Monitorul Oficial 125/1991

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 31 mai 2012 09:14, autor: CivvicBot (discuție | contribuții) (Migrat la civvic.ro)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::0125 - Partea I - Joi, 6 iunie year::1991

Decrete

Decret pentru retragerea rezervei formulate de România la Protocolul relativ la prohibirea întrebuințării în război a gazelor asfixiante, toxice sau altele similare și a mijloacelor bacteriologice

În temeiul art. 82 alin. 1 lit. h) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,
Președintele României decretează:

Art. 1. - Se aprobă retragerea rezervei formulate de România în anul 1929 la Protocolul relativ la prohibirea întrebuințării în război a gazelor asfixiante, toxice sau altele similare și a mijloacelor bacteriologice, încheiat la Geneva în anul 1925.

Art. 2. - Retragerea rezervei formulate de România la Protocolul relativ la prohibirea întrebuințării în război a gazelor asfixiante, toxice sau altele similare și a mijloacelor bacteriologice se supune ratificării Parlamentului.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 1991 | Nr. 12.


Decret pentru aprobarea Acordului privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului

În temeiul art. 82 alin. 1 lit. h) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,
Președintele României decretează:

Art. 1. - Se aprobă Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului, încheiat la Montevideo la 23 noiembrie 1990.

Art. 2. - Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului se supune ratificării Parlamentului.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 1991 | Nr. 17.



Legi

Lege pentru ratificarea Acordului privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului, încheiat la Montevideo la 23 noiembrie 1990.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 21 martie 1991.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 27 mai 1991.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea pentru ratificarea Acordului privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 1 iunie 1991 | Nr. 38.


Acord privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor între Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului

Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului, denumite în cele cc urmează părți contractante,
în dorința de a intensifica cooperarea economică, în avantajul reciproc al ambelor țări,
în scopul de a crea condiții favorabile pentru investițiile investitorilor unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante și
recunoscând că promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, pe baza prezentului acord, stimulează inițiativa în acest domeniu,
au convenit cele ce urmează:
Articolul 1

În scopul prezentului acord:

1. Termenul investiție desemnează orice fel de active deținute de un investitor al uneia din părțile contractante, investite pe teritoriul celeilalte părți contractante, în conformitate cu legile și reglementările acesteia și, în special, dar nu exclusiv:

a) proprietatea bunurilor mobile și imobile, precum și orice alte drepturi reale;
b) drepturi derivate din acțiuni, obligațiuni și alte feluri de participare în societăți;
c) drepturi de creanță sau alte drepturi referitoare la prestări având o valoare economică sau financiară;
d) drepturi de proprietate industrială și intelectuală, cum sunt: drepturile de autor, mărci și nume comerciale, brevete, procedee tehnice, know-how, good-will, precum și alte drepturi similare;
e) concesiuni conferite prin lege sau în baza unui contract, inclusiv concesiunile legate de prospectare, explorare, extracție și exploatare.

Orice modificare a formei în care sunt investite activele nu va afecta caracterul lor de investiție.

2. Termenul investitor se referă, în legătură cu fiecare dintre părțile contractante, la:

a) persoanele fizice care sunt naționali ai respectivei părți contractante, în conformitate cu legislația acesteia;
b) persoane juridice constituite conform legislației respectivei părți contractante și având sediul social pe teritoriul acesteia;
c) prezentul acord nu se va aplica investițiilor efectuate de persoane fizice care au cetățenia ambelor părți contractante și care au domiciliul sau centrul de activități economice pe teritoriul uneia dintre părțile contractante.

3. Termenul venituri desemnează sumele produse de o investiție, și include, în special, dar nu exclusiv, beneficii, dividende, dobânzi, sporuri de capital, redevențe și alte remunerații similare.

Articolul 2

1. Fiecare dintre părțile contractante va promova pe teritoriul său investițiile realizate de investitori ai celeilalte părți contractante și va admite aceste investiții în conformitate cu legile și reglementările sale.

2. Investițiile admise în conformitate cu prevederile legale ale părții contractante pe al cărei teritoriu se efectuează se vor bucura de protecția și garanțiile prevăzute în acest acord.

Articolul 3

1. Fiecare parte contractantă va asigura un tratament just și echitabil investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante și nu va prejudicia prin măsuri arbitrare sau discriminatorii, funcționarea, administrarea, întreținerea, folosirea sau înstrăinarea acestora de către acei investitori.

2. Fiecare parte contractantă va acorda, în mod special, unor asemenea investiții deplina securitate și protejare care, în nici un caz, nu vor fi mai mici decât cele acordate investițiilor realizate de investitori ai unui stat terț.

3. Dacă o parte contractantă a acordat privilegii investitorilor unui stat terț în virtutea unor acorduri care stabilesc uniuni vamale, uniuni economice, zone de liber schimb, o piață comună sau organizații economice regionale sau pe baza unor acorduri provizorii care să conducă la asemenea uniuni sau instituții, acea parte contractantă nu este obligată să acorde aceste privilegii investitorilor din cealaltă parte contractantă.

4. Tratamentul acordat conform prezentului articol nu se aplică avantajelor fiscale acordate de oricare dintre părțile contractante investitorilor din state terțe ca o consecință a unui acord pentru evitarea dublei impuneri sau altor acorduri în domeniul impozitării sau pe bază de reciprocitate cu un stat terț.

Articolul 4

1. Investițiile efectuate de către investitori ai uneia dintre părțile contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante nu vor fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri având un efect similar (la care se face referire în continuare ca „expropriere”), decât dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) măsurile s-au luat din motive de necesitate sau utilitate publică, conform unei proceduri legale corespunzătoare;
b) măsurile nu sunt discriminatorii sau contrare unui angajament pe care prima parte contractantă și l-a luat;
c) este prevăzută o procedură adecvată pentru determinarea sumei și modalității la plată a despăgubirii.

2. Despăgubirea va trebui să corespundă valorii investiției care a făcut obiectul uneia din măsurile menționate la paragraful 1 al acestui articol. Suma despăgubirii va fi determinată în conformitate cu principiile recunoscute de evaluare, cum sunt valoarea justă de piață a investiției la data imediat anterioară aceleia la care devine efectivă sau publică exproprierea sau naționalizarea. Această despăgubire trebuie să fie promptă, adecvată și efectivă. Această despăgubire se va plăti și va fi transferabilă fără întârziere nejustificată.

3. Investitorilor uneia dintre părțile contractante ale căror investiții au suferit pierderi pe teritoriul celeilalte părți contractante ca urmare a unui război sau alt conflict armat, unei stări de urgență, unei revoluții sau revolte li se vor acorda de către această din urmă parte contractantă un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat investitorilor oricărui stat terț, în ceea ce privește restituirile, despăgubirile, compensațiile sau alte plăți.

Aceste plăți vor fi liber transferabile.

Articolul 5

1. Fiecare parte contractantă garantează investitorilor celeilalte părți contractante, cu privire la investițiile lor, în conformitate cu legile și reglementările sale, transferul:

a) capitalului investit și aporturilor suplimentare pentru menținerea sau dezvoltarea investițiilor;
b) veniturilor curente provenind din investiții, plata redevențelor, mărcilor, patentelor și altor remunerații similare;
c) plăților efectuate pentru rambursarea creditelor pentru investiții și a dobânzilor cuvenite;
d) produsului vânzării sau lichidării, totale sau parțiale, a investiției;
e) unei părți din remunerațiile sau indemnizațiile primite de cetățenii unei părți contractante provenind din munca și serviciile prestate de ei în legătură cu o investiție realizată pe teritoriul celeilalte părți contractante.

2. Transferurile menționate mai sus vor fi efectuate în valuta convertibilă în care a fost realizată investiția sau în orice valută convertibilă, la cursul de schimb în vigoare la data transferului.

Articolul 6

Dacă investițiile unui investitor al uneia dintre părțile contractante efectuate pe teritoriul celeilalte părți contractante sunt asigurate împotriva riscurilor necomerciale, pe baza unei proceduri stabilite de lege, orice subrogare a asiguratorului sau reasiguratorului în drepturile acestui investitor, conform condițiilor contractului de asigurare, va fi recunoscută de cealaltă parte contractantă.

Articolul 7

Dacă din dispozițiile legale ale oricăreia dintre părțile contractante sau obligațiile asumate potrivit dreptului internațional, actuale sau viitoare, ar rezulta o reglementare generală sau specială care să permită ca investițiile investitorilor celeilalte părți contractante să aibă un tratament mai favorabil decât cel prevăzut în prezentul acord, acea reglementare va prevala, în măsura în care este mai favorabilă, față de acest acord.

Articolul 8

Oricare parte contractantă poate propune celeilalte părți contractante efectuarea de consultări asupra oricăror probleme privind aplicarea prezentului acord. Cealaltă parte contractantă va examina cu atenție deosebită propunerea, creând condiții adecvate pentru ca această consultare să se realizeze cât mai curând posibil.

Articolul 9

1. Orice diferend între părțile contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentului acord va fi soluționat, pe cât posibil, pe cale amiabilă, prin negocieri între cele două părți contractante.

2. Dacă diferendul nu a putut fi soluționat în termen de șase luni de la data începerii negocierilor, acesta va fi supus, la cererea oricăreia dintre părțile contractante, unui tribunal arbitral.

3. Tribunalul arbitral va fi desemnat astfel: fiecare parte contractantă va numi un arbitru și acești doi arbitri vor desemna, de comun acord, un președinte care va fi cetățean al unui stat terț. Cei doi arbitri vor trebui să fie desemnați într-un termen de trei luni și președintele într-un termen de cinci luni începând de la data la care oricare dintre părțile contractante a comunicat celeilalte părți contractante că dorește să supună diferendul unui tribunal arbitral.

4. Dacă în decursul oricăreia dintre perioadele menționate în paragraful anterior nu s-au făcut desemnările prevăzute, fiecare parte contractantă va avea dreptul să solicite președintelui Curții Internaționale de Justiție de a proceda la efectuarea numirilor necesare. Dacă președintele Curții Internaționale de Justiție este național al uneia din părțile contractante sau este împiedicat din orice alte cauze să exercite funcția menționată, desemnările vor fi făcute de vicepreședintele aceleiași curți. Dacă vicepreședintele este național al uneia dintre părțile contractante sau este împiedicat din orice altă cauză să exercite funcția menționată, desemnările vor fi făcute de membrul Curții Internaționale de Justiție cu cea mai mare vechime și care nu este național al uneia dintre părțile contractante.

5. Dacă părțile contractante nu decid altfel, tribunalul își va stabili propria sa procedură.

6. Tribunalul va adopta hotărârea cu majoritate de voturi. Această hotărâre va fi definitivă și obligatorie pentru părți.

7. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile pentru arbitrul pe care l-a desemnat și cele privind reprezentarea sa în procedura arbitrală. Cheltuielile privind președintele, precum și celelalte cheltuieli efectuate vor fi suportate în părți egale, de către părțile contractante.

Articolul 10

1. Diferendele care survin între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante în legătură cu investițiile la care se referă prezentul acord vor fi soluționate, pe cât posibil, pe cale amiabilă, prin consultări și negocieri între părțile interesate.

2. Dacă un diferend nu a putut fi soluționat într-un termen de șase luni de la data la care oricare dintre părți a solicitat soluționarea pe cale amiabilă, diferendul va fi supus, la solicitarea uneia dintre părțile implicate, tribunalului competent al părții contractante pe teritoriul căreia s-a realizat investiția. Dacă în termen de optsprezece luni nu s-a pronunțat hotărârea, investitorul interesat sau partea contractantă pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția va putea supune diferendul unui tribunal arbitral.

3. Tribunalul arbitral menționat în paragraful 2 al acestui articol se va constitui pentru fiecare caz în parte și va fi competent să soluționeze diferendul.

Dispozițiile art. 9 paragrafele 3-7 se vor aplica „mutatis mutandis”. Totuși, se va invita președintele Curții de Arbitraj a Camerei Internaționale de Comerț de la Paris pentru a face numirile necesare.

4. În cazul în care ambele părți contractante au aderat la Convenția privind reglementarea diferendelor referitoare la investiții dintre state și persoane ale altor state, deschisă pentru semnare la Washington la 18 martie 1965, diferendele dintre o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante vor putea fi supuse pentru soluționare, prin conciliere sau arbitraj, Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în convenția menționată.

5. Părțile contractante nu vor da protecție diplomatică și nici nu vor promova o reclamație internațională cu privire la diferendul pe care unul dintre investitorii săi și cealaltă parte contractantă l-au supus deciziei tribunalului competent al părții contractante în al cărei teritoriu a fost făcută investiția sau unui tribunal arbitral, conform prevederilor acestui articol, cu excepția situației în care această cealaltă parte contractantă nu a respectat sau nu a îndeplinit sentința pronunțată în acest diferend.

6. Fiecare parte contractantă va fi autorizată, în conformitate cu propria sa legislație, să stabilească o procedură jurisdicțională proprie, cu scopul de a facilita soluționarea într-un termen cât mai scurt posibil a diferendelor la care face referire acest articol.

Articolul 11

1. Prezentul acord se va aplica, de asemenea, și investițiilor efectuate pe teritoriul uneia dintre părțile contractante, în conformitate cu legislația acesteia, de către investitorii celeilalte părți contractante, înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord.

2. În niciun caz, prezentul acord nu se va aplica diferendelor survenite anterior intrării sale în vigoare.

Articolul 12

1. Prezentul acord va intra în vigoare la treizeci de zile de la data efectuării schimbului instrumentelor de ratificare și va rămâne în vigoare pentru o perioadă de zece ani.

2. Dacă nici una dintre părțile contractante nu l-a denunțat cu cel puțin șase luni înainte de data expirării sale, prezentul acord se va prelungi tacit pentru alte perioade de 10 ani, fiecare parte contractantă rezervându-și dreptul de a denunța acest acord cu o notificare prealabilă de cel puțin șase luni înainte de data expirării perioadei respective.

3. În legătură cu investițiile efectuate înainte de data expirării acestui acord, prevederile sale vor continuă să se aplice pe o perioadă de 10 ani, începând de la data expirării sale.


Încheiat la Montevideo, la 23 noiembrie 1990, în două exemplare originale, fiecare în limbile română și spaniolă, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru Guvernul României, Anton Vătășescu, ministru de stat însărcinat cu activitatea industrială și comercială

Pentru Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului, dr. Hector Gros Espiell, ministrul relațiilor externe


Lege pentru retragerea rezervei României la Protocolul relativ la prohibirea întrebuințării în război a gazelor asfixiante, toxice sau altele similare și a mijloacelor bacteriologice

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - România își retrage rezerva la Protocolul relativ la prohibirea întrebuințării în război a gazelor asfixiante, toxice sau altele similare și a mijloacelor bacteriologice, încheiat la Geneva la 17 iunie 1925.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 11 martie 1991.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 27 mai 1991.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea pentru retragerea rezervei României la Protocolul relativ la prohibirea întrebuințării în război a gazelor asfixiante, toxice sau altele similare și a mijloacelor bacteriologice și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 1 iunie 1991 | Nr. 39.