Monitorul Oficial 134/1991

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 4 iunie 2012 19:21, autor: CivvicBot (discuție | contribuții) (A protejat "Monitorul Oficial 134/1991": Migrat la civvic.ro ([edit=sysop] (indefinit)))
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::0134 - Partea I - Luni, 24 iunie year::1991

Hotărâri ale Adunării Deputaților

Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat

În temeiul art. 71 alin. final din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României și având în vedere Raportul Comisiei de validare,
Adunarea Deputaților hotărăște:

Articol unic. - Se validează mandatul de deputat al domnului Teodor Axinte în Circumscripția electorală nr. 34 Suceava.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan | București, 17 iunie 1991 | Nr. 11.



Instrucțiuni

Instrucțiuni metodologice privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzătoare, atribuțiile și răspunderile organelor fiscale

Ministerul Economiei și Finanțelor

În temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 32 din 29 martie 1991 privind impozitul pe salarii s-au elaborat prezentele instrucțiuni metodologice privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzătoare, precum și atribuțiile și răspunderile organelor fiscale în acest domeniu.
I. Tehnica de calcul al impozitului pe salarii
1. Plătitorii de impozit pe salarii

Potrivit art. 1 din lege, veniturile sub formă de salarii și alte drepturi salariale realizate de către persoanele fizice române sau străine, pe teritoriul României, sunt supuse impozitului în condițiile prevederilor acestei legi.

În cazul persoanelor străine, la impozitarea veniturilor sub formă de salarii și alte drepturi salariale realizate pe teritoriul României se va ține seama de prevederile din convențiile și acordurile de evitare a dublei impuneri la care România este parte.

Inventatorii și inovatorii sunt supuși impozitului pentru recompensele primite, cu cotele și în condițiile prevăzute de reglementările legale în vigoare.

2. Baza de calcul al impozitului pe salarii

Impozitul pe salarii se calculează asupra totalității sumelor brute primite în cursul unei luni, sub formă de salarii și alte drepturi salariale, astfel cum sunt enumerate la lit: a)-h) ale art. 2 din lege indiferent de perioada la care se referă, cu excepțiile prevăzute la art. 3 din lege.

Recompensele acordate conform art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 537/1990 se impun prin cumulare cu drepturile salariale în luna în care se plătesc.

La determinarea venitului lunar impozabil al personalului casnic nu se iau în calcul avantajele în natură (locuința și cheltuielile de întreținere aferente, hrana etc.).

Drepturile bănești acordate persoanelor care desfășoară activități pe bază de contracte civile, fără a avea calitatea de salariați, inclusiv cele din cadrul asociațiilor de locatari, se impozitează în toate cazurile, indiferent de nivelul acestora, fără a se aplica scutirile sau reducerile prevăzute la art. 6 și art. 7 alin. 2 din lege.

Totodată, câștigurile, onorariile și celelalte categorii de drepturi bănești, prevăzute la art. 4 din lege, constituie baza de calcul al impozitului pe salarii și se impun pe fiecare loc de muncă, separat de veniturile realizate din salarii și alte drepturi salariale obținute la unitatea unde persoanele au funcția de bază.

Veniturile de această natură realizate de salariați la unitatea unde au funcția de bază, pentru impozitare, se cumulează cu cele prevăzute la art. 2 din lege.

3. Calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii

Impozitul pe salarii se calculează lunar, pe fiecare loc de muncă, asupra totalității venitului realizat în luna expirată de către fiecare salariat, prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 7 din lege, utilizându-se calculatoarele elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Pentru stabilirea impozitului pe salariile și drepturile salariale aferente perioadei ianuarie-aprilie 1991 inclusiv, se utilizează Calculatorul nr. 1 sau nr. 2, după caz, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 bis din 23 ianuarie 1991[1].

Calculatorul nr. 1 sus-menționat se utilizează în continuare și pentru transformarea în venituri brute a veniturilor nete lunare primite de către salariați anterior datei de 1 ianuarie 1991, în vederea stabilirii indemnizațiilor cuvenite pentru concediile legale de odihnă, potrivit art. 28 din lege.

Începând cu salariile și alte drepturi salariale aferente lunii mai 1991 se vor utiliza noile calculatoare nr. 1 și nr. 2, care s-au elaborat de Ministerul Economiei și Finanțelor, în condițiile prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 219/1991, publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 107 bis din 17 mai 1991.

Calculatorul nr. 1 se utilizează și pentru calcularea impozitului asupra sumelor realizate, de natura celor prevăzute la art. 4 din lege.

Pentru toate veniturile supuse impozitului potrivit acestei legi, inclusiv cele prevăzute la art. 4, impozitul se va calcula și se va reține fie integral, fie redus cu 20%, în funcție de faptul că beneficiarul venitului se încadrează sau nu în prevederile art. 8 din lege.

Pentru a beneficia de prevederile art. 8 din lege, persoanele îndreptățite vor prezenta la unitatea unde realizează venituri acte doveditoare (certificate eliberate de Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, potrivit normelor elaborate în acest scop de ministerele respective, certificate de naștere ale copiilor, acte de stare civilă etc.).

Salariile și alte drepturi salariale în valută se impun, cu cotele de la art. 7 din lege, cu modificările ulterioare și în condițiile prevăzute la alin. 5 al acestui articol.

În cazul în care salariatul realizează venituri de această natură atât în lei cât și în valută, impozitul se calculează conform aceleiași metodologii, se reține și se varsă în lei și în valută, proporțional cu ponderea acestora în totalul venitului impozabil.

Exemplu:

Venituri în lei 6.000
Venituri în valută (100 $ × 60 lei/$) 6.000
Total venit impozabil lei 12.000
Ponderea veniturilor în valută în total venit 50%
Impozit total lei 3.072
  din care:
  impozit în lei 1.536
  impozit în valută (1.526 lei ÷ 60 lei/$) 26 $

Impozitul astfel calculat se va vărsa după cum urmează: 1.536 lei și 26 dolari S.U.A.

Fracțiunile de până la 50 de bani inclusiv și peste 50 de bani se neglijează, respectiv se reîntregesc la leu. În mod asemănător se procedează și în cazul plăților în valută.

Aceeași metodologie de calcul se aplică și în cazul plății în valută (integral sau parțial) a drepturilor bănești de natura celor prevăzute la art. 4 din lege.

Potrivit art. 9 din lege, impozitul pe salarii se calculează de plătitorii acestora, se reține și se varsă lunar din sumele cuvenite la a doua chenzină.

În cazul plăților de salarii și altor drepturi salariale care se achită lunar, calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii se fac o dată cu ridicarea de la bancă a sumelor pentru plata salariilor.

Pentru drepturile bănești de natura celor prevăzute la art. 4 din lege, impozitul se calculează și se reține la fiecare plată, prin cumulare cu sumele plătite anterior în cursul aceleiași luni, de către același plătitor.

Exemplu:

Data plății Venit impozabil Impozit
2.4.1991 700 lei 53 lei
9.4.1991 500 lei -
  Total 1.200 lei 168 lei
  Impozit de reținut pe 9.4.1991 (168-58) 110 lei
16.4.1991 600 lei -
  Total 2.000 lei 352 lei
  Impozit de reținut pe 16.4.1991 (352 - 168) 184 lei

Salariile și alte drepturi salariale aferente perioadelor anterioare datei de 1 ianuarie 1991, care se vor plăti până la 31 decembrie 1991, se impozitează cu cotele și în condițiile prevăzute de legislația în vigoare la 31 decembrie 1990. În situația în care plătitorul de salarii sau de alte drepturi salariale nu are sau nu folosește cont bancar pentru plata acestor drepturi, calcularea, reținerea și vărsarea la bugetul administrației centrale de stat a impozitului aferent se fac lunar, dar nu mai târziu de 2 zile lucrătoare de la data plății acestor drepturi.

Băncile nu vor executa documentele de plată pentru ridicarea sumelor în numerar pentru salarii (cu excepția avansurilor sau a chenzinei I) decât condiționat de virarea în aceeași proporție a impozitului pe salarii, în cazul când în contul plătitorului de salarii nu sunt disponibilități pentru acoperirea integrală a salariilor nete și a impozitului aferent.

În cazul reținerii în plus a impozitului pe salarii, se poate proceda fie la restituirea sumelor beneficiarului respectiv, fie la compensarea cu obligațiile fiscale viitoare de aceeași natură, potrivit cererii exprese a beneficiarului, unitatea plătitoare fiind obligată să menționeze această situație în evidența contabilă și în documentele de plată a salariului și a impozitului pe salarii.

Restituirea impozitului reținut în plus se va efectua de către plătitorul de salarii prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe salarii cuvenit bugetului administrației centrale de stat în luna efectuării acestei operațiuni.

4. Scutiri și înlesniri la plata impozitului pe salarii

Scutirile și înlesnirile la plata impozitului pe salarii se acordă persoanelor prevăzute la art. 6 lit. c) și d) din lege, numai de unitatea unde au funcția de bază, determinată potrivit reglementărilor în vigoare, coroborate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 2 din 7 ianuarie 1991 privind cumulul de funcții.

La acordarea scutirii prevăzute la art. 6 lit. c) din lege se au în vedere sumele sub 2.000 lei brut lunar ce se compun din salariul de bază, precum și din celelalte drepturi salariale, astfel cum sunt menționate la art. 2 din lege, primite de la unitatea unde salariatul are funcția de bază, indiferent de cauzele care au condus la realizarea unor venituri de până la 2.000 lei brut lunar.

Scutirea de impozitul pe salarii pentru categoriile de salariați prevăzute la art. 6 lit. d) și e) din Legea nr. 32/1991 se acordă începând cu luna următoare celei în care persoanele în cauză prezintă actele doveditoare prin care se atestă situația respectivă.

Potrivit art. 17 din lege, Ministerul Economiei și Finanțelor poate acorda, în cazuri temeinic justificate, eșalonări și amânări la plata impozitului pe salarii.

Față de aceste prevederi exprese ale legii, organele fiscale teritoriale nu au competența să acorde asemenea înlesniri la plata impozitului pe salarii.

Veniturile de natura drepturilor salariale, astfel cum sunt definite la art. 2 și 4 din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii realizate de veteranii de război, sunt scutite de plata acestui impozit.

5. Contestații

La art. 14 și 15 din lege se prevăd treptele ierarhice de rezolvare a contestațiilor privind modul de aplicare a Legii nr. 32/1991, care trebuie respectate în mod obligatoriu de toate organele fiscale cu sarcini în acest domeniu.

În toate cazurile, verificarea contestațiilor și deciziilor emise urmare acestor verificări se va face pe baza prevederilor Legii nr. 32/1991 și ale prezentelor instrucțiuni metodologice.

II. Formularistica utilizată pentru evidența, calcularea, reținerea, vărsarea și declararea salariilor și a impozitului pe salarii

1. Veniturile sub formă de salarii și alte drepturi salariale cuvenite salariaților pentru plata muncii prestate se reflectă în formularele cuprinse în „Catalogul formularelor tipizate comune” aprobate pe baza prevederilor Decretului nr. 10/1986, volumul I I.S.I.A.P. și anume:

  • Stat de retribuții (cod 14-4-1 și 14-4-1/a);
  • Stat de retribuții (cod 14-4-1/b M);
  • Stat de retribuții, fără elementele componente ale retribuției totale (cod 14-4-1/c M și cod 14-4-1/d M);
  • Fișă de evidență a retribuțiilor (cod 14-4-2);
  • Fișă de evidență a retribuțiilor, cu elementele componente ale retribuției (cod 14-4-2/a).

În formularele „Stat de retribuții” se aduc modificări în sensul că după coloanele corespunzătoare de calcul al salariilor și al altor drepturi salariale se mai trece în coloana următoare „Venitul lunar impozabil” urmat de coloana „Impozit”. Restul coloanelor nu se modifică.

În formularul „Fișă de evidență a retribuțiilor” în locul „Contribuției persoanelor fără copii” se va menționa felul impozitului aplicat (100% sau 80%).

În condițiile întocmirii statelor de salarii și fișelor de evidență a salariilor cu ajutorul tehnicii de calcul, situațiile de ieșire obținute vor trebui să conțină aceleași elemente ca în cazul întocmirii manuale a acestor formulare.

Pentru celelalte formulare specifice privind veniturile sub formă de salarii și alte drepturi salariale (câștigul salariaților zilieri sau temporari, onorariile încasate de avocați prin barouri, sumele obținute din colaborări de orice natură, onorariile de expertiză etc.) se vor modifica și completa conform normelor de mai sus.

Normele de utilizare a formularelor financiar-contabile comune rămân cele în vigoare la data aplicării Hotărârii Guvernului nr. 52/1991, respectiv a Legii nr. 32/1991.

2. Darea de seamă prevăzută la art. 11 din lege se întocmește de plătitor conform modelului din anexa la prezentele instrucțiuni și se depune la organul financiar, semestrial, respectiv pentru semestrul I până la 15 iulie și pe întregul an, cumulat, până la 15 ianuarie al anului următor.

În darea de seamă anuală se vor evidenția separat și datele referitoare la persoanele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art 4 din lege.

În darea de seamă anuală se vor evidenția toate modificările apărute ulterior semestrului I, ca urmare a verificărilor efectuate de organele financiare sau soluționării contestațiilor înaintate în condițiile legii de beneficiarii veniturilor.

Persoanele fizice care folosesc personal casnic nu sunt obligate să depună darea de seamă prevăzută la art. 11 din lege, întrucât acest personal nu este folosit în exercitarea activității persoanelor fizice. În aceste cazuri, persoanele fizice care folosesc asemenea personal sunt obligate să depună trimestrial, la organul financiar pe raza căruia își au domiciliul, statele de plată a salariului care, după verificare și vizare, se restituie persoanelor respective.

III. Atribuțiile și răspunderile organelor fiscale privind impozitul pe salarii

1. Potrivit art. 13 din lege, controlul privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii se efectuează de organele fiscale la care plătitorii de salarii sunt obligați potrivit art. 11 din lege, să depună dările de seamă sau statele de plată privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii.

Pentru aducerea la îndeplinire a acestor atribuții, la nivelul organelor fiscale județene, municipale, orășenești, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, se va avea în vedere evidența nominală a tuturor persoanelor fizice și juridice care folosesc salariați și care au obligația calculării, reținerii și vărsării impozitului pe salarii. În acest sens, pe lângă evidențele proprii, se vor utiliza datele existente la organele cu atribuții legale privind aprobarea și înregistrarea agenților economici (Camera de Comerț și Industrie a României - Oficiul registrului comerțului și organele sale teritoriale, judecătoriile și tribunalele, ministerele și departamentele economice etc.), precum și la unitățile bancare și C.E.C.

Pe baza acestor evidențe, conducerile direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București vor întocmi programe de verificare semestriale și anuale detaliate pe obiective de verificat și pe inspectori.

Această evidență tehnico-operativă a plătitorilor de salarii se va completa și cu datele privind impozitul virat de fiecare plătitor de salarii în parte, înregistrat pe baza documentelor de plată emise de plătitor.

Verificarea la plătitori a modului de evidență, calcul, reținere și vărsare a impozitului pe salarii se efectuează cel puțin o dată pe semestru și ori de câte ori apare necesar în baza datelor din evidența condusă de organele fiscale.

2. Obiectivele de control privind evidența, calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii sunt, în principal, următoarele:

  • corecta conducere a evidenței contabile privind drepturile și obligațiile salariaților și ale celorlalte persoane ale căror venituri se impun în aceleași condiții ca și salariile;
  • corecta calculare, reținere și vărsare a impozitului pe salarii, respectiv stabilirea venitului impozabil, aplicarea cotelor de impozit și respectarea termenului de plată;
  • acordarea scutirilor și înlesnirilor la plata impozitului pe salarii, potrivit prevederilor legale;
  • întocmirea și depunerea corectă și la termen a dărilor de seamă semestriale și anuale, precum și a statelor de plată lunare privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii;
  • modul de soluționare a contestațiilor adresate la nivelul plătitorului de salarii, frecvența acestora și cauzele care au generat astfel de contestații;
  • modul de aducere la îndeplinire a măsurilor de remediere a deficiențelor, astfel cum au fost dispuse și, respectiv, constatate prin procesele de verificare anterioare.

Obiectivele de control enumerate nu sunt limitate, acestea putând fi extinse în funcție de aspectele rezultate din analiza evidenței conduse la nivelul organelor fiscale sau pe baza situațiilor constatate în timpul desfășurării verificării.

Verificarea se efectuează în prezența contabilului șef sau a altei persoane desemnate de acesta, care are obligația de a pune la dispoziția organelor fiscale toate documentele solicitate, și cuprinde întreaga perioadă de la ultimul control sau, în cazul plătitorilor de salarii încă neverificați, de la începutul activității, cu respectarea termenelor de prescripție legale.

Rezultatele verificării, deficiențele constatate, precum și măsurile ce trebuie întreprinse pentru eliminarea acestora se consemnează într-un proces-verbal semnat de organul de control, de conducătorul și contabilul șef în cazul persoanelor juridice, sau numai de persoana fizică în cazul acesteia din urmă, din care un exemplar rămâne la persoana verificată.

IV. Alte prevederi

1. Impozitul pe salarii se varsă de către agenții economici la bugetul administrației centrale de stat în contul 60.04x00[2] deschis la unitățile Băncii Comerciale Române pe seama organelor fiscale (administrațiile financiare municipale sau ale sectoarelor municipiului București și circumscripțiile financiare orășenești) din raza de activitate a acestora.

Agenții economici cu sediul sau domiciliul în comune varsă impozitul pe salarii în contul direcției generale a finanțelor publice județene pe raza căreia se află.

Persoanele juridice și fizice care nu au cont la bancă varsă impozitul pe salarii în contul menționat mai sus, astfel:

  • la agentul fiscal, care eliberează chitanță pentru suma încasată;
  • la unitățile C.E.C.

2. În cazul salariaților societăților comerciale cu sediul în România care desfășoară activitate și realizează venituri sub formă de salarii și alte drepturi salariale în străinătate, pentru impozitarea acestora se vor aplica prevederile din convențiile sau acordurile de evitare a dublei impuneri la care România este parte.

Pentru impunerea veniturilor de aceeași natură încasate pe teritoriul României se vor aplica prevederile Legii privind impozitul pe salarii.

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea | București, 12 iunie 1991 | Nr. 115665.


Anexă

Unitatea plătitoare .........................
Adresa ..........................................
Cont bancar ...................................
Dare de seamă
privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii pe perioada .................
Nr. crt.
Luna
Nr. total de salariați
din care:
Total venituri brute plătite
Impozite reținute și virate
Nr. și data documentului de plată
cu copii
fără copii
scutiți de impozit








Director,
Contabil șef,



Referințe

  1. Aceste calculatoare au fost publicate și în Suplimentul Revistei de finanțe, credit, contabilitate.
  2. x = cifra de control a băncii.