Monitorul Oficial 130/1994: Diferență între versiuni

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
Linia 1.420: Linia 1.420:


5. Metodologia pentru calcularea rezoluției la sol a unui radar cu deschidere sintetică și descoperire laterală; inclusiv determinarea relației dintre metoda de răspuns la impulsuri și metoda de separare a obiectivelor, vor îi stabilite în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis pe durata perioadei de aplicare provizorie.
5. Metodologia pentru calcularea rezoluției la sol a unui radar cu deschidere sintetică și descoperire laterală; inclusiv determinarea relației dintre metoda de răspuns la impulsuri și metoda de separare a obiectivelor, vor îi stabilite în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis pe durata perioadei de aplicare provizorie.
'''Președintele României'''
=== Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului privind Cerul Deschis, încheiat la Helsinki la 24 martie 1992 ===
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituțla României, promulgăm Legea pentru ratificarea Tratatului privind Cerul Deschis, încheiat la Helsinki la 24 martie 1992, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficlal al României.
{{SemnPr|Ion Iliescu|București|5 mai 1994|68}}
== Referințe ==
<references/>

Versiunea de la data 10 noiembrie 2011 12:59


Monitorul Oficlal al României

Anul VI, Nr. issue::34 - Partea I - Joi, 26 mai year::1994


Decrete și Legi

Președintele României

Decret pentru aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului privind Cerul Deschis, încheiat la Helsinki la 24 martie 1992

În temeiul art. 91 alin. (1) și al art. 99 din Constituțla României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,

Președintele României decretează:

Art. 1. - Se aprobă Tratatul privind Cerul Deschis, încheiat la Helsinki la 24 martie 1992.

Art. 2. - Tratatul privind Cerul Deschis, încheiat la Helsinki la 24 martie 1992, se supune spre ratificare Parlamentului.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.
Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu

București, 29 octombrie 1993 | Nr. 185.


Parlamentul României

Camera Deputaților

Senatul

Lege pentru ratificarea Tratatului privind Cerul Deschis, încheiat la Helsinki la 24 martie 1992

Parlamentul României adoptă prezenta, lege.

Articol unic. - Se ratifică Tratatul privind Cerul Deschis, încheiat la Helsinki la 24 martie 1992.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 24 februarie 1994 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 18 aprilie 1994 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 6 mai 1994 | Nr. 23.


Tratatul privind Cerul Deschis[1]

Statele care încheie aeest tratat, denumite în continuare, colectiv, state părți sau, individual, stat parte,

reafirmând angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, de a promova o mai mare deschidere și transparență în activitățile lor militare și de a întări securitatea prin măsuri de creștere a încrederii și securității,

salutând evenimentele istorice din Europa, care au transformat situația de securitate de la Vancouver la Vladivostok,

dorind să contribuie la dezvoltarea și întărirea în continuare a păcii, stabilității și securității colective în această zonă prin crearea unui regim de Cer Deschis pentru observare aeriană,

recunoscând contribuția potențială pe care un regim de observare aeriană de acest tip ar putea-o aduce la securitatea și stabilitatea și a altor regiuni,

luând notă de posibilitatea de a folosi un asemenea regim pentru a spori deschiderea și transparența, pentru a înlesni verificarea respectării acordurilor existente și viitoare asupra controlului armamentelor și a întări capacitatea de prevenire a conflictelor și de gestionare a crizelor în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa și în alte instituții internaționale relevante,

luând în considerare posibila extindere a regimului de Cer Deschis la alte domenii cum ar fi cel al protecției mediului înconjurător,

căutând să stabilească proceduri convenite care să asigure observarea aeriană a tuturor teritoriilor statelor părți, cu intenția de a observa un singur stat parte sau grupuri de state părți, pe bază de echitate și eficiență, menținând, totodată, siguranța zborurilor,

luând notă de faptul că funcționarea unui astfel de regim de Cer Deschis nu va aduce prejudicii statelor neparticipante la acesta, au convenit după cum urmează:

Articolul I

Prevederi generale

1. Acest tratat stabilește regimul, denumit regim de Cer Deschis,pentru executarea zborurilor observare de către statele părți deasupra teritoriilor altor state părți și stabilește drepturile și obligațiile statelor părți care decurg din acesta.

2. Fiecare dintre anexele și apendicele aferente acestora face parte integrantă din prezentul tratat.

Articolul II

Definiții

Pentru scopurile acestui tratat:

1. Termenul parte observată desemnează statul parte sau grupul de state părți deasupra teritoriului căruia se execută sau se intenționează a se executa un zbor de observare, din momentul primirii notificării de la partea observatoare până la încheierea procedurilor legate de acel zbor sau personalul care acționează în numele acestui stat parte sau grup de state părți.

2. Termenul parte observatoare desemnează statul parte sau grupul de state părți, care intenționează să execute sau execută un zbor de observare deasupra teritoriului unui alt stat parte sau grup de state părți, din momentul în care a transmis notificarea privind intențla șa de a executa un zbor de observare până la încheierea procedurilor legate de acest zbor, sau personalul care acționează în numele acestui stat parte sau grup de state părți.

3. Termenul grup de state părți desemnează două sau mai multe state părți care au convenit să formeze un grup pentru scopurile acestui tratat.

4. Termenul avion de observare desemnează un avion cu aripă fixă, neînarmat, desemnat pentru executarea zborurilor de observare, înregistrat de autoritățile competente ale unui stat parte și echipat cu senzori conveniți. Termenul neînarmat semnifică faptul că avionul de observare folosit pentru scopurile acestui tratat nu este echipat pentru a transporta și întrebuința armamente.

5. Termenul zbor de observare desemnează zborul avionului de observare, executat de către o parte observatoare deasupra teritoriului unei părți observate, conform prevederilor planului de zbor, de la punctul de intrare sau aerodromul Cer Deschis la punctul de ieșire sau aerodromul Cer Deschis.

6. Termenul zbor de tranzit desemnează un zbor al urnii avion de observare sau de transport, executat de o parte observatoare sau în numele acesteia deasupra teritoriului Unul stat parte terț pe ruta spre sau dinspre teritoriul părții observate.

7. Termenul avion de transport desemnează un avion, altul decât un avion de observare, care, în numele părții observatoare, execută zboruri spre sau dinspre teritoriul părții observate, exclusiv pentru scopurile acestui tratat.

8. Termenul teritoriu desemnează partea terestră, inclusiv insulele, și apele interne și teritoriale asupra cărora un stat parte își exercită suveranitatea.

9. Termenul cotă pasivă desemnează numărul de zboruri de observare pe care fiecare stat parte este obligat să îl accepte în calitate de parte observată.

10. Termenul cotă activă desemnează numărul de zboruri de observare pe care fiecare stat parte are dreptul să le execute în calitate de parte observatoare.

11. Termenul distanță maximă de zbor desemnează distanța maximă, deasupra teritoriului părții observate, de la punctul de la care zborul de observare poate începe, până la punctul la care zborul se poate încheia, după cum se specifică în Anexa A la acest tratat.

12. Termenul senzor desemnează un echipament dintr-o categorie precizată la art. IV paragraful 1, care este instalat pe un avion de observare în vederea întrebuințării pe timpul executării zborurilor de observare.

13. Termenul rezoluție la sol desemnează distanța minimă la sol dintre două obiecte apropiate care pot fi distinse ca fiind separate.

14. Termenul aparatură de observare în infraroșu cu scanare liniară desemnează un senzor capabil să recepționeze și să vizualizeze radiația electromagnetică termică emisă în porțiunea infraroșie invizibilă a spectrului opus, de către obiecte, datorită temperaturii lor și în absența iluminării artificiale.

15. Termenul perioadă de observare desemnează o perioadă specificată din durata unui zbor de observare, când un anume senzor instalat pe avionul de observare se află în stare de funcționare.

16. Termenul echipaj de zbor desemnează persoane din oricare stat parte, care poate include, dacă acel stat parte hotărăște astfel, interpreți. și care îndeplinesc atribuții legate de funcționarea sau întreținerea unui avion de observare sau de transport.

17. Termenul pilot comandant de bord desemnează pilotul de la bordul avionului de observare care răspunde de pilotarea avionului de observare, executarea planului de zbor și siguranța avionului de observare,

18. Termenul supraveghetor de zbor desemnează o persoană care, în numele părții observate, se află la bordul avionului de observare pus la dispoziție de partea observatoare pe timpul zborului de observare și care îndeplinește atribuții conform anexei G la acest tratat.

19. Termenul reprezentant de zbor desemnează o persoană care, în numele părții observatoare, se află la bordul avionului de observare pus la dispoziție de partea observată pe timpul zborului de observare și care îndeplinește atribuții conform anexei G la acest tratat.

20. Termenul reprezentant desemnează o persoană care a fost nominalizată de partea observatoare și care execută activitățile în numele părții observatoare, conform anexei G, pe timpul zborului de observare, la bordul unui avion de observare desemnat de un stat parte, altul decât partea observatoare sau partea observată.

21. Termenul operator la senzor desemnează o persoană din oricare stat parte care îndeplinește atribuții legate de funcționarea, operarea și întreținerea senzorilor unui avion de observare.

22. Termenul inspector desemnează o persoană din oricare stat parte care execută inspecția senzorilor sau avionului de observare a altui stat parte.

23. Termenul însoțitor desemnează o persoană din oricare stat parte care însoțește inspectorii unui alt stat parte.

24. Termenul plan de misiune desemnează un document care este într-un format stabilit de Comisia consultativă Cer Deschis, prezentat de partea observatoare, și care conține traiectul, profilul, ordinea de execuție și sprijinul necesare pentru executarea zborului de observare; asupra sa trebuie să se convină cu partea observată și va constitui baza pentru elaborarea planului de zbor.

25. Termenul plan de zbor desemnează un document elaborat pe baza planului de misiune convenit, în formatul și cu conținutul specificate de Organizația aviației Civile internaționale, denumită în cele ce urmează O.A.C.I. care este prezentai; autorităților de control al traficului aerian și pe baza căruia se va executa zborul de observare.

26. Termenul raport de misiune desemnează un document care descrie un zbor de observare, întocmit după încheierea acestuia de către partea observatoare și semnat atât de partea observată cât și de partea observatoare, fiind prezentat în formatul stabilit de Comisia consultativă Cer Deschis.

27. Termenul aerodrom Cer Deschis desemnează un aerodrom stabilit de partea observată ca punct în care un zbor de observare poate să înceapă sau să se încheie.

28. Termenul punct de intrare desemnează un punct stabilit de partea observată pentru sosirea personalului părții observatoare pe teritoriul părții observate.

29. Termenul punct de ieșire desemnează un punct stabilit de partea observată pentru plecarea personalului părții observatoare de pe teritoriul părții observate.

30. Termenul aerodrom de realimentare desemnează un aerodrom stabilit de partea observată și folosit pentru alimentarea și întreținerea avioanelor de observare și a avioanelor de transport.

31. Termenul aerodrom de rezervă desemnează un aerodrom stabilit în planul de zbor, unde poate să se deplaseze un avion de observare" sau un avion de transport când aterizarea pe aerodromul prevăzut inițial nu mai este recomandabilă.

32. Termenul spațiu aerian riscant desemnează zonele interzise, zonele de restricție și zonele periculoase, definite în baza anexei nr. 2 a Convenției asupra aviației civile internaționale, care sunt stabilite în conformitate cu Anexa nr. 15 a Convenției asupra aviației civile internaționale în interesul siguranței zborului, siguranței publice și protecției mediului înconjurător, și despre care se transmit informații în conformitate cu prevederile O.A.C.I.

33. Termenul zonă interzisă desemnează un spațiu aerian de dimensiuni definite, deasupra teritoriului unui stat parte, în care zborul avioanelor este interzis.

34. Termenul zonă de restricție desemnează un spațiu aerian de dimensiuni definite, deasupra teritoriului unui stat parte, în care zborul avioanelor este restricționat conform condițiilor specifice.

35. Termenul zonă periculoasă desemnează un spațiu aerian de dimensiuni definite în care pot exista, la momente specificate, activități periculoase pentru zborul avioanelor.

Articolul III

Cote

Secțiunea I

Prevederi generale

1. Fiecare stat parte va avea dreptul să execute zboruri de observare, conform prevederilor acestui tratat.

2. Fiecare stat parte va fi obligat să accepte zboruri de observare deasupra teritoriului său, conform prevederilor acestui tratat.

3. Fiecare stat parte va avea dreptul să execute un număr de zboruri de observare deasupra teritoriului oricărui alt stat parte, egal cu numărul de zboruri de observare pe care acel alt stat parte are dreptul să-l execute deasupra lui.

4. Numărul total de zboruri de observare pe care fiecare stat parte este obligat să-1 accepte deasupra teritoriului său reprezintă cota pasivă totală pentru acel stat parte. Alocarea cotei pasive totale pentru statele părți este prezentată în Anexa A, Secțiunea I, la acest tratat.

5. Numărul de zboruri de observare pe care un stat parte va avea dreptul să fit execute în fiecare an deasupra teritoriului fiecăruia dintre celelalte state părți reprezintă cota activă individuală a acelui stat parte față de acel alt stat Aparte. Suma cotelor active individuale reprezintă cota activă totală a acelui stat parte. Cota activă totală a unui stat parte nu va depăși cota sa pasivă totală.

6. Prima distribuire a cotelor active este prezentată în Anexa A, Secțiunea a II-a, la acest tratat.

7. După intrarea în vigoare a acestui tratat, distribuirea cotelor active va face obiectul unei analize anuale, pentru anul calendaristic următor, în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis, în cazul în care nu este posibil ea pe timpul analizei anuale să se ajungă, în cadrul a 3 săptămâni, la un acord asupra distribuirii cotelor active cu privire la un anumit stat parte, distribuirea cotelor active din anul anterior cu privire la acel stat parte va rămâne neschimbată.

8. Cu excepția celor prevăzute de art. VIII, fiecare zbor de observare., executat de un stat parte va fi calculat în funcție de cotele active individuale și totale ale acelui stat parte.

9. Fără a ține cont de prevederile paragrafelor 3 și 5 ale acestei secțiuni, un stat parte căruia i-a fost distribuită o cotă activă poate transfera, prin acord cu statul parte care urmează să fie survolat, o parte sau toată cota sa activă totală unor alte state părți și va informa prompt despre aceasta toate celelalte state părți și Comisia consultativă Cer Deschis. Se va aplica paragraful 10 al acestei secțiuni.

10. Nici un stat parte nu va executa mai multe zboruri de observare deasupra teritoriului unui alt stat parte decât un număr egal cu 50 la sută, rotunjit până la cel mai apropiat număr întreg, din propria sa cotă activă totală sau din cota pasivă totală a acelui alt stat parte, luându-se în calcul numărul cel mai mic dintre cele doua.

11. Distanțele maxime de zbor pentru zborurile de observare deasupra teritoriilor statelor părți sunt prevăzute în Anexa A. Secțiunea a III-a, la acest tratat.

Secțiunea a II-a

Prevederi asupra un grup de state părți

1. (A) Fără a se aduce prejudicii drepturilor și obligațiilor lor prevăzute în acest tratat, două sau mai multe state părți care dețin cote pot forma un grup de state părți la semnarea acestui tratat și după aceea. Prevederile acestei secțiuni se vor aplica, pentru un grup de state părți format după semnarea acestui tratat, nu mai devreme de 6 luni de la notificarea tuturor celorlalte state părți, făcând obiectul prevederilor paragrafului 6 al acestei secțiuni.

(B) Un grup de state părți va coopera în ceea ce privește cotele active și pasive, conform prevederilor oricăruia dintre paragrafele 2 sau 3 ale acestei secțiuni.

2. (A) Membrii unui grup de state părți vor avea dreptul să redistribuie între ei cotele lor active pentru anul respectiv, menținând, în același timp, cotele lor pasive individuale.

Notificarea distribuirii va fi făcută imediat tuturor statelor părți terțe interesate.

(B) Un zbor de observare va conta atâtea zboruri de observare active individuale sau totale ale părții observatoare câte părți observate aparținând grupului sunt survolate. În cota pasivă totală a fiecărei părți observate va conta câte un zbor de observare.

(C) Fiecare stat parte, față de care unu sau mai mulți membri ai unui grup de state părți dețin cote active, va avea dreptul să execute, deasupra teritoriului oricărui membru al grupului, cu 50 la sută mai multe zboruri de observare, rotunjit până la numărul întreg cel mai apropiat, față de ceea ce reprezintă cota sa individuală activă raportat la acel membru al grupului sau să execute două asemenea survoluri dacă el nu deține nici o cotă activă raportat la acel membru al grupului.

(D) În cazul în care își exercită acest drept, statul parte implicat va reduce cotele sale active față de alți membri ai grupului într-un asemenea mod, încât suma totală a zborurilor de observare pe care el le execută deasupra teritoriilor lor să nu depășească suma cotelor active individuale, pe care statul parte le deține față de toți membrii grupului în anul respectiv.

(E) Se vor aplica distanțele maxime de zbor pentru zborurile de observare deasupra teritoriilor fiecărui membru al grupului. În cazul unui zbor de observare executat deasupra teritoriilor mai multor membri, după acoperirea distanței maxime de zbor pentru un membru, toți senzorii vor fi decuplați până când avionul de observare ajunge la punctul de deasupra teritoriului Următorului membru al grupului de state părți, unde este planificat să înceapă zborul de observare. Pentru asemenea zbor de observare, în continuare se va aplica distanța maximă de zbor calculată față de aerodromul Cer Deschis cel mai apropiat de acest punct.

3. (A) Un grup de state părți va avea dreptul, la cererea sa, la o cotă pasivă totală comună care-i va fi alocată și, în legătură cu aceasta, îi vor fi distribuite cote active individuale și totale comune.

(B) În acest caz, cota pasivă totală reprezintă numărul total de zboruri de observare pe care un grup de state părți este obligat să le accepte în fiecare an. Cota activă totală reprezintă suma zborurilor de observare pe care grupul de state părți are dreptul să le execute în fiecare an. Cota sa activă totală nu va de~ păși cota pasivă totală.

(c) Un zbor de observare rezultând din cota activă totală a grupului de state părți va fi executat în numele grupului.

(D) Zborurile de observare pe care un grup de state părți este obligat să le accepte pot fi executate deasupra teritoriului unuia sau mai multora dintre membrii săi.

(E) Distanțele maxime de zbor pentru fiecare grup de state părți vor fi specificate conform anexei A Secțiunea a III-a, iar aerodromurile Cer Deschis vor fi desemnate conform anexei E la acest tratat.

4. Conform principiilor generale prezentate la art. X paragraful 3, orice stat parte terț care consideră că drepturile sale ce decurg din prevederile secțiunii I paragraful 3 ale acestui articol sunt restricționate în mod nejustificat de activitățile unui grup de state părți poate ridica această problemă în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis:

5. Grupul de state părți va asigura ca procedurile să fie stabilite astfel încât să permită executarea zborurilor de observare deasupra teritoriilor membrilor săi pe timpul unei singure misiuni, incluzând, dacă este necesar, realimentarea. În cazul unui grup de state părți stabilit conform paragrafului 3 al acestei secțiuni, asemenea zboruri de observare nu vor depăși distanța maximă de zbor aplicabilă aerodromurilor Cer Deschis, de la care încep zborurile de observare.

6. Nu mai devreme de 6 luni după transmiterea notificării hotărârii adresate tuturor celorlalte state părți:

(A) un grup de state părți stabilit conform prevederilor paragrafului 2 al acestei secțiuni poate fi transformat într-un grup de state părți, conform prevederilor paragrafului 3 al acestei secțiuni;

(B) un grup de state părți, stabilit conform prevederilor paragrafului 3 al acestei secțiuni poate fi transformat într-un grup de state părți, conform prevederilor paragrafului-2 al acestei secțiuni;

(C) un stat parte poate să se retragă dintr-un grup de state părți; sau

(D) un grup de state părți poate primi și alte state părți care dețin cote.

7. După intrarea în vigoare a acestui tratat, modificările privind alocarea sau distribuirea de cote rezultând din constituirea, aderarea sau retragerea dintr-un grup de state părți, în conformitate cu paragraful 3 al acestei secțiuni, vor deveni efective la 1 ianuarie, după prima analiză anuală în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis ce va avea loc după perioada de notificare de 6 luni. Dacă este necesar, noi aerodromuri Cer Deschis vor fi desemnate și se vor stabili distanțe maxime de zbor corespunzătoare.

Articolul IV

Senzori

1. în afara cazului în care paragraful 3 al acestui articol prevede altfel, avionul de observare va fi echipat cu senzori făcând parte doar din următoarele categorii:

(A) camere optice panoramice și de fotografiere cadru cu cadru;

(B) camere video cu redare vizuală în timp real;

(C) aparatură de observare în infraroșu cu scanare liniară; și

(D) radare cu deschidere sintetică și descoperire laterală.

2. Un stat parte poate întrebuința, în scopul efectuării zborurilor de observare, oricare dintre senzorii specificați mai sus la paragraful 1, cu condiția ca asemenea senzori să fie disponibili pentru comercializare tuturor statelor părți, în limitele de performanță următoare:

(A) în cazul camerelor optice panoramice și de fotografiere cadru cu cadru, o rezoluție la sol nu mai mare de 30 de centimetri la înălțimea minimă față de nivelul solului determinată conform prevederilor anexei D apendicele 1, obținută de la nu mai mult de o cameră panoramică, o cameră de fotografiere cadru cu cadru, montată vertical și două camere de fotografiere cadru cu cadru, montate oblic, câte una de fiecare parte a avionului, asigurând o acoperire a solului care nu este în mod necesar continuă, de până la 50 de kilometri de fiecare parte a traiectului de zbor al avionului;

(B) în cazul camerelor video, o rezoluție la sol nu mai mare de 30 de centimetri, determinată conform prevederilor anexei D, apendicele nr. 1;

(C) în cazul aparaturii de, observare în infraroșu cu scanare liniară, o rezoluție la sol nu mai mare de 50 de centimetri la înălțimea minimă fața de nivelul solului, determinată conform prevederilor anexei D apendicele nr. 1, obținută de la un singur aparat; și

(D) în cazul radarului cu deschidere sintetică și descoperire laterală, o rezoluție la sol nu mai mare de trei metri, calculată după metoda răspunsului la impulsuri care, folosind metoda de separare a obiectelor,, corespunde capacității de a distinge pe imaginea radar două reflectoare poliedrice, între centrele cărora distanța nu este mai mică~de cinci metri, pe o lățime a benzii observate nu mai mare de 25 kilometri, obținută de la un singur sistem radar capabil să observe de o parte și de alta a avionului, însă nu din ambele părți simultan.

3. Conform prevederilor art. X al acestui tratat, Comisia consultativă Cer Deschis va examina introducerea de categorii suplimentare și de îmbunătățiri ale capacităților categoriilor de senzori existente, prevăzute în acest articol.

4. Toți senzorii vor fi dotați cu materiale de acoperire a deschiderilor pentru senzori sau alte aparaturi care opresc funcționarea senzorilor, care împiedică culegerea de date în timpul zborurilor de tranzit sau al zborurilor spre punctele de intrare sau de la punctele de ieșire, deasupra teritoriului părții observate. Asemenea materiale de acoperire sau alte aparaturi vor fi detașabile sau acționabile numai din exteriorul avionului de observare.

5. Echipamentul care permite adnotarea datelor culese de senzori conform anexei B Secțiunea a II-a va fi acceptat pe avionul de observare. Statul parte care pune la dispoziție avionul de observare va compila datele culese de senzori cu informațiile prevăzute în Anexa B, Secțiunea a II-a, la acest tratat.

6. Echipamentul care permite redarea vizuală în timp real a datelor culese de senzori va fi acceptat pe avionul de observare în scopul controlării funcționării și acționării senzorilor în timpul executării zborului de observare.

7. Cu excepția celor necesare pentru acționarea senzorilor conveniți, precum și pentru funcționarea avionului de observare sau a celor prevăzute de paragrafele 5 și 6 ale acestui articol, culegerea, prelucrarea, retransmiterea sau înregistrarea semnalelor electronice de la undele electromagnetice sunt interzise la bordul avionului de observare, iar echipamentul destinat unor astfel de operațiuni nu va exista pe acest avion de observare.

8. În cazul în care avionul de observare este pus la dispoziție de partea observatoare, aceasta va avea dreptul să folosească un avion de observare echipat cu senzori din fiecare categorie de senzori, care nu depășesc capacitățile specificate la paragraful 2 al acestui articol.

9. În cazul în care avionul de observare folosit pentru un zbor de observare este pus la dispoziție de partea observată, partea observată va fi obligată să pună la dispoziție un avion de observare echipat cu senzori din fiecare categorie de senzori, specificați le paragraful 1 al acestui articol, la capacitatea maximă și numărul specificat la paragraful 2 al acestui articol, obiect al prevederilor art. XVIII Secțiunea a II-a din tratat, în afară de cazul când se convine altfel decât părțile observatoare și, respectiv, observată. Pachetul de senzori cât și configurația instalării acestora vor fi de așa natură, încât să asigure acoperirea la sol prevăzută la paragraful 2 al acestui articol. În cazul în care avionul de observare este pus la dispoziție de partea observată, aceasta va asigura un radar cu deschidere sintetică și descoperire laterală cu o rezoluție la sol nu mai slabă de 6 metri, determinată după metoda de separare a obiectelor.

10. O dată cu desemnarea unui avion ca avion de observare, potrivit prevederilor art. V al acestui tratat, fiecare stat parte-va transmite tuturor celorlalte state părți informațiile tehnice referitoare la fiecare senzor instalat pe un asemenea avion, așa cum se prevede în Anexa B la acest tratat.

11. Fiecare stat parte va avea dreptul să participe la certificarea senzorilor instalați pe avionul de observare, conform prevederilor anexei D la acest tratat. Nici un avion de observare dintr-un anumit tip nu va fi folosit pentru zboruri de observare înainte ca un asemenea tip de avion de observare și senzorii săi să fi fost certificați conform prevederilor anexei D la acest tratat.

12. Un stat parte care desemnează un avion ca avion de observare va avea dreptul, după o notificare prealabilă de 90 de zile, transmisă tuturor celorlalte state părți și făcând obiectul prevederilor anexei D la acest tratat, să îndepărteze, să înlocuiască sau să adauge senzori sau să modifice informațiile termice pe care le-a comunicat în conformitate cu prevederile paragrafului 10 al acestui articol și anexei B la acest tratat. înlocuirea și suplimentarea de senzori vor face obiectul certificării conform prevederilor anexei D la acest tratat, înaintea folosirii lor pe timpul zborului de observare.

13. În cazul în care un stat parte sau nu grup de state părți, bazându-se pe experiența folosirii unui anumit avion de observare, consideră că un anumit senzor sau echipamentele sale conexe instalate pe un avion nu corespund celor certificate conform prevederilor anexei D la acest tratat, statele părți interesate vor notifica tuturor celorlalte state părți despre preocuparea lor. Statul parte care a desemnat avionul.

(A) va lua măsurile necesare pentru a asigura că senzorul și echipamentele sale conexe instalate pe avionul de observare corespund celor certificate conform prevederilor anexei D la acest tratat, inclusiv, dacă este necesar, să repare, să regleze-sau să înlocuiască un asemenea senzor sau echipamentele sale conexe; și

(B) la cererea unui stat parte interesat, prin intermediul unui zbor de demonstrație organizat în funcție de momentul în care avionul de observare sus-menționat va fi din nou întrebuințat, în conformitate cu prevederile anexei D la acest tratat, va demonstra că senzorul și echipamentele sale conexe instalate pe avionul de observare corespund celor certificate conform prevederilor anexei D la acest tratat. Alte state părți care exprimă preocupare cu privire la un senzor și echipamentele sale conexe instalate pe un avion de observare vor avea dreptul să trimită personal pentru a participa la un asemenea zbor de demonstrație.

14. În cazul în care, după luarea măsurilor la care se referă paragraful 13 al acestui articol, statele părți rămân preocupate dacă un senzor sau echipamentele sale conexe instalate pe un avion de observare corespund sau nu celor certificate conform prevederilor anexei D, problema poate fi înaintată Comisiei consultative Cer Deschis.

Articolul V

Desemnarea avionului

1. Fiecare stat parte va avea dreptul sa desemneze ca avion de observare unu sau mai multe tipuri sau modele de avioane înregistrate de autoritățile competente ale unui stat parte.

2. Fiecare stat parte va avea dreptul să desemneze - ca avioane de observare - tipuri sau modele de avioane sau să adauge noi tipuri sau modele de avioane la cele desemnate anterior de către acesta, cu condiția să notifice tuturor celorlalte state părți cu 30 de zile înainte despre aceasta. Notificarea desemnării unui avion dintr-un tip sau model va conține informațiile specificate în Anexa C la acest tratat.

3. Fiecare stat parte va avea dreptul să renunțe la tipurile sau modelele de avioane desemnate anterior de către acesta, cu condiția să notifice acest lucru, tuturor celorlalte state părți cu 90 de zile înainte.

4. Numai un exemplar dintr-un anumit tip sau model de avion, cu un set identic de senzori aplicați, va fi supus certificării conform prevederilor anexei D la acest tratat.

5. Fiecare avion de observare va avea capacitatea necesară de a lua la bord echipajul de zbor și personalul specificat la art. VI Secțiunea a III-a.

Articolul VI

Alegerea avionului de observare, prevederi generale pentru executarea zborurilor de observare și cerințe pentru planificarea misiunii

Secțiunea I

Alegerea avionului de observare și prevederi generale pentru executarea zborurilor de observare

1. Zborurile de observare vor fi executate folosind avioane de observare care au fost desemnate de un stat parte conform art. V. în afară de cazul când partea observată își exercită dreptul de a pune la dispoziție un avion de observare pe care ea însăși 1-a desemnat, partea observatoare va avea dreptul să pună la dispoziție avionul de observare. în cazul în care partea observatoare pune la dispoziție avionul de observare, ea va avea dreptul să pună la dispoziție un avion pe care ea însăși l-a desemnat sau un avion desemnat de un alt stat parte. în cazul în care partea observată pune la dispoziție avionul de observare, partea observatoare va avea dreptul să i se pună la dispoziție un avion care să aibă o autonomie de zbor minimă, incluzând rezervele necesare de combustibil, echivalentă cu jumătate din distanța de zbor notificată în termenii paragrafului 5 subparagraful (G) al acestei secțiuni.

2. Fiecare stat parte va avea dreptul, conform paragrafului 1 al acestei secțiuni, sa folosească un avion de observare desemnat de alt stat parte pentru zboruri de observare, Formalitățile pentru folosirea unui asemenea avion vor fi elaborate de către statele părți implicate, pentru a permite participarea activă la regimul de Cer Deschis.

3. Statele părți care au dreptul să execute zboruri de observare pot să-și coordoneze planurile pentru executarea zborurilor de observare, în conformitate cu prevederile anexei H la acest tratat. Nici un stat nu va fi obligat să accepte mai mult de un zbor de observare pe timpul perioadei de 96 de ore, specificată la paragraful 9 al acestei secțiuni, în afară de cazul în care acel stat parte a cerut un zbor de demonstrație, conform anexei F la acest tratat. În acel caz, partea observată va fi obligată să accepte o suprapunere de până la 24 de ore pentru zborurile de observare. După primirea notificării asupra rezultatelor coordonării planurilor de executare a zborurilor de observare, fiecare stat parte deasupra teritoriului căruia urmează să fie executate zboruri de observare va informa celelalte state părți, în conformitate cu prevederile anexei H, dacă își va exercita dreptul de a pune la dispoziție propriul avion de observare, cu privire la fiecare zbor de observare specific.

4. Nu mai târziu de 90 de zile de la semnarea acestui tratat, fiecare stat parte va notifica tuturor celorlalte state părți:

(A) numărul autorizației diplomatice permanente pentru zborurile de observare Cer Deschis, zborurile avioanelor de transport și zborurile de tranzit; și

(B) limba sau limbile de lucru în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis, precizate la Anexa L, Secțiunea I paragraful 7, la acest tratat, care vor fi folosite de personal pentru toate activitățile asociate executării zborurilor de observare deasupra teritoriului său și pentru întocmirea planului și a raportului de misiune, în afară de cazul când limba de lucru este cea recomandată în Anexa nr. 10 la Convenția asupra aviației civile internaționale, volumul II, paragraful 5.2.1.1.2.

5. Partea observatoare va notifica părții observate intenția sa de a executa un zbor de observare cu nu mai puțin de 72 de ore înainte de ora estimată de sosire a părții observatoare la punctul de intrare al părții observate. Statele părți care au transmis asemenea notificări vor depune tot efortul pentru a evita folosirea perioadei minime de notificare prealabilă la sfârșit de săptămână. O asemenea notificare va Include:

(A) punctul de intrare dorit și, dacă este cazul, aerodromul Cer Deschis de la care va începe zborul de observare;

(B) data și ora estimată de sosire a părții observatoare la punctul de intrare, precum și data și ora estimată de plecare, în zbor, de la punctul de intrare la aerodromul Cer Deschis, indicând, dacă este cazul, nevoile specifice de cazare;

(C) locul, specificat în Anexa E, apendicele nr. 1, la acest tratat, unde se dorește a fi executată inspecția înainte de zbor, precum și data și ora de începere a unei asemenea inspecții înainte de zbor, în conformitate cu prevederile anexei F la tratat;

(D) mijlocul de transport și, dacă este cazul, tipul și modelul avionului de transport folosit pentru deplasarea la punctul de intrare, în cazul în care avionul de observare folosit pentru zborul de observare este pus la dispoziție de către partea observată;

(E) numărul autorizației diplomatice pentru zborul de observare sau pentru zborul avionului de transport folosit pentru a transporta personalul în și din teritoriul părții observate pentru a executa zborul de observare;

(F) identificarea avionului de observare, așa cum se specifică în Anexa C la acest tratat;

(G) distanța aproximativă a zborului de observare; și

(H) numele persoanelor, sexul acestora, data și locul nașterii, numărul pașaportului, statul parte emitent și funcțiile acestora.

6. Partea observată, notificată conform paragrafului 5 al acestei secțiuni, va confirma primirea notificării în limita de 24 de ore. În cazul în care partea observată își exercită dreptul de a pune la dispoziție avionul de observare, confirmarea va include informațiile despre avionul de observare, precizate la paragraful 5 subparagraful (F) al acestei secțiuni, părții observatoare i se va permite să sosească 3a punctul de intrare, la ora estimată de sosire notificată în conformitate cu paragraful 5 al acestei secțiuni. Ora estimată de plecare pentru zbor de la punctul de intrare la aerodromul Cer Deschis, de unde zborul de observare va începe, precum și locul, data și ora începerii inspecției înainte de zbor, vor face obiectul confirmării de către partea observată.

7. Personalul părții observatoare poate include personalul desemnat de alte state părți, conform art. XIII.

8. În conformitate cu prevederile paragrafului 5 al acestei secțiuni, partea observatoare va notifica în mod simultan părții observate și tuturor celorlalte state părți despre intenția sa de a executa zborul de observare.

9. Perioada de la ora estimată de sosire la punctul de intrare și până la încheierea zborului de observare nu va depăși 96 de bre, în afară de cazul când se convine altfel, în cazul în care partea observată solicită un zbor de demonstrație conform anexei F la tratat, aceasta va prelungi perioada de 96 de ore conform anexei F, Secțiunea a III-a paragraful 4, la tratat, dacă se cere un timp suplimentar de către partea observatoare pentru executarea fără restricții a planului de misiune.

10. La sosirea avionului de observare la punctul de intrare, partea observată va inspecta materialele de acoperire a deschiderilor pentru senzori sau alte aparaturi care împiedică funcționarea senzorilor pentru a confirma că acestea se află în poziția lor corectă, conform prevederilor anexei E, în afară de cazul în care se convine altfel de către toate statele părți implicate.

11. În cazul în care avionul de observare este pus la dispoziție de partea observatoare, la sosirea avionului de observare la punctul de intrare sau la aerodromul Cer Deschis de unde începe zborul de observare, partea observată va avea dreptul să execute inspecția înainte de zbor, conform anexei F Secțiunea I la tratat, în cazul în care, în conformitate cu paragraful 1 al acestei secțiuni, un avion de observare este pus la dispoziție de partea observată, partea observatoare va avea dreptul să execute inspecția înainte de zbor a senzorilor, conform anexei F Secțiunea a II-a la tratat. În afară de cazul când se convine altfel, asemenea inspecții se vor încheia cu nu mai puțin de 4 ore înainte de începerea planificată a zborului de observare, consemnată în planul de zbor.

12. Partea observatoare va asigura ca echipajul său de zbor să includă cel puțin o persoană care să posede capacitatea lingvistică necesară pentru comunicarea liberă cu personalul părții observate și autoritățile acesteia de control al traficului aerian, în limba sau limbile notificate de partea Observată, în conformitate cu paragraful 4 al acestei secțiuni.

13. La sosire la punctul de intrare sau la aerodromul Cer Deschis de la care va începe zborul de observare, partea observată va comunica echipajului de zbor cele mai recente previziuni meteorologice și informații privind navigația aeriană, precum și informații despre siguranța zborului, inclusiv „avize către navigatorii aerieni” (NOTAMs). La cerere, vor fi asigurate actualizări pentru asemenea informații. Proceduri instrumentale și informații despre aerodromurile de rezervă situate de-a lungul rutei de zbor vor fi transmise după aprobarea planului de misiune, în conformitate cu cerințele secțiunii a II-a a acestui articol.

14. Pe timpul executării zborurilor de observare, conform acestui tratat, toate avioanele de observare vor fi pilotate în conformitate cu prevederile acestui tratat și cu planul de zbor aprobat. Fără a se aduce prejudicii prevederilor secțiunii a II-a paragraful 2 al acestui articol, zborurile de observare vor fi, de asemenea, executate în conformitate cu:

(A) normele și practicile recomandate, publicate de O.A.C.I.; și

(B) regulile publicate cu privire la controlul traficului aerian național, procedurile și regulile statului parte al cărui teritoriu se survolează, privind siguranța zborului.

15. Zborurile de observare vor avea prioritate față de orice trafic aerian regulat. Partea observată va asigura ca autoritățile sale de control al traficului aerian să înlesnească executarea zborurilor de observare, în conformitate cu prevederile acestui tratat.

16. La bordul avionului, pilotul comandant de bord va fi singura autoritate pentru executarea în siguranță a zborului și va fi responsabil pentru executarea planului de zbor.

17. Partea observată va asigura:

(A) o țintă de calibrare corespunzătoare care să confirme capacitatea senzorilor în conformitate cu procedurile menționate la Anexa D, Secțiunea a III-a, la acest tratat și care să fie survolată în timpul zborului de demonstrație sau zborului de observare, la cererea oricărei părți, pentru fiecare senzor care urmează a fi folosit pe timpul zborului de observare, ținta de calibrare va fi localizată în vecinătatea aerodromului la care se execută inspecția înainte de zbor, conform anexei F la acest tratat;

(B) aceleași servicii de alimentare și întreținere care de obicei sunt asigurate avioanelor comerciale, pentru avionul de observare sau avionul de transport la punctul de intrare, la aerodromul Cer Deschis, la oricare aerodrom de realimentare și la punctul de ieșire specificat în planul de zbor, conform specificațiilor publicate despre aerodromul desemnat;

(C) masă și posibilități de cazare pentru personalul părții observatoare; și

(D) la cererea părții observatoare, alte servicii, care pot fi convenite între părțile observatoare și observate, pentru a înlesni executarea zborului de observare.

18. Toate costurile implicate de executarea zborului de observare, inclusiv costurile privind suporții de înregistrare și prelucrarea datelor culese de senzori, vor fi rambursate în conformitate cu Anexa L, Secțiunea I paragraful 9, la acest tratat.

19. Înainte de plecare avion de observare de la punctul de ieșire, partea observată va confirma dacă materialele de acoperire a deschiderilor pentru senzori sau alte aparaturi care împiedică funcționarea senzorilor sunt în poziția corespunzătoare, conform prevederilor anexei E la acest tratat.

20. În afară de cazul când se convine altfel, partea observatoare va pleca de la punctul de ieșire cu nu mai târziu, de 24 de ore de la încheierea zborului de observare, cu excepția cazurilor când condițiile meteorologice sau starea de navigabilitate a avionului da observare sau a avionului de transport nu permit aceasta, caz în care zborul va începe de îndată ce este practic posibil.

21. Partea observatoare va întocmi un raport de misiune asupra zborului de observare, folosind formularul corespunzător, conceput în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis. Raportul de misiune va conține date pertinente privind data și ora zborului de observare, traiectul și profilul său, condițiile meteorologice, ora și locul fiecărei perioade de observare pentru fiecare senzor, cantitatea aproximativă de date culese de senzori și rezultatul inspectării materialelor de acoperire a deschiderilor pentru senzori sau altor aparaturi care împiedică funcționarea senzorilor, în conformitate cu prevederile art. VII și anexei E la tratat. Raportul de misiune va fi semnat de părțile observatoare și observată la punctul de ieșire și va fi transmis de partea observatoare tuturor celorlalte state părți în limita a 7 zile după plecarea părții observatoare de la punctul de ieșire.

Secțiunea a II-a

Cerințe pentru planificarea misiunii

1. În afară de cazul când se convine altfel, partea observatoare va prezenta părții observate, după sosirea la aerodromul Cer Deschis, un plan de misiune pentru zborul de observare propus, care răspunde cerințelor paragrafelor 2 și 4 ale acestei secțiuni.

2. Planul de misiune poate prevedea un zbor de observare care să permită observarea oricărui punct de pe întregul teritoriu al părții observate, inclusiv a zonelor desemnate de partea observată ca spațiu aerian riscant în sursa precizată la Anexa I la tratat. Traiectul de zbor al unui avion de observare nu va fi mai apropiat de, dar va fi permis până la 10 kilometri de granița cu un stat vecin care au este un stat parte.

3. Planul de misiune poate prevedea ca aerodromul Cer Deschis, unde zborul de observare se încheie, precum și punctul de ieșire să poată fi diferite de aerodromul Cer Deschis de la care zborul de observare începe sau față de punctul de intrare. Planul de misiune va specifica, dacă este cazul, ora de începere a zborului de observare, ora și locul dorit pentru escalele de realimentare planificate sau perioadele de odihnă, precum și ora continuării zborului de observare după escala de realimentare sau perioada de odihnă, în limitele perioadei de 96 de ore specificate la Secțiunea i paragraful 9 al acestui articol.

4. Planul de misiune va include toate informațiile necesare pentru întocmirea planului de zbor și va prevedea că:

(A) zborul de observare să nu depășească distanța maximă de zbor corespunzătoare, precizată la Anexa A Secțiunea I;

(B) traiectul și profilul zborului de observare să satisfacă condițiile de siguranță în zborul de observare, în conformitate cu normele și practicile recomandate ale O.A.C.I,, ținând cont de diferențele existente în reglementările naționale de zbor fără a aduce prejudicii prevederilor paragrafului 2 al acestei secțiuni;

(c) planul de misiune să țină cont de informațiile referitoare la spațiul aerian riscant, așa cum se prevede la Anexa I la tratat;

(D) înălțimea față de nivelul solului a avionului de observare să nu permită părții observatoare să depășească limita impusă rezoluției la sol pentru fiecare senzor, așa cum se menționează la art. IV paragraful 2;

(E) ora estimată de începere a zborului de observare să nu fie mai devreme de 24 de ore de la prezentarea planului de misiune, în afară de cazul când se convine altfel;

(F) avionul de observare să zboare pe ruta directă dintre coordonatele sau reperele de navigație desemnate în planul de misiune, în succesiunea declarată; și

(G) traiectul de zbor să nu intersecteze același punct mai mult de o dată, în afară de cazul când se convine altfel, iar avionul de observare să nu zboare în cerc deasupra unui singur punct, în afara de cazul când se convine altfel. Prevederile acestui subparagraf nu se aplică scopurilor decolării, zborului deasupra țintelor de calibrare sau aterizării avionului de observare.

5. În cazul în care planul de misiune întocmit de partea observatoare prevede zboruri pentru spațiul aerian riscant, partea observată:

(A) va preciza riscul pentru avionul de observare;

(B) va înlesni executarea zborului de observare prin coordonarea sau suprimarea activității specificate, conform subparagrafului (A) al acestui paragraf; sau

(C) va propune o altitudine de zbor, rută sau oră alternativă.

6. Nu mai târziu de 4 ore da la prezentarea planului de misiune, partea observată va accepta planul de misiune sau va propune modificări la acesta, în conformitate cu prevederile art. VIII Secțiunea I paragrafele 4 și 5 ale acestei secțiuni. Asemenea modificări nu exclud observarea oricărui punct de pe întregul teritoriu al părții observate, incluzând zone desemnate de partea observată ca spațiu aerian riscant în sursa specificată la Anexa I la acest tratat. Cu acordul părților, planul de misiune va fi semnat de părțile observatoare și observate. în cazul în care părțile nu ajung la un acord asupra planului de misiune în limita a 8 ore de la prezentarea planului de misiune original, partea observatoare va avea dreptul să refuze executarea zborului de observare, în conformitate cu prevederile art. VIII al acestui tratat.

7. Dacă ruta planificată a zborului de observare se apropie de granița altor state părți sau altor state, partea observată poate notifica acelui stat sau acelor state despre ruta estimată, data și ora executării zborului de observare.

8. Pe baza planului de misiune convenit, statul parte care pune la dispoziție avionul de observare va redacta imediat, de comun acord cu celălalt stat parte, planul de zbor care va avea conținutul precizat în Anexa nr. 2 a Convenției asupra aviației civile internaționale și va avea formatul specificat de Documentul O.A.C.I. nr. 4444-RAC/501/12 intitulat „Regulile aerului și serviciilor de trafic aerian”, așa cum a fost revăzut sau modificat.

Secțiunea a III-a

Prevederi speciale

1. În cazul în care avionul de observare este pus la dispoziție de partea observatoare, partea observată va avea dreptul să aibă la bordul avionului de observare

doi supraveghetori de zbor și un interpret, în plus față de un supraveghetor de zbor pentru fiecare post de control al senzorilor de la bordul avionului de observare, în afară de cazul când se convine altfel. Supraveghetorii de zbor și interpreții vor avea drepturile și obligațiile specificate în Anexa G la acest tratat.

2. Fără a ține cont de prevederile paragrafului 1 al acestei secțiuni, în cazul în care o parte observatoare folosește un avion de observare care are o greutate brută maximă de decolare nu mai mare de 35.000 kilograme pentru o distanță maximă de zbor nu mai mare de 1.500 kilometri, așa cum este notificat conform secțiunii I paragraful 5 subparagraful (G) al acestui articol, ea va fi obligată să accepte numai doi supraveghetori de zbor și un interpret la bordul avionului de observare, în afară de cazul când se convine altfel.

3. În cazul în care avionul de observare este pus la dispoziție de partea observată, partea observată va permite personalului părții observatoare să se deplaseze la punctul de intrare al părții observate în modul cel mai rapid. Personalul părții observatoare poate alege să se deplaseze la punctul de intrare folosind mijloace de transport terestre, maritime sau aeriene, inclusiv să se deplaseze cu avionul oricărui stat parte. Procedurile privind asemenea deplasări sunt menționate în Anexa E la acest tratat.

4. În cazul în care avionul de observare este pus la dispoziție de partea observată, partea observatoare va avea dreptul să aibă la bordul avionului de observare doi reprezentanți de zbor și un interpret, în plus față de un reprezentant de zbor pentru fiecare post de control al senzorilor de pe avion, în afară de cazul când se convine altfel. Reprezentanții de zbor și interpreții vor avea drepturile și obligațiile specificate în Anexa G la acest tratat.

5. În cazul în care statul parte observator pune la dispoziție un avion de observare desemnat de un stat parte, altul decât partea observatoare sau observată, partea observatoare va avea dreptul să aibă la bordul avionului de observare doi reprezentanți și un interpret, în plus față de un reprezentant pentru fiecare post de control al senzorilor de pe avion, în afară de cazul când se convine altfel. în acest caz, se vor aplica și, prevederile privind supraveghetorii de zbor, menționate la paragraful 1 al acestei secțiuni. Reprezentanții și interpreții vor avea drepturile și obligațiile specificate în Anexa G la acest tratat.

Articolul VII

Zboruri de tranzit

1. Zborurile de tranzit, executate de o parte observatoare spre și de pe teritoriul unei părți observate pentru scopurile acestui tratat, vor începe de pe teritoriul părții observatoare sau al altui stat parte.

2. Fiecare stat parte va accepta zboruri de tranzit. Asemenea zboruri de tranzit Vor fi executate de-a lungul rutelor, recunoscute internațional, ale serviciilor de trafic aerian, în afară de cazul când se convine altfel de către statele părți implicate și în conformitate cu instrucțiunile autorităților naționale de control al traficului aerian ale fiecărui stat parte al cărui spațiu aerian este tranzitat. Partea observatoare va notifica fiecărui stat parte al cărui spațiu aerian urmează a fi tranzitat, o dată cu notificarea transmisă părții observate, în conformitate cu art. vi.

3: Pe timpul zborurilor de tranzit este interzisă funcționarea senzorilor aflați la bordul unui avion de observare. În cazul în care, pe timpul zborului de tranzit avionul de observare aterizează pe teritoriul unui stat parte, acel stat parte va inspecta, la aterizare și înainte de plecare, materialele de acoperire a deschiderilor pentru senzori sau alte aparaturi care împiedică funcționarea senzorilor, pentru a confirma că acestea sunt în poziția lor corectă.

Articolul VIII

Interziceri, devieri de la planurile de zbor și situații de urgență

Secțiunea I

Interzicerea zborurilor de observare și modificări la planurile de misiune

1. Partea observată va avea dreptul să interzică un zbor de observare care nu este în conformitate cu prevederile acestui tratat.

2. Partea observată va avea dreptul să interzică un zbor de observare înainte de începerea sa, în cazul în care partea observatoare nu ajunge la punctul de intrare în limita a 24 de ore de la ora estimată de sosire, specificată în notificarea transmisă în conformitate cu art. VI Secțiunea I paragraful 5, în afară de cazul când se convine altfel între statele părți implicate.

3. În cazul în care un stat parte observat interzice un zbor de observare conform acestui articol sau anexei F, acesta va consemna imediat, în planul de misiune, motivele interzicerii. În limita a 7 zile, partea observată va transmite tuturor statelor părți; prin canale diplomatice, o explicație în scris pentru aceasta în raportul de misiune prezentat conform art. VI Secțiunea I paragraful 21. Un zbor de observare care a fost interzis nu va fi luat în calcul în cota nici unuia dintre statele părți.

4. Partea observată va avea dreptul să propună modificări la planul de misiune, ca rezultat al oricăreia dintre situațiile următoare:

(A) condițiile meteorologice afectează siguranța zborului;

(B) starea în care se află aerodromul Cer Deschis ce urmează a fi folosit, aerodromurile de rezervă sau: aerodromurile de realimentare, împiedică utilizarea acestora; sau

(C) planul de misiune nu este în concordanță cu art. VI Secțiunea a II-a paragrafele 2 și 4.

5. În cazul în care partea observatoare nu este de acord cu modificările propuse la planul de misiune, ea va avea dreptul să propună soluții alternative cu privire la aceste modificări, care să înlocuiască modificările propuse. în cazul în care nu se ajunge la un acord asupra planului de misiune în limita a 8 ore de la prezentarea planului de misiune original și dacă partea observatoare consideră că modificările la planul de misiune aduc prejudicii drepturilor sale prevăzute de acest tratat privire la executarea zborului de observare, partea observatoare va avea dreptul să refuze executarea zborurilor de observare, care nu va fi înregistrat în cota nici unui stat parte.

6. În cazul în care o parte observatoare refuză să execute un zbor de observare în conformitate cu acest articol sau cu Anexa F la tratat, ea va oferi imediat o explicație privind hotărârea sa în planul de misiune, înainte de plecarea părții observatoare, în limita a 7 zile de la plecarea părții observatoare, partea observatoare va transmite tuturor celorlalte state părți, prin canale diplomatice, o explicație scrisă privind această hotărâre în raportul de misiune prezentat conform art. VI Secțiunea I paragraful 21.

Secțiunea a II-a

Devieri de la planul de zbor

1. Devieri de la planul de zbor vor fi permise pe timpul zborului de observare dacă sunt determinate de:

(A) condițiile meteorologice care afectează siguranța zborului;

(B) dificultățile tehnice privind avionul de observare;

(C) o urgență medicală a oricărei persoane de la bord; sau

(D) instrucțiuni de control al traficului aerian cu privire la situații de forță majoră.

2. În plus, dacă condițiile meteorologice împiedică întrebuințarea eficientă a senzorilor optici sau a aparaturii de observare în infraroșu cu scanare liniară, se vor permite devieri, cu condiția ca:

(A) să fie satisfăcute cerințele de siguranță a zborului;

(B) permisiunea să fie acordată de autoritățile de control al traficului aerian în cazurile în care reglementările naționale cer aceasta; și

(C) performanțele senzorilor să nu depășească posibilitățile specificate în art. IV paragraful 2, în afară de cazul când se convine altfel.

3. Partea observată va avea dreptul să interzică folosirea unui anumit senzor pe timpul unei devieri care face ca avionul de observare să coboare sub înălțimea minimă față de nivelul solului pentru întrebuințarea acelui senzor, în conformitate cu limitarea impusă pentru rezoluția la sol specificată în art. IV paragraful 2. În cazul în care o deviere face necesar ca avionul de observare să-și modifice traiectul de zbor cu mai mult de 50 de kilometri față de traiectul de zbor specificat în planul de zbor, partea observată va avea dreptul să interzică întrebuințarea tuturor senzorilor instalați pe avionul de observare dincolo de limita celor 50 kilometri.

4. Partea observatoare va avea dreptul să scurteze un zbor de observare pe timpul executării sale în cazul unei funcționări necorespunzătoare a senzorilor. Pilotul comandant de bord va avea dreptul să scurteze un zbor de observare în cazul în care siguranța avionului de observare este afectată de dificultăți de ordin tehnic.

5. În cazul în care o deviere de la planul de zbor, permisă de paragraful 1 al acestei secțiuni, duce la scurtarea zborului de observare sau când scurtarea are loc în condițiile prevăzute de paragraful 4 al acestei secțiuni, un zbor de observare va fi scăzut din cotele ambelor state părți, în afară de cazul când scurtarea este datorată:

(A) funcționării necorespunzătoare a unui senzor de pe un avion de observare pus la dispoziție de partea observată;

(B) dificultăților tehnice privind avionul de observare pus la dispoziție de partea observată;

(C) unei urgențe medicale a unui membru din echipajul de zbor al părții observate sau a supraveghetorilor de zbor; sau

(D) instrucțiunilor de control al traficului aerian cu privire la situații de forță majoră.

În asemenea cazuri, partea observatoare va avea dreptul să hotărască dacă zborul se scade sau nu din cotele ambelor state părți.

6. Datele culese de senzori vor fi reținute de partea observatoare numai dacă zborul de observare se scade din cotele ambelor state părți.

7. În cazul în care se efectuează o deviere de la planul de zbor, pilotul comandant de bord va acționa în conformitate cu reglementările de zbor naționale publicate, ale părții observate. De îndată ce factorii care au dus la deviere au încetat să existe, avionul de observare poate, cu permisiunea autorităților de control al traficului aerian, să continue zborul de observare conform planului de zbor. Distanța de zbor suplimentară a avionului de observare datorată devierii nu va intra în calculul distanței maxime de zbor.

8. Personalul ambelor state părți, aflat la bordul avionului de observare, va fi informat imediat despre toate devierile da la planul de zbor,

9. Cheltuielile suplimentare rezultate din prevederile acestui articol vor fi rambursate în conformitate cu prevederile anexei L, Secțiunea I paragraful 9, la acest tratat.

Secțiunea a III-a

Situații de urgență

1. În cazul în care apare o situație de urgență, pilotul comandant de bord se va conforma „Procedurilor pentru serviciile ele navigație aeriană - Regulile aerului și serviciilor de trafic aerian”, Documentului O.A.C.I. nr. 4444-RAC/501/12, revăzut sau modificat, reglementărilor de zbor naționale ale părții observate și manualului de întrebuințare în zbor a avionului de observare.

2. Fiecărui avion de observare care declară o situație de urgență i se va pune la dispoziție, de către partea observată, întreaga gamă de mijloace de ajutor și navigație care să asigure deplasarea cât mai rapid posibilă a avionului la cel mai apropiat aerodrom adecvat.

3. În cazul unui accident de aviație în care este implicat avionul de observare pe teritoriul părții observate, operațiunile de căutare și salvare vor fi întreprinse de partea observată, în conformitate cu propriile reglementări și proceduri pentru asemenea operațiuni.

4. Investigațiile asupra accidentului sau incidentului de aviație înecare este implicat un avion de observare vor fi conduse de partea observată, cu participarea părții observatoare, în conformitate cu recomandările O.A.C.I. precizate în Anexa nr. 13 la convenția asupra aviației civile internaționale („Investigarea accidentelor de aviație”), revăzută sau modificată, și în conformitate cu reglementările naționale ale părții observate.

5. În cazul în care avionul de observare nu este înregistrat de către partea observată, la terminarea investigării, epava și rămășițele avionului de observare și ale senzorilor, dacă s-au găsit și recuperat, vor fi returnate, dacă se solicită aceasta, părții care va cere sau părții cărela îi aparține avionul.

Articolul IX

Date culese de senzori pe timpul zborurilor de observare

Secțiunea I

Prevederi generale

1. Pentru înregistrarea datelor culese de senzori pe timpul zborurilor de observare vor fi întrebuințați următorii suporți de înregistrare:

(A) în cazul camerelor optice panoramice și de fotografiere cadru cu cadru, film fotografic alb-negru;

(B) în cazul camerelor video, bandă magnetică;

(C) în cazul aparaturii de observare în infraroșu cu scanare liniară, film fotografic alb-negru sau bandă magnetică; și

(D) în cazul radarului cu deschidere sintetică și descoperire laterală, bandă magnetică.

Formatul convenit pe care asemenea date vor fi înregistrate, și schimbate pe alți suporți de înregistrare va fi hotărât în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis în timpul perioadei de aplicare provizorie a acestui tratat.

2. Datele culese de senzori în timpul zborurilor de observare vor rămâne la bordul avionului de observare până la încheierea zborului de observare. Pe timpul zborului de observare se interzice transmiterea datelor culese de senzorii aflați la bordul avionului de observare.

3. Fiecare bobină de film fotografic și casetă sau rolă de bandă magnetică, folosită pentru culegerea datelor de către un senzor în timpul zborului de observare, va fi plasată într-un conteiner și sigilată în prezența statelor părți, de îndată ce este posibil, după ce a fost scoasă din senzor.

4. Datele culese de senzori pe timpul zborurilor de observare vor putea fi puse la dispoziția statelor părți în conformitate cu prevederile acestui articol și vor îi întrebuințate exclusiv pentru atingerea scopurilor acestui tratat.

5. În caz că, pe baza datelor furnizate conform prevederilor anexei B, Secțiunea I, la acest tratat, un suport de înregistrare a datelor care urmează a fi folosit de un stat parte în timpul zborului de observare este incompatibil cu echipamentul unui alt stat parte pentru exploatarea acelui tip de suport de înregistrare a datelor, statele părți implicate vor stabili proceduri care să asigure că toate datele culese pe timpul zborurilor de observare pot fi exploatate cu acesta, în ceea ce privește prelucrarea, multiplicarea și stocarea de către ele.

Secțiunea a II-a

Date culese de senzori care folosesc film fotografic

1. În cazul în care urmează a se schimba date culese de la perechi de camere optice, camerele, filmul și prelucrarea filmului vor fi de un tip identic.

2. În cazul în care urmează a se schimba date culese de la o singură cameră optică, statele părți vor examina, în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis, în timpul perioadei de aplicare provizorie a acestui tratat, problema atribuirii responsabilității asupra developării negativului filmului original, fie părții observatoare, fie statului parte care pune la dispoziție avionul de observare. Statul parte care developează negativul filmului original va fi responsabil pentru calitatea prelucrării filmului negativ original și a producerii copiei pozitive sau negative. în cazul în care statele părți convin ca filmul folosit pe timpul zborului de observare executat cu un avion de observare pus la dispoziție de partea observată să fie prelucrat de partea observatoare, partea observată nu va purta nici o responsabilitate pentru calitatea prelucrării filmului negativ original.

3. Toate filmele folosite pe timpul zborului de observare vor fi developate:

(A) în cazul în care negativul filmului original este developat într-un laborator amenajat de partea observată, nu mai târziu de 3 zile, în afară de cazul când se convine altfel, de la sosirea,,avionului de observare la punctul de ieșire; sau

(B) în cazul în care negativul filmului original este developat într-un laborator amenajat de partea observatoare, nu mai târziu de 10 zile de la plecarea avionului de observare de pe teritoriul părții observate.

4. Statul parte care developează negativul filmului original va fi obligat să accepte, în laboratorul de prelucrare a filmului, până la doi reprezentanți oficiali din celălalt stat parte pentru a controla desigilarea casetei sau conteinerului cu film, precum și fiecare etapă din stocarea, prelucrarea, multiplicarea și manipularea negativului filmului original, în conformitate cu prevederile anexei K, Secțiunea a II-a, la acest tratat. Statul parte care controlează procesul de prelucrare a filmului și de multiplicare va avea dreptul să desemneze asemenea reprezentanți oficiali dintre cetățenii săi prezenți pe teritoriul unde este amplasat laboratorul amenajat de celălalt stat parte, cu condiția ca asemenea persoane să fie pe lista personalului desemnat în conformitate cu art. XIII Secțiunea I a acestui tratat. Statul parte care developează filmul va sprijini cât mai mult posibil reprezentanții oficiali ai celuilalt stat parte în exercitarea funcțiilor lor prevăzute în acest paragraf.

5. La terminarea unui zbor. de observare, statul parte care urmează să developeze negativul filmului original va atașa o bandă de testare senzitometrică în 21 de trepte din același tip de film ca cel folosit în timpul zborului de observare sau va expune o scară de referință optică în 21 de trepte pe capătul de început sau de sfârșit al fiecărei bobine de film negativ original folosite în timpul zborului de observare. După ce negativul filmului original a fost prelucrat și s-au realizat copii pozitive sau negative ale filmului, statele părți vor evalua calitatea imaginii benzii de testare senzitometrică în 21 de trepte sau imaginile scării de referință optică în 21 de trepte, comparându-le cu caracteristicile transmise pentru acel tip de negativ al filmului original sau acea copie negativă sau pozitivă a filmului copiat, în conformitate cu prevederile anexei K, Secțiunea I, la acest tratat.

6. În cazul în care se developează numai un negativ al filmului original.

(A) partea observatoare va avea dreptul să rețină sau să primească negativul filmului original.

(B) partea observată va avea dreptul să aleagă și să primească o copie completă de prima generație sau parte din aceasta, fie pozitivă fie negativă, a negativului filmului original. În afară de cazul care se convine altfel, o asemenea copie va fi:

(1) de același format și de aceleași dimensiuni ca negativul filmului original;

(2) produsă imediat după developarea negativului filmului original; și

(3) predată reprezentanților oficiali ai părții observate, imediat după ce copia a fost realizată.

7. În cazul în care se developează două negative ale filmului original:

(A) dacă avionul de observare este pus la dispoziție de partea observatoare, partea observată va avea dreptul, la terminarea zborului de observare, să aleagă oricare dintre cele două negative ale filmului original, negativul filmului original neales urmând să fie reținut de partea Observatoare; sau

(B) dacă avionul de observare este pus la dispoziție de partea observată, partea observatoare va avea dreptul să aleagă oricare dintre negativele filmului original, negativul filmului original neales urmând să fie reținut de partea observată.

Secțiunea a III-a

Date culese de senzori care folosesc alți suporți de înregistrare

1. Statul parte care pune la dispoziție avionul de observare va înregistra cel puțin un set original de date culese de senzori, folosind alți suporți de înregistrare.

2. În cazul în care se realizează numai un set original:

(A) dacă avionul de observare este pus la dispoziție de partea, observatoare, partea observatoare va avea dreptul sa rețină setul original, iar partea observată va avea dreptul să primească o copie duplicat de prima generație; sau

(B) dacă avionul de observare este pus la dispoziție de partea observată, partea observatoare.va avea dreptul să primească setul original, iar partea observată va avea dreptul să primească o copie duplicat de prima generație.

3. În cazul în care se realizează două seturi originale:

(A) dacă avionul de observare este pus la dispoziție de partea observatoare, partea observată va avea dreptul ca, la încheierea zborului de observare, să aleagă pe oricare dintre cele două seturi de suporți de înregistrare, setul neales urmând să fie reținut de partea observatoare; sau

(B) dacă avionul de observare este pus la dispoziție de partea observată, partea observatoare va avea dreptul să aleagă pe oricare dintre cele două seturi de suporți de înregistrare, setul neales urmând să fie reținut de partea observată.

4. În cazul în care avionul de observare este pus la dispoziție de partea observatoare, partea observată va avea dreptul să primească datele culese de un radar cu deschidere sintetică și descoperire laterală, atât sub forma unor informații în fază inițială, cât și a unor imagini radar, la alegerea sa.

5. În cazul în care avionul de observare este pus la dispoziție de partea observată, partea observatoare va avea dreptul să primească datele culese de un radar cu deschidere sintetica și descoperire laterală atât sub forma unor informații în fază inițială, cât și a unor imagini radar la alegerea sa.

Secțiunea a IV-a

Acces la datele culese de senzori

Fiecare stat parte va avea dreptul să ceară și să primească de la partea observatoare copii ale datelor culese de senzori în timpul unui zbor de observare. Asemenea copii vor fi sub forma unor duplicate de prima generație, produse după datele originale culese de senzori în timpul unui zbor de observare. Statul parte care solicită copii va notifica despre acea3ta, de asemenea, și părții observate. O cerere pentru copii ale datelor va include următoarele informații:

(A) partea observatoare;

(B) partea observată;

(C) data zborului de observare;

(D) senzorul cu care datele au fost culese;

(E) porțiunea sau porțiunile perioadei de observare în timpul căreia datele au fost culese; și

(F) tipul și formatul suportului de înregistrare utilizat pentru reproducere, fie film negativ sau pozitiv, fie bandă magnetică.

Articolul X

Comisia consultativă Cer Deschis

1. Pentru a promova obiectivele și a înlesni aplicarea prevederilor acestui tratat, statele părți constituie prin prezentul act o Comisie consultativă Cer Deschis.

2. Comisia consultativă Cer Deschis va lua hotărâri sau va face recomandări prin consens. Prin consens se va înțelege absența oricărei obiecții din partea oricărui stat parte la luarea unei decizii sau la adoptarea unei recomandări.

3. Fiecare stat parte va avea dreptul să sesizeze Comisia consultativă Cer Deschis și să înscrie pe ordinea sa de zi orice problemă legată de acest tratat, inclusiv orice problemă legată de cazul în care partea observată pune la dispoziție un avion de observare.

4. În cadrul Comisiei consultative Cer Deschis, statele părți la acest tratat vor:

(A) examina probleme privind respectarea prevederilor acestui tratat;

(B) căuta să rezolve ambiguități și diferențe de interpretare care pot să apară în timpul aplicării acestui tratat;

(C) examina și lua hotărâri cu privire la cererile de aderare la acest tratat; și

(D) conveni asupra acelor măsuri de ordin tehnic și administrativ, conform prevederilor acestui tratat, considerate a fi necesare ca urmare a aderării la acest tratat și a altor state.

5. Comisia consultativă Cer Deschis poate propune modificări la acest tratat pentru examinare și aprobare, conform art. XVI. Comisia consultativă Cer Deschis poate, de asemenea, să fie de acord cu îmbunătățiri privind valabilitatea și eficacitatea acestui tratat, care să fie consecvente cu prevederile sale. În cadrul Comisiei consultative Cer Deschis se va conveni asupra îmbunătățirilor referitoare doar la: modificarea distribuirii anuale a cotelor active conform art. III și anexei A, actualizarea și suplimentarea categoriilor sau capacităților senzorilor conform art. IV, revederea repartizării costurilor conform anexei L Secțiunea I paragraful 9, aranjamentele pentru distribuirea și punerea la dispoziție a datelor conform art. IX secțiunile III și IV și întocmirea rapoartelor de misiune conform art. VI Secțiunea I paragraful 21, precum și la problemele minore de natură administrativă sau tehnică, și nu vor fi considerate ca modificări la acest tratat.

6. Comisia consultativă Cer Deschis va solicita folosirea facilităților și sprijinul administrativ al Centrului de Prevenire a Conflictelor al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa sau alte facilități de sediu existente în Viena, în afară de cazul când se hotărăște altfel.

7. Prevederile privind activitatea Comisiei consultative Cer Deschis sunt prezentate în Anexa L la acest tratat.

Articolul XI

Notificări și rapoarte

Statele părți vor transmite notificări și rapoarte - solicitate de acest tratat - în formă scrisă. Statele părți vor transmite asemenea notificări și rapoarte prin canale diplomatice sau, la alegerea lor, prin alte canale oficiale, cum ar fi rețeaua de comunicații a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Articolul XII

Responsabilitatea

Un stat parte, conform practicii și dreptului internațional, va fi ținut răspunzător pentru plata compensațiilor pentru daunele provocate altor state părți sau persoanelor lor fizice și juridice sau proprietății acestora, pe parcursul aplicării acestui tratat.

Articolul XIII

Desemnarea personalului, privilegii și imunități

Secțiunea I

Desemnarea personalului

1. Fiecare stat parte, o dată cu depunerea instrumentului de ratificare la oricare dintre depozitari, va transmite tuturor statelor părți, spre informare, o listă a personalului desemnat să îndeplinească atribuții legate de executarea zborurilor de observare pentru acel stat parte, inclusiv pentru supravegherea prelucrării informațiilor furnizate de senzori. Niciodată o asemenea listă a personalului desemnat nu va include mai mult de 400 de persoane. Ea va conține numele, sexul, data nașterii, locul nașterii; numărul pașaportului și funcția fiecărei persoane incluse. Fiecare stat parte va avea dreptul să modifice propria sa listă a personalului desemnat în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestui tratat și o dată la fiecare 6 luni după aceea.

2. În cazul în care o persoană inclusă pe lista originală sau pe orice listă modificată este neacceptabilă de către statul care la act de listă, acel stat parte, nu mai târziu de 30 de zile după primirea fiecărei liste, va notifica statului parte care a transmis lista că în ceea ce privește statul parte care a formulat obiecția, o asemenea persoană nu va fi acceptată. Persoanele nedeclarate ca neacceptabile în limita acestei perioade de 30 de zile vor fi considerate acceptate. În cazul în care un stat parte hotărăște ulterior că o persoană este neacceptabilă, acel stat parte va notifica despre aceasta statului parte care a desemnat o asemenea persoană. Persoanele care sunt declarate neacceptabile vor fi scoase de pe lista transmisă anterior statului parte care a ridicat obiecții.

3. Partea observată va asigura vize și orice alte documente necesare care să permită ca fiecare persoană acceptată să poată intra și rămâne pe teritoriul acelui stat parte în scopul îndeplinirii atribuțiilor legate de executarea zborurilor de observare; inclusiv pentru supravegherea prelucrării informațiilor furnizate de senzori. Asemenea vize și orice alte documente necesare vor fi asigurate fie:

(A) nu mai târziu de 30 de zile după ce persoana este considerată ca acceptată, caz în care viza va fi valabilă pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni; fie

(B) nu mat târziu de o oră după sosirea persoanei la punctul de intrare, caz în care viza va fi valabilă pe durata îndeplinirii atribuțiilor acelei persoane; fie

(C) în orice alt moment, prin acord reciproc între statele părți implicate.

Secțiunea a II-a

Privilegii și imunități

1. Pentru a-și exercita în mod eficient funcțiile, pentru scopul aplicării acestui tratat și nu pentru propriul lor interes, personalului desemnat conform prevederilor secțiunii i paragraful 1 al acestui articol; i se vor acorda privilegiile și imunitățile de care se bucură agenții diplomatici, în conformitate cu art. 29, art. 30 paragraful 2, art. 31 paragrafele 1, 2 și 3 și art. 34 și 35 din convenția de la Viena asupra relațiilor diplomatice, din 18 aprilie 1961, denumită în cele ce urmează convenția de la Viena. în plus, personalului desemnat i se vor acorda privilegiile de care se bucură agenții diplomatici, conform art. 36 paragraful 1 subparagraful b) al Convenției de la Viena, cu excepția bunurilor al căror import sau export este interzis prin lege sau care, sunt supuse măsurilor de carantină.

2. Asemenea privilegii și imunități vor fi acordate persoanelor desemnate pe întreaga perioadă de la sosire și până la plecarea de pe teritoriul părții observate și după aceea, în ceea ce privește activitățile executate anterior exercitării funcțiilor lor oficiale. Unor asemenea persoane li se vor acorda, pe timpul tranzitării teritoriilor altor state părți, privilegiile și imunitățile de care se buc urs. s genții diplomatici, conform art. 40 paragraful 1 al Convenției de la Viena.

3. Imunitatea de jurisdicție poate fi ridicată de partea observatoare în acele cazuri în care ar împiedica cursul justiției, putând fi ridicată fără a se aduce prejudicii acestui tratat. Imunitatea persoanelor care nu sunt cetățeni ai părții observatoare poate fi ridicată numai de statele părți ai căror cetățeni sunt. Statul care procedează la ridicarea imunității trebuie să fie, întotdeauna, menționat expres.

4. Fără a prejudicia privilegiile și imunitățile lor sau drepturile părții observatoare prezentate în acest tratat, este de datoria personalului desemnat să respecte legile și reglementări părții observate.

5. Mijloacelor pentru transportul personalului li se vor acorda aceleași imunități față de percheziție, rechiziționare, sechestrare sau măsuri executorii, ca acelea acordate unei misiuni diplomatice, conform art. 22 paragraful 3 al Convenției de la Viena, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în acest tratat.

Articolul XIV

Benelux

1. Numai pentru scopurile art. II-IX și art. XI, precum și ale anexelor A-I și anexei K la acest tratat, Regatul Belgiei, Marele Ducat al Luxemburgului și Regatul Olandei vor fi considerate ca un singur stat parte, denumit în continuare Benelux.

2. Fără a se aduce prejudicii prevederilor art. XV, statele părți menționate mai sus pot pune capăt acestui aranjament, notificând tuturor celorlalte ștate părți despre aceasta. Acest aranjament se consideră a fi fără efect de la următorul 31 decembrie, după o perioadă de 60 de zile de la o asemenea notificare.

Articolul XV

Durata și retragerea

1. Acest tratat va avea o durată nelimitată.

2. Un stat parte va avea dreptul să se retragă din acest tratat. Un stat parte care intenționează să se retragă va informa despre hotărârea sa de a se retrage, pe oricare dintre depozitari, eu cel puțin 6 luni înainte de data retragerii, precum și pe toate celelalte state părți. Depozitarii vor informa, de îndată, toate celelalte state părți, despre o asemenea notificare.

3. În cazul în care un stat parte informează despre hotărârea sa de a se retrage din acest tratat, în conformitate cu paragraful 2 al acestui articol, depozitarii vor convoca o conferință a statelor părți, nu mai devreme de 30 de zile și nu mai târziu de 60 de zile de la data când aceștia au primit o asemenea notificare, pentru a examina efectele retragerii asupra acestui tratat.

Articolul XVI

Amendamente și examinare periodică

1. Fiecare stat parte va avea dreptul să propună amendamente la acest tratat. Textul fiecărui amendament propus va fi prezentat oricăruia dintre depozitari, care îl va transmite spre examinare tuturor statelor părți. Dacă se formulează o cerere în acest sens de către cel puțin trei state părți, în cadrul unei perioade de 90 de zile de la transmiterea amendamentului propus, depozitarii vor convoca o conferință a statelor părți pentru a examina amendamentul propus. O astfel de conferință se va deschide nu mai devreme de 30 de zile și nu mai târziu de 60 de zile de la primirea cele de-a treia cereri.

2. Un amendament la acest tratat va face obiectul aprobări tuturor statelor părți, fie prin transmiterea unei notificări, în scris, privind aprobarea lor către un depozitar în cadrul unei perioade de 90 de zile de la transmiterea amendamentului propus, fie prin exprimarea aprobării lor în cadrul unei conferințe convocate în conformitate cu paragraful 1 al acestui articol. Un amendament astfel aprobat va fi supus ratificării în conformitate cu prevederile art. XVII paragraful 1 și va intra în vigoare la 60 de zile după depunerea instrumentelor de ratificare de către statele părți.

3. În afară de cazul când cel puțin trei state părți cer o dată mai apropiată, depozitarii vor convoca o conferință a statelor părți pentru a examina aplicarea acestui tratat la 3 ani de la intrarea în vigoare a acestui tratat și la intervale de 5 ani după aceea.

Articolul XVII

Depozitari, intrare în vigoare și aderare

1. Acest tratat va face obiectul ratificării de către fiecare stat parte, în conformitate cu procedurile sale constituționale, Instrumentele de ratificare și instrumentele de aderare vor fi depuse la Guvernul Canadei sau la Guvernul Republicii Ungaria, sau la ambele, denumite în continuare depozitari. Acest tratat va fi înregistrat de către depozitari, în conformitate cu prevederile art. 102 al Cartei Națiunilor Unite.

2. Acest tratat va intra în vigoare la 60 de zile după depunerea a 20 de instrumente de ratificare, inclusiv cele ale depozitarilor și ale statelor părți a căror alocare individuală de cote pasive, așa cum este menționat în Anexa A, este de opt sau mai mare.

3. Acest tratat este deschis pentru semnare de către Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan și va face obiectul ratificării de către aceste state. Oricare dintre aceste state, care nu semnează acest tratat înaintea intrării lui în vigoare, în conformitate cu prevederile paragrafului 2 al acestui articol, poate adera la el în orice moment, prin depunerea unui instrument de aderare la unul dintre depozitari.

4. Timp de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestui tratat, oricare alt stat participant la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa poate solicita aderarea prin adresarea unei cereri, în scris, unuia dintre depozitari. Depozitarul care primește o astfel de cerere o va transmite, prompt, tuturor statelor părți. De asemenea, statele care solicită aderarea la acest tratat pot, dacă doresc aceasta, să ceară alocarea unei cote pasive și nivelul acestei cote.

Problema va fi examinată la următoarea sesiune ordinară a Comisiei consultative Cer Deschis și va face obiectul unei hotărâri în timp util.

5. După 6 luni de la intrarea în vigoare a acestui tratat, Comisia consultativă Cer Deschis poate examina aderarea la acest tratat a oricărui stat parte care, după părerea comisiei, poate și dorește să contribuie la obiectivele acestui tratat.

6. Pentru oricare stat care nu a depus un instrument, de ratificare până la data intrării în vigoare, dar care ratifică sau aderă ulterior la acest tratat, acest tratat va intra în vigoare la 60 de zile da la data depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare.

7. Depozitarii vor informa, prompt, toate statele părți despre:

(A) data depunerii fiecărui instrument de ratificară și data intrării în vigoare a acestui tratat;

(B) data prezentării unei cereri de aderare, numele statului care a prezentat cererea și rezultatul procedurii;

(C) data depunerii fiecărui instrument de aderare și data intrării în vigoare a acestui tratat pentru fiecare stat care aderă ulterior la acesta;

(D) convocarea unei conferințe, conform prevederilor art. XV și XVI;

(E) orice retragere în conformitate cu prevederile art. XV și data sa efectivă;

(F) data intrării în vigoare a oricărui amendament la acest tratat; și

(G) orice alte probleme despre care depozitarii sunt obligați, prin acest tratat, să informeze statele părți.

Articolul XVIII

Aplicarea provizorie și pe etape a tratatului

Pentru a înlesni aplicarea acestui tratat, unele dintre prevederile sale vor fi aplicate provizoriu, iar altele vor fi aplicate pe etape.

Secțiunea I

Aplicarea provizorie

1. Fără a se aduce prejudicii art. XVII, statele semnatare vor aplica provizoriu următoarele prevederi ale acestui tratat:

(A) Art. VI Secțiunea I paragraful 4;

(B) Art. X paragrafele 1, 2, 3, 8 și 7;

(C) Art. XI;

(D) Art. XIII, Secțiunea I paragrafele 1 și 2;

(E) Art. XIV; și

(F) Anexa L Secțiunea I.

2. Această aplicare provizorie va fi efectivă pentru o perioadă de 12 luni de la data când acest tratat este deschis pentru semnare. în cazul în care acest tratat nu intră în vigoare înainte ca perioada de aplicare provizorie să expire, acea perioadă poate îi prelungită dacă toate statele semnatare hotărăsc aceasta. Perioada de aplicare provizorie se va termina, în orice caz, atunci când acest tratat intră în vigoare. Totuși statele părți pot hotărî atunci să prelungească perioada de aplicare provizorie pentru Statele semnatare care nu au ratificat acest tratat.

Secțiunea a II-a

Aplicarea pe etape

1. După intra în vigoare, acest tratat va fi aplicat pe etape, în conformitate cu prevederile menționate în această secțiune, prevederile paragrafelor 2-8 ale acestei secțiuni se vor aplica în timpul perioadei de la intrarea în vigoare a acestui tratat până la data de 31 decembrie a celui de-al treilea an, după anul în care are loc intrarea în vigoare.

2. Fără a ține cont de prevederile art. IV paragraful 1, nici un stat parte nu va folosi, în timpul perioadei specificate la paragraful 1, aparatul de observare în infraroșu cu scanare liniară, dacă este instalată pe un avion de observare, în afară de cazul când se convine altfel între părțile observatoare și observate. Asemenea senzori nu vor face obiectul certificării în conformitate cu Anexa D la acest tratat. Dacă este dificil să se îndepărteze un asemenea senzor de pe avionul de observare, atunci el va fi prevăzut cu materiale acoperitoare sau alte aparaturi care împiedică funcționarea sa, în conformitate cu prevederile art. IV paragraful 4, în timpul executării zborurilor de observare.

3. Fără a ține cont de prevederile art. IV paragraful 9, nici un stat parte nu va.fi obligat, în timpul perioadei specificate la paragraful 1 al acestei secțiuni, să pună la dispoziție un avion de observare echipat cu senzori din fiecare categorie de senzori, la capacitatea maximă și în numărul specificat la art. IV paragraful 2, cu condiția ca avionul de observare să fie echipat cu:

(A) o singură cameră optică panoramică; sau

(B) nu mai puțin de o pereche de camere optice de fotografiere cadru cu cadru.

4. Fără a ține cont de prevederile anexei B, Secțiunea a II-a paragraful 2 subparagraful (A), la acest tratat, suporții de înregistrare a datelor vor fi adnotați cu date în conformitate cu practica existentă în statele părți în timpul perioadei specificate la paragraful 1 al acestei secțiuni.

5. Fără a ține cont de prevederile art. VI Secțiunea I paragraful 1, nici un stat parte nu va avea dreptul, în timpul perioadei specificate la paragraful 1 al acestei secțiuni, să i se pună la dispoziție un avion capabil să atingă o anume autonomie de zbor, oricare ar fi aceasta.

6. În perioada specificată la paragraful 1 al acestei secțiuni, distribuirea cotelor active va fi stabilită în conformitate cu prevederile anexei A, Secțiunea a II-a paragraful 2, la acest tratat.

7. Aplicarea ulterioară pe etape, în ceea ce privește adoptarea de noi categorii de senzori sau îmbunătățirile aduse capacităților categoriilor de senzori existente, va fi examinată de Comisia consultativă Cer Deschis, în conformitate cu prevederile art. IV paragraful 3 privind o asemenea adoptare sau îmbunătățire.

Articolul XIX

Texte autentice

Originalele acestui tratat, ale căror texte în limbile engleză, franceză, germană, italiană, rusă și spaniolă sunt, în mod egal autentice, vor fi depuse în arhivele depozitarilor. Copii autentificate ale acestui tratat vor fi transmise de către depozitari tuturor statelor părți.



Anexa B

Informații despre senzori

Secțiunea I

Informații tehnice

1. Conform art. IV paragraful 10, fiecare stat parte va comunica tuturor celorlalte state părți informațiile tehnice corespunzătoare, enumerate în această secțiune, despre fiecare senzor instalat pe avionul de observare pus la dispoziție de acel stat parte, conform art. V al tratatului.

2. Pentru camerele optice panoramice și de fotografiere cadru cu cadru vor fi comunicate următoarele informații tehnice:

(A) tipul și modelul;

(B) câmpul vizual, de-a lungul și perpendicular pe traiectul de zbor, cât și pe un plan ce intersectează acest traiect său unghiurile de baleiaj, în grade;

(C) dimensiunile imaginii, în milimetri pe milimetri;

(D) timpii de expunere, în secunde;

(E) tipurile și culorile filtrelor optice folosite și factorul lor de filtrare;

(F) pentru fiecare obiectiv:

(1) denumirea;

(2) distanța focală, în milimetri;

(3) deschiderea relativă maximă a obiectivului;

(4) puterea de rezoluție la un raport de contrast de 1.000 la 1 sau modulația echivalentă de 1,0 la deschiderea relativă maximă, în linii pe milimetru;

(G) durata minimă și maximă a intervalelor de fotografice, în secunde, sau frecvența ciclurilor, în imagini pe secundă, dacă este cazul;

(H) raportul viteza maximă/înălțime;

(I) pentru camerele optice de fotografiere cadru cu cadru, unghiul maxim măsurat de la orizontală sau unghiul minim măsurat de la verticală, în grade; și

(J) capacitatea maximă de funcționare, în metri, dacă

3. Pentru camerele video vor fi comunicate următoarele informații tehnice:

(A) tipul și modelul;

(B) câmpul vizual, de-a lungul și perpendicular pe traiectul de zbor, cât și pe un plan ce intersectează acest traiect, în grade;

(C) pentru obiectiv:

(1) distanța focală, în milimetri;

(2) deschiderea relativă maximă;

(3) puterea de rezoluție la un raport de contrast de 1.000 la 1 sau modulația echivalentă de 1,0 la deschiderea relativă maximă, în linii pe milimetru;

(D) mărimea elementelor detectoare, în micrometri sau informații echivalente despre tub;

(E) numărul elementelor detectoare;

(F) sensibilitatea sistemului la lumină, în lucși sau wați pe centimetru pătrat; și

(G) lățimea benzii spectrale, în nanometri.

4. Pentru aparatura de observare în infraroșu cu scanare liniară vor fi comunicate următoarele informații tehnice:

(A) tipul și modelul;

(B) câmpul sau unghiurile de baleiaj, în grade;

(C) câmpul vizual instantaneu minim, de-a lungul și perpendicular pe traiectul de zbor, cât și pe un plan ce intersectează acest traiect, în miliradiani;

(D) lățimea benzii spectrale, în micrometri;

(E) diferența de temperatură minimă detectabilă, în grade Celsius;

(F) temperatura detectorului pe timpul funcționării, în grade Celsius;

(G) timpul necesar de la cuplare, pentru ca sistemul să funcționeze și să se răcească, până la temperatura sa de funcționare normală, în minute;

(h) durata maximă de funcționare, dacă este cazul;

(i) raportul viteza maximă/înălțime, dacă este cazul; și

(J) altitudinea maximă de funcționare, în metri, dacă este cazul.

5. Pentru radarul cu deschidere sintetică și descoperire laterală vor fi comunicate următoarele informații tehnice:

(A) tipul și modelul;

(B) benzile de frecvențe radar și frecvența specifică de, funcționare, în megahertzi;

(C) polarizări;

{D) numărul de impulsuri radar pe metru sau secundă;

(E) limita unghiulară de funcționare apropiată, în grade față de verticală;

(F) lățimea benzii observate, în kilometri;

(G) rezoluția la sol în distanță și în azimut, în plan oblic, în metri;

(H) altitudinea maximă de funcționare, în metri, dacă este cazul; și

(i) puterea la ieșire a emițătorului, în wați.

6. Pentru senzorii care înregistrează datele pe film fotografic vor fi comunicate următoarele informații tehnice:

(A) tipurile de film care pot fi folosite de fiecare senzor;

(B) lățimea filmului, în milimetri;

(C) puterea de rezoluție a filmului la un raport de contrast de 1.000 la 1 sau modulațla echivalentă de 1,0 în linii pe milimetru; și

(D) capacitatea casetei pentru fiecare tip de film, în metri.

7. Pentru senzorii care înregistrează datele pe alți suporți de înregistrare, se vor comunica următoarele informații tehnice:

(A) tipul și modelul echipamentului de înregistrare a datelor;

(B) tipul și formatul suporților de înregistrare a datelor;

(C) lățimea benzii, în hertzi, dacă este cazul;

(D) viteza de înregistrare a datelor, în megabiți pe secundă, dacă este cazul;

(E) capacitatea suporților de înregistrare, în minute sau megabiți; și

(F) formatul pentru stocarea datelor culese de senzori și adnotarea datelor.

Secțiunea a II-a

Adnotarea datelor

1. Următoarele informații vor fi adnotate pe marginea datelor culese de senzori în timpul unei perioade de observare la începutul fiecărui rolfilm al negativului filmului original sau la începutul oricărui alt suport de înregistrare, conform prevederilor apendi celui - nr. 1 al acestei anexe:

(A) numărul de referință al zborului de observare;

(B) data zborului de observare;

(C) descrierea senzorului;

(D) configurația senzorului; și

(E) distanța focală, dacă este cazul.

2. Următoarele informații vor fi înregistrate manual sau electronic de la sistemele de navigație și aparatura electronică de bord a avionului de observare și adnotate pe marginea datelor culese de senzori în timpul perioadei de observare, într-un mod care să nu desconsidere detaliile, conform apendicelui nr. 1 al acestei anexe:

(A) pentru camere optice:

(1) la începutul perioadei de observare și la oricare poziție intermediară, în timpul perioadei de observare, unde există o modificare semnificativă a înălțimii față de nivelul solului, direcției sau vitezei față de sol, precum și la intervale care vor fi determinate de Comisia consultativă Cer Deschis, în limita perioadei de aplicare provizorie:

(a) înălțimea față de nivelul solului;

(b) poziția;

(c) capul adevărat; și

(d) unghiul de baleiaj;

(2) pe fiecare fotogramă a filmului fotografic:

(a) numărul fotogramei;

(b) data și ora; și

(c) unghiul de înclinare laterală;

(B) pentru camerele video și aparatura de observare în infraroșu cu scanare liniară, la începutul perioadei de observare și la oricare poziție intermediară în timpul perioadei de observare unde există o modificare semnificativă a înălțimii față de nivelul solului, direcției sau vitezei față de sol, precum și la intervale care vor fi determinate de Comisia consultativă Cer Deschis în timpul perioadei de aplicare provizorie:

(1) data și ora;

(2) înălțimea față de nivelul solului;

(3) poziția;

(4) capul adevărat; și

(5) unghiul de baleiaj;

(C) pentru radarul cu deschidere sintetică și descoperire laterală:

(1) la începutul perioadei de observare și la oricare poziție, intermediară în timpul perioadei de observare unde există o modificare semnificativă a înălțimii față de nivelul solului, direcției sau vitezei față de sol, precum și la intervale care vor fi determinate de Comisia consultativă Cer Deschis în timpul perioadei de aplicare provizorie:

(a) data și ora;

(b) înălțimea față de nivelul solului;

(c) poziția;

(d) capul adevărat;

(e) unghiul de vizare inferioară până la punctul cel mai apropiat al lățimii benzii observate;

(f) lățimea benzii observate; și

(g) polarizări;

(2) de fiecare dată când sunt măsurate pentru a asigura o procesare corectă a imaginii:

(a) viteza față de sol;

(b) derivă;

(c) unghiul de înclinare longitudinală; și

(d) unghiul de înclinare laterală.

3. Pentru copiile obținute după fotograme singulare sau benzi cu imagini realizate după negativul filmului original sau alți suporți de înregistrare, informațiile enumerate la paragrafele 1 și 2 ale acestei secțiuni vor fi adnotate pe fiecare copie pozitivă.

4. Statele părți vor avea dreptul să adnoteze datele culese în timpul zborului de observare folosind fie valori alfanumerice, fie coduri care vor fi convenite de Comisia consultativă Cer Deschis în timpul perioadei de aplicare provizorie.

Apendicele nr. 1 la Anexa B

Adnotarea datelor culese în timpul unui zbor de observare

1. Numărul de referință al zborului de observare va fi exprimat printr-un singur grup de 6 caractere alfanumerice, conform convenției următoare:

(A) literele „OS”;

(B) ultima cifră a anului calendaristic pentru care se aplică cota activă individuală; și

(C) un număr din trei cifre, reprezentând fiecare zbor de observare, cuprinzând cota activă distribuită pe timpul revizuirii anuale în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis, pentru un an calendaristic, unui stat parte deasupra teritoriului unui alt stat parte.

2. Descrierea senzorului va fi exprimată printr-un singur bloc de până la 6 caractere alfanumerice, compus din două grupe, conform convenției următoare:

(A) un grup de până la patru caractere reprezentând categoria senzorului, conform convenției următoare:

(1) „OP” - camera optică panoramică;

(2) „OF” - camera optică de fotografiere cadru cu cadru;

(3) „TV” - camera video;

(4) „IRLS” - aparatura de observare în infraroșu cu scanare liniară; sau

(5) „SAR” - radar cu deschidere sintetică și descoperire laterală;

(B) un grup de două caractere reprezentând tipul suportului de înregistrare, conform convenției următoare:

(1) „Bl" - alb-negru, izopancromatic;

(2) „BM” - alb-negru, monocromatic;

(3) „BP” - alb-negru, paneromatic;

(4) „BR” - alb-negru, reversibil;

(5) „TA” - bandă analogică; sau

(6) „TD” - bandă digitală.

3. Configurația senzorului va fi exprimată printr-un singur bloc de până la nouă caractere alfanumerice cuprinzând trei grupuri; conform convenției următoare:

(A) un grup de patru caractere alfanumerice reprezentând instalarea senzorului la bordul avionului de observare:

(1) ca instalație interioară, care va fi simbolizată prin codul „INT” urmat de un număr care indică poziția relativă a instalării senzorului pe avionul de observare, de la partea anterioară a fuzelajului până la coada avionului de observare; sau

(2) ca instalare conteinerizată, care va fi simbolizată prin codul „POD” urmat de una dintre următoarele trei litere:

(a) „l" - montat sub aripa stângă;

(b) „R" - montat sub aripa dreaptă; sau

(c) „C" - montat pe axul longitudinal al avionului;

(B) un grup de până la trei caractere alfanumerice reprezentând tipul instalării, conform convenției următoare:

(1) o instalare verticală, în care senzorul nu este înclinat mai mult de cinci grade față de verticală, va fi simbolizată prin litera „V”;

(2) o instalare oblică, în care senzorul este înclinat mai mult de cinci grade față de verticală, va fi simbolizată printr-una dintre următoarele două litere, urmată de unghiul de declinație în grade:

(a) „L” - orientat spre stânga;

(b) „R” - orientat spre dreapta;

(3) o instalare în evantai a doi sau mai mulți senzori, care va fi simbolizată prin litera „F”;

(C) pentru o instalare în evantai, un grup de până la două numere, pentru a indica numărul și poziția senzorilor, după cum urmează:

(1) primul număr care să indice numărul total de senzori ai instalației respective; și

(2) cel de-al doilea număr care să indice poziția individuală a senzorului, în ordine de la stânga la dreapta, în raport cu direcția de zbor a avionului de observare.

4. Distanța focală a obiectivului va fi exprimată în milimetri.

5. Data și ora vor fi exprimate până la cel mai apropiat minut al timpului universal coordonat.

6. Înălțimea medie față de nivelul solului a avionului de observare va fi exprimată printr-un număr de cinci cifre, urmat de un cod care desemnează unitățile de măsură, în picioare, reprezentat prin litera „F” sau în metri, reprezentat prin litera „M”.

7. Latitudinea și longitudinea poziției avionului de observare vor fi exprimate în grade, până la cea mai aproplată sutime de grad, sub forma „dd.dd (N sau S) ddd.dd (S sau V)” sau în grade și minute, până la cel mai aproplat minut, sub forma „dd mm (N sau S) ddd mm (E sau V)”.

8. Capul adevărat al avionului de observare va fi exprimat în grade și rotunjit până la gradul cel mai apropiat.

9. Unghiul de înclinare laterală a avionului de observare va fi exprimat în grade, urmat de un cod care să indice dacă înclinarea laterală este spre stânga, prin litera ,.Li!. sau spre dreapta, prin litera „R”.

10. Unghiul de înclinare longitudinală a avionului de observare va fi exprimat în grade, urmat de un cod care să indice dacă înclinarea longitudinală este în sus, prin litera , „U”, sau în jos, prin litera „D” raportat la Orizontală.

11. Unghiul derivei avionului de observare va fi exprimat în grade, urmat de un cod care să indice dacă deriva este spre stânga, prin litera „L”, sau spre dreapta prin litera „R”, raportat la traiectul de zbor al avionului de observare.

12. Viteza față de sol a avionului de observare:va fi exprimată printr-un număr din trei cifre urmat de un cod din două litere care să indice unitățile de măsură în mile marine, prin literele „KM”, sau în kilometri, prin literele „KM”, pe oră.

13. Cel mai apropiat punct al lățimii benzii va fi exprimat în kilometri.

14. Unghiul de vizare inferioară va fi exprimat în grade, măsurate față de verticală.

15. Lățimea benzii va fi exprimată în kilometri.

16. Pentru filmul fotografic, fiecare casetă a aceluiași senzor, folosită în timpul unui zbor de observare, va fi numerotată în ordine, începând de la l. Fiecare fotogramă de pe negativul filmului original expus de fiecare senzor va fi numerotată individual, în succesiune, de la prima fotogramă până la ultima fotogramă a acelei casete a senzorului respectiv. În fiecare caz, când filmul este numerotat folosindu-se unul sau două numere pe fotogramă, o singură fotogramă va fi definită, fără ambiguitate, specificând fie cel mai apropiat număr de centrul fotogramei sau, în cazul când numerele sunt echidistante față de centru, numărul întreg cel mai mic.


Anexa C

Informații despre avionul de observare

Conform prevederilor art. V paragraful 2 al tratatului, statele părți, o dată cu desemnarea unui avion ca avion de observare, vor notifica tuturor celorlalte state părți informațiile specificate mai jos.

1. Identificarea:

(A) tipul și modelul; și

(B) numărul, categoria, tipul și configurația fiecărui senzor instalat pe avionul de observare, conform celor comunicate, potrivit prevederilor anexei B la tratat;

2. Planificarea misiunii:

(A) pentru fiecare tip și configurație a senzorului instalat pe avionul de observare:

(1) pentru care rezoluția la sol este dependentă de înălțimea față de nivelul solului, înălțimea față de nivelul solului în metri, la care acel senzor obține rezoluția la sol pentru acea categorie de senzor specificată la art. IV paragraful 2 al tratatului;

(2) pentru care rezoluțla la sol nu este dependentă de înălțimea față de nivelul solului, altitudinea pentru distanța maximă;

(B) viteza optimă de croazieră în kilometri pe oră la fiecare altitudine, specificată conform subparagrafului (A) al acestui paragraf;

(C) consumul de combustibil în kilograme pe oră la viteza optimă de croazieră pentru fiecare altitudine specificată conform subparagrafului (A) al acestui paragraf.

3. Echipamente de navigație, comunicații și servicii la sol:

(A) fiecare tip de echipament de navigație instalat pe avionul de observare, inclusiv precizia lui pozițională, în metri; și

(B) radiocomunicații, echipamente de apropiere și aterizare instalate pe avionul de observare, conform practicii standard a o.A.C.I.

4. Servicii la sol:

(A) lungimea, anvergura aripii, înălțimea maximă, ecartamentul roților și raza de viraj;

(B) greutatea maximă de decolare și greutatea maximă de aterizare;

(C) lungimea de pistă a aerodromului și rezistența platformei, corespunzătoare greutăților maxime de decolare și aterizare, inclusiv orice capacitate de a ateriza pe piste nebetonate;

(D) tipuri și capacități de combustibil, uleiuri, lichid hidraulic și oxigen;

(E) tipuri de echipamente furnizoare de energie electrică și de pornire; și

(F) orice cerințe speciale.

5. Posibilități de acces la bord:

(A) numărul de membri ai echipajului de zbor:

(B) numărul de operatori de senzori;

(C) numărul de reprezentanți de zbor, supraveghetori de zbor sau reprezentanți pentru care pot fi asigurate locuri la bordul avionului; și

(D) numărul de cușete.


Anexa D

Certificarea avionului de observare și a senzorilor

Secțiunea I

Prevederi generale

1. Fiecare stat parte va avea dreptul să participe la certificarea unui avion de observare din fiecare tip sau model, cât și a setului său adecvat de senzori desemnat de un alt stat parte, conform art. V al tratatului, în timpul căreia avionul de observare și senzorii săi vor fi examinați atât la sol cât și în zbor.

2. Fiecare certificare va fi executată în scopul de a stabili:

(A) că avionul este de tipul și modelul desemnate conform art. V al tratatului;

(B) că senzorii instalați pe avionul de observare fac parte din categoriile specificate la art. IV paragraful 1 al tratatului și răspund criteriilor enunțate la art IV paragraful 2 al tratatului;

(C) că informațiile tehnice au fost comunicate în conformitate cu prevederile anexei B, Secțiunea I, la tratat;

(D) în cazul când rezoluția la sol a unui senzor este dependentă de înălțimea față de nivelul solului, înălțimea minimă față de nivelul solului de la care fiecare senzor instalat pe un avion de observare din acel tip sau model poate fi folosit în timpul zborului de observare, conform limitelor de rezoluție la sol specificate în art. IV paragraful 2 al tratatului;

(E) în cazul când rezoluția la sol nu este dependentă de înălțimea față de nivelul solului, rezoluția la sol a fiecărui senzor instalați pe un avion de observare din acel tip sau model, conform limitelor de rezoluție la sol specificate în art. IV paragraful 2 al tratatului; și

(F) că materialele de acoperire a deschiderilor pentru senzori sau alte aparaturi care împiedică funcționarea senzorilor sunt în poziția adecvată, conform prevederilor art, IV paragraful 4 al tratatului.

3. Fiecare stat parte care organizează certificarea va notifica tuturor celorlalte state părți, cu minimum 60 de zile înainte, în legătură cu perioada de 7 zile, pe timpul căreia va avea lor certificarea acelui avion de observare și a senzorilor săi. O asemenea notificare va preciza:

(A) statul parte care organizează certificarea avionului de observare și a senzorilor săi;

(B) punctul de intrare la care ar trebui să sosească personalul statelor participante la certificare;

(C) locul unde certificarea urmează a fi organizată;

(D) datele la care certificarea va începe și la care se va încheia;

(E) numărul, tipul și modelul fiecărui avion de observare ce urmează a fi certificat; și

(F) tipul și modelul, descrierea și configurația fiecărui senzor instalat pe avionul de observare ce urmează a fi certificat, în conformitate cu formatul prezentat în Anexa B, apendicele nr. 1, la tratat.

4. În maximum 10 zile de la primirea notificării transmise conform prevederilor paragrafului 3 al acestei secțiuni, fiecare stat parte va notifica tuturor celorlalte state părți despre intenția sa de a participa la certificarea unui asemenea avion și a senzorilor săi. conform prevederilor art, IV paragraful 11. Numărul de persoane care vor participa la certificare, aparținând acelor state părți Care au notificat intenția lor de a participa, va fi hotărât în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis. în afară de cazul când se convine altfel, numărul de persoane va fi de maximum 40 și include Până la 4 din fiecare stat parte. În cazul în care două sau mai multe state părți notifică intenția lor de a organiza certificarea în aceeași perioadă, se va hotărî, în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis, care dintre ele va organiza certifice rea în această perioadă.

5. Fiecare stat parte care participă la certificare va notifica statului parte care organizează certificarea, cu cel puțin 30 de zile înainte de data la care certificări a avionului de observare urmează să înceapă, notificată conform paragrafului 3 al acestei secțiuni, următoarele:

(A) numele persoanelor care participă la certificare și, în cazul în care se folosește un avion de transport necomercial pentru transport spre punctul de intrare, o listă nominală a membrilor echipajului, precizând în fiecare dintre cazuri sexul, data nașterii, locul nașterii și numărul pașaportului. Toate aceste persoane vor fi pe lista persoanelor desemnate, conform art. XIII Secțiunea I a tratatului;

(B) data și ora estimată de sosire a acestor persoane la punctul de intrare; și

(C) modul de transport folosit pentru a ajunge la punctul de intrare.

6. Cu cel puțin 14 zile înainte de data la care urmează, să înceapă certificarea avionului de observare, notificată conform paragrafului 3 al acestei secțiuni, statul parte care organizează certificarea va transmite statelor părți care iau parte la certificare următoarele informații pentru fiecare senzor instalat pe avionul de observare și pentru echipamentele asociate folosite pentru adnotarea datelor culese de senzori:

(A) o descriere a fiecărei părți constitutive a senzorului, inclusiv rolul său, și orice conexiune la echipamentele asociate folosite pentru adnotarea datelor;

(B) fotografii ale fiecărui senzor, separat de avionul de observare, conform precizărilor următoare:

(1) fiecare senzor va umple cel puțin 80 la sută din fotografie, în plan orizontal sau vertical;

(2) asemenea fotografii pot fi atât color, cât și alb-negru și vor avea dimensiunile de 18 cm x 24 cm, excluzând marginea; și

(3) fiecare fotografie va avea înscrise pe ea: categoria senzorului, tipul și modelul său, precum și denumirea statului parte care prezintă senzorul pentru certificare;

(C) instrucțiuni de funcționare în zbor a fiecărui senzor.

7. În cazul în care nici un stat parte nu notifică intenția de a lua parte la certificare, conform prevederilor paragrafului 5 al acestei secțiuni, statul parte va organiza el însuși o examinare în zbor conform prevederilor secțiunii a III-a a acestei anexe și va întocmi un raport de certificare, conform prevederilor secțiunii a IV-a a acestei anexe.

8. Prevederile art. XIII Secțiunea a II-a a tratatului se vor aplica personalului fiecărui stat parte care participă la certificare pe durata întregii perioade a șederii lor pe teritoriul statului parte care a organizat certificarea,

9. Personalul fiecărui stat parte care participă la certificare va părăsi teritoriul statului parte oare organizează certificarea, imediat după semnarea raportului de certificare.

Secțiunea a II-a

Examinarea la sol

1. Cu aprobarea statului parte care organizează certificarea, pot fi executate examinări la sol, simultan, de către mai mult de un stat parte. Statele părți vor avea dreptul să efectueze, în comun, o examinare la sol a avionului de observare, precum și a senzorilor săi. Statul parte care organizează certificarea va avea dreptul să hotărască asupra numărului de persoane angajate simultan în examinarea la sol a unui avion de observare și a senzorilor săi.

2. În afara cazului când se convine altfel, examinarea la sol nu va depăși trei perioade a câte opt ore pentru fiecare avion de observare și senzorii săi.

3. Înaintea începerii examinării la sol, statul parte care organizează certificarea va asigura statelor părți care participă la certificare următoarele informații:

(A) pentru camere optice panoramice și de fotografiere cadrul cu cadru:

(1) curba de transfer de modulație a răspunsului obiectivului la frecvența spațială (caracteristica frecvență/contrast) la deschiderea relativă maximă a obiectivului, în linii pe milimetru.;

(2) caracteristicile filmului alb-negru care va fi folosit pentru a culege date în timpul zborului de observare sau pentru multiplicarea unor asemenea date, conform prevederilor anexei K, Secțiunea I paragraful 2, la tratat;

(3) caracteristicile aparaturii de prelucrare a filmului care va fi folosită pentru a developa negativele filmelor originale și ale aparaturii de multiplicare care va fi folosită pentru a produce copii negative sau pozitive de film, conform prevederilor anexei K, Secțiunea i paragraful 1, la tratat; și

(4) datele de la testarea în zbor arătând rezoluția la sol în funcție de înălțimea față de nivelul solului pentru fiecare tip de film care va fi folosit de camera optică;

(B) pentru camerele video, datele de la testarea în zbor de la toate unitățile periferice de ieșire, arătând rezoluția la sol în funcție de înălțimea față de nivelul solului;

(C) pentru aparatura de observare în infraroșu cu scanare liniară, datele de la testarea în zbor de la toate unitățile periferice de ieșire, arătând rezoluția la sol în funcție de, înălțimea față de nivelul solului; și

(D) pentru radarul cu deschidere sintetică și descoperire laterală, datele de la testarea în zbor de la toate unitățile periferice de ieșire, arătând rezoluția la sol în funcție de distanța înclinată față de avion.

4. Înainte de începerea examinării la sol, statul parte care organizează certificarea va informa statul parte sau statele părți care participă la certificare despre:

(A) planul său de organizare a examinării la sol a avionului de observare și a senzorilor săi;

(B) avionul de observare, precum și despre senzorii săi, echipamentul aferent și materialele de acoperire a deschiderilor pentru senzori sau alte aparaturi care împiedică funcționarea senzorilor, indicând localizarea acestora pe avionul de observare cu ajutorul schemelor, fotografiilor, diapozitivelor și altor materiale cu reprezentare vizuală:

(C) toate măsurile de siguranță necesare, care vor trebui respectate pe durata examinării la sol a avanului de observare și a senzorilor săi; și

(D) procedurile de inventariere pe care însoțitorii statului parte care organizează certificarea intenționează să le folosească conform paragrafului 6 al acestei secțiuni.

5. Înainte de începerea examinării la sol, fiecare stat parte care participă la certificare va preda statului parte care organizează certificarea o listă a echipamentelor care urmează a fi folosite în timpul examinării la sol sau a examinării în zbor. Statelor părți care organizează certificarea li se va permite să la la bordul avionului de observare și să folosească camere video, minicasetofoane portative și calculatoare electronice portative. Statelor părți care participă la certificare li se va permite să folosească și alte echipamente, sub rezerva aprobării statului parte care organizează certificarea.

6. Statele părți care participă la certificare împreună cu statul parte care organizează certificarea efectuează un inventar al fiecărui echipament prevăzut la paragraful 5 al acestei secțiuni și revăd procedurile de inventariere care trebuie urinate pentru. a confirma că fiecare echipament adus la bordul avionului de observare de către statele părți care participă la certificare a fost scos din avionul de observare la terminarea examinării.

7. Personalul fiecărui stat parte care participă la certificare va avea dreptul să execute următoarele activități pe durata examinării la sol a avionului de observare și a fiecărui senzor instalat pe avionul de Observare respectiv:

(A) să confirme faptul că numărul și configurația fiecărui senzor instalat pe avionul de observare corespunde informațiilor comunicate, conform prevederilor secțiunii I paragraful 6 al acestei anexe, anexei G și anexei B, Secțiunea I, la tratat;

(B) să se familiarizeze cu instalarea fiecărui senzor pe avionul de observare, inclusiv a părților componente ale acestuia, precum și cu legăturile acestora cu oricare sau cu toate echipamentele conexe folosite pentru adnotarea datelor;

(C) să obțină o demonstrare a modului de reglare și de funcționare a fiecărui senzor; și

(D) să se familiarizeze cu datele de testare în zbor asigurate, conform prevederilor paragrafului 3 al acestei secțiuni.

8. La cererea oricărui stat parte care participă la certificare, statul parte care organizează certificarea va fotografia orice senzor instalat pe avionul de observare, echipamentele conexe de pe avionul de observare, sau deschiderile pentru senzori și materialele de acoperire a acestora sau aparaturile care împiedică funcționarea senzorilor. Asemenea fotografii vor îndeplini cerințele precizate în Secțiunea I paragraful o subparagrafele (B) (3), (2) și (3) ale acestei anexe.

9. Statul parte care organizează certificarea va avea dreptul să desemneze persoane pentru însoțirea, pe toată durata examinării, la sol, a personalului statelor părți care participă la certificare, pentru a confirma respectarea prevederilor acestei secțiuni. Personalul statului parte care organizează certificarea nu se va amesteca în activitățile statelor părți care participă la certificare, în afară de cazul când activitățile contravin măsurilor de siguranță prevăzute la paragraful 4 subparagraful (C) al acestei secțiuni.

10. Statul parte care organizează certificarea va per-3 accesul statelor părți care participă la certificare, în orice loc din avionul de observare, la senzorii săi și echipamentele conexe și va furniza o cantitate suficientă de energie pentru funcționarea senzorilor și compartimentelor conexe. Statul parte care organizează certificarea va deschide asemenea compartimente sau va îndepărta panouri sau bariere, în măsura în care este necesar să se permită examinarea oricărui senzor și echipament conex care fac obiectul certificării.

11. Fără a ține cont de prevederile acestei secțiuni, examinarea la sol va fi executată într-o manieră care:

(A) să nu degradeze, avarieze sau afecteze folosirea ulterioară a avionului de observare sau a senzorilor săi;

(B) să nu modifice structura electrică sau mecanică a avionului de observare sau a senzorilor săi; sau

(C) să nu compromită navigabilitatea avionului de observare.

12. Statele părți care participă la certificare vor avea dreptul să facă măsurători, adnotări, scheme și înregistrări similare folosind echipamentele prevăzute la paragraful 5 al acestei secțiuni, cu privire la avionul de observare, senzorii săi și echipamentele lor conexe.

Asemenea materiale de lucru pot fi reținute de statul parte care participă la certificare și nu vor face obiectul nici unei revizuiri sau examinări de către statul parte care organizează certificarea.

13. Statul parte care organizează certificarea va face tot posibilul să răspundă întrebărilor statelor părți care participă la certificare, în măsura în care acestea privesc examinarea la sol.

14. La încheierea examinării la sol, statele părți care participă la, certificare vor părăsi avionul de observare, iar statul parte care a organizat certificarea va avea dreptul să folosească propriile proceduri de inventariere, stabilite conform paragrafului 6 al acestei secțiuni, pentru a confirma că toate echipamentele folosite pe durata examinării la sol au fost scoase din avionul de observare, conform paragrafului 5 al acestei secțiuni.

Secțiunea a III-a

Examinarea în zbor

1. În plus față de examinarea la sol a avionului de observare și a senzorilor săi, statul parte care organizează certificarea va organiza o examinare în zbor a senzorilor săi, care va fi suficientă pentru:

(A) a permite observarea funcționării tuturor senzorilor instalați pe avionul de observare;

(B) în cazul în care rezoluția la sol a unui senzor este dependentă de înălțimea față de nivelul solului, a stabili înălțimea minimă față de nivelul solului de la care fiecare senzor instalat pe avionul de observare din acel tip sau model va fi utilizat în timpul oricărui zbor de observare, conform limitărilor privind, rezoluția la sol, precizate în art. IV paragraful 2 al tratatului; și

(C) în cazul în care rezoluția la sol a unui senzor nu este dependentă de înălțimea față de nivelul solului, a stabili că rezoluția la sol a fiecărui senzor instalat pe avionul de observare din acel tip sau model este conform limitărilor privind rezoluția la sol, precizate în art. IV paragraful 2 al tratatului.

2. Înaintea începerii examinării în zbor a senzorilor, statul parte care organizează certificarea va informa statele părți care participă la certificare asupra planului său de a organiza examinarea în zbor. Această informare va include următoarele;

(A) o schemă a țintelor de calibrare pe care intenționează să le folosească pentru examinarea în zbor, conform apendicelui nr. 1, Secțiunea I paragraful 5, la această anexă;

(B) ora estimată, condițiile meteorologice, numărul, direcția și înălțimea față de nivelul solului pentru fiecare trecere deasupra țintei de calibrare specifică pentru fiecare senzor care urmează a fi certificat: și

(C) toate măsurile de siguranță necesare care vor fi respectate pe durata examinării în zbor a avionului de observare și a senzorilor săi.

3. Înainte sau pe durata executării examinării în zbor, statele părți care participă la certificare vor avea dreptul să viziteze amplasamentul țintelor de calibrare. Statul parte care organizează certificarea va asigura acele echipamente necesare pentru a confirma că țintele de calibrare corespund specificațiilor menționate în apendicele nr. 1, Secțiunea I, la această anexă.

4. Examinarea în zbor va fi executată pe timp de zi și în condiții bune de vizibilitate, în afară de cazul când se convine altfel, deasupra țintelor de calibrare corespunzătoare fiecărei categorii de senzori instalați pe avionul de observare, conform prevederilor apendicelui nr. 1, Secțiunea a II-a, la această anexă, pentru a determina rezoluția la sol pentru fiecare senzor.

5. Statul parte care-organizează certificarea va furniza asemenea date despre condițiile meteorologice de la amplasamentul țintelor de calibrare pe durata examinării în zbor a senzorilor, care sunt necesare pentru a face calcule conform metodologiilor precizate în apendicele nr. 1, Secțiunea a III-a, la această anexă.

6. Fiecare stat parte va avea dreptul să-și desemneze personalul care să participe la examinarea în zbor, în cazul în care numărul persoanelor astfel desemnate depășește capacitatea de pasageri a avionului de observare, statele părți care participă la certificare vor conveni care dintre membrii personalului acestora vor participa la examinarea în zbor.

7. Personalul statelor părți, desemnat conform paragrafului 6 al acestei secțiuni, va avea dreptul să Observe modul în care membrii personalului statului parte care organizează certificarea operează cu senzorii.

8. Personalul statelor părți care participă la certificare vor avea dreptul să supravegheze desigilarea casetelor de film și depozitarea, prelucrarea și manipularea negativelor filmului original expus în timpul examinării în zbor, conform prevederilor anexei K, Secțiunea a II-a, la tratat.

Secțiunea a IV-a

Raportul de certificare

1. La încheierea examinărilor la sol și în zbor, datele culese de senzori și de la țintele de calibrare vor fi examinate, în comun, de statul parte care organizează certificarea și statele părți care participă la certificare. Aceste state părți vor întocmi un raport de certificare care va stabili:

(A) că avionul de observare este de tipul și modelul desemnat, conform art. V al tratatului;

(B) că senzorii instalați pe avionul de observare sunt din categoria prevăzută la art. IV paragraful 1 al tratatului și satisfac cerințele art. IV paragraful 2 al tratatului;

(G) că informațiile termice despre senzori au fost asigurate conform anexei B, secțiunea I, la tratat;

(D) în cazul în care rezoluția la sol a unui senzor este dependentă de înălțimea față de nivelul solului, înălțimea minimă față de nivelul solului la care fiecare senzor de pe un avion de observare din acel tip sau model poate fi utilizat în timpul unui zbor de observare, conform limitărilor privind rezoluția la sol, prevăzute în art. IV paragraful 2 al tratatului;

(E) în cazul în care rezoluția la sol nu este dependentă de înălțimea față de nivelul solului, rezoluția la sol a fiecărui senzor instalat pe un avion de observare din acel tip sau model, conform limitărilor privind rezoluția la sol, precizate în art. IV paragraful 2 al tratatului; și

(F) că materialele de acoperire a deschiderilor pentru senzori sau alte aparaturi care împiedică funcționarea senzorilor sunt conform prevederilor art. IV paragraful 4 al tratatului.

2. O copie a informațiilor pentru fiecare senzor, asigurate conform secțiunii I paragraful 6 și secțiunii a II-a paragrafele 3 și 8 ale acestei anexe, va fi anexată la raportul de certificare.

3. Statul parte care organizează certificarea va transmite copii ale raportului de certificare tuturor celorlalte state părți. Statele părți care nu au participat la certificare nu vor avea dreptul să respingă concluziile conținute de raportul de certificare.

4. Un avion de observare și setul conex de senzori vor fi considerate certificate, în afară de cazul când statele părți care participă la certificare sunt în imposibilitatea de a ajunge la acord asupra conținutului raportului de certificare.

5. În cazul în care statul parte care organizează certificarea și statele părți care participă la certificare sunt în imposibilitatea de a ajunge la un acord asupra conținutului raportului de certificare, avionul de observare nu va fi folosit pentru zboruri de observare până la rezolvarea problemei.


Apendicele nr. 1 la Anexa D

Metodologii de verificare a performanțelor senzorilor instalați pe avionul de observare

Rezoluția la sol pentru fiecare senzor instalat pe avionul de observare și, acolo unde performanțele depind de înălțimea față de nivelul solului, înălțimea minimă față de nivelul solului la care acest senzor poate fi utilizat pe durata zborului de observare, vor fi determinate și confirmate pe baza datelor culese deasupra țintelor de calibrare corespunzătoare fiecărei categorii de senzor, conform specificațiilor de la Secțiunea I și calculate conform metodologiilor care vor fi stabilite în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis.

Secțiunea I

Specificații pentru țintele de calibrare

1. Țintele de calibrare vor fi asigurate de statul parte care organizează certificarea, în conformitate cu prevederile anexei D la acest tratat. Asemenea ținte de calibrare vor fi folosite pentru a stabili rezoluția la sol a senzorilor de un tip corespunzător fiecărei categorii de senzori și concepute conform caracteristicilor precizate mai jos.

2. Țintele de calibrare pentru stabilirea rezoluției la sol pentru camerele optice vor consta dintr-o serie de grupuri de bare albe și negre care alternează. Fiecare grup de bare va consta din minimum două bare negre separate de o bară albă. Lățimea barelor albe și negre, care fac parte din același grup, va rămâne constantă. Lățimea barelor din grupurile de bare ale țintei de calibrare se va modifica treptat, în mod suficient pentru a asigura măsurarea exactă a rezoluției la soi. Lungimea barelor în cadrul fiecărui grup va rămâne constantă. Raportul de contrast al barelor negre în raport cu cele albe va fi același pe toată suprafața țintei și va fi de cel puțin 5 la 1 (echivalentul unei modulații de 0,66).

3. Țintele de calibrare pentru stabilirea rezoluției la sol a aparaturii de observare în infraroșu cu scanare liniară vor fi stabilite în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis pe durata perioadei de aplicare provizorie.

4. Țintele de calibrare pentru stabilirea rezoluției la sol a radarului cu deschidere sintetică și descoperire laterală se vor compune din baterii de reflectoare metalice triedrice, desfășurate conform unei configurații ce va fi hotărâtă în concordanță cu metodologiile determinate în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis pe durata perioadei de aplicare provizorie.

5. Fiecare stat parte va asigura tuturor celorlalte state părți câte o schemă a țintelor de calibrare pe care intenționează să le folosească în scopul examinării în zbor. Asemenea scheme vor avea înscrise pe ele dimensiunile globale ale țintelor de calibrare, amplasamentele lor și tipul de teren pe care sunt desfășurate, precum și informațiile corespunzătoare pentru fiecare tip de țintă de calibrare, așa cum se va stabili în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis pe durata perioadei de aplicare provizorie.

Secțiunea a II-a

Efectuarea examinării în zbor

1. Pentru a stabili rezoluția la sol a camerelor optice panoramice sau a celor de fotografiere cadru cu cadru instalate vertical, traiectul de zbor al avionului de observare se va afla peste și paralel cu ținta de calibrare. Pentru a stabili rezoluția la sol a camerelor de fotografiere cadru cu cadrul instalate oblic, traiectul de zbor al avionului de observare va fi paralel cu ținta de calibrare la o distanță la care imaginea țintei de calibrare apare în planul apropiat al câmpului vizual al camerei optice, reglată la unghiul său maxim, măsurat față de orizontală sau minim, măsurat față de verticală.

2. Pentru a stabili rezoluția la sol a aparaturii de observare în infraroșu cu scanare liniară, traiectul de zbor al avionului de observare se va afla peste și paralel eu ținta de calibrare, la diferite înălțimi convenite față de nivelul solului.

3. Pentru a stabili rezoluția la sol a radarului cu deschidere sintetică și descoperire laterală, traiectul de zbor al avionului de observare va trece prin apropierea bateriei de reflectoare metalice.

Secțiunea a III-a

Analiza datelor culese la timpul examinării în zbor

1. După examinarea în zbor, statul parte care organizează certificarea și statele părți care participă la certificare vor analiza, împreună, datele culese pe durata examinării în zbor, conform anexei D, Secțiunea a IV-a, paragraful 1, la tratat.

2. Metodologia pentru calcularea înălțimii minime față de nivelul solului, la care fiecare cameră optică instalată pe avionul de observare poate fi utilizată pe durata unui zbor de observare, inclusiv valoarea raportului de contrast sau modulația echivalentă ce urmează a fi folosite pentru acest calcul, care nu va fi mai mică de 1,6:1 (corespunzător 0,23) și nu mai mare de 4:1 (corespunzător 0,6), va fi stabilită în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis pe durata perioadei de aplicare provizorie și înainte de 30 iunie 1992. Rezoluția la sol a camerelor optice va fi stabilită pornind de la analiza vizuala a imaginii țintei de calibrare de pe negativul filmului original. Valoarea7 numerică a rezoluției la sol va fi egală cu lățimea celei mai mici bare a țintei de calibrare care se distinge ca bară separată.

3. Metodologia pentru: calcularea înălțimii minime față de nivelul solului, la care fiecare cameră video instalată pe avionul de observare poate fi utilizată pe durata unui zbor de observare, va fi stabilită în., cadrul Comisiei consultative Cer Deschis pe durata perioadei de aplicare provizorie.

4. Metodologia pentru calcularea înălțimii minime față de nivelul solului la care un aparat de observare în infraroșu cu scanare liniară instalat pe avionul de observare poate fi utilizat pe durata unui zbor de observare, inclusiv valoarea diferenței de temperatură minimă detectabilă ce urmează a fi întrebuințată pentru calcularea acesteia, vor fi stabilite în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis pe durata perioadei de aplicare provizorie.

5. Metodologia pentru calcularea rezoluției la sol a unui radar cu deschidere sintetică și descoperire laterală; inclusiv determinarea relației dintre metoda de răspuns la impulsuri și metoda de separare a obiectivelor, vor îi stabilite în cadrul Comisiei consultative Cer Deschis pe durata perioadei de aplicare provizorie.







Președintele României

Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului privind Cerul Deschis, încheiat la Helsinki la 24 martie 1992

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituțla României, promulgăm Legea pentru ratificarea Tratatului privind Cerul Deschis, încheiat la Helsinki la 24 martie 1992, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficlal al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 5 mai 1994 | Nr. 68.


Referințe

  1. Traducere.