul și farmacistul intern care au ocupat posturi în urma concursului de internat din anul 1992 pot ocupa funcția de medic sau farmacist rezident anul I, prin echivalare.

6. Direcția generală resurse umane și formare profesională, celelalte direcții din Ministerul Sănătății, Centrul de perfecționare a personalului superior sanitar, direcțiile sanitare, ministerele cu rețea sanitară proprie și unitățile sanitare publice vor aduce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin.

Ministrul sănătății, profesor doctor-docent Iulian Mincu

București, 24 septembrie 1993 | Nr. 1214.

Anexă

Metodologia
privind pregătirea în specialitățile medicale și farmaceutice prin rezidențiat

1. (1) Pregătirea în specialitățile medicale și farmaceutice recunoscute în România se face prin rezidențiat.

(2) Rezidențiatul se desfășoară în toate specialitățile stabilite de Ministerul Sănătății și pe durata fixată conform unei programe de învățământ elaborate pentru toată perioada de formare în specialitate.

(3) Rezidențiatul constă dintr-o activitate practică, ce se desfășoară în unitatea de formare unde a fost repartizat rezidentul, și o activitate educativă de însușire a cunoștințelor teoretice și practice. Însușirea acestor cunoștințe se face prin stagii practice în unitatea de formare și prin cursuri organizate la nivelul unității de formare sau la nivelul centrului universitar, pentru una sau mai multe specialități.

2. (1) Intrarea în rezidențiat se face prin concurs de rezidențiat organizat de Ministerul Sănătății.

(2) La concursul de rezidențiat se pot prezenta absolvenții facultăților de medicină și de farmacie care au promovat examenul de diplomă și care au efectuat anul de stagiatură, conform instrucțiunilor elaborate de Ministerul Sănătății, și care nu depășesc vârsta de 35 de ani la sfârșitul anului în care se organizează concursul.

(3) La concursul de rezidențiat nu se pot prezenta rezidenți aflați în pregătire.

3. Prevederile din prezenta metodologie se aplică absolvenților facultăților de medicină și de farmacie, menționați la pct. 2 alin. (1), din toate unitățile sanitare, indiferent de subordonate, cu excepția celor care se află în prezent în stagiu de pregătire de specialitate.

4. (1) Ministerul Sănătății organizează și validează concursul de rezidențiat în toate specialitățile medicale și farmaceutice, precum și examenele de acordare a titlurilor de „medic specialist" și "farmacist specia1ist”.

(2) Normele de organizare și de desfășurare a acestor concursuri și examene se aprobă de Ministerul Sănătății, prin metodologia elaborată pentru fiecare concurs sau examen în parte.

(3) Ministerul Sănătății, prin Centrul de perfecționare a personalului superior sanitar, organizează și coordonează desfășurarea procesului de pregătire în specialitate prin rezidențiat.

5. (1) Candidații care sunt declarați reușiți în urma concursurilor de rezidențiat se vor numi rezidenți în specialitatea respectivă.

(2) Rezidenții sunt încadrați în unitățile sanitare pe posturi de medic sau de farmacist rezident, normate de Ministerul Sănătății pe durata pregătirii lor.

(3) Unitățile în care se desfășoară pregătirea rezidenților vor elabora fișa postului pentru fiecare rezident aflat în pregătire, privind competențele, obligațiile și răspunderile rezidentului respectiv.

6. (1) Numărul posturilor în care se încadrează candidații declarați reușiți în urma concursurilor de rezidențiat și care au devenit rezidenți în specialitățile medico-farmaceutice respective se stabilesc de Ministerul Sănătății în funcție de capacitățile de formare din clinici și laboratoare și în funcție de nevoile rețelei sanitare.

(2) Posturile de rezident vor fi normate în statul de funcții al unităților respective. Normarea se face în funcție de numărul de paturi al clinicii, în medie un post la 10 paturi, sau în funcție de activitățile pe care le desfășoară laboratorul respectiv.

(3) Posturile de rezident vor putea fi ocupate prin concurs pe perioada corespunzătoare formării în specialitatea respectivă.

(4) Posturile de rezident vor fi scoase la concurs de Ministerul Sănătății sau de ministerele cu rețea sanitară proprie, având avizul Ministerului Sănătății, și nu vor putea fi desființate sau transformate fără aprobarea Ministerului Sănătății.

7. (1) Unitățile sanitare încheie cu rezidenții contracte de muncă pe perioada corespunzătoare formării în specialitățile respective,

(2) Contractele de muncă încheiate pe durată determinată asigură, potrivit legii, aceleași drepturi și obligații ca și contractele de muncă cu durată nedeterminată.

8. Locurile de desfășurare a rezidențiatului pentru toate specialitățile medicale și farmaceutice vor fi stabilite anual de Ministerul Sănătății.

9. Pregătirea prin rezidențiat începe de la data confirmării ordinului ministrului sănătății de validare a concursului de rezidențiat și a candidaților declarați reușiți în urma acestuia.

10. (1) Pregătirea prin rezidențiat se va desfășura conform unei programe și pe o durată stabilită pentru fiecare specialitate în parte.

(2) Programa de pregătire va fi unică pe țară pentru fiecare specialitate și va cuprinde toată durata rezidențiatului. Direcția generală resurse umane și formare profesională, prin Centrul de perfecționare a personalului superior sanitar care va colabora cu universitățile de medicină și de farmacie, elaborează aceste programe și le transmite tuturor unităților sanitare în care se desfășoară procesul de formare în specialitate prin rezidențiat.

11. Rezidentul va fi obligat să se încadreze în programul de lucru al unității în care efectuează pregătirea, el fiind plătit pentru activitatea pe care o desfășoară, în limitele competenței sale și sub supravegherea celor răspunzători de formarea lui.

12. Schimbarea locului de pregătire în timpul rezidențiatului se aprobă numai de Ministerul Sănătății.

13. (1) Medicii și farmaciștii rezidenți susțin, pe durata rezidențiatului, examene parțiale de specialitate, potrivit dispozițiilor stabilite de Ministerul Sănătății în raport cu profilul, complexitatea și dificultatea specialității medicale sau farmaceutice.

(2) Neprezentarea sau nepromovarea examenelor parțiale în cel mult două sesiuni atrage excluderea din rezidențiat.

14. (1) Întreruperea rezidențiatului pentru motive justificate (concediu de boală, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului până la un an, obligații militare și altele, potrivit legii) atrage prelungirea rezidențiatului cu durata de timp corespunzătoare.

(2) Întreruperea nejustificată a rezidențiatului pe o perioadă mai mare de 6 luni atrage măsura încetării calității de rezident.

(3) Stagiile de pregătire efectuate, cu aprobarea sau cu avizul Ministerului sănătății, de rezidenți în străinătate, în profilul în care sunt confirmați, se consideră stagiu de rezidențiat.

15. Medicii și farmaciștii cărora le-a încetat calitatea de rezident sau care nu au promovat examenele parțiale sau examenul de specialist se pot prezenta la concursurile pentru ocuparea unor posturi vacante de medic sau farmacist într-o instituție sanitară publică sau privată, stagiul efectuat ca rezident fiind echivalat cu stagiul de medic sau de farmacist.

16. Pentru motive de sănătate deosebite, justificate prin certificat medical de boală sau certificat medical eliberat de Institutul Național de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă București, care contraindică activitatea în specialitatea în care este confirmat rezidentul, Ministerul Sănătății poate aproba schimbarea specialității. În această situație, Ministerul Sănătății va stabili durata de pregătire în noua specialitate.

17. Pe perioada rezidențiatului medicii și farmaciștii pot beneficia de cazare gratuită în incinta unităților sanitare publice, conform Hotărârii Guvernului nr. 524/1991, precum și de masă contra cost.

18. (1) Medicii secundari aflați, la data prezentului ordin, în anii I și II de secundariat continuă pregătirea în specialitate, având posibilitatea ca la terminarea duratei integrale a stagiului pentru obținerea specialității, fixat prin dispozițiile legale în vigoare la data susținerii concursului de secundariat, să se prezinte la examenul de medic specialist organizat de Ministerul Sănătății. În anul III de secundariat sau după promovarea examenului de specialist se pot prezenta la concursurile organizate pentru ocuparea unui post de medic specialist, respectiv secundar anul III, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătății.

(2) Medicii secundari anul II vor susține examenul de medic specialist care le dă dreptul să ocupe postul ales la concursul de secundariat sau un alt post de medic specialist scos la concurs.

(3) Medicii secundari prevăzuți la alin. (1) și (2) vor fi salarizați cu salariile de bază prevăzute pentru medici.

(4) Medicii secundari care nu se prezintă sau nu promovează examenul de specialist încetează activitatea ca secundar. Aceștia au dreptul să se prezinte la încă o sesiune de examene de specialist. În cazul nepromovării examenului de specialist, medicii în cauză se pot prezenta la concursurile de ocupare a posturilor vacante de medic.

19. (1) Funcțiile de preparator, de medic și de farmacist, personal neatestat în cercetare, sunt echivalente cu funcțiile de medic și farmacist rezident în cazul în care postul a fost ocupat prin concurs organizat cu avizul Ministerului Sănătății și cu respectarea condițiilor tematicii și a probelor concursului de rezidențiat.

(2) Funcțiile de asistent de la catedrele preclinice ocupate prin concurs organizat cu avizul Ministerului Sănătății și cu respectarea condițiilor tematicii și probelor concursului de rezidențiat sunt echivalente cu funcția de medic sau farmacist rezident.

(3) Echivalarea cu funcția de medic sau farmacist rezident se va face pe bază de ordin emis de ministrul sănătății.

(4) Absolvenții facultăților de medicină și de farmacie promoția 1992, care au ocupat prin concurs posturi de preparator până la data prezentului ordin, pot ocupa funcții de medici secundari anul I, prin echivalare, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății nr. 730/1992, durata de pregătire fiind de 3 ani.

20. Rezidenții aflați în stagiu de pregătire se pot prezenta numai la concursuri pentru ocuparea de posturi în învățământul medical și farmaceutic superior și în cercetarea științifică medicală și farmaceutică.

În cazul în care rezidentul ocupă post în profilul specialității în care este confirmat, acesta continuă pregătirea până la efectuarea stagiului. În caz contrar, își păstrează calitatea de rezident, pregătirea urmând a fi efectuată integral în noua specialitate.

Rezidenții pot participa, în ultimul an de rezidențiat, la concurs pentru ocuparea unui post în unitățile sanitare publice, în specialitățile în care sunt confirmați.

21. Medicii și farmaciștii interni, care au ocupat posturi în urma concursului de internat promovat în anul 1992, pot ocupa funcții de rezidenți anul I în specialitatea din grupa în care au promovat concursul de internat, prin echivalare. Numărul de locuri în rezidențiat vor fi alese de interni în ordinea descrescătoare a punctajului obținut la concursul de internat din anul 1992. Posturile pe care le aleg medicii și farmaciștii interni, ale căror funcții au fost echivalate, se stabilesc de Ministerul Sănătății

22. (1) Medicii și farmaciștii declarați reușiți la concursul de rezidențiat, care au ales post de pregătire în specialitate, fiind declarați rezidenți și care în termen de 30 de zile de la data confirmării lor ca rezidenți, prin ordinul ministrului sănătății, nu se prezintă la postul ales sau nu obțin aprobarea conducerii Ministerului Sănătății pentru amânarea prezentării la stagiul de pregătire, pierd dreptul obținut în urma concursului de rezidențiat.

(2) Cei aflați în situația de mai sus și care la data prezentării la concursul de rezidențiat erau angajați într-o unitate sanitară, cu contract de muncă pe durată nedeterminată, pot fi menținuți la vechiul loc de muncă numai dacă postul nu a fost ocupat. În situația în care postul a fost ocupat, cel în cauză poate concura pentru ocuparea unui alt post vacant.

23. (1) A doua specialitate se va putea obține cu avizul Ministerului Sănătății după efectuarea integrală a rezidențiatului în specialitatea respectivă. În cazul specialităților care au trunchi comun, rezidențiatul pentru a doua specialitate se va putea reduce cu durata trunchiului comun.

(2) Cea de-a doua specialitate se obține cu respectarea tuturor condițiilor pentru rezidențiat.

24. Echivalarea stagiilor de pregătire în specialitate efectuate de medici și farmaciști în străinătate se face de Ministerul Sănătății.

25. (1) Dispozițiile prezentei metodologii nu afectează drepturile câștigate de medici și farmaciști sub regimul actelor normative anterioare.

(2) Prevederile prezentei metodologii se vor aplica începând cu concursul de rezidențiat din anul 1993.

Ordin pentru aprobarea Instrucțiunilor metodologice privind întocmirea documentațiilor tehnico-economice justificative necesare emiterii acordului energetic

În conformitate cu prevederile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 623/1993 privind organizarea activității de avizare a utilizării combustibililor și energiei,

• în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 794/1992, cu modificările ulterioare, privind organizarea și funcționarea Ministerului Industriilor și potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 11/1992 și Decretului nr. 223/1992 privind acordarea încrederii Guvernului,

ministrul industriilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Instrucțiunile metodologice privind întocmirea documentațiilor tehnico-economice justificative, necesare emiterii acordului energetic, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 623/1993 privind organizarea activității de avizare a utilizării combustibililor își energiei, din anexa la prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va intra în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României.

Ministrul industriilor, Dumitru Popescu

București, 6 aprilie 1994 | Nr. 1532.

Anexă

Norme metodologice
privind întocmirea documentațiilor tehnico-economice justificative necesare emiterii acordului energetic

(în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 623/ 1993)

Capitolul I

Prevederi generale

1. Organismele competente să emită acorduri energetice pentru noi instalații consumatoare de combustibili, energie electrică și termică în cadrul obiectivelor de investiții sau dezvoltării, modernizării și retehnologizării celor existente sunt stabilite în anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 623 din 17 noiembrie 1993.

2. Solicitanții de acorduri energetice se vor adresa organismelor competente cu cereri scrise însoțite de documentații tehnico-justificative, întocmite conform precizărilor din cap. II al prezentelor instrucțiuni.

Acordurile energetice se vor solicita de către beneficiarii sau titularii obiectivelor de investiții sau ai celor existente și constituie documentele de înființare sau de modificare a instalațiilor energetice avizate.

3. Acordul energetic se emite în faza „studiu tehnico-economic sau proiect de execuție” al obiectivului de investiție și va cuprinde tipurile de combustibil și formele de energie care vor fi utilizate după punerea în funcțiune a obiectivului de investiție, nivelurile maxime de consum orar și anual, Soluțiile prin care se va asigura utilizarea resurselor energetice alocate, prevederile referitoare la recuperarea și valorificarea resurselor energetice refolosibile rezultate din procese tehnologice și alte prevederi considerate ca necesare de către organul de avizare.

4. Termenul de emitere a acordului este de 30 de zile de la data primirii cererii și a documentației, dacă aceasta cuprinde toate elementele justificative privind soluția energetică propusă și necesarul de combustibil și de energie solicitat.

În situația în care documentația tehnico-economică justificativă este incompletă, organul de avizare va transmite solicitantului în maximum 10 zile un răspuns cuprinzând elementele considerate necesare pentru completarea acesteia, urmând ca noul termen de emitere a acordului energetic să curgă de la data primirii completărilor.

În cazul în care pentru clarificarea unor elemente din documentație este necesară analizarea în teren, titularul obiectivului de investiție va asigura deplasarea persoanei autorizate din organismul competent, în termen de 10 zile de la primirea solicitării, termenul de emitere a acordului energetic curgând de la data efectuării deplasării, dacă în urma acesteia nu rezultă ca necesară completarea sau refacerea documentației.

Pentru obiectivele de investiție importante, cu consumuri energetice mari și soluții energetice complexe, organul emitent al acordului energetic poate solicita date suplimentare față de cele prevăzute în cap. II al acestor instrucțiuni.

5. Acordul energetic are valabilitate 12 luni dacă lucrările de investiții nu au început în acest interval și dacă se mențin soluțiile energetice și nivelurile maxime de consum de combustibil și energie, avizate.

În caz contrar este necesară reactualizarea acordului energetic pe baza unei noi cereri și documentații prin care vor fi justificate modificările survenite.

Cererea de reactualizare a acordului energetic după expirarea termenului de valabilitate sau după modificarea acestuia, în cazul schimbării soluțiilor energetice, va fi adresată organului emitent împreună cu copia acordului inițial și cu justificările privind modificarea caracteristicilor energetice ale obiectivului de investiție.

În toate cazurile în care apare necesitatea modificării sau completării soluțiilor energetice sau a altor prevederi din acordurile energetice, titularii acestora se vor adresa organului emitent cu 3 luni înaintea începerii investiției, cu justificările corespunzătoare pentru susținerea acestor modificări sau completări.

6. Acordul energetic este necesar și în cazurile în care la obiectivele de investiție existente se prevăd dezvoltări sau modernizări fără a se solicita consumuri suplimentare de combustibil și energie, consumurile aferente acestor obiective urmând a se încadra în cele existente. În aceste cazuri, în documentația justificativă vor fi precizate măsurile prin care devine posibilă această încadrare, precum și efectul lor cantitativ asupra economiei de combustibil și energie. 7. Cazurile de divergență dintre solicitanții și emitenții de acorduri energetice, care nu au putut fi soluționate de părțile în cauză, vor fi analizate de către secretarul de stat din Ministerul Industriilor însărcinat cu această problemă, care va stabili modul de rezolvare în conformitate cu interesele economiei naționale.

8. Prezentele instrucțiuni metodologice pot fi completate sau modificate de către Agenția Română pentru Conservarea Energiei, în vederea aplicării noilor orientări și programe guvernamentale în domeniul energetic, prin ordin al ministrului industriilor.

Capitolul II

Precizări privind elaborarea documentațiilor tehnico-justificative pentru obținerea acordurilor energetice

1. Documentațiile tehnico-justificative vor cuprinde:

a) date generale despre obiectivul de investiție, pentru identificare:

• denumirea completă a obiectivului de investiție (nu se folosesc inițiale);
• amplasamentul - adresa exactă, localitatea, str., nr., sectorul;
• beneficiarul (titularul investiției);
• valoarea estimativă a obiectivului de investiție;
• termenele propuse pentru începerea lucrărilor;
• persoanele autorizate pentru relații – beneficiar-proiectant (se vor indica numele și telefoanele la care pot fi contactate);

b) memoriu explicativ privind:

• profilul obiectivului de investiție (produse, tehnologii, capacități, perspective de dezvoltare sau retehnologizări, asigurare cu materii prime, desfacere de produse la intern și extern) - date de prezentare în rezumat;
• situația energetică existentă:

• forme de energie utilizată;
• surse termice, echipament, combustibili utilizați;
• nivel de consum, acorduri anterioare;
• consumatori tehnologici de combustibil și energie;

• soluția energetică propusă și cantitățile de combustibil și energie pentru care se solicită acordul;

c) breviar de calcul pentru determinarea necesarului orar de energie și de combustibil întocmit în concordanță cu STAS-urile și normativele în vigoare (STAS 4839-80, STAS 1478-80, STAS 1907-80);

d) tabele anexe cu sinteza datelor din breviarul de calcul conform modelelor anexate (tabelele nr. 1, 2, 3, 4);

e) planul de situație cu amplasamentul obiectivului de investiție și care va conține, după caz:

• poziția sursei termice sau a punctului termic și traseul racordului propus;
• traseul conductelor de distribuție a gazelor naturale și a racordului sau a branșamentului propus;
• traseul liniilor electrice, stațiile de conexiuni și transformare, punctele de alimentare și de utilizare a energiei electrice;
• poziționarea altor surse termice din zonă cu care se poate coopera.

2. De asemenea, memoriul explicativ va cuprinde, după caz, date privind:

a) procesele tehnologice cu flacără directă și combustibilul aferent:

• prezentarea tehnologiei principalelor procese de fabricație, cu indicarea utilajelor tehnologice consumatoare de energie și combustibil;
• justificarea alegerii tehnologiei și a utilajelor consumatoare de energie și combustibil din punct de vedere al consumurilor energetice, în raport cu cele mai bune realizări din țară și pe plan mondial;
• estimarea necesarului anual de combustibil pe baza capacității de producție și a consumurilor specifice minime din instalații similare;
• analizarea posibilităților încadrării noilor consumuri de combustibil în cele existente, în cazul obiectivelor de investiții care se dezvoltă, prin măsuri de retehnologizare, îmbunătățirea randamentelor, reducerea pierderilor și raționalizarea consumurilor existente;
• resursele energetice refolosibile rezultate din procesele tehnologice, modul de recuperare și valorificare a acestora;

b) asigurarea cu energie termică și combustibilii aferenți:

• prezentarea proceselor tehnologice care utilizează energie termică și justificarea alegerii tehnologiei respective;
• parametrii agenților termici utilizați, procentul de recuperare a condensatului și condițiile speciale de continuitate în asigurarea energiei termice;
• soluția propusă pentru alimentarea cu energie termică ținând seama de posibilitățile de cooperare în zonă cu surse termice (CT, CET, rețele de termoficare), de disponibilul de capacitate a acestora și de utilizarea la maximum a resurselor energetice refolosibile de toate categoriile;
• propuneri de utilizare a unor noi surse de energie (solară, geotermală, biogaz) și evaluarea aportului acestora în acoperirea necesarului de energie termică și combustibil al obiectivului de investiție;

c) asigurarea cu energie electrică a obiectivului de investiție:

• prezentarea consumatorilor de energie electrică pe categorii de receptoare, cu estimarea puterii instalate și a puterii maxime simultan absorbite la vârful de sarcină și în afara lui (datele vor fi evidențiate în tabelul nr. 4);
• evidențierea consumatorilor cu regim de șocuri și a celor cu regimuri dezechilibrate sau deformate;
• justificarea alegerii energiei electrice în cazul proceselor tehnologice la care pot fi utilizate și alte soluții;
• soluția propusă pentru alimentarea obiectivului din sistemul electroenergetic, condiții speciale de continuitate în alimentare, soluția de alimentare a receptoarelor de categorie 0 (consumatori vitali);
• indicarea factorului de putere mediu și a eventualelor măsuri de compensare;
• estimarea consumului anual de energie electrică pe baza producției și a consumurilor specifice limită.

3. Suplimentar, documentațiile tehnico-economice justificative vor cuprinde în anexă următoarele documente, în copie:

• certificatul de înmatriculare în Registrul comerțului;
• certificatul de urbanism pentru noile obiective de investiții;
• avizele tehnice de la Regia Autonomă „Romgaz” Mediaș (anexa nr. 1) sau Regia Autonomă de Electricitate „Renel” pentru soluțiile de utilizare a gazelor naturale, respectiv a energiei electrice și termice pentru emiterea acordurilor energetice din competențele Agenției Române pentru Conservarea Energiei;
• acordurile energetice emise anterior pentru obiectivul respectiv.

4. La solicitările privind utilizarea gazelor naturale se va prezenta lista tuturor receptorilor propuși a fi instalați și, eventual, a celor prevăzuți a fi dezafectați, cu precizarea debitului instalat și aprobat al fiecăruia.

Se vor anexa copii după aprobările de funcționare a receptorilor propuși spre dezafectare, în vederea renominalizării lor, și inventarul receptorilor obiectivului de investiție, ediția 1988, actualizat de Regia Autonomă „Romgaz” Mediaș, prin certificare cu semnătură clară, dată și ștampilă.

5. În cazul obiectivelor mari consumatoare de combustibil și energie, la cererea organului emitent al acordului energetic, solicitantul va prezenta calculul de eficiență economică a obiectivului de investiție în ipoteza asigurării din import a hidrocarburilor necesare pentru consumul cu flacără directă, cât și pentru producerea energiei electrice și termice.

Pentru calculul necesarului total de resurse energetice, echivalente în combustibil convențional, al unui obiectiv de investiție, se vor lua următoarele valori de consum specific:

• pentru energie electrică, 0,35 tcc/MWh;
• pentru energie termică, 0,18 tcc/Gcal.

Drept combustibil pentru producerea energiei electrice și termice, se va considera păcura.

6. Orice dispoziții contrare prezentelor instrucțiuni își încetează aplicabilitatea.

Tabelul nr. 1

Date energetice privind alimentarea cu energie termică
Abur necesar la locul de consum pe categorii de utilizare și parametri

Presiune Temperatură Scopul utilizării

A. Consum existent

B. Consum nou solicitat

C. Consum cumulat

Cantitate anuală mii Gcal./mii tone

Debit (t/h)

Retur condensat t/h (%)

Cantitate anuală mii Gcal./mii tone

Debit (t/h)

Retur condensat t/h (%)

Cantitate anuală mii Gcal./mii tone

Debit (t/h)

Retur condensat t/h (%)

nr. ore/an

nr. ore/an

nr. ore/an

maxim

mediu

maxim

mediu

maxim

mediu

iarna

iarna

vara

iarna

iarna

vara

iarna

iarna

vara

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

- tehnologie

- încălzire

- ventilație-condiționare

- apă caldă de consum

Total

Notă:

Datele din tabel vor fi justificate prin breviare de calcul, ținându-se seama de următoarele:

• consumurile orare pentru tehnologie vor fi justificate pe baza caracteristicilor utilajelor și coeficienților de simultaneitate a funcționării acestora;
• consumurile orare și anuale pentru încălzire, ventilație și apă caldă de consum vor fi justificate pe baza prevederilor standardelor și normativelor în vigoare.

Tabelul nr. 2

Date energetice privind alimentarea cu energie termică
Apă caldă sau fierbinte la locul de consum pe categorii de utilizare

Scopul utilizării

A. Consum existent

B. Consum nou solicitat

C. Consum cumulat

Cantitate anuală (mii Gcal.)

Debit (Gcal./h)

Cantitate anuală (mii Gcal.)

Debit (Gcal./h)

Cantitate anuală (mii Gcal.)

Debit (Gcal./h)

nr. ore/an

nr. ore/an

nr. ore/an

maxim

mediu

maxim

mediu

maxim

mediu

iarna

iarna

vara

iarna

iarna

vara

iarna

iarna

vara

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

- tehnologie

- încălzire

- ventilație-condiționare

- apă caldă de consum

Total

Notă:

Datele din tabel vor fi justificate prin breviare de calcul, ținându-se seama de următoarele:

• consumurile orare pentru tehnologie vor fi justificate pe baza caracteristicilor utilajelor și coeficienților de simultaneitate a funcționării acestora;
• consumurile orare și anuale pentru încălzire, ventilație și apă caldă de consum vor fi justificate pe baza prevederilor standardelor și normativelor în vigoare.

Tabelul nr. 3

Sinteza necesarului de combustibil

A. Consum existent

B. Consum nou solicitat

C. Consum total cumulat

Felul combustibilului

Consum orar maxim

Consum anual

Felul combustibilului

Consum orar maxim

Consum anual

Felul combustibilului

Consum orar maxim

Consum anual

unitate naturală

unitate convențională

unitate naturală

unitate convențională

unitate naturală

unitate convențională

unitate naturală

unitate convențională

unitate naturală

unitate convențională

unitate naturală

unitate convențională

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

1. Procese cu flacără directă – tota – din care:

- tehnologie

- preparare hrană

- alte procese

2. Producerea energiei termice – total – din care:

- tehnologie

- încălzire

- ventilații - condiționări

- preparare apă caldă menajeră

3. Total consum (1 + 2)

Notă:

• Unități naturale – pentru gaze Nmc/h și mii Nmc/an

- Pentru combustibili lichizi și solizi t/h, t/an

• Unități convenționale – pentru gaze, combustibili lichizi și solizi tcc/h, tcc/an

Tabelul nr. 4

Date privind energia electrică necesară consumatorului

Nr. crt.	Date energetice ale consumatorului	Categoria receptorilor	Unitatea de măsură	Situația existentă	Spor de putere solicitat	Total putere	Observații
1.	Putere instalată în receptoare	0	MW
		I
		II
		III
2.	Putere maximă simultan absorbită	0	MW
		I
		II
		III
3.	Putere totală maximă absorbită:
	- în afara vârfului de sarcină	-	MW
	- la vârful de sarcină	-	MW
4.	Factorul de putere mediu la care se cere livrarea energiei electrice		cos
5.	Consumul maxim anual de energie electrică	-	mii MW
	Total

Notă:

Se va anexa la documentație studiul de soluție pentru alimentarea cu energie electrică din sistemul electroenergetic, întocmit de unitățile de proiectare specializate.

Anexă la instrucțiunile metodologice

Regia Autonomă „Romgaz” Mediaș

Nr. ................

Fișa tehnică
privind posibilitățile de alimentare cu gaze naturale

1. Denumirea obiectivului de investiție.....................................................

2. Amplasamentul ...................................................

3. Titularul de plan .....................................................

4. Beneficiarul .....................................................

A. Dacă este consumator de gaze naturale

Debit instalat .................... Nmc/h

din care:

- aprobat .................... Nmc/h

- neaprobat .................... Nmc/h

- consum anual ................mii Nmc/h/an

B. Necesarul de gaze naturale solicitat

Debit instalat .................... Nmc/h

Consum anual ................ mii Nmc/h/an

C. Dacă există conductă de distribuție legal aprobată pe strada respectivă sau în vecinătatea obiectivului de investiție sau dacă este necesară o extindere de rețea de distribuție, se va specifica diametrul, lungimea, traseul (se va prezenta și se va completa în anexa planul de situație la zi vizat) și se vor preciza condițiile tehnice de racordare ........................ ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

D. Dacă capacitatea de aducțiune în zonă permite racordarea de noi consumatori și măsurile necesare pentru asigurarea cu gaze a obiectivului de investiție ................................................................................................................................................................................................

E. Punctul de vedere al unității de distribuție a gazelor naturale ................................................................................................................................................................................................

Director,

Data .........................

Acte ale Băncii Naționale a României

Norme
privind supravegherea pozițiilor valutare ale societăților bancare

În temeiul prevederilor art. 33 lit. g) din Legea nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Naționale a României și ale art. 34 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară,

Banca Națională a României emite următoarele norme:

1. În vederea limitării riscurilor financiare ce pot apărea ca urmare a desfășurării de operațiuni valutare, societățile bancare trebuie să posede:

a) un sistem de evidență care să permită atât înregistrarea imediată a operațiunilor valutare cât și determinarea pozițiilor individuale și a pozițiilor valutare totale;

b) un sistem de supravegheze și gestiune a riscurilor valutare, stabilit pe bază de regulamente aprobate de consiliul de administrație al societății bancare;

c) un sistem de control permanent pentru verificarea respectării procedurilor interne necesare îndeplinirii dispozițiilor precedente.

2. Poziția valutară deschisă a unei societăți bancare într-o anumită monedă străină reprezintă diferența dintre total creanțe și total angajamente.

3. O poziție valutară deschisă este definită ca poziție Lungă atunci când totalul creanțelor depășește totalul angajamentelor și este definită drept poziție scurtă atunci când totalul angajamentelor depășește totalul creanțelor.

4. În sensul prezentelor norme, prin total creanțe se înțelege suma soldurilor conturilor în valută din activul bilanțului, plus creanțele în valută care rezultă din tranzacțiile valutare la vedere sau la termen încheiate de către o societate bancară în nume și în cont propriu, reflectate în afara bilanțului, iar prin total angajamente, suma soldurilor conturilor în valută din pasivul bilanțului, plus angajamentele în valută care rezultă din tranzacțiile valutare la vedere sau la termen încheiate de către o societate bancară în nume și în cont propriu, reflectate în afara bilanțului.

5. Poziția valutară totală reprezintă suma echivalentului în lei, în valori absolute, al tuturor pozițiilor valutare lungi și al tuturor pozițiilor valutare scurte.

Conversia în lei a creanțelor și a angajamentelor, definite la pct. 4 de mai sus, se va efectua utilizându-se cursurile în lei în vigoare la data la care se face raportarea.

6. Societățile bancare sunt obligate să mențină zilnic pozițiile valutare deschise în limite prudente.

La sfârșitul fiecărei zile lucrătoare, poziția valutară totală, determinată potrivit pct. 5 de mai sus, nu va putea depăși 15% din fondurile proprii ale societăților bancare definite conform Normelor Băncii Naționale a României nr. 2/1994 privind fondurile proprii ale societăților bancare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 22 martie 1994.

7. Societățile bancare vor raporta Băncii Naționale a României - Direcția autorizare și supraveghere prudențială a societăților bancare - nivelul expunerii lor valutare, prin intermediul formularului intitulat „Supravegherea pozițiilor valutare”, al cărui model este prevăzut în anexa la prezentele norme.

Datele la care se întocmește formularul sunt 7, 15, 23 și 30/31 ale lunii. În cazul în care una dintre aceste date este zi nelucrătoare, raportarea se întocmește în ziua lucrătoare anterioară.

Transmiterea formularului „Supravegherea pozițiilor valutare” la Banca Națională a României se face în termen de 3 zile lucrătoare ulterioare datei pentru care se întocmește raportarea.

8. Încălcarea prevederilor prezentelor norme atrage sancțiunile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.

9. Prezentele norme intră în vigoare începând cu data de 1 august 1994.

10. Pe data intrării în vigoare a prezentelor norme, Normele Băncii Naționale a României nr. 9/1993, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 30 decembrie 1993, își încetează aplicabilitatea.

Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu

București, 30 iulie 1994 | Nr. 12.

Anexă

Numele instituției:

Data raportării:

Fonduri proprii:

Supravegherea pozițiilor valutare

Devize	Elemente luate în calcul				Curs în lei	Echivalent în lei		Pondere față de Fd. Proprii (%)
	Active (+)	Pasive (-)	Elemente în afară de bilanț (+/-)	Total (+/-) (col.4=1+2+3)		Poziție lungă (+) (col.6=4x5)	Poziție scurtă (-) (col.7=4x5)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
...
...
...
...
...
...
...
Total	X	X	X	X	X			X
PVT = Poziția valutară totală			P.V.T. = Total col. 6 + Total col. 7					X
FP = Fonduri proprii			% din FP = (PVT x 100) / FP					X