Libertatea în era Internetului: Diferență între versiuni

Sari la navigare Sari la căutare
→‎Starea curentă: adăugarea unei referințe la legea 24/2000
m (→‎Exemple: clarificare exemplu)
(→‎Starea curentă: adăugarea unei referințe la legea 24/2000)
Linia 95: Linia 95:
''Nemo censetur ignorare legem.'' În traducere, ''nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii.'' Această normă juridică este utilă, chiar obligatorie. Fără ea, orice persoană acuzată de o crimă ar putea susține senin „n-am știut că este ilegal să fac asta”. Și ar trebui achitată.
''Nemo censetur ignorare legem.'' În traducere, ''nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii.'' Această normă juridică este utilă, chiar obligatorie. Fără ea, orice persoană acuzată de o crimă ar putea susține senin „n-am știut că este ilegal să fac asta”. Și ar trebui achitată.


Dar ce valoare are această normă atunci când cetățeanul nu are acces la codul de legi? Zero. În absența unui sistem prin care cetățeanul să poată consulta legile în vigoare, norma devine vorbe goale. Situația este cu atât mai gravă cu cât România are un cod de legi stufos, greu de înțeles și de către avocați de profesie. Cetățeanul trăiește cu teama că la orice moment ar putea încălca o lege. Problema nu este doar ipotetică. Există destule situații când cetățeanul de rând are nevoie de acces la codul de legi, cum ar fi problemele familiale, cumpărarea unui apartament sau înființarea și conducerea unei firme.
Dar ce valoare are această normă atunci când cetățeanul nu are acces la codul de legi? Zero. În absența unui sistem prin care cetățeanul să poată consulta legile în vigoare, norma devine vorbe goale. Situația este cu atât mai gravă cu cât România are un cod de legi stufos, greu de înțeles și de către avocați de profesie.  
 
Ce valoare are această normă în condițiile în care legile sunt scrise într-un limbaj argotic și plin de neclarități, încălcând însăși Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă<ref>vezi
Art. 8, alineat4:  Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce
și
Art. 36: (1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care sa excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie.
(2) Este interzisa folosirea neologismelor, dacă exista un sinonim de larga răspândire în limba română. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni ai expresii străine, se va alătura, după caz, corespondentul lor în limba română.
(3) Termenii de specialitate pot fi utilizați numai dacă sunt consacrați în domeniul de activitate la care se referă reglementarea.
(4) Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înțelesul lor curent din limba română modernă, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.</ref>?
 
Cetățeanul trăiește cu teama că la orice moment ar putea încălca o lege. Problema nu este doar ipotetică. Există destule situații când cetățeanul de rând are nevoie de acces la codul de legi, cum ar fi problemele familiale, cumpărarea unui apartament sau înființarea și conducerea unei firme. Mai trist este faptul că nici avocații de profesie nu înțeleg întotdeauna textele juridice!


Starea curentă este deplorabilă, încălcând brutal principiul (3). Libertatea cetățeanului este îngrădită deoarece el trebuie să plătească pentru a putea citi legile. În schimb, societatea nu câștigă nimic notabil. Starea curentă încalcă și principiul (2). Legile sunt emise de instituții finanțate din banii cetățenilor. Dacă noi nu avem acces la produsul muncii acestor instituții, cheltuielile făcute nu sunt justificate. În sfârșit, cedarea exclusivă a drepturilor de publicare către un cartel de instituții private favorizează fără niciun motiv acest grup, încălcând principiul (1).
Starea curentă este deplorabilă, încălcând brutal principiul (3). Libertatea cetățeanului este îngrădită deoarece el trebuie să plătească pentru a putea citi legile. În schimb, societatea nu câștigă nimic notabil. Starea curentă încalcă și principiul (2). Legile sunt emise de instituții finanțate din banii cetățenilor. Dacă noi nu avem acces la produsul muncii acestor instituții, cheltuielile făcute nu sunt justificate. În sfârșit, cedarea exclusivă a drepturilor de publicare către un cartel de instituții private favorizează fără niciun motiv acest grup, încălcând principiul (1).
12 modificări

Meniu de navigare