Monitorul Oficial 191/1995
Monitorul Oficial al României
Anul VII, Nr. issue::191 - Partea I - Miercuri, 23 august year::1995
Decizii ale Curții Constituționale
Curtea Constituțională
Decizia Nr. 42[1] din 12 aprilie 1995
Antonie Iorgovan - președinte
Ioan Muraru - judecător
Miklós Fazakas - judecător
Raul Petrescu - procuror
Gabriela Radu - magistrat-asistent
Pe rol pronunțarea asupra excepției de neconstituționali-tate a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 17/1994 invocată de Cooperativa „Igiena” Cluj în Dosarul nr. 5.719/1994, aflat pe rolul Tribunalului Cluj - Secția civilă și de contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința din 29 martie 1995, în prezența părților și a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, pronunțarea amânându-se pentru 5 aprilie 1995 și apoi pentru 12 aprilie 1995.
Curtea Constituțională,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6.415 din 9 iunie 1994, Judecătoria Cluj-Napoca a admis acțiunea formulată de reclamanta Biserica Ortodoxă Română „Schimbarea la Față” împotriva pârâtei Cooperativa „Igiena” Cluj și a dispus evacuarea acesteia din spațiul locativ pe care îl ocupa cu destinația de atelier cosmetic.
Împotriva acestei sentințe pârâta a formulat apel, invocând ca motiv neaplicarea de către instanța de fond a prevederilor art. 1 și art. 4 din Legea nr. 17/1994, potrivit cărora contractele de locațiune sunt prelungite de drept pe o perioadă de 5 ani de la apariția legii, dispoziții ce sunt aplicabile și litigiilor având ca obiect evacuarea chiriașilor pentru lipsă de titlu. La termenul de judecată din 19 octombrie 1994, în fața Tribunalului Cluj, pârâta a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 17/1994, susținând că acestea sunt „discriminatorii prin omisiune”, deoarece, nemenționând și unitățile cooperatiste, ar defavoriza Cooperativa „Igiena” Cluj, putându-se interpreta că ar fi exceptată de la prevederile acestui text.
Prin încheierea din aceeași dată, Tribunalul Cluj a sesizat Curtea Constituțională, exprimându-și opinia în sensul că excepția este nefondată, arătând pe larg că în această privință Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 30 din 6 aprilie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 18 aprilie 1994.
În vederea soluționării excepției de neconstituționalitate au fost solicitate, în baza art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
În punctul de vedere primit de la Guvern se apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată, reținându-se că, spre deosebire de legile anterioare, prin care s-a dispus prelungirea contractelor de închiriere numai pentru spațiile cu destinația de locuințe, Legea nr. 17/1994 a reglementat prelungirea, de drept, și pentru suprafețele locative folosite de către așezămintele social-culturale și de învățământ, de partide politice, sindicate și alte organizații neguvernamentale.
Se menționează, totodată, că această enumerare este limitativă și de strictă interpretare și se referă numai la persoanele juridice care nu au scop lucrativ.
Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctul lor de vedere.
Curtea Constituțională,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul prezentat de judecătorul-raportor, concluziile părților și ale procurorului, prezentate în ședința publică din 29 martie 1994, și văzând dispozițiile art. 1 din Legea nr. 17/1994, ale art. 144 lit. c) din Constituție și ale Legii nr. 47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate invocată în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în cauză fiind vorba de o lege ulterioară adoptării Constituției.
Art. 1 din Legea nr. 17/1994 prevede: „Contractele de închiriere, indiferent de proprietar, privind suprafețele locative cu destinația de locuințe, supuse normării și închirierii conform Legii nr. 5/1973, precum și cele folosite de către așezăminte social-culturale și de învățământ, de partide politice, sindicate și alte organizații neguvernamentale, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a acestei legi, se prelungesc de drept pe o perioadă de 5 ani, în aceleași condiții”.
În motivarea excepției se susține că această dispoziție legală este neconstituțională prin aceea că în categoria persoanelor juridice enumerate de text nu sunt cuprinse și organizațiile cooperatiste. în sprijinul acestei afirmații se invocă o adresă a Comisiei senatoriale pentru administrație publică și organizarea teritoriului, în care se precizează că în discuțiile din Senat s-a apreciat că sintagma „organizații neguvernamentale” din art. 1 s-ar referi și la organizațiile cooperatiste.
Totodată, pârâta, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, nu face decât să califice textul ca „discriminatoriu prin omisiune”, fără a preciza în raport cu care text din Constituție art. 1 din Legea nr. 17/1994 este neconstituțional.
Motivele invocate de Cooperativa „Igiena” Cluj sunt neîntemeiate.
Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 17/1994, prin raportare la art. 41 și art. 145 din Constituție, prin Decizia nr. 30 din 6 aprilie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 18 aprilie 1994, Curtea Constituțională a decis că aceste prevederi legale sunt constituționale. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că prelungirea termenului de validitate a contractelor de închiriere „nu atinge cu nimic dreptul de dispoziție al proprietarului. închirierea este în dreptul civil un simplu act de administrare, care nu afectează atributul dispoziției. Proprietarul își conservă intact dreptul său de proprietate, beneficiază de toate drepturile ce decurg și este ținut de \oa\e obligațiile ce îi revin”.
În speță, se susține că art. 1 din Legea nr. 17/1994 este neconstituțional, deoarece printre persoanele juridice enumerate nu sunt cuprinse și organizațiile cooperatiste. Curtea Constituțională constată că acesta nu este un motiv de natură a determina schimbarea practicii sale.
Referitor la persoanele juridice la care face referire textul, Curtea Constituțională constată că enumerarea din art. 1 este limitativă și deci de strictă interpretare, ea cuprinzând numai persoane juridice care nu au scop lucrativ, ceea ce reliefează intenția legiuitorului de a fixa sfera aplicării prelungirii de drept a contractelor de închiriere. Totodată, este de observat că adresa comisiei senatoriale nu privește constituționalitatea textului, ci o explicație, o interpretare, desigur, neobligatorie.
Față de cele arătate, potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit. A. c) și ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
Curtea Constituțională, în numele legii decide:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 17/1994, invocată de Cooperativa „Igiena” Cluj în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 5.719/1994 al Tribunalului Cluj - Secția civilă și de contencios administrativ.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 12 aprilie 1995.
Președinte, prof. univ. dr. Antonie Iorgovan
Magistrat-asistent, Gabriela Radu
Hotărâri ale Guvernului României
Guvernul României
Hotărâre privind stabilirea tarifelor pentru remunerarea colaboratorilor fără drept de autor, utilizate în unitățile bugetare din domeniul culturii și artei
În baza prevederilor art. 4 din Legea nr. 14/1991,
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - (1) Unitățile bugetare din domeniul culturii și artei pot utiliza colaboratori fără drept de autor pe bază de contracte de colaborare, în care se vor prevedea: obiectul colaborării, perioada de colaborare, onorariul, precum și alte obligații ale părților cu privire la realizarea contractelor, potrivit legii.
(2) Unitățile bugetare menționate la alineatul precedent pot utiliza colaboratori, de regulă, din afara instituției, în cazul în care spectacolele sau activitățile cultural-artistice nu se pot realiza cu personalul propriu sau pentru organizarea unor spectacole ori concerte care au în vedere acțiuni promoționale și este necesară prezența unor personalități în domeniu.
Art. 2. - (1) Persoanele încadrate în unitățile bugetare din domeniul culturii și artei pot încheia contracte de colaborare cu alte unități, numai cu acordul conducerii unității la care sunt încadrate, respectiv unde acestea au funcția de bază, dacă o parte din programul funcției pentru care se încheie contractul de colaborare se suprapune celui de la funcția în care sunt încadrate.
(2) Conducerea unității bugetare unde este încadrată persoana care desfășoară activitate pe bază de contract de colaborare, potrivit prezentei hotărâri, poate să dispună suspendarea contractului individual de muncă pe perioada colaborării, dacă aceasta nu poate să-și îndeplinească obligațiile la locul de muncă unde are funcția de bază.
(3) În cazul colaborării în aceeași unitate, contractul se poate încheia pentru realizarea unor activități prevăzute de prezenta hotărâre, dacă acestea nu sunt de natura celor desfășurate potrivit contractului individual de muncă încheiat pentru funcția de bază.
Art. 3. - (1) Onorariile pentru activitățile desfășurate pe baza contractelor de colaborare se stabilesc de ordonatorii de credite în limita tarifelor prevăzute în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
(2) Tarifele prevăzute în anexele nr. 1 și 2 se indexează în raport cu creșterea prețurilor de consum, în condițiile stabilite pentru unitățile bugetare. Nivelurile noi ale tarifelor vor fi calculate și se vor publica în Monitorul Oficial al României, prin grija Ministerului Culturii.
Art. 4. - (1) Pentru colaboratorii de mare prestigiu sau cu un aport deosebit la realizarea spectacolului, precum și în cazul unor prestații artistice cu un grad sporit de dificultate, onorariile pot fi superioare tarifelor stabilite în anexele nr. 1 și 2, prin înțelegere între părți.
(2) În cazul colaborărilor remunerate pe spectacol, onorariul va cuprinde remunerarea pentru pregătirea spectacolului și pentru prezentarea acestuia, și vor fi prevăzute distinct în contract; perioada de pregătire se poate plăti cu o sumă totală reprezentând de cel mult 10 ori tariful prevăzut pe spectacol pentru colaborările respective.
Art. 5. - Onorariile pentru activitățile desfășurate pe baza contractelor de colaborare fără drept de autor se stabilesc de ordonatorii de credite, care vor ține seama de obligația încadrării în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat potrivit legii.
Art. 6. - În situația în care contractul de colaborare se încheie pe o perioadă mai mare de o lună, plata colaboratorilor se va efectua lunar, în raport cu munca depusă de aceștia în luna respectivă.
Art. 7. - Persoanele care desfășoară o activitate pe bază de contract de colaborare în altă localitate decât aceea în care domiciliază au dreptul și la decontarea cheltuielilor de delegare, cazare și transport, în condițiile stabilite pentru salariații unităților bugetare.
Art. 8. - (1) Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare la data de 1 a lunii următoare publicării acesteia în Monitorul Oficial al României.
(2) Onorariile și alte obligații prevăzute în contractele de colaborare în curs de derulare vor fi puse de acord cu prevederile prezentei hotărâri pentru activitatea rămasă a se desfășura după intrarea în vigoare a acesteia.
Art. 9. - De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 263/1990, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.
Contrasemnează:
Ministrul culturii, Viorel Mărginean
p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Nicolae Constantinescu, secretar de stat
p. Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Adrian Neacșu, secretar de stat
Anexa Nr. 1
Tarife pentru onorariile colaboratorilor fără drept de autor utilizate în unitățile bugetare din domeniul culturii și artei
Capitolul I
Concerte simfonice, vocal-simfonice și camerale
| 1. | Dirijor/concert | 52.500-180.000 |
| 2. | Solist instrumentist, concertist și solist vocal/concert | 35.000-120.000 |
| 3. | Supliment în orchestră și cor/concert | 12.000-56.000 |
| 4. | Dirijor cor/concert: | |
| - concert „a cappella” | 90.000-150.000 | |
| - concert vocal-simfonic | 80.000-125.000 | |
| 5. | Corepetitor, pentru pregătirea unui concert coral integral sau a unei lucrări vocal-simfonice/oră | 1.800-5.000 |
| 6. | Povestitor, recitator/concert sau spectacol | 21.000-35.000 |
| 7. | Prezentarea concertelor educative/concert | 21.000-35.000 |
Capitolul II
Operă, operetă si balet
| 8. | Dirijor pentru pregătirea unui spectacol nou, inclusiv dirijarea primului spectacol | 350.000-700.000 |
| 9. | Dirijor pentru dirijarea unui spectacol existent în repertoriu | 52.500-180.000 |
| 10. | Regizor artistic pentru pregătirea unui spectacol nou | 350.000-700.000 |
| 11. | Asistent regie artistică pentru pregătirea unui spectacol nou | 150.000-280.000 |
| 12. | Coregraf pentru pregătirea unui spectacol integral de balet în coregrafie originală | 350.000-700.000 |
| 13. | Coregrafie originală pentru divertisment într-un spectacol nou de operă | 80.000- 250.000 |
| 14. | Maestru de balet pentru pregătirea unui spectacol integral de balet în coregrafie clasică | 180.000-300.000 |
| 15. | Coregraf pentru pregătirea într-o coregrafie originală a unor momente într-un spectacol de balet | 122.500- 175.000 |
| 16. | Maestru de balet pentru divertisment coregrafie clasică de operă | 87.500-140.000 |
| 17. | Corepetitor pentru pregătirea cu soliști vocali a rolurilor principale/oră | 1.800-5.000 |
| 18. | Solist vocal în rol principal (prim solist)/spectacol | 60.000-130.000 |
| 19. | Solist vocal în rol secundar/spectacol | 35.000-87.000 |
| 20. | Maestru de cor pentru pregătirea corului într-un spectacol nou de operă sau operetă | 105.000-140.000 |
| 21. | Balerin în spectacole integrale de balet/spectacol: | |
| - solist balet în roluri principale (prim-balerin) | 70.000-180.000 | |
| - solist balet în roluri secundare | 40.000-90.000 | |
| - corp ansamblu | 14.000-28.000 | |
| 22. | Corepetitor pentru pregătirea unui spectacol de balet nou/oră | 1.800-5.000 |
| 23. | Maestru studii (muzică, balet)/oră | 5.300-10.500 |
| 24. | Supliment în orchestră, cor, balet/spectacol | 12.000-56.000 |
| 25. | Maestru pentru pregătirea unor scene de masă (lupte, scrimă, elemente de cascadorie etc.) în spectacol nou | 50.000-122.500 |
| 26. | Figurant/spectacol: | |
| - cu participare muzicală sau coregrafică | 5.300-8.800 | |
| - fără participare muzicală sau coregrafică | 1.800-4.500 | |
| 27. | Sufleor/spectacol | 35.000-70.000 |
Capitolul III
Concerte de estradă, spectacole de revistă și divertisment
-lei-
| 28. | Dirijor: | |
| - pentru pregătirea unui concert sau spectacol nou, inclusiv dirijarea primului spectacol sau concert | 150.000-350.000 | |
| - pentru fiecare concert sau spectacol dirijat | 30.000-60.000 | |
| 29. | Regizor artistic: | |
| - pentru pregătirea unui concert sau spectacol nou | 100.000-210.000 | |
| - pentru pregătirea unui spectacol nou de revistă | 150.000-350.000 | |
| 30. | Asistent de regie pentru pregătirea unui spectacol nou de revistă | 105.000-180.000 |
| 31. | Coregraf pentru pregătirea unui spectacol nou de revistă, în concepție originală | 245.000-350.000 |
| 32. | Coregraf, pentru pregătirea unor momente coregrafice într-un spectacol nou de revistă | 50.000-175.000 |
| 33. | Corepetitor la pregătirea unui concert sau spectacol de estradă/oră | 1.800-5.000 |
| 34. | Maestru pentru pregătirea unor scene de masă (lupte, scrimă, elemente de cascadorie etc.), în spectacol nou | 26.300-87.500 |
| 35. | Solist vocal, solist balet/spectacol | 15.000-70.000 |
| 36. | Actor/spectacol | 15.000-70.000 |
| 37. | Interpret în show complex/spectacol | 15.000-80.000 |
| 38. | Membru în grup vocal/spectacol | 8.800-15.000 |
| 39. | Solist instrumentist/spectacol | 15.800-45.000 |
| 40. | Supliment în orchestră și balet/spectacol | 8.800-35.000 |
| 41. | Prezentator/spectacol | 17.500-35.000 |
| 42. | Figurant/spectacol | 1.800-7.000 |
Capitolul IV
Concerte cu orchestre de muzică populară
-lei-
| 43. | Dirijor: | |
| - pentru pregătirea unui program integral nou, inclusiv dirijarea primului concert | 100.000-250.000 | |
| - pentru dirijarea fiecărui concert20.000-50.000 | ||
| 44. | Solist vocal, solist instrumentist/spectacol | 10.500-56.000 |
| 45. | Instrumentist/spectacol | 14.000-28.000 |
| 46. | Membru în grup vocal/spectacol | 7.000-12.300 |
| 47. | Prezentator/spectacol | 10.000-15.000 |
Capitolul V
Ansambluri de cântece și dansuri
| 48. | Dirijor: | |
| - (cor și orchestră) pentru pregătirea unui program integral nou (cuprinzând și dansurile), inclusiv dirijarea primului spectacol | 150.000-300.000 | |
| - pentru fiecare spectacol dirijat | 20.000-50.000 | |
| 49. | Regizor artistic, pentru montarea unui spectacol nou | 120.000-250.000 |
| 50. | Solist vocal, solist instrumentist, solist balet/spectacol | 10.500-56.000 |
| 51. | Supliment în orchestră, cor, corp ansamblu balet/spectacol | 5.300-28.000 |
| 52. | Corepetitor, pentru pregătirea unui concert coral integral (corurile) sau a colectivului de dansuri populare/oră | 1.800-5.000 |
| 53. | Prezentator/spectacol | 10.000-15.000 |
| 54. | Coregraf, pentru: | |
| - pregătirea unui spectacol integral de dansuri în montare scenică originală | 120.000-250.000 | |
| - montarea unei suite, a unui tablou coregrafic sau a unui dans de mari proporții în montare originală | 70.000-122.500 | |
| - montarea unui dans original | 28.000-42.000 |
Capitolul VI
Concerte și spectacole de divertisment
- lei -
| 55. | Grup vocal-instrumental - sumă globală/spectacol: | |
| - până la 5 persoane inclusiv | 210.000-350.000 | |
| - peste 5 persoane | 245.000-450.000 | |
| 56. Disc-jockey, animator-amfitrion în cluburi, saloane de divertisment și agrement/program | 20.000-30.000 | |
| 57. Cascador/spectacol | 10.000-25.000[7] |
Capitolul VII
Teatre dramatice, de păpuși și marionete
| 58. | Regizor artistic pentru montarea unui spectacol nou | 350.000-700.000 |
| 59. | Asistent regie pentru pregătirea unui spectacol nou | 125.000-250.000 |
| 60. | Actor, mim, actor mânuitor păpuși și marionete/spectacol | 15.000-80.000 |
| 61. | Imprimarea unui rol pentru spectacol | 17.500-87.000 |
| 62. | Figurant/spectacol: | |
| - cu participare vorbită | 5.300-8.800 | |
| - fără participare vorbită | 2.700-5.300 | |
| 63. | Maestru, pentru pregătirea unor scene de masă (lupte, scrimă, elemente de cascadorie etc.) în spectacol nou | 26.300-87.500 |
| 64. | Sufleor spectacol | 7.000-10.500 |
| 65. | Realizarea ilustrației muzicale și a înregistrării/minut | 2.100-5.000 |
Capitolul VIII
Circuri
| 66. Regizor artistic pentru pregătirea unui spectacol nou | 100.000-300.000 |
| 67. Artist de circ (acrobat, dresor, dansator, iluzionist etc.)/spectacol | 12.000-65.000[9] |
| 68. Prezentator/spectacol | 10.500-17.500 |
| 69. Dirijor, pentru pregătirea părții muzicale, inclusiv dirijarea în cadrul primului spectacol | 100.000-250.000 |
| - pentru fiecare spectacol dirijat | 20.000-50.000 |
| 70. Instrumentist, balerin/spectacol | 7.000-20.000 |
| 71. Coregraf, pentru pregătirea unui spectacol nou, original | 70.000-122.500 |
Capitolul IX
Scenografie la teatre muzicale, dramatice, de păpuși și marionete
| 72. | Scenografie pentru pregătirea unui spectacol nou | 140.000-560.000[10] |
| 73. | Pictor costume: | |
| a) pentru cel puțin 30 schițe costum | 100.000-400.000[10] | |
| b) pentru cel puțin 20 schițe costum | tariful de la pct. a) se reduce cu până la 30% | |
| c) pentru cel puțin 10 schițe costum | tariful de la pct. a) se reduce cu până la 60% | |
| d) pentru mai puțin de 10 schițe costum | tariful de la pct. a) se reduce cu până la 75% | |
| 74. | Realizare păpuși/bucată | 30.000- 70.000[10] |
| 75. Pictură manuală/m2 | 500-2.000 | |
| 76. Sculptură modelată în argilă pentru butaforie/bucată: | ||
| - statui, busturi | 20.000-63.000 | |
| - ornamente, obiecte mici de recuzită | 1.400-20.000[11] | |
| 77. Imprimeuri manuale/m2 (costume, draperii, șaluri etc.) | 1.500-2.500[12] | |
| 78. Lucrare artistică în metal/bucată (inele, cercei, coliere etc.) | 800-4.500 | |
| 79. Metaloplastie de teatru/bucată (coif, coroană, paftale, săbii, lampioane etc.) | 700- | 12.500 |
Anexa Nr. 2
Tarife pentru colaborări diverse
- lei -
| 1. | Muncitor (mânuitor decor, electrician, mecanic, tâmplar, tapițer, recuziter etc.)/spectacol | 1.800-5.000 |
| 2. | Șef de producție, regizor de scenă (culise), coordonator tehnic pentru spectacole/spectacol | 2.100-10.000 |
| 3. | Tehnician de sunet și lumină/spectacol | 3.500-8.000 |
| 4. | Personal de deservire (cabinieră, plasator, controlor bilete etc.)/spectacol | 1.100-4.500 |
| 5. | Acordaj piane sau revizuiri | 5.300-15.000 |
| 6. | Lutier: | |
| - reparații simple | 7.000-21.000 | |
| - reparații complexe | 14.000-105.000 | |
| 7. | Confecționat și fasonat ancii/bucată | 2.600-5.300 |
| 8. | Perucherie/bucată | 1.100-21.000 |
| 9. | Machiaj/mască realizată | 2.600-5.300 |
| 10. | Organizator de turnee, pentru fiecare localitate, indiferent de numărul spectacolelor | 5.300-8.800 |
| 11. | Difuzor bilete: un comision de 5-7% din valoarea biletelor vândute/spectacol | |
| 12. | Scrisul biletelor (numerotări conform planului sălilor)/titlu de spectacol | 1.100-5.000 |
| 13. | Scrisul afișelor (sala, data, ora, biletele de vânzare etc.)/titlu de spectacol | 1.200-5.000 |
| 14. | Afișajul/titlu de spectacol | 1.800-8.800 |
| 15. | Referate de analiză, informare și confruntări cu privire la creația folosită
în activitatea artistică în vederea alegerii repertoriului și a participării în juriu la concursurile de creație (teatru, operă, operetă, spectacole literar-muzicale, librete etc.Vreferat |
17.500-35.000 |
<ref>Notă: Tarifele de la pct. 1-9 se plătesc colaboratorilor angajați pe bază de contract de colaborare de acele unități care nu dispun de personal propriu, calificat pentru asigurarea bunei desfășurări a spectacolului organizat la sediul său ca activitate a unei instituții căreia i-a fost închiriat spațiul pentru spectatori.
Guvernul României
Hotărâre privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Comisia Națională a României pentru UNESCO, denumită în continuare Comisie, este instituție publică cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat, subordonată Ministerului învățământului și funcționează în baza Hotărârii Guvernului nr. 458 din 29 iulie 1994, având relații de colaborare în principal cu Ministerul Culturii, Ministerul Cercetării și Tehnologiei și cu Comitetul Național Român pentru Deceniul Mondial al Dezvoltării Culturale.
Art. 2. - Comisia este compusă din 70 de membri, numiți prin ordin al ministrului învățământului, din rândul personalităților marcante ale învățământului, vieții cultural-artistice și științifice, la propunerea Ministerului Învățământului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Culturii, Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Academiei Române și a altor instituții și organisme centrale.
Art. 3. - (1) Activitatea Comisiei se desfășoară pe baza statutului propriu, aprobat de Ministerul învățământului.
(2) Președintele și secretarul general al Comisiei sunt numiți prin decizia primului-ministru, la propunerea Ministerului învățământului.
Art. 4. - Pentru desfășurarea activității curente, Comisia are un secretariat, aprobat prin ordin al ministrului învățământului, cu încadrarea în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 458 din 29 iulie 1994.
Art. 5. - (1) Comisia este instituția prin care se realizează relațiile cu UNESCO - Paris și cu alte instituții UNESCO din străinătate, sub directa coordonare a Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului învățământului.
(2) Comisia conlucrează cu Delegația permanentă a României la UNESCO, care este organismul Ministerului Afacerilor Externe, care ține legătura și rezolvă direct problemele României la UNESCO - Paris.
Art. 6. - (1) Ministerele cu atribuții pe linie UNESCO pot înființa, în condițiile legii, centre UNESCO de profil pentru desfășurarea unor programe naționale, prin ordin al ministrului, cu aprobarea președintelui Comisiei.
(2) Toate activitățile centrelor UNESCO prevăzute la alin. (1) se aprobă de Comisie, în condițiile legii.
Art. 7. - Orice prevedere contrară prezentei hotărâri se abrogă.
Contrasemnează:
Președintele Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Liviu Maior, ministrul învățământului
p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Marcel Dinu, secretar de stat
Referințe
- ↑ Definitivă prin nerecurare.
- ↑ Notă: Tarifele de la pct. 1-4 cuprind și activitatea de pregătire a concertului. La repetarea concertului îritr-un interval de o lună, tariful se reduce cu până la 20%.
- ↑ Notă: a) - tarifele de la pct. 8, 10-16 implică obligația de a pregăti două distribuții; b) - pentru spectacolele într-un act tarifele se reduc cu până la 50%; c) - în cazul spectacolelor de balet onorariul pentru coregrafie include și plata pentru regie; d) - în situația în care maestrul de balet realizează și regia artistică a spectacolului, tariful se majorează cu până la 20%; e) - în cazul activităților de la pct. 25, totalul sumelor plătite mai multor colaboratori utilizați nu va putea depășii tariful maxim.
- ↑ Notă: a) - pentru spectacolele de revistă într-un act, tarifele se reduc cu până la 50%; b) - în cazul activităților de la pct. 34, totalul sumelor plătite mai multor colaboratori utilizați nu va putea depăși tariful maxim.
- ↑ Notă: a) - pentru spectacolele într-un act, tarifele se reduc cu până la 50%; b) - în cazul pregătirii unui spectacol de dansuri populare de mai mulți colaboratori, totalul sumelor plătite acestora nu va putea depăși tariful de la pct. 54.
- ↑ Notă:În situația în care colaboratorul utilizează aparatura proprie, onorariul se majorează cu până la 50%.
- ↑ Notă: În spectacol de profil tariful se majorează cu până la 100%. Carburantul și recuzita consumabilă se suportă de beneficiar.
- ↑ Notă: În cazul activităților de la pct. 63, totalul sumelor plătite mai multor colaboratori utilizați nu va putea depăși tariful maxim.
- ↑ Notă: Pentru dresor de animale sălbatice tariful se majorează cu până la 50%. Pe tot intervalul cât dresorul prestează muncă de colaborare, instituția este obligată să asigure hrana animalelor folosite în spectacol.
- ↑ 10,0 10,1 10,2 Notă: În tarifele de la pct. 72, 73, 74 se cuprind: proiectarea artistică, machetele, proiectarea tehnică, urmărirea executării decorurilor, costumelor și păpușilor, în ateliere, execuția retușurilor, repetițiile.
- ↑ Notă: În tarif este cuprinsă și forma de ghips și cașerarea. în caz că nu se execută și aceste operațiuni, tariful se reduce cu până la 20%. Multiplicarea lucrărilor de sculptură se plătește cu același tarif, redus cu până la 40%, cu excepția ornamentelor, la care reducerea este de până la 50-60%.
- ↑ Notă: Dacă lucrarea cuprinde motive repetate (șabloane), tariful se reduce cu până la 30%.