Monitorul Oficial 104/1990

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare
Versiunea pentru tipărire nu mai este suportată și poate avea erori de randare. Vă rugăm să vă actualizați bookmarkurile browserului și să folosiți funcția implicită de tipărire a browserului.

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0104 - Partea I - Joi, 13 septembrie year::1990

Hotărâri ale Adunării Deputaților

Hotărâre privind demisia unor deputați

În temeiul art. 165 din Regulamentul Adunării Deputaților,
Adunarea Deputaților hotărăște:

Articol unic. - Adunarea Deputaților ia act de cererile de demisie prezentate de deputații Surdu Dumitru, aparținând grupului parlamentar al Frontului Salvării Naționale, Circumscripția electorală nr. 28 Neamț, Pale Georgeta Valentina, aparținând grupului parlamentar ecologist și social-democrat, Circumscripția electorală nr. 30 Prahova, și Sarafoleanu Dorin, aparținând grupului parlamentar al Frontului Salvării Naționale, Circumscripția electorală nr. 41 București, și declară vacante locurile de deputat deținute de aceștia.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan | București, 13 septembrie 1990 | Nr. 23.



Decrete

Decret privind eliberarea din funcție a unor judecători de la Curtea Supremă de Justiție

În temeiul art. 82 alin. 1 lit. b) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
Președintele României decretează:

Articol unic. - Maria Burac și Dorin Clocotici se eliberează la cerere, pentru motive medicale, din funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 12 septembrie 1990 | Nr. 45.



Hotărâri ale Guvernului

Hotărâre privind înființarea și organizarea Oficiului muncii

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se înființează Oficiul muncii, unitate cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, cu sediul în municipiul București, având ca atribuții evidența muncii prestate de cetățenii români la misiunile diplomatice și la reprezentanțele autorizate, cu sediul în România, ale persoanelor juridice străine.

Art. 2. - (1) Oficiul muncii urmărește și asigură, la solicitarea misiunilor diplomatice și a reprezentanțelor autorizate, cu sediul în România, ale persoanelor juridice străine ca încheierea, executarea și încetarea raporturilor de muncă dintre aceste unități și cetățenii români să se facă cu respectarea legislației române, în care scop i se stabilesc următoarele atribuții:

a) organizează evidența muncii prestate de salariații români angajați în baza unor contracte individuale de muncă;

b) urmărește ca în contractele individuale de muncă părțile să negocieze toate drepturile și obligațiile prevăzute de legea română;

c) întocmește, completează și păstrează carnetele de muncă ale acestor salariați;

d) urmărește încasarea impozitului pe venit și a contribuției pentru asigurările sociale corespunzătoare salariilor stabilite între părți, în condițiile legii;

e) urmărește efectuarea plății către terți a datoriilor salariaților aflați în evidența oficiului;

f) asigură plata tuturor drepturilor de asigurări sociale ale salariaților potrivit legii;

g) eliberează acte de vechime în muncă și orice fel de adeverințe care atestă calitatea de salariați.

(2) La cererea celor interesați, Oficiul muncii poate efectua unele dintre prestațiile prevăzute la alin. 1 și în cazul unor cetățeni străini salariați la misiunile diplomatice sau reprezentanțele autorizate, cu sediul în România, ale unor persoane juridice străine.

Art. 3. - Ministrul muncii și ocrotirilor sociale va stabili, în conformitate cu legislația română, modalitatea de întocmire a contractelor de muncă, precum și nivelul minim al drepturilor de personal cuvenite salariaților încadrați la misiunile diplomatice și reprezentanțele autorizate, cu sediul în România, ale persoanelor juridice străine, inclusiv posibilitatea ca plata salariului să se facă în valută sau în lei, potrivit legii.

Art. 4. - Structura organizatorică și numărul de personal al Oficiului muncii sunt prevăzute în anexa[1] la prezenta hotărâre.

Art. 5. - Salarizarea personalului Oficiului muncii se face, pentru funcțiile de conducere, conform anexei nr. VI, cap. IV lit. j) din Legea nr. 57/1974, iar pentru funcțiile de execuție, corespunzător grupei a IV-a de ramuri stabilite de același act normativ.

Art. 6. - Fondurile necesare organizării și desfășurării activității Oficiului muncii se alocă de la buget, în care sens Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor modifica în mod corespunzător indicatorii financiari.

Art. 7. - Misiunile diplomatice și reprezentanțele autorizate, cu sediul în România, ale persoanelor juridice străine vor plăti Oficiului muncii, pentru serviciile prestate, un comision de 5% calculat la suma totală plătită de acestea pentru salariați, sumă în care se includ și impozitul pe salariu și contribuția la asigurări sociale.

Comisionul se va plăti în valută sau în lei, în funcție de modalitatea de plată a salariilor.

Oficiul muncii va ceda valuta încasată la balanța de plăți, iar sumele în lei aferente comisionului, la bugetul de stat.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 25 aprilie 1990 | Nr. 434.


Hotărâre privind înființarea Comisiei guvernamentale pentru identificarea și recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de către Nicolae Ceaușescu și colaboratorii săi

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri se înființează Comisia guvernamentală pentru identificarea și recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de către Nicolae Ceaușescu și colaboratorii săi. Această comisie guvernamentală, denumită în continuare comisia, se înființează prin reorganizarea comisiei interdepartamentale, constituită în același scop la 13 ianuarie 1990.

Expresiile de mai jos, existente în cuprinsul denumirii comisiei, au, în sensul prezentei hotărâri, următoarele înțelesuri:

a) fonduri deturnate din patrimoniul statului, denumite în continuare fonduri: orice categorie de bunuri mobile sau imobile, situate în țară sau în străinătate, care au fost dobândite în mod ilegal ori despre care există temeiuri a se susține că au fost dobândite în mod ilegal sau că urmau ori urmează a fi dobândite în mod ilegal, prin sustrageri sub orice formă săvârșite în paguba statului român ori a întreprinderilor și instituțiilor sale, fiind trecute astfel în patrimoniul sau în folosința persoanelor prevăzute la lit. b) din prezentul alineat;

b) Nicolae Ceaușescu și colaboratorii săi, persoane denumite în continuare debitori: Nicolae Ceaușescu, ceilalți membri ai conducerii politice sau de stat din timpul dictaturii, condamnați penal sau aflați sub urmărire penală după data de 22 decembrie 1989, precum și soții, rudele și colaboratorii acestora.

Art. 2. - Comisia se află în subordinea directă a guvernului și are sediul în București.

Art. 3. - Comisia este alcătuită dintr-un președinte, un vicepreședinte și opt membri, desemnați de către primul-ministru, la propunerea ministrului justiției și a procurorului general. Din comisie fac parte reprezentanți ai Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Finanțelor, Ministerului de Interne, Ministerului Comerțului și Turismului, Băncii Române de Comerț Exterior și Serviciului Român de Informații.

Componența comisiei, la data prezentei hotărâri, este cea menționată în anexă[2].

Art. 4. - Membrii comisiei, cu excepția președintelui, își desfășoară activitatea în mod permanent și exclusiv în scopul îndeplinirii atribuțiilor comisiei.

Art. 5. - Comisia se înființează cu scopul de a sprijini Guvernul României și autoritățile judiciare române în următoarele acțiuni:

a) identificarea și localizarea fondurilor;

b) inițierea procedurilor judiciare necesare indisponibilizării și recuperării fondurilor;

c) solicitarea de asistență (cooperare) judiciară internațională, în materie civilă și penală, în scopul identificării, localizării și recuperării fondurilor;

d) investigarea, în limitele legii, a cazurilor de corupție, abuz și fraudă, care au făcut posibilă deturnarea fondurilor de către sau în favoarea debitorilor.

Art. 6. - În scopul îndeplinirii acțiunilor prevăzute la art. 5, toate organele centrale ale administrației de stat, întreprinderile, instituțiile, organizațiile, unitățile bancare și firmele comerciale române, precum și societățile mixte și societățile străine cu capital românesc, care dețin înscrisuri sau informații de natură a contribui la descoperirea deturnării fondurilor de către debitori, sunt obligate să le prezinte comisiei în termen de cel mult 30 de zile de la publicarea acestei hotărâri în Monitorul Oficial și într-un ziar mai răspândit. În cazul în care înscrisurile sau informațiile vor fi descoperite ulterior, termenul de înștiințare a comisiei este de cel mult 7 zile.

Nici una din persoanele juridice vizate la alin. 1 nu are dreptul să refuze, fără acordul președintelui comisiei sau, în cazuri deosebite, al primului-ministru, prezentarea de înscrisuri sau informații care ar fi cerute, în interesul investigațiilor, de către vreunul din membrii comisiei. Aceeași obligație o au și reprezentanțele române de orice fel din străinătate.

Încălcarea dispozițiilor prevăzute la alin. 1 și 2 poate atrage, în condițiile legii, răspunderea persoanei juridice vinovate, inclusiv plata daunelor provocate ca efect al omisiunii sau refuzului înștiințării.

Art. 7. - Comisia va putea cere, motivat, organelor procuraturii sau altor autorități române competente, să examineze necesitatea indisponibilizării provizorii a oricărui cont aflat în unitățile bancare situate pe teritoriul României și să examineze documentele aferente, cu obligația ca, după încetarea măsurii de indisponibilizare, unitatea bancară să înștiințeze procuratura despre orice transfer pe care îl va efectua în străinătate în cazul sumelor ce depășesc: 10.000 dolari S.U.A. ori echivalentul în această valută.

Art. 8. - Comisia este împuternicită să audieze, pe teritoriul României, orice persoană care acceptă să facă, fără constrângere, declarații referitoare la activitatea pe care a desfășurat-o sau despre care deține informații, în legătură cu formarea și deturnarea fondurilor, înregistrarea acestora în străinătate sau în conturi și afaceri aparținând băncilor și firmelor străine care au acționat sau acționează în România.

În lipsa unei declarații benevole, comisia poate sesiza autoritățile competente, spre a aprecia și dispune asupra administrării probelor prin mijloacele de constrângere permise de lege.

Art. 9. - Comisia este împuternicită să ia legătura, în străinătate, cu reprezentanți ai guvernelor sau ai instituțiilor guvernamentale ori judiciare competente, în scopul obținerii asistenței (cooperării) internaționale, necesare potrivit art. 5 din prezenta hotărâre, respectând în acest scop convențiile și uzanțele internaționale, precum și legea locală. Cu respectarea acelorași norme, comisia este abilitată să poarte convorbiri cu orice persoană din străinătate care ar dori să ofere informații sau sprijin în identificarea și localizarea fondurilor.

Art. 10. - În scopurile arătate la art. 5 din prezenta hotărâre, comisia va putea angaja, pe bază de contract, avocați și case de experți în descoperirea de fraude financiar-bancare.

Contractele și procurile de reprezentare, în cazurile la care se referă alineatul precedent, vor fi semnate de președintele comisiei.

Art. 11. - Membrii comisiei, precum și avocații și experții pe care îi angajează, sunt obligați să asigure păstrarea secretului oricărei informații sau acțiuni despre care se face vorbire în prezenta hotărâre, afară de cazul în care este necesar să se pornească, în temeiul informațiilor deținute, o acțiune penală.

Art. 12. - Comisia va prezenta lunar rapoarte de activitate guvernului.

Art. 13. - În timpul deplasărilor în străinătate, pe care membrii Comisiei le efectuează în realizarea acțiunilor prevăzute în prezenta hotărâre, misiunile diplomatice și reprezentanțele comerciale române teritorial competente au obligația să le acorde întregul sprijin în îndeplinirea mandatului.

Art. 14. - Până la terminarea activităților necesare pentru atingerea scopului în care a fost constituită comisia, se recomandă ca membrii acesteia să nu fie chemați în calitate de experți sau martori în fața instanțelor judecătorești în legătură cu procesele privind vechiul regim și faptele clanului dictatorial.

Art. 15. - În raport cu obiectivele fiecărei investigații, comisia poate forma echipe de control, alcătuite din specialiști desemnați de către organele centrale pe care le reprezintă membrii comisiei. Echipele de control răspund pentru activitatea lor în fața comisiei. Prevederile art. 11 se aplică în mod corespunzător.

Art. 16. - Sumele necesare pentru finanțarea activităților comisiei și pentru plata avocaților și experților se alocă din bugetul de stat. Ministerul Finanțelor va asigura, în acest scop, fondurile necesare.

Art. 17. - Pentru buna desfășurare a activității sale, comisia va beneficia de un sediu distinct și de dotarea tehnică necesară. În acest scop:

  • Secretariatul general al guvernului va pune la dispoziția comisiei spațiul corespunzător, mobilierul și aparatura tehnică (telefax, telex, telefon internațional, xerox) și materialele de secretariat; de asemenea, va asigura efectuarea lucrărilor de secretariat și paza sediului;
  • Procuratura Generală va trece în folosința comisiei un autoturism din dotare și va delega, din schema proprie, un conducător auto, pentru conducerea autoturismului.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 14 august 1990 | Nr. 951.



Referințe

  1. Anexa se comunică unităților interesate.
  2. Anexa se comunică organelor centrale interesate.