Monitorul Oficial 106/1990

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 11 aprilie 2012 10:51, autor: CivvicBot (discuție | contribuții) (Migrat la civvic.ro)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0106 - Partea I - Sâmbătă, 15 septembrie year::1990

Hotărâri ale Guvernului

Hotărâre privind unele măsuri pentru realizarea Centrului de comerț internațional București

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Agenția Română pentru Promovarea Investițiilor și Asistenței Economice din Străinătate este autorizată să urmărească și să coordoneze activitatea pentru realizarea proiectului, executarea de lucrări și darea în folosință a Centrului de comerț internațional București.

Agenția Română pentru Promovarea Investițiilor și Asistentei Economice din Străinătate preia fondurile în lei și în valută alocate Camerei de Comerț și Industrie a României prin Hotărârea guvernului nr. 533/14 mai 1990, din care se deduc cheltuielile efectuate în acest scop, pe bază de documente justificative, până la data prezentei hotărâri.

Art. 2. - În vederea realizării proiectului și executării lucrării, precum și pentru exploatarea Centrului de comerț internațional București, se vor lua măsurile necesare pentru constituirea, în condițiile prevăzute de lege, a unei societăți comerciale cu participare străină.

Din partea romană, la constituirea societății comerciale vor participa ca asociați Camera de Comerț și Industrie, UCECOM, CENTROCOOP, Compania de mecanică fină, Compania autonomă „Carpați” și Banca Română de Comerț Exterior.

Art. 3. - Sub coordonarea Agenției Române pentru Promovarea Investițiilor și Asistenței Economice din Străinătate, unitățile menționate în art. 2 vor negocia cu firme și organizații din străinătate, pe bază de competitivitate, în vederea alegerii celor mai adecvați parteneri la societatea comercială.

Art. 4. - Rezultatul negocierilor și al demersurilor întreprinse va fi supus aprobării guvernului, în prealabil finalizării și semnării documentelor de constituire.

Art. 5. - Societatea comercială ce se va constitui potrivit art. 2 va acorda, pe bază de contract și în condiții de competitivitate, realizarea proiectului și executarea lucrărilor Centrului internațional de comerț București, antreprizelor românești de construcții.

Art. 6 - Agenția Română pentru Promovarea Investițiilor și Asistenței Economice din Străinătate va urmări prezentarea spre aprobare, în condițiile legii, a documentației tehnice și de execuție pentru realizarea Centrului de comerț internațional București.

Art. 7. - Pe data prezentei hotărâri se abrogă articolul 2 alineatul 1 și articolele 3-5 din Hotărârea guvernului nr. 533/14 mai 1990 privind organizarea Centrului internațional de comerț.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 1 septembrie 1990 | Nr. 991.


Hotărâre privind aprobarea înființării Băncii de credit cooperatist - societate pe acțiuni

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă înființarea Băncii de credit cooperatist - societate pe acțiuni.

Banca se constituie ca o societate pe acțiuni, având un capital inițial de 2.500 milioane lei subscris de acționari români și străini.

Banca va avea sediul central în municipiul București și va putea înființa sucursale, filiale, agenții, reprezentanțe și subsidiare în țară și străinătate.

Art. 2. - Banca va dobândi personalitate juridică pe baza autorizației de funcționare emisă de Banca Națională a României și a înregistrării la Ministerul Finanțelor.

Banca de credit cooperatist - societate pe acțiuni funcționează potrivit statutului propriu, aprobat de adunarea generală a acționarilor pe baza și în condițiile autorizației eliberate de Banca Națională a României, în care vor fi prevăzute operațiunile bancare, în lei și valută, pe care aceasta le poate efectua.

Art. 3. - Banca este autorizată să-și constituie fonduri de rezervă și fonduri specifice de risc în limitele stabilite prin autorizația de funcționare și este supusă prevederilor Decretului-lege nr. 96/1990 privind unele măsuri pentru atragerea investițiilor de capital străin în România, în cazul în care vor participa cu capital firme străine.

Art. 4. - Banca de credit cooperatist - S.A. va putea primi depuneri spre fructificare de la persoane fizice și juridice, acorda credite și constitui depozite la alte bănci sau primi credite și depozite de la acestea. De asemenea, va putea primi garanțiile în numerar ale lucrătorilor gestionari.

Art. 5. - Banca de credit cooperatist - S.A. va putea efectua operațiuni bancare în valută pe cont propriu sau al terților și va putea acorda și primi credite și depozite în valută la și de la alte bănci și clienți din țară și străinătate, în condițiile pieței.

Art. 6. - În funcție de evoluția pieței, de situația economică și financiară a clienților, precum și de alte riscuri ale operațiunilor, consiliul de administrație al băncii va putea stabili dobânzi diferențiate, al căror nivel să fie peste nivelul dobânzii de bază prevăzută la cap. II pct. 1 a) din Hotărârea guvernului nr. 294 din 5 aprilie 1990.

Pentru serviciile prestate clienților săi, banca va percepe comisioane al căror nivel va fi stabilit de consiliul de administrație.

Art. 7. - Structura organizatorică și de personal, sistemul de salarizare și alte forme de remunerare a muncii, precum și criteriile de studii și stagiu vor fi stabilite de consiliul de administrație al băncii.

Salariații băncii, proveniți din sectorul de stat, cooperatist sau particular vor fi transferați în interesul serviciului și vor beneficia de toate drepturile privind vechimea neîntreruptă în muncă și orice alte drepturi de personal, inclusiv de asigurările sociale de stat, potrivit legii.

Art. 8. - Banca de credit cooperatist - S.A., prin sucursalele sale, va sprijini și îndruma activitatea cooperativelor de credit și le va acorda cu prioritate împrumuturi. Controlul economico-financiar al activității cooperativelor de credit se va efectua prin comisiile lor de cenzori și prin aparatul de control financiar intern al sucursalelor județene ale Băncii de credit cooperatist - S.A.

Cooperativele de credit vor funcționa cu patrimonii și gestiuni proprii.

Art. 9. - Banca de credit cooperatist - S.A. va organiza o societate de asigurări, pe acțiuni, la care pot fi acționari organizațiile și întreprinderile cooperației de consum și de credit, Administrația Asigurărilor de Stat, alte persoane fizice și juridice române și străine.

Această societate va încheia asigurări pentru bunurile aduse în gaj de solicitanții de credite, precum și asigurări de orice fel, în condițiile legii, cu persoane fizice și juridice.

Operațiunile de depozit și decontările pentru societatea de asigurări vor fi efectuate de către Banca de credit cooperatist - S.A.

Art. 10. - Pe perioada de timp în care banca nu va realiza venituri în valută, CENTROCOOP va include în programele sale de cheltuieli valutare și necesitățile Băncii de credit cooperatist - S.A., contravaloarea în lei a valutei fiind suportată de bancă.

Art. 11. - Banca își va începe activitatea în cursul trimestrului IV.1990.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 3 septembrie 1990 | Nr. 992.


Hotărâre privind eliberarea domnului Decebal Urdea din funcția de guvernator al Băncii Naționale a României

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Domnul Decebal Urdea se eliberează din funcția de guvernator al Băncii Naționale a României.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 septembrie 1990 | Nr. 995.


Hotărâre privind numirea guvernatorului Băncii Naționale a României

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Domnul Isărescu Constantin-Mugurel se numește în funcția de guvernator al Băncii Naționale a României.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 septembrie 1990 | Nr. 996.


Hotărâre privind stabilirea alocațiilor zilnice de hrană pentru activitatea sportivă de performanță

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Cuantumul alocațiilor zilnice de hrană pentru activitatea sportivă de performanță se stabilește astfel:

a) competiții sportive interne: până la 120 lei;
b) cantonamente, semicantonamente și tabere: până la 120 lei;
c) competiții sportive internaționale: până la 150 lei.

Art. 2. - Alocația zilnică de hrană cuprinde valoarea alimentelor la prețurile stabilite în rețeaua de stat de vânzare cu amănuntul. Nivelul alocației zilnice care se poate angaja și deconta se majorează cu cota de regie percepută de unitățile de alimentație publică.

Art. 3. - În cadrul limitelor maxime cuprinse la art. 1, Ministerul Tineretului și Sportului va stabili alocații diferențiate pe discipline și categorii de acțiuni sportive.

Art. 4. - Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare pe data de 1 septembrie 1990.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 septembrie 1990 | Nr. 997.


Hotărâre privind stimularea încasărilor valutare din activitatea sportivă

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Tineretului și Sportului, Comitetul Olimpic Român, federațiile și unitățile sportive pot realiza încasări valutare din următoarele surse:

  • participarea sportivilor români la concursuri internaționale la care se acordă indemnizații, cote-părți din încasări, premii etc.;
  • prime de transfer;
  • sponsorizări;
  • organizarea de concursuri sau cantonamente de pregătire în România, pentru sportivii străini;
  • cote-părți din încasările pentru publicitatea produselor străine la întrecerile sportive;
  • prestații de servicii sportive pentru cetățenii străini;
  • asistența de specialitate acordată de tehnicienii români în străinătate;
  • cote de cedare din veniturile valutare întâmplătoare realizate de sportivi, tehnicieni etc.;
  • alte surse.

Art. 2. - Fondurile valutare realizate din acțiunile prevăzute la art. 1 vor fi repartizate începând cu data prezentei hotărâri astfel:

  • 50% pentru activitatea proprie a unităților;
  • 20% pentru fondul de dezvoltare și sprijin al activității sportive, constituit la Ministerul Tineretului și Sportului, Departamentul sportului;
  • 30% la bugetul de stat.

Art. 3. - Fondurile valutare ale unităților și Ministerului Tineretului și Sportului vor fi folosite pentru participarea la competiții, reuniuni, congrese internaționale, cotizații și taxe, importuri de materiale sportive, premieri, precum și alte nevoi proprii, cu respectarea legislației în vigoare.

Art. 4. - a) Condițiile și limitele în care se pot acorda premii în valută, pentru rezultate deosebite obținute la sporturile individuale și pe echipe, se stabilesc de Ministerul Tineretului și Sportului.

b) Premiile acordate potrivit prezentei hotărâri nu sunt impozabile.

Art. 5. - Banca Națională a României și Banca Română de Comerț Exterior, prin sucursalele lor, cu avizul Ministerului Tineretului și Sportului, vor autoriza deschiderea de conturi în valută Departamentului sportului, federațiilor și unităților sportive.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 septembrie 1990 | Nr. 998.


Hotărâre privind reglementarea donării de sânge în scopuri terapeutice

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Donarea de sânge în scopuri terapeutice, menită să contribuie la ocrotirea sănătății populației, este un gest umanitar pe care îl pot face cetățenii în vârstă de 18-62 ani.

Art. 2. - Recoltarea și conservarea de sânge se fac de către unitățile sanitare de profil, precum și de către alte unități sanitare stabilite de Ministerul Sănătății.

Recoltarea de sânge de la donatori militari și de la personalul civil din unitățile militare ale Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne, precum și de la membrii de familie ai acestora, se poate face atât prin unitățile din rețeaua sanitară a acestor ministere, cât și prin rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății.

Unitățile sanitare de profil din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne pot recolta sânge și de la donatorii proveniți din rândul populației civile.

Art. 3. - Ministerul Sănătății, are, în acțiunea de recoltare și conservate a sângelui uman, următoarele obligații principale:

a) organizează, îndrumă și controlează activitatea de recoltare și conservare a sângelui uman desfășurată prin unitățile sanitare;
b) stabilește necesarul anual de sânge uman pe baza propunerilor făcute de direcțiile sanitare teritoriale;
c) asigură, prin unitățile specializate și prin celelalte unități sanitare, controlul epidemiologic și clinic al donatorilor, controlul de laborator complet al sângelui uman recoltat, precum și efectuarea testului SIDA (HIV), în vederea asigurării calității acestuia;
d) îndrumă și controlează utilizarea sângelui uman și a derivatelor sale în scop terapeutic, urmărind aplicarea celor mai adecvate măsuri pentru evitarea reacțiilor posttransfuzionale și pentru evitarea transmiteri oricăror infecții;
e) organizează activitatea de stabilire a grupei sanguine a cetățenilor, în vederea înscrierii în buletinul de identitate și în livretul militar, în condițiile legii;
f) asigură rezerva de sânge uman necesar pentru situații deosebite;
g) sprijină implicarea medicilor și a celuilalt personal sanitar în acțiuni privind atragerea de noi donatori de sânge.

Art. 4. - Societatea de Cruce Roșie din România, precum și Asociația donatorilor onorifici de sânge din România sprijină unitățile sanitare în activitatea de recrutare a donatorilor și stimularea donării de sânge în mod onorific.

Ministerele, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, organizațiile cooperatiste, organizațiile obștești și persoanele juridice sau fizice vor sprijini acțiunile organizate în scopul donării de sânge.

Art. 5. - Donarea de sânge se face onorific sau cu plată.

Art. 6. - Donatorilor onorifici de sânge li se acordă:

a) două zile libere de la locul de muncă, din care una în ziua donării, persoanelor salariate la unitățile de stat, la alte persoane juridice sau fizice, precum și membrilor organizațiilor ori asociațiilor cooperatiste și obștești;
b) două zile scutire de frecvență consecutive, din care una în ziua donării de sânge, elevilor și studenților;
c) scutire de la programul unității în ziua donării și două zile permisie pentru fiecare donare, militarilor în termen, elevilor școlilor militare și studenților militari;
d) asistență medicală, medicamente, materiale sanitare și întreținere în mod gratuit pe timpul internării în unitățile sanitare pentru donatorii care au minimum 5 donări în ultimii 5 ani;
e) prioritate la obținerea biletelor de odihnă și tratament;
f) recompense în cuantum de 500 lei, la fiecare a cincea donare, cu condiția ca aceste donări să fie realizate în doi ani consecutivi.

Art. 7. - Donatorilor de sânge cu plată li se acordă:

a) o zi liberă de la locul de muncă în ziua donării de sânge;
b) 1 leu pentru un mililitru de sânge donat;
c) 2 lei pentru un mililitru de sânge cu Rh negativ, donatorilor de sânge medular, celor care acceptă imunizarea activă în vederea producției de antiseruri, donatorilor de plasmă care acceptă plasmafereza.

Sângele donat se înregistrează la valorile prevăzute la lit. b) și c) și se distribuie unităților sanitare pentru consum, fără plată.

Art. 8. - Salariul pentru zilele libere de la locul de muncă este echivalent cu salariul mediu zilnic, calculat potrivit dispozițiilor legale.

Pentru donatorii de sânge membri ai organizațiilor și asociațiilor cooperatiste, salariul pentru zilele libere este echivalent cu tariful zilei lucrate.

Plata zilelor libere, scutirea de frecvență și acordarea permisiilor, cât și celelalte drepturi, se vor face pe baza dovezii eliberate de unitatea de recoltare a sângelui.

Art. 9. - Unitățile sanitare care efectuează recoltările de sânge au obligația de a asigura alimentația necesară donatorului în ziua donării, la nivelul alocației legale, precum și medicația antianemică sau medicamente în cazul accidentelor survenite din cauza donării.

Art. 10. - Cheltuielile pentru realizarea unor acțiuni menite să contribuie la educarea cetățenilor în scopul donării de sânge și privitor la modul de recoltare a sângelui, de participare voluntară la această acțiune umanitară, se vor face din sumele prevăzute anual în bugetul Ministerului Sănătății pentru educație sanitară.

Art. 11. - Ministerul Resurselor și Industriei și Ministerul Finanțelor vor introduce în bugetul de stat influențele financiare ce decurg din aplicarea prezentei hotărâri.

Art. 12. - Orice dispoziții contrare prezentei hotărâri nu se aplică.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 septembrie 1990 | Nr. 999.


Hotărâre privind stabilirea unui sistem unitar de plăți pentru produsele și serviciile de gospodărire a apelor

În vederea conservării și protecției apelor împotriva epuizării și poluării, satisfacerii cerințelor de apă mereu crescânde pentru populație, industrie, hidroenergie, irigații, piscicultură, navigație și agrement, precum și pentru preîntâmpinarea unor efecte distructive ale apelor,
în scopul aplicării principiilor economiei de piață, creșterii rolului pârghiilor economice în sporirea eficienței în gospodărirea rațională și protecția calității apei și așezării pe principii economice a sistemului de prețuri și tarife în domeniul gospodăririi apelor,
Guvernul României hotărăște:
Capitolul I
Dispoziții generale privind gospodărirea rațională a apei

Art. 1. - Organele centrale și locale ale puterii executive, organizațiile de stat, cooperatiste, particulare sau mixte și celelalte organizații obștești vor lua măsuri pentru reducerea cerințelor și, respectiv, a consumului de apă, prin creșterea gradului de recirculare sau de folosire repetată a apei, precum și pentru evitarea pierderilor de apă prin întreținerea corespunzătoare a instalațiilor, instituind, în acest scop, controlul permanent al folosirii apei în procesele de producție.

Art. 2. - Ministerele, celelalte organe centrale, prefecturile județene și Primăria municipiului București vor asigura, în mod eșalonat, baza materială pentru executarea lucrărilor de refacere sau înlocuire al rețelelor și instalațiilor de apă vechi și deteriorate, în vederea reducerii pierderilor de apă.

Art. 3. - Prefecturile județene și Primăria municipiului București vor lua măsuri pentru reducerea treptată a volumului de apă potabilă livrată unităților economice în scop industrial care nu necesită apă de această calitate.

Art. 4. - Organele centrale și locale ale puterii executive, organizațiile de stat, cooperatiste, particulare sau mixte și celelalte organizații obștești vor stabili norme specifice de apă pe unitatea de produs, cu acordul Ministerului Mediului. Normele specifice de apă se vor aplica de către toți utilizatorii și vor avea în vedere recircularea maximă a apei în condiții de economicitate și în funcție de procesul de producție respectiv. Titularii de investiții și proiectanții vor include ca indicatori tehnico-economici în documentațiile noilor obiective de alimentare cu apă și canalizare normele specifice de apă pe unitate de produs.

Art. 5. - Organele centrale și locale ale puterii executive, organizațiile de stat, cooperatiste, particulare sau mixte și celelalte organizații obștești vor lua măsuri de dotare cu mijloace de măsurare a debitelor de apă captate, folosite și evacuate la toate unitățile din subordine.

Ministerul Resurselor și Industriei va asigura producerea întregii game de aparatură de măsurare a debitelor de apă, precum și activitatea de „service” a acestora.

Art. 6. - Organele centrale și locale ale puterii executive, organizațiile de stat, cooperatiste, particulare sau mixte și celelalte organizații obștești care evacuează ape uzate în cursurile de apă, vor promova și asigura execuția lucrărilor pentru instalații de epurare a apelor uzate la toate unitățile poluante fără stații de epurare precum și la cele cu capacitate depășită.

Art. 7. - Punerea în funcțiune a lucrărilor noi de alimentare cu apă sau de extindere a celor existente se va face numai după obținerea autorizației emise de Ministerul Mediului.

Art. 8. - Organele centrale și locale ale puterii executive, organizațiile de stat, cooperatiste, particulare sau mixte și celelalte organizații obștești vor urmări ca la concepția, proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de epurare din industrie, agricultură și pentru localități, pe lângă epurarea corespunzătoare a apelor uzate, să se asigure și recuperarea din aceste ape a substanțelor utile, precum și valorificarea energetică sau ca îngrășământ a nămolurilor și deșeurilor industriale.

Capitolul II
Regimul prețurilor, tarifelor și penalităților în domeniul gospodăririi apelor
Secțiunea 1
Prețuri și tarife

Art. 9. - În vederea stimulării utilizatorilor pentru reducerea cerinței de apă și îmbunătățirea calității apelor, în domeniul gospodăririi apelor se aplică, potrivit dispozițiilor prezentei hotărâri, prețuri și tarife pentru produsele și serviciile de gospodărire a apelor, precum și penalități pentru încălcarea prevederilor legale privind folosirea cantitativă și calitativă a apei.

Prețurile de livrare pentru produsele de gospodărire a apelor din surse sunt cele prevăzute în anexa nr. 1[1], iar tarifele pentru serviciile specifice unităților de gospodărire a apelor sunt cele din anexa nr. 2[1].

Prețurile și tarifele pentru produsele și serviciile de gospodărire a apelor se aplică unităților de stat, mixte, organizațiilor cooperatiste, obștești, altor unități și organizații, indiferent de natura proprietății acestora.

Tarifele pentru serviciile de asigurare a folosirii potențialului hidroenergetic al mării, navigabil al râurilor și lacurilor de acvacultură și de agrement al cursurilor de apă se vor stabili, pe măsura necesităților, de către Ministerul Mediului și ministerele interesate.

Contravaloarea apei prelevate sau livrate din surse, pentru irigații, se suportă de prelevatori și se încasează de către aceștia de la bugetul statului, potrivit legii.

Art. 10. - Pentru apa prelucrată de unitățile specializate sau de beneficiari la prețurile stabilite potrivit art. 9, se adaugă, după caz, tarife suplimentare determinate de captare, pompare, tratare, transport, distribuție sau alte asemenea servicii de gospodărire și utilizare a apei.

Serviciile de gospodărire și utilizare a apei, de natura celor de la alineatul precedent, sunt cele prevăzute în anexa nr. 3[1].

Tarifele pentru asemenea servicii se stabilesc, potrivit legii, de către unitățile prestatoare de servicii, cu avizul Ministerului Mediului.

Pentru captarea, tratarea, pomparea și distribuția apei potabile și industriale, precum și pentru canalizarea, epurarea și evacuarea apelor uzate care se realizează de către unitățile de gospodărie comunală, pentru unitățile economice și populație, prețurile și tarifele se stabilesc de către prefecturile județene și Primăria municipiului București.

Art. 11. - Pentru apa prelevată direct din sursele de apă de suprafață, naturale sau amenajate, indiferent de deținătorul amenajării, ca și din cele subterane, furnizori sunt numai unitățile de gospodărire a apelor, din subordinea Ministerului Mediului, care, potrivit legii, au dreptul de administrare directă asupra acestora și în consecință, sunt singurele în măsură a percepe prețuri pentru apă.

Pentru apa tratată livrată sau pentru serviciile de gospodărire a apelor, furnizori sau prestatori sunt cei care, după caz, au în administrare lucrările hidrotehnice sau care prestează serviciile de gospodărire a apelor.

Furnizarea produselor și prestarea serviciilor de gospodărire a apelor se fac pe bază de contracte economice. La încheierea contractelor de furnizare a apei se vor stabili prevederi privind condițiile cantitative și calitative de livrare a apei, în funcție de condițiile concrete ale sursei și locului de prelevare.

Art. 12. - Ministerul Mediului are competența de a stabili anual prețuri de decontare și de redistribuire a veniturilor între unitățile sale, după caz, în funcție de cantitățile de apă ce se livrează, de costuri și de rentabilitate, asigurând încadrarea strictă a acestora în prețurile și tarifele stabilite în prezenta hotărâre.

Art. 13. - Prețurile și tarifele pentru produsele și serviciile de gospodărire a apelor, altele decât cele din anexele nr. 1 și 2 din prezenta hotărâre, sa stabilesc de către Ministerul Mediului, cu avizul Ministerului Finanțelor - Departamentul pentru prețuri.

Art. 14. - Pentru finanțarea unor lucrări de îmbunătățire a calității apelor, de regularizare a debitelor de apă, de apărare împotriva efectelor distructive ale apelor, precum și pentru acoperirea diferenței de cheltuieli efectuate de unitățile de gospodărire a apelor în perioade de excedent de umiditate sau de secetă când încasările sunt reduse, se constituie „Fondul apelor”. Acest fond se constituie dintr-o cotă de 5% din încasările din prețuri și tarife ale unităților de gospodărire a apelor, precum și din penalitățile prevăzute în prezenta hotărâre.

Repartizarea pe capitole de cheltuieli a Fondului apelor se face de către Ministerul Mediului

Secțiunea 2
Penalități în domeniul gospodăririi apelor

Art. 15. - Încălcarea dispozițiilor legale privind normele de prelevare a apelor din surse și evacuarea apelor impurificate de către organizațiile de stat, cooperatiste, particulare sau mixte și celelalte organizații obștești se penalizează potrivit anexei nr. 4[1].

Penalitățile se aplică de către unitățile de gospodărire a apelor.

Acei beneficiari care dovedesc acțiuni benefice pentru protecția calității apelor vor fi stimulați prin sume alocate din Fondul apelor proporțional cu reducerea substanțelor poluante sub indicatorii aprobați. Sumele vor fi folosite pentru acțiuni de păstrare și îmbunătățire a calității apei evacuate.

Unitățile de gospodărie comunală vor putea folosi pentru dezvoltări proprii, de natura celor specificate în paragraful 8 al art. 15, până la 25% din penalitățile încasate de către acestea.

Penalitățile în domeniul gospodăririi apelor se suportă, potrivit legii, de unitățile în cauză, din rezultatele financiare.

Art. 16. - Constatarea abaterilor prevăzute la art. 15 se face prin procesul-verbal încheiat de personalul împuternicit în acest scop de către conducerea unităților de gospodărire a apelor. Stabilirea penalităților, potrivit prevederilor cuprinse în anexa nr. 1, se face de către conducătorul unității de gospodărire a apelor printr-o încheiere. Încheierea, însoțită de procesul-verbal de constatare, se comunică unității penalizate în termen de 10 zile.

Pentru rețelele de alimentare cu apă și de canalizare, administrate de unitățile de gospodărie comunală, se autorizează personalul împuternicit al acestor unități să încheie procese-verbale de constatare. Stabilirea penalităților în această situație se face de către conducătorul unității de gospodărie comunală și se varsă în Fondul apelor.

Împotriva procesului-verbal de constatare și a încheierii de stabilire a penalităților se poate face plângere de unitatea în cauză, în termen de 15 zile de la comunicarea acestora, la judecătorie.

Hotărârea prin care se rezolvă plângerea de către aceste organe este definitivă.

Încheierea de stabilire a penalităților, rămase definitive, constituie titlu executoriu.

Unitățile bancare vor efectua decontarea dispozițiilor de încasare, privind penalitățile aplicate, fără acceptul unităților penalizate.

Aplicarea cuantumului penalităților se face după cum urmează:

  • 25% în 1991
  • 50% în 1992
  • 75% în 1993

din valoarea calculată conform anexei nr. 4.

Capitolul III
Dispoziții finale

Art. 17. - În termen de 3 luni de la aprobarea prezentei hotărâri, Ministerul Mediului va propune guvernului măsuri de organizare a unităților de gospodărire a apelor pe principii economice.

Art. 18. - Se autorizează Ministerul Mediului:

a) să stabilească regulamente și instrucțiuni specifice în aplicarea prezentei hotărâri;
b) să asigure finanțarea obiectivelor de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domeniul gospodăririi apelor, din veniturile realizate de către unitățile sale.

Art. 19. - Ministerul Finanțelor este autorizat ca în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pe baza propunerilor Ministerului Mediului, ale ministerelor și celorlalte organe centrale și locale de stat, să introducă modificări în indicatorii financiari ca urmare a aplicării prevederilor prezentei hotărâri, cu menținerea echilibrului financiar.

Art. 20. - Nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea civilă, disciplinară, materială sau contravențională, după caz, a persoanelor vinovate.

Art. 21. - Anexele nr. 1, 2, 3 și 4[1] fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 22. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 1 ianuarie 1991. Pe aceeași dată se abrogă orice alte dispoziții contrare.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 septembrie 1990 | Nr. 1001.


Hotărâre privind organizarea și funcționarea Institutului național de gerontologie și geriatrie din București

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri se atribuie denumirea „Ana Aslan” Institutului național de gerontologie și geriatrie, unitate sanitară bugetară cu personalitate juridică, din subordinea Ministerului Sănătății, având sediul în municipiul București.

Art. 2. - Institutul național de gerontologie și geriatrie „Ana Aslan” este unitate sanitară de gradul I, având ca obiect de activitate cercetarea științifică, învățământul postuniversitar, asistența medicală de specialitate și îndrumarea metodologică în domeniul gerontologiei și geriatriei.

Art. 3. - Institutul național de gerontologie și geriatrie „Ana Aslan” este titular de cont valutar, deschis la Banca Română de Comerț Exterior, pentru efectuarea operațiunilor de încasări și plăți valutare.

Disponibilitățile din acest cont se reportează în anul următor.

Art. 4. - Institutul național de gerontologie și geriatrie „Ana Aslan” este autorizat să încaseze valută pentru prestațiile acordate străinilor, astfel:

  • pentru pacienții internați în baza proprie, cooperare medicală cu firme străine în țară sau străinătate și alte prestații legate de obiectul său de activitate, încasarea se face de unitate.
    Din valuta obținută, Institutul național de gerontologie și geriatrie „Ana Aslan" poate utiliza 50% pentru nevoile proprii. Diferența de 50% din valuta încasată se va deconta institutului în lei de către Banca Română de Comerț Exterior, la cursul de schimb în vigoare, sumă cu care se va diminua în mod corespunzător alocația bugetară;
  • pentru pacienții străini, care vor sosi în țară pe bază de contracte externe încheiate de întreprinderi de specialitate ale Ministerului Comerțului și Turismului și care vor fi tratați atât în baza proprie a Institutului național de gerontologie și geriatrie „Ana Aslan”, cât și în bazele de tratament situate în hotelurile de cură ale Ministerului Comerțului și Turismului, contravaloarea în valută a tratamentului va fi încasată de întreprinderile contractante la extern, din care se va ceda 50% Institutului național de gerontologie și geriatrie „Ana Aslan”.

De asemenea, unitățile de turism vor ceda Institutului național de gerontologie și geriatrie „Ana Aslan” 50% și din valuta încasată pentru serviciile de cazare, masă etc. acordate pacienților internați în baza proprie a Institutului național de gerontologie și geriatrie „Ana Aslan”.

Decontarea sumelor în valută prevăzute de institut de la unitățile Ministerului Comerțului și Turismului se va efectua potrivit prevederilor alin. 2 din prezentul articol.

Art. 5. - Sumele realizate în valută din activitățile prestate pentru pacienții străini, cât și cele transformate în lei, conform prevederilor art. 4, rămân la dispoziția Institutului național de gerontologie și geriatrie „Ana Aslan” și se vor folosi cu prioritate pentru dezvoltarea și modernizarea bazei materiale, funcționarea la nivel optim a serviciilor medicale, cazării și mijloacelor de transport.

Din aceste sume se pot efectua și cheltuieli pentru perfecționarea personalului în străinătate prin burse, deplasări, stagii, documentare științifică, propagandă științifică geriatrică în țară și în străinătate, cotizații la organisme internaționale, recompense pentru personal, conform reglementărilor în vigoare.

Art. 6. - Institutul național de gerontologie și geriatrie „Ana Aslan” va avea în structura sa un compartiment de comerț exterior aprobat de Ministerul Sănătății, care va fi autorizat să încheie convenții cu firme sau societăți străine, românești sau mixte pentru aducerea de pacienți străini și importul necesar asigurării bunei funcționări a unității.

Art. 7. - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1340/1974 se abrogă.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 septembrie 1990 | Nr. 1002.


Hotărâre privind obiectivul de investiții „Linie de cale ferată de legătură între linia Pitești - Curtea de Argeș și linia Piatra Olt - Podul Olt"

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă majorarea devizului general al obiectivului de investiții „Linie de cale ferată de legătură între linia Pitești - Curtea de Argeș și linia Piatra Olt - Podul Olt", cu 292.200 mii lei la total investiție, din care 281.680 mii lei construcții-montaj, astfel încât valoarea totală a obiectivului de mai sus devine 1.979.354 mii lei, din care 1.928.039 mii lei construcții-montaj.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 septembrie 1990 | Nr. 1003.


Hotărâre privind autorizarea exploatării masei lemnoase pe trimestrul IV.1990

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă autorizarea exploatării în trimestrul IV.1990 a unui volum de 4.000 mii m.c. masă lemnoasă necesară realizării programelor de producție industrială pentru consumul intern și export și, respectiv, de 15.000 mii m.c. pentru întregul an 1990. La aceasta se adaugă 2.000 mii m.c. resurse ce se valorifică pe tot anul cu firul la populație.

Art. 2. - Se aprobă autorizarea la exploatarea în trimestrul IV.1990 a unui volum de masă lemnoasă de 735 mii m.c. necesar pentru crearea în avans de stocuri de siguranță pentru perioada de iarnă, în vederea asigurării continuității producției în situații de calamități naturale, din producția anului 1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 septembrie 1990 | Nr. 1004.


Hotărâre privind structura organizatorică și stabilirea numărului de personal al Casei de Economii și Consemnațiuni

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Consiliul de administrație al Casei de Economii și Consemnațiuni stabilește, pe baza principiilor eficienței economice și a autonomiei gestionare proprii, numărul de salariați pentru unitățile teritoriale în raport de volumul și complexitatea activității, cu avizul Ministerului Finanțelor.

Art. 2. - Se aprobă structura organizatorică a aparatului propriu al Casei de Economii și Consemnațiuni în limita a 166 posturi, potrivit anexei[2].

Art. 3. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economico-financiari, la propunerea Casei de Economii și Consemnațiuni.

Art. 4. - Pe data prezentei se abrogă Hotărârea guvernului nr. 192/1990.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 septembrie 1990 | Nr. 1006.


Hotărâre privind stabilirea prețurilor de livrare la cereale, leguminoase boabe și semințe oleaginoase începând cu recolta anului 1990

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Începând cu recolta anului 1990 se stabilesc prețurile de livrare la cereale, leguminoase boabe și semințe oleaginoase potrivit anexei[2] la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Stocurile din recoltele anterioare existente în unitățile de contractări-achiziții se vor reevalua la noile prețuri de bază, iar diferențele se vor vira la bugetul statului după cum urmează:

  • la 1 iulie 1990, pentru grâu-secară, orz-orzoaică, triticale, ovăz, fasole, mazăre, linte, bob, năut, in pentru ulei, rapiță;
  • la 1 septembrie 1990, pentru porumb, floarea-soarelui, orez nedecorticat, soia, ricin decapsulat, semințe de dovleac, semințe de cânepă.

Art. 3. - Diferențele dintre prețurile de livrare stabilite prin prezenta hotărâre și prețurile de livrare vechi, practicate de unitățile de contractare și achiziții, vor fi recuperate în anul 1990 de către unitățile industriei alimentare de la bugetul de stat.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 septembrie 1990 | Nr. 1008.


Hotărâre privind înființarea unei stațiuni pentru mecanizarea agriculturii

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri se înființează, în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației - Direcția generală economică pentru mecanizarea agriculturii, Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii Văleni, cu sediul în comuna Văleni, județul Olt, având ca obiect de activitate executarea mecanizată a lucrărilor agricole, prestări de servicii pentru producătorii agricoli particulari, pentru unitățile agricole cooperatiste, alte unități, precum și întreținerea și repararea utilajelor agricole.

Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii Văleni se înființează prin divizarea parțială a unităților de profil existente în județul Olt.

Art. 2. - Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii Văleni are personalitate juridică, autonomie economică și se organizează potrivit normelor unitare de structură aprobate pentru unitățile economice de același profil.

Art. 3. - Înființarea Stațiunii pentru mecanizarea agriculturii Văleni se face în cadrul indicatorilor de plan aprobați pentru Direcția generală economică pentru mecanizarea agriculturii pe anul 1990.

Art. 4. - Personalul care trece la unitatea economică nou înființată se consideră transferat în interesul serviciului.

Art. 5. - Activul și pasivul stabilite pe baza bilanțului întocmit la 30 iunie 1990 împreună cu indicatorii de plan economico-financiari și contractele aferente încheiate de unitățile din care se desprind se preiau pe bază de protocol.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 septembrie 1990 | Nr. 1009.


Hotărâre privind unele numiri și eliberări din funcții la Banca Națională a României

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se numesc în funcția de vicepreședinte al Băncii Naționale a României:

  • Emil Ghizari;
  • Corneliu Croitoru;
  • Valeriu Vierița.

Art. 2. - Se eliberează din funcția de prim-vicepreședinte al Băncii Naționale a României, Gheorghe Stroe și din funcția de vicepreședinte Valeriu Moșoeanu și Nicolae Pretorian.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 septembrie 1990 | Nr. 1012.


Hotărâre cu privire la valorificarea, conservarea, evidența și păstrarea timbrelor și efectelor poștale cu timbru imprimat și la organizarea Comisiei filatelice

În aplicarea prevederilor art. 7 din Decretul nr. 106/1990 privind regimul timbrelor în România,
Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Tipărirea timbrelor și efectelor poștale cu timbru imprimat se asigură de întreprinderea poligrafică Fabrica de timbre, din cadrul Centralei industriei poligrafice din subordinea Ministerului Culturii.

Programul anual de emisiuni cuprinde cantitățile și valorile timbrelor și efectelor poștale cu timbru imprimat, precum și structura și tematica acestora.

Emisiunile suplimentare de timbre poștale, determinate de evenimente deosebite sau cereri la export, se aprobă de Ministerul Comunicațiilor la propunerea ministerelor și instituțiilor centrale și întreprinderii „Rompresfilatelia”.

Art. 2. - Timbrele și efectele poștale cu timbru imprimat se tipăresc pe baza machetelor grafice realizate de Ministerul Comunicațiilor, prin Oficiul special pentru editarea timbrelor și controlul mandatelor și avizate de Comisia filatelică.

Comisia filatelică se constituie în cadrul Ministerului Comunicațiilor și este formată din reprezentanți ai Ministerului Comunicațiilor, Ministerului Culturii, Ministerului Finanțelor, Ministerului Comerțului și Turismului, Uniunii artiștilor plastici, Federației filateliștilor din România și întreprinderii poligrafice Fabrica de timbre.

Atribuțiile și modul de funcționare ale Comisiei filatelice sunt prevăzute în anexa nr. 1[1] la prezenta hotărâre.

Art. 3. - Ministerul Comunicațiilor poate organiza concursuri cu plata de premii în bani, pentru realizarea machetelor de timbre și efecte poștale, în scopul îmbunătățirii concepției și execuției artistice și grafice ale acestora.

Condițiile de organizare a concursurilor și de plată a premiilor în bani se vor stabili de Ministerul Comunicațiilor, cu avizul Comisiei filatelice.

Art. 4. - Executarea machetelor pentru timbre și efecte poștale cu timbru imprimat se asigură pe bază de contracte încheiate direct de Oficiul special pentru editarea timbrelor și controlul mandatelor cu artiștii plastici specializați sau instituții specializate.

Art. 5. - Timbre și efecte poștale cu timbru imprimat se livrează de întreprinderea poligrafică Fabrica de timbre Oficiului special pentru editarea timbrelor și controlul mandatelor, la prețuri stabilite potrivit legii.

Distrugerea maculaturii de timbre rezultate în urma recepției și a controlului de calitate, se va face prin topire la o unitate specializată (fabrică de hârtie), în prezența unei comisii formată din reprezentanți ai întreprinderii poligrafice Fabrica de timbre și ai Oficiului special pentru editarea timbrelor și controlul mandatelor.

Ministerul Comunicațiilor, conform practicii internaționale, va stabili numărul de timbre poștale din fiecare emisiune, care se vor păstra în Conservatorul de timbre din cadrul Oficiului special pentru editarea timbrelor și controlul mandatelor din subordinea Ministerului Comunicațiilor, care asigură și schimburile de timbre cu administrațiile poștale din alte țări, potrivit convențiilor și acordurilor bilaterale încheiate.

Art. 6. - Valorificarea timbrelor și a efectelor poștale cu timbru imprimat se face prin unitățile de poștă și telecomunicații și întreprinderea specializată „Rompresfilatelia", din subordinea Ministerului Comunicațiilor.

Unitățile din subordinea Ministerului Comunicațiilor pot da spre valorificare timbre și efecte poștale altor unități comerciale decât cele din rețeaua P.T.T.R., acordând comisionul legal.

Oficiul special pentru editarea timbrelor și controlul mandatelor livrează pentru comerț filatelic întreprinderii „Rompresfilatelia" timbrele neobliterate la valoarea nominală, iar cele obliterate la prețul de livrare la care au fost primite de la întreprinderea poligrafică Fabrica de timbre, plus o cotă de adaos de 41%, cu acordarea cotei legale de rabat comercial de 28%.

Pentru valorificarea timbrelor și efectelor poștale se acordă unităților prin care se face vânzarea comisioane potrivit anexei nr. 2[1] la prezenta hotărâre.

Exportul de timbre și efecte poștale se realizează prin compartimentele specializate pentru activitatea de comerț exterior din întreprinderea „Rompresfilatelia".

Numărul de personal și organizarea compartimentelor de comerț exterior ale întreprinderii „Rompresfilatelia" se stabilesc cu aprobarea Ministerului Comunicațiilor.

Operațiunile de comerț exterior ale întreprinderii „Rompresfilatelia" se autoriză, încheie și derulează conform legislației în vigoare.

Art. 7. - Încasările din vânzarea timbrelor și efectelor poștale constituie venituri din activitatea de poștă și telecomunicații și se evidențiază în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Comunicațiilor.

Diferența între prețul filatelic și valoarea nominală a timbrelor poștale, ce se valorifică prin întreprinderea „Rompresfilatelia", precum și încasările prin intermediul unităților de poștă și telecomunicații din vânzarea timbrelor fiscale, se varsă la bugetul de stat după reținerea rabatului cuvenit.

Art. 8. - Ministerul Comunicațiilor poate organiza în țară, prin întreprinderea „Rompresfilatelia", activitatea de primire de timbre românești și străine în consignație, în vederea satisfacerii cererilor pieței externe și interne.

Art. 9. - Persoanele fizice și juridice pot să recupereze și să predea întreprinderii „Rompresfilatelia" timbrele de pe trimiterile poștale primite din țară și străinătate.

Condițiile de predare și prețul de colectare se vor stabili prin ordin al Ministerului Comunicațiilor.

Art. 10. - Conservatorul de timbre din cadrul Oficiului special pentru editarea timbrelor și controlul mandatelor are ca obiect de activitate conservarea, evidența și păstrarea timbrelor și efectelor poștale cu timbru imprimat, precum și a altor bunuri filatelice (colecții donate, mărfuri provenite din confiscări etc.), cu excepția timbrelor și efectelor poștale cu timbru imprimat, destinate comercializării, potrivit legii.

Art. 11. - Participarea cu exponate de timbre și efecte poștale, precum și alte bunuri filatelice la expozițiile organizate în străinătate, și organizarea expozițiilor filatelice în țară se fac de către deținătorii acestor bunuri filatelice pe baza prevederilor Codului vamal, a legislației privind patrimoniul cultural, național, a convențiilor și acordurilor internaționale, bilaterale și a altor dispoziții legale în vigoare.

Art. 12. - Prețurile se stabilesc și se modifică de către Ministerul Comunicațiilor pe baza criteriilor specifice activității filatelice referitoare la tiraje, tematici și altele, precum și a cotațiilor din cataloagele filatelice internaționale, cu avizul Ministerului Finanțelor - Departamentul pentru prețuri.

Art. 13. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Comunicațiilor, Ministerul Culturii și Ministerul Finanțelor vor actualiza normele tehnice cu privire la evaluarea timbrelor și a altor bunuri filatelice, în raport de noile condiții.

Art. 14. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă : Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 308 din 23 februarie 1956 privind vânzarea timbrelor și efectelor poștale și de telecomunicații, precum și stabilirea rabatului comercial acordat unităților de desfacere din afara sistemului Ministerului Comunicațiilor; Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 446 din 23 martie 1956 privind instituirea Comisiei filatelice și colectarea timbrelor poștale uzate; Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 101 din 20 ianuarie 1958 privind reglementarea valorificării, în scop filatelic a timbrelor poștale; orice alte dispoziții contrare prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 10 septembrie 1990 | Nr. 1014.


Hotărâre pentru aprobarea Acordului comercial și a Acordului de cooperare economică, științifică și tehnică dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea și Acordul de cooperare economică, științifică și tehnică dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea, semnate la București la 7 august 1990.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 10 septembrie 1990 | Nr. 1015.


Acord comercial între Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea

Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea (denumite în continuare părți contractante),
dorind să dezvolte și să lărgească relațiile comerciale între cele două țări, pe baza egalității și avantajului reciproc,
ținând seama de relațiile prietenești existente între cele două țări,
având în vedere obiectivele Acordului general pentru tarife și comerț, la care ambele țări sunt părți contractante,
au convenit următoarele:

Articolul 1

1. Părțile contractante își vor acorda una alteia tratamentul națiunii celei mai favorizate în toate problemele privind comerțul între cele două țări.

2. Prevederile paragrafului precedent al acestui articol nu se vor aplica totuși la:

a) avantajele pe care oricare parte contractantă le-a acordat sau le poate acorda țărilor sale învecinate, pentru facilitarea traficului de frontieră, și
b) avantajele care rezultă dintr-o uniune vamală sau zonă de comerț liber la care oricare din părțile contractante este sau poate fi ulterior parte.

Articolul 2

Părțile contractante, în conformitate cu legile și reglementările în vigoare din fiecare țară referitoare la importuri și exporturi, vor lua toate măsurile administrative, financiare și altele necesare pentru facilitarea importului și exportului de mărfuri între cele două țări.

Articolul 3

Importurile și exporturile de mărfuri între cele două țări vor fi efectuate pe baza contractelor care vor fi încheiate între persoane fizice și juridice din cele două țari, în conformitate cu prevederile acestui acord și cu legile și reglementările în vigoare în fiecare din țările respective.

Articolul 4

Toate plățile pentru bunuri și servicii între cele două țări vor fi efectuate în valută liber convertibilă, în conformitate cu legile și reglementările privind controlul devizelor, în vigoare în fiecare țară.

Persoanele fizice și juridice din cele două țări pot conveni și alte modalități de plată, cu respectarea legilor și reglementărilor lor respective.

Articolul 5

În scopul extinderii comerțului între cele două țări, părțile contractante vor încuraja și sprijini participarea la târgurile comerciale internaționale și organizarea de expoziții de către una din părțile contractante, pe teritoriul celeilalte.

Articolul 6

Părțile contractante, în conformitate cu legile și reglementările interne în vigoare în fiecare țară, vor excepta următoarele bunuri de la plata de taxe vamale, impozite și alte taxe, la importul și exportul lor:

a) mostre și materiale de reclamă fără valoare comercială;
b) unelte, scule și articole aduse pentru a fi asamblate, sau în scop de reparații, cu condiția ca astfel de unelte, scule și articole să fie reexportate;
c) mărfuri pentru târguri și expoziții permanente și temporare, cu condiția ca astfel de mărfuri să fie reexportate;
d) unelte specializate și echipamente, în mod normal neexecutate local, importate pentru construirea de fabrici și alte obiective industriale, dacă acestea sunt importate de către partea angajată în asemenea construcții, cu condiția ca astfel de unelte și echipamente să fie reexportate;
e) containere și ambalaje specializate, de tipul celor folosite în comerțul internațional, care urmează să fie returnate obligatoriu partenerului.

Articolul 7

Fiecare parte contractantă va acorda, în conformitate eu legile și reglementările sale respective, toate facilitățile de trecere, în tranzit pe teritoriul său, a mărfurilor care sunt:

a) originare de pe teritoriul oricăreia din părțile contractante și destinate altor țări;
b) originare din alte țări și destinate pentru cealaltă parte contractantă.

Articolul 8

Părțile contractante convin ca reprezentanții autorităților lor competente să se întâlnească, ori de câte ori va fi necesar, pentru a discuta derularea acestui acord și a face propuneri și recomandări pentru îndeplinirea acestuia, în cadrul Comisiei mixte pentru comerț și cooperare economică, științifică și tehnică, creată în baza Acordului de cooperare economică, științifică și tehnică semnat la București.

Articolul 9

Prevederile acestui acord nu vor limita dreptul fiecărei părți contractante de a aplica interdicțiile sau restricțiile de orice fel care au ca scop:

a) protejarea intereselor sale esențiale de securitate națională, sau
b) protejarea sănătății publice sau prevenirea bolilor și pestei la animale și plante, sau
c) protejarea patrimoniului național cu valoare istorică, artistică și arheologică.

Articolul 10

1. Părțile contractante vor încuraja soluționarea promptă și echitabilă a diferendelor comerciale între participanții la tranzacțiile economice reciproce din cele două țări, potrivit acestui acord.

2. Părțile contractante încurajează participanții la tranzacțiile economice reciproce să prevadă în contractele lor utilizarea arbitrajului pentru soluționarea diferendelor comerciale, în conformitate cu regulile de arbitraj, recunoscute pe plan internațional sau conform modalităților convenite de către participanții la tranzacția respectivă.

3. Arbitrajul poate avea loc în oricare țară care este parte la Convenția Națiunilor Unite pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, ale cărei prevederi vor fi respectate de ambele părți.

Articolul 11

1. Acest acord va intra în vigoare la data la care părțile contractante își notifică reciproc că toate cerințele legale pentru intrarea sa în vigoare au fost îndeplinite.

2. Acest acord va rămâne în vigoare pentru o perioadă de cinci ani și va continua să fie valabil dacă nici una din părțile contractante nu notifică, în scris, celeilalte părți contractante, cu șase luni înainte, intenția sa de încetare a valabilității acordului.

Articolul 12

Prevederile acestui acord vor continua să fie aplicate și după expirarea sa la toate tranzacțiile comerciale încheiate în perioada valabilității sale, dar neexecutate integral la data expirării sale.

Drept pentru care, subsemnații, corespunzător autorizați pentru aceasta de guvernele lor, au semnat acest acord.

Încheiat la București la data de 7 august 1990, în două exemplare originale în limbile română, coreeană și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe de interpretare între textele acestui acord, cel în limba engleză va fi text de referință.


Pentru Guvernul României, Adrian Năstase, ministrul afacerilor externe

Pentru Guvernul Republicii Coreea, Choi Ho-Joong, ministrul afacerilor externe


Acord de cooperare economică, științifică și tehnică între Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea

Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea (denumite în continuare părți contractante),
ținând seama de relațiile prietenești existente între cele două țări,
dorind să întărească și să promoveze cooperarea economică, științifică și tehnică pe baza egalității și avantajului reciproc, și
recunoscând avantajul ce rezultă dintr-o astfel de cooperare,
au convenit următoarele:

Articolul 1

Părțile contractante vor lua toate măsurile corespunzătoare în cadrul legilor și reglementărilor lor respective pentru a încuraja și promova cooperarea economică, științifică și tehnică între cele două țări.

Articolul 2

Părțile contractante, în baza acestui acord, vor promova încheierea de aranjamente, pentru îndeplinirea acestuia, care să conțină detaliile și procedurile activităților de cooperare specifice, între persoanele fizice și juridice din cele două țări.

Articolul 3

Domeniile, formele și condițiile de cooperare între cele două țări vor fi negociate și convenite de către instituții, organizații, întreprinderi și alte părți interesate.

Articolul 4

Fiecare din părțile contractante va depune eforturile necesare pentru întărirea cooperării industriale și va admite pe teritoriul său investiții ale persoanelor fizice și juridice ale celeilalte părți contractante și va promova astfel de investiții în domenii cât mai largi posibile.

Articolul 5

Părțile contractante vor depune eforturile necesare pentru dezvoltarea cooperării științifice și tehnice între altele, prin:

a) schimb de rezultate ale cercetărilor, de publicații și informații de natură științifică și tehnică;
b) schimb de oameni de știință, cercetători, personal tehnic și alte categorii de experți;
c) organizarea și invitarea la seminarii, simpozioane, alte întâlniri și pregătirea de personal în domeniile științific și tehnic;
d) realizarea de proiecte comune de cercetare privind teme de interes reciproc;
e) orice alte forme convenite reciproc.

Articolul 6

1. În scopul coordonării activităților pentru îndeplinirea acestui acord și pentru a asigura condițiile optime pentru aplicarea lui, părțile contractante au convenit să constituie o Comisie mixtă pentru comerț și cooperare economică, științifică și tehnică (denumită în continuare comisia mixtă) formată din reprezentanți ai celor două părți contractante.

2. Atribuțiile comisiei mixte vor consta, în principal, în:

a) analizarea îndeplinirii acestui acord și a altor acorduri și înțelegeri încheiate între cele două țări;
b) examinarea posibilităților de creștere și diversificare a comerțului și cooperării economice, științifice și tehnice între cele două țări și stabilirea, ori de câte ori este necesar, de programe concrete de lucru în acest scop;
c) examinarea și prezentarea de propuneri cu scopul de a sugera părților contractante măsuri pentru dezvoltarea comerțului și a cooperării economice, științifice și tehnice.

3. Comisia mixtă se va întruni alternativ, la București și Seul, la date ce se vor conveni pe canale diplomatice.

Articolul 7

1. Acest acord va intra în vigoare la data la care părțile contractante își notifică reciproc că toate cerințele legale pentru intrarea sa în vigoare au fost îndeplinite.

2. Acest acord va rămâne în vigoare pentru o perioadă de cinci ani și va continua să fie valabil dacă nici una din părțile contractante nu notifică în scris, cu șase luni înainte, intenția sa de încetare a valabilității acestui acord.

Articolul 8

Acest acord poate fi revizuit prin consens reciproc. Orice modificare sau încetare a valabilității acestui acord vor fi efectuate fără a prejudicia orice drept sau obligație rezultate sau contractate în baza acestui acord înainte de data efectivă a unei astfel de modificări sau încetări a valabilității.

Drept pentru care subsemnații, corespunzător autorizați pentru aceasta de guvernele lor, au semnat acest acord.

Încheiat la București la data de 7 august 1990, în două exemplare originale în limbile română, coreeană și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe de interpretare, textul de referință va fi cel în limba engleză.


Pentru Guvernul României, Adrian Năstase, ministrul afacerilor externe

Pentru Guvernul Republicii Coreea Choi Ho-Joong, ministrul afacerilor externe


Hotărâre privind înființarea, în cadrul Școlii militare de muzică, a ciclului liceal

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Începând cu anul școlar 1990/1991, ciclul profesional din Școala militară de muzică din subordinea Ministerului Apărării Naționale se transformă în ciclu liceal cu durata completă (clasele IX-XII), pentru care școala este autorizată să elibereze acte de studii liceale în profilul muzică.

Art. 2. - Orice prevederi contrare prezentei hotărâri nu se aplică.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 10 septembrie 1990 | Nr. 1016.


Hotărâre privind numirea unui secretar de stat la Ministerul Finanțelor

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Aurel Berca se numește secretar de stat la Ministerul Finanțelor și șef al Departamentului bugetului statului.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 13 septembrie 1990 | Nr. 1026.



Referințe

  1. 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 Anexele se comunică unităților interesate.
  2. 2,0 2,1 Anexa se comunică unităților interesate.