Monitorul Oficial 145/1991

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 6 iunie 2012 21:14, autor: CivvicBot (discuție | contribuții) (A protejat "Monitorul Oficial 145/1991": Migrat la civvic.ro ([edit=sysop] (indefinit)))
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::0145 - Partea I - Vineri, 12 iulie year::1991

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind înființarea Societății comerciale „Agris - Redacția revistelor agricole” - S.A.

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se înființează Societatea comercială pe acțiuni „Agris - Redacția revistelor agricole”, cu sediul în municipiul București, calea Șerban Vodă nr. 30-32, sector 4, prin preluarea activului și pasivului Redacției revistelor agricole, care se desființează.

Capitalul social inițial în valoare de 1.470 mii lei, stabilit pe baza bilanțului la data de 31 decembrie 1990, are următoarea structură:

  • mijloace fixe în valoare de 26 mii lei;
  • mijloace circulante în valoare de 1.444 mii lei.

Valoarea capitalului social al societății va fi corectată după finalizarea reevaluării patrimoniului, potrivit legii.

Capitalul social se constituie din acțiuni nominative în valoare nominală de 5.000 lei fiecare.

Art. 2. - Societatea comercială „Agris - Redacția revistelor agricole” - S.A. se înființează ca societate pe acțiuni, cu personalitate juridică, și va avea ca obiect de activitate editarea și difuzarea de reviste, cărți, manuale școlare, planșe demonstrative, afișe, anale științifice și alte genuri de publicații.

Art. 3. - Societatea comercială „Agris - Redacția revistelor agricole” - S.A. își desfășoară activitatea în conformitate cu legile în vigoare și statutul prevăzut în anexă.

Art. 4. - Personalul trecut la societate de la Redacția revistelor agricole se consideră transferat în interesul serviciului.

Personalul încadrat cu salariu mai mic beneficiază timp de 3 luni de diferența până la salariul tarifar avut și de sporul de vechime, după caz.

Art. 5. - Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 14 iunie 1991 | Nr. 413.


Anexă

Statutul Societății comerciale „Agris - Redacția revistelor agricole” - S.A.

Capitolul I

Denumirea, forma juridică, sediul, durata

Articolul 1

Denumirea societății

Denumirea societății este: „Agris - Redacția revistelor agricole” - S.A.

În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acțiuni” sau inițialele „S.A.”, de capitalul social, numărul de înregistrare din registrul comerțului și sediul societății.

Articolul 2

Forma juridică a societății

Societatea comercială „Agris - Redacția revistelor agricole” - S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile statului român și cu prezentul statut.

Articolul 3

Sediul societății

Sediul societății este în România, București, calea Șerban Vodă nr. 30-32, sector 4. Sediul societății poate fi schimbat în alt loc din România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.

Articolul 4

Durata societății

Durata societății este nelimitată.

Capitolul II

Obiectul de activitate al societății

Articolul 5

Obiectul de activitate al societății este editarea și difuzarea de reviste, publicații, cărți, planșe demonstrative, afișe de specialitate, anale științifice din domeniul agricol și alte genuri de publicații.

Capitolul III

Capitalul social, acțiunile

Articolul 6

Capitalul social

Capitalul social inițial al societății comerciale este în valoare de 1.470 mii lei, cu următoarea structură: mijloace fixe în valoare de 26 mii lei, mijloace circulante în valoare de 1.444 mii lei.

Capitalul social al societății este împărțit în acțiuni nominative în valoare nominală de 5.000 lei fiecare și este în întregime subscris și vărsat de statul român la data constituirii societății.

Articolul 7

Acțiunile

Societatea va emite, după îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6, acțiuni cuprinzând mențiunile prevăzute de lege.

Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație; registrul se păstrează la sediul societății, sub îngrijirea consiliului de administrație.

Articolul 8

Majorarea capitalului

Capitalul social poate fi majorat pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor prin emiterea de noi acțiuni reprezentând aportul în numerar sau în natură.

Articolul 9

Drepturi și obligații decurgând din acțiuni

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționar conferă acestuia dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor și de a participa la distribuirea dividendelor, potrivit legii.

Obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar acționarii răspund numai în limita acțiunilor pe care le-au subscris.

Articolul 10

Cesiunea și pierderea acțiunilor

Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un singur proprietar pentru fiecare acțiune.

Cesiunea acțiunii se înregistrează în registrul de evidență al acțiunilor și se menționează pe titlu.

În cazul pierderii uneia sau mai multor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.

Capitolul IV

Adunarea generală a acționarilor

Articolul 11

Atribuții

Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății, care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială.

Adunarea generală a acționarilor are următoarele atribuții principale:

a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

b) alege membrii consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, le stabilește atribuțiile și îi revocă;

c) numește directorii, le stabilește atribuțiile și îi revocă;

d} aprobă și modifică programele de activitate și bugetul societății;

e) analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății, cu referire la profit, poziția pe piața internă și internațională, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;

f) hotărăște cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe, la nivelul împrumuturilor bancare curente și la condițiile de acordare a garanțiilor; stabilește condițiile de acordare a creditelor comerciale și aprobă orice fel de credit financiar acordat de societate;

g) examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea raportului consiliului de administrație și al comisiei de cenzori, aprobă repartizarea dividendelor între acționari;

h) hotărăște cu privire la înființarea și desființarea de sucursale și filiale;

i) hotărăște cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, precum și la cesiunea acțiunilor;

j) hotărăște cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății;

k) hotărăște cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea societății;

l) hotărăște, cu prilejul stabilirii bugetului, asupra modului de remunerare a membrilor consiliului de administrație; hotărăște asupra salariilor și primelor directorilor;

m) hotărăște cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, directorilor, adjuncților acestora și a cenzorilor, pentru paguba pricinuită societății;

n) hotărăște asupra oricăror alte probleme din competența sa, potrivit legii sau prezentului statut.

Articolul 12

Atribuțiile adunărilor generale ale acționarilor

Adunările generale ale acționarilor sunt de două feluri: ordinare și extraordinare. Atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor se diferențiază conform legii.

Adunarea generală se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de unul dintre administratori, desemnat de președinte.

Adunările generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, la două luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, pentru examinarea bilanțului și a contului de profit și pierderi pe anul precedent, și pentru stabilirea programului de activitate și a bugetului pe anul viitor.

Adunările generale extraordinare se convoacă ori de câte ori este nevoie, în condițiile prevăzute de lege. Administratorii sunt obligați să convoace adunarea la cererea acționarilor reprezentând 1/10 din capitalul social. În condițiile legii, adunarea se convoacă și la cererea comisiei de cenzori.

Convocarea adunării generale se face în conformitate cu prevederile legale.

Hotărârile adunărilor se iau prin vot deschis. Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea lor și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

Capitolul V

Consiliul împuterniciților statului

Articolul 13

Constituire, funcționare

În perioada în care statul este acționar unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor fi exercitate de consiliul împuterniciților statului, alcătuit și numit potrivit legii, până la crearea condițiilor de constituire a adunării generale a acționarilor.

Consiliul împuterniciților statului este constituit din 7 membri numiți, potrivit legii, de Ministerul Agriculturii și Alimentației, astfel: câte un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Alimentației, al Ministerului Economiei și Finanțelor, al Ministerului Învățământului și Științei, economiști, juriști, alți specialiști din domeniul de activitate al societății.

Membrii consiliului împuterniciților statului numiți până la constituirea adunării generale a acționarilor își păstrează calitatea de angajați la unitatea sau instituția de la care provin, precum și toate drepturile și obligațiile derivând din această calitate.

Membrii consiliului împuterniciților statului nu pot face parte din mai mult de două consilii sau participa la societăți comerciale cu care respectivele societăți, în care sunt numiți ca împuterniciți, întrețin relații de afaceri sau au interese contrare. Din consiliul împuterniciților statului nu pot face parte persoane care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale.

Consiliul împuterniciților statului prezintă semestrial Ministerului Agriculturii și Alimentației un raport asupra activității desfășurate de societatea comercială și un program de activitate pentru perioada viitoare, iar la încheierea activității pe un an prezintă raportul asupra întregii activități desfășurate.

Pentru luarea unor decizii complexe, consiliul împuterniciților statului poate atrage în activitatea de analiză consilieri și consultanți din diferite sectoare. Activitatea acestora va fi recompensată material, conform înțelegerii, pe bază de contract.

Consiliul împuterniciților statului îndeplinește orice alte atribuții care derivă din legislația în vigoare, precum și din statutul societății.

Consiliul împuterniciților statului se întrunește în prezența a 3/4 din numărul total și hotărăște valabil cu votul a jumătate plus unu din numărul total, dacă hotărăște în probleme de competența adunării generale ordinare a acționarilor, și în prezența a 4/5 și votul a 3/4 din membri, dacă hotărăște în probleme de competența adunării generale extraordinare.

Membrii consiliului împuterniciților statului beneficiază de o indemnizație în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Consiliul împuterniciților statului își va înceta activitatea pe data constituirii adunării generale a acționarilor.

Capitolul VI

Consiliul de administrație

Articolul 14

Organizare

Societatea este administrată de către un consiliu de administrație, ales de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi reales.

Președintele consiliului de administrație este redactorul șef, calitate în care conduce și comitetul de direcție, asigurând conducerea curentă a societății, sau, în lipsa acestuia, de către unul din administratori desemnat de președinte.

În relațiile cu terții, societatea este reprezentată de către redactorul șef, pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor sau, în lipsa lui, de către unul din administratori, desemnat de consiliu.

Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferă.

Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.

Președintele și ceilalți membri ai consiliului de administrație răspund față de societate pentru prejudiciile rezultate din faptele lor ilicite, pentru abaterile de la statut și pentru greșeli în administrarea societății.

Consiliul de administrație are următoarele atribuții:

a) angajează și concediază personalul;

b) stabilește îndatoririle și împuternicirile personalului societății pe compartimente;

c) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie) pe baza hotărârii adunării generale ordinare a acționarilor;

d) stabilește tactica și strategia de marketing, de cercetare și dezvoltare, de asigurare a calității;

e) supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de buget al societății pe anul următor;

f) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Capitolul VII

Controlul gestiunii

Articolul 15

Controlul de către acționari

Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor li se vor prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, la situația patrimoniului, a contului de profit și pierderi.

Articolul 16

Comisia de cenzori - organizare

Comisia de cenzori este numită, în condițiile legii, de adunarea generală a acționarilor. Ea se compune din 3 membri.

În perioada în care statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Economiei și Finanțelor.

Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor și comisiei de cenzori li se vor prezenta, la cerere, date cu privire la activitate, situația patrimoniului, a beneficiilor și a pierderilor.

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

  • în cursul exercițiului financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;
  • la încheierea exercițiului financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra fondurilor societății, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris prin care se propune aprobarea sau modificarea bilanțului și a contului de profit și pierderi;
  • la lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare;
  • prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere privind propunerile de reducere a capitalului social.

Atribuțiile comisiei de cenzori se completează și cu alte obligații prevăzute de lege.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării generale.

Capitolul VIII

Activitatea societății

Articolul 17

Exercițiul economico-financiar

Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu începe la data constituirii societății.

Articolul 18

Contabilitatea

Societatea va ține evidența contabilă în lei și va întocmi anual bilanțul și contul de profit și pierderi, având în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Articolul 19

Profitul

Profitul societății se stabilește prin bilanțul aprobat de adunarea generală a acționarilor.

Plata dividendelor cuvenite acționarilor se face de societate, în condițiile legii.

În cazul înregistrării de pierderi, părțile se obligă să analizeze cauzele și să ia măsuri de recuperare.

Articolul 20

Salarizarea

Nivelul salariilor pentru personalul societății pe categorii de calificare și funcții, se stabilește prin negociere, în condițiile legii.

Drepturile și obligațiile personalului societății se stabilesc de consiliul de administrație.

Articolul 21

Amortizarea fondurilor fixe

Consiliul de administrație stabilește, în condițiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.

Capitolul IX

Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii

Articolul 22

Modificarea formei juridice

Forma juridică a societății poate fi modificată prin hotărârea adunării generale extraordinare a acționarilor.

Articolul 23

Dizolvarea societății

Următoarele situații duc la dizolvarea societății:

a) imposibilitatea realizării obiectului social;

b) pierderea a cel puțin 1/2 din capitalul social, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;

c) numărul de acționari va fi redus sub 5, timp de 6 luni;

d) falimentul;

e) în orice alte situații, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor.

Articolul 24

Lichidarea societății

Lichidarea societății se va face după procedura prevăzută de lege.

Articolul 25

Litigii

Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești din România.

Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoane juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj, potrivit legii.

Articolul 26

Dispoziții finale

Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.


Hotărâre pentru aprobarea Acordului comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Namibia

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Namibia, semnat la Windhoek la 14 mai 1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 18 iunie 1991 | Nr. 424.


Acord comercial[1] între Guvernul României și Guvernul Republicii Namibia

Guvernul României și Guvernul Republicii Namibia (denumite în continuare părți contractante),
dornice să faciliteze și să dezvolte relații comerciale între cele două țări pe baza egalității și avantajului reciproc,
convinse că cooperarea în domeniul schimburilor comerciale este esențială pentru realizarea unei dezvoltări maxime în țările lor,
au convenit următoarele:
Definiții
În acest acord, în cazul în care nu contravine contextului, acord înseamnă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Namibia.
Părțile contractante sau părțile înseamnă Guvernul României și Guvernul Republicii Namibia.
Articolul 1

În conformitate cu clauzele și condițiile din acest acord și cu legile și reglementările în vigoare în țările părților contractante:

1.1. Fiecare parte va acorda celeilalte părți clauza națiunii celei mai favorizate în toate problemele care privesc comerțul între cele două țări, în special cu privire la taxele vamale și taxele de orice fel impuse asupra sau în legătură cu importul și exportul sau impuse asupra transferului internațional de plăți pentru importuri și exporturi, în legătură cu metoda de percepere a acestor taxe și în legătură cu regulile și formalitățile legate de import și export, inclusiv eliberarea licențelor și în legătură cu toate legile, reglementările și obligațiile afectând distribuirea mărfurilor importate în teritoriul țării fiecărei părți.

1.2. În consecință, produsele fiecărei țări, importate în teritoriul țării celeilalte părți, nu trebuie să fie supuse, în ceea ce privește problemele la care se face referire în paragraful 1.1. al acestui articol, la nici o taxă sau impozit mai mare sau la nici o reglementare sau formalitate mai oneroasă decât acelea la care sunt sau pot fi supuse în viitor produsele asemănătoare ale unei terțe țări.

1.3. În mod similar, produsele exportate din teritoriul țării oricărei părți și destinate teritoriului țării celeilalte părți nu trebuie să fie supuse, în ceea ce privește problemele la care se face referire în paragraful 1.1. al acestui articol, la nici o taxă sau impozit mai mare sau la nici o reglementare sau formalitate mai oneroasă decât acelea la care sunt sau pot fi supuse în viitor produsele destinate teritoriului unei terțe țări.

1.4. Orice avantaj, favoare, privilegiu sau imunitate care a fost sau poate fi acordată în viitor oricărei părți în legătură cu problemele la care se face referire în paragraful 1.1. al acestui articol, oricărui produs originar din orice țară terță sau destinat teritoriului unei țări terțe, trebuie să fie acordată imediat și necondiționat produselor similare originare din sau destinate teritoriului țării celeilalte părți.

1.5. Prevederile paragrafului precedent nu trebuie să se aplice la:

1.5.1. orice avantaj care a fost sau poate fi acordat în viitor de către fiecare parte țărilor învecinate pentru a facilita traficul de frontieră;
1.5.2. orice avantaj care rezultă dintr-o uniune vamală sau o zonă de comerț liber sau o zonă monetară la care oricare dintre părți poate să fie membră.
Articolul 2

2.1. Produsele fiecărei țări, după ce au fost în tranzit prin teritoriile uneia sau mai multor țări terțe, nu trebuie să fie, la importul lor în teritoriul celeilalte țări, supuse la taxe sau impozite mai mari decât acelea la care ar fi supuse, dacă ar fi importate direct din teritoriul unei astfel de țări.

2.2. Prevederile paragrafului precedent sunt aplicabile și la mărfurile care, în timpul transportului lor prin teritoriul unei terțe țări, sunt supuse transbordării, reambalării și stocării.

Articolul 3

Părțile contractante convin să acorde libertate de tranzit prin teritoriul fiecărei părți pe rutele cele mai convenabile tranzitului internațional, pentru produsele de orice origine în drum spre și de la teritoriul țării celeilalte părți.

Articolul 4

4.1. Fiecare parte va excepta de taxe vamale și alte taxe mostrele de mărfuri și materialul publicitar ale celeilalte țări care sunt importate în teritoriul său sau introduse temporar și scoase din teritoriul său.

4.2. În conformitate cu legile și reglementările interne în vigoare, fiecare parte va acorda tratamentul națiunii celei mai favorizate în ceea ce privește exceptarea de taxe vamale și alte taxe a următoarelor articole ale celeilalte părți care sunt introduse temporar sau scoase din teritoriul său:

4.2.1. articole destinate testărilor și experiențelor;
4.2.2. articole destinate expozițiilor, competițiilor și târgurilor;
4.2.3. scule folosite de montatori pentru asamblarea și instalarea echipamentului;
4.2.4. articole care trebuie să fie reparate și prelucrate și materiale necesare prelucrării sau reparării;
4.2.5. conteinere de mărfuri importate sau exportate.
Articolul 5

5.1. În înțelesul acestui acord, mărfurile originare din România vor fi considerate ca produse românești, iar mărfurile originare din Namibia vor fi considerate ca produse namibiene.

5.2. Următoarele categorii de mărfuri vor fi considerate ca fiind crescute sau produse integral în teritoriul țării unei părți contractante:

5.2.1. produse minerale extrase din solul său;
5.2.2. produse vegetale recoltate sau strânse din teritoriul său;
5.2.3. animale vii născute și crescute în teritoriul său;
5.2.4. produse silvice recoltate în teritoriul său;
5.2.5. produse obținute în teritoriul său din animale vii;
5.2.6. pește și alte produse marine recoltate din teritoriul său sau din zona sa economică marină;
5.2.7. produse obținute în teritoriul său, exclusiv din produsele specificate la poz. 5.2.1. și 5.2.5. de mai sus.
Articolul 6

6.1. Mărfurile care vor face obiectul acestui acord vor fi stabilite din timp în timp prin înțelegerea dintre organele desemnate în art. 9 din acord, aceste înțelegeri urmând să fie consemnate în scris.

6.2. Ambele părți vor lua măsuri astfel încât schimbul de mărfuri dintre cele două țări să se facă pe baza principiului comerțului echilibrat.

6.3. Țara de origine a mărfurilor fabricate în teritoriul țării unei părți contractante și importate în teritoriul țării celeilalte părți va fi determinată în conformitate cu regulile de origine ce vor fi convenite între părțile contractante.

6.4. Până când regulile de origine se vor conveni, conform clauzei 6.3 a acestui articol, țara de origine a mărfurilor manufacturate schimbate între cele două țări va fi stabilită în conformitate cu legile și reglementările în vigoare în țara importatoare.

6.5. În perioada de valabilitate a acestui acord, părțile contractante vor face eforturi pentru creșterea volumului comerțului dintre cele două țări.

6.6. În conformitate cu legile și reglementările lor respective, părțile contractante se vor strădui să faciliteze exportul către și importul din cealaltă țară a serviciilor și mărfurilor care sunt disponibile în acest scop, inclusiv eliberarea de licențe de import și export pentru care, conform legilor din fiecare țară, astfel de licențe sunt cerute.

Articolul 7

7.1. Prevederile art. 6 nu afectează drepturile persoanelor fizice și juridice române și ale persoanelor fizice și juridice namibiene de a încheia, între ele, tranzacții comerciale pentru importul și exportul mărfurilor neincluse în listele menționate în art. 6.

7.2. Autoritățile competente ale ambelor părți vor lua în considerare, în spiritul unei reale cooperări, cererile respective de a importa și exporta mărfurile prevăzute în articolul prezent.

Articolul 8

Importul și exportul mărfurilor menționate în art. 6 și 7 vor fi efectuate în conformitate cu legile și reglementările de import, export și control valutar în vigoare în România și Namibia, pe baza contractelor dintre persoanele fizice și juridice române, pe de o parte, și persoanele fizice și juridice namibiene, pe de altă parte.

Articolul 9

9.1. Prin prezentul acord, Guvernul României desemnează Ministerul Comerțului și Turismului, iar Guvernul Republicii Namibia desemnează Ministerul Comerțului și Industriei ca organe pentru implementarea acestui acord și a altor probleme legate de acesta.

9.2. Fiecare parte contractantă va avea dreptul să desemneze în scris, în orice moment, orice alt organ corespunzător, organizație sau minister în locul celui deja desemnat în paragraful precedent.

9.3. Fiecare parte contractantă va permite celeilalte părți contractante, în condiții ce se vor stabili, să înființeze o reprezentanță comercială pentru promovarea și dezvoltarea comerțului și cooperării tehnice și economice dintre țările lor.

Articolul 10

Părțile contractante vor rezolva orice problemă, dispută sau diferend dintre ele, izvorâte din acest acord, prin consultări reciproce și negocieri.

Articolul 11

11.1. Pentru implementarea efectivă a prevederilor acestui acord, părțile contractante sunt de acord să stabilească o comisie mixtă guvernamentală pentru comerț și cooperare tehnică și economică, compusă din reprezentanți ai părților contractante.

11.2. Comisia mixtă guvernamentală pentru comerț și cooperare tehnică și economică va avea următoarele sarcini:

11.2.1. de a urmări implementarea acestui acord;
11.2.2. de a recomanda mărfurile care formează obiectul acestui acord, conform art. 6.1, precum și orice adăugiri sau eliminări efectuate din timp în timp;
11.2.3. să propună reguli de origine conform art. 6.3;
11.2.4. să promoveze realizarea unui comerț echilibrat între cele două țări ale părților contractante;
11.2.5. să sugereze măsuri pentru extinderea legăturilor comerciale și a cooperării economice între cele două țări.

11.3. Comisia mixtă guvernamentală pentru comerț și cooperare economică și tehnică se va întâlni o dată pe an sau la intervale stabilite de comun acord de cele două părți, într-un loc ce se va conveni.

Articolul 12

Părțile convin ca toate plățile între România și Namibia care rezultă din prezentul acord să fie efectuate în devize liber convertibile, prin canalele bancare normale, în conformitate cu legile și reglementările privind valuta, în vigoare în țările lor.

Articolul 13

Fiecare parte contractantă poate, prin notificare scrisă, prin canalele diplomatice, să prezinte celeilalte părți o cerere de modificare sau revizuire a acestui acord.

Astfel de modificări sau revizuiri vor fi făcute cu acordul scris al ambelor părți și vor intra în vigoare după îndeplinirea procedurilor prevăzute în art. 14.

Articolul 14

14.1. Acest acord va intra în vigoare la data schimbului de note confirmând că fiecare parte contractantă a îndeplinit în totalitate formalitățile sale interne pentru intrarea în vigoare și va rămâne în vigoare o perioadă de trei ani.

14.2. Acest acord se va extinde automat pentru perioade adiționale de câte un an, dacă nici una dintre părțile contractante nu notifică celeilalte părți, în scris, despre intenția sa de a denunța acordul, cu 90 de zile înainte de expirarea fiecărei perioade.

14.3. În cazul expirării acordului, prevederile sale și prevederile oricăror protocoale separate, contracte și acorduri făcute pe baza acestuia vor continua să guverneze orice obligații și acțiuni neîndeplinite la data expirării acordului, asumate și începute în timpul valabilității acestuia, până când acestea vor fi îndeplinite integral.


Drept pentru care reprezentanții părților contractante au semnat acest acord.

Semnat la 14 mai 1991, în două exemplare originale în limba engleză, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru și în numele Guvernului României
Dr. Napoleon Pop
Pentru și în numele Guvernului Republicii Namibia
Ben Amathila


Hotărâre privind crearea și funcționarea terminalului național conectat la rețeaua de comunicații directe între statele participante la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se creează terminalul național conectat la rețeaua de comunicații directe între statele participante la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa, în conformitate cu prevederile Documentului de la Viena, din 1990, cu privire la măsuri de întărire a încrederii și securității în Europa, capitolul „Comunicații”.

Art. 2. - Terminalul național se instalează și va funcționa în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cu un personal încadrat conform anexei[2].

Art. 3. - Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul Ministerului Comunicațiilor și în cooperare cu Ministerul Apărării Naționale, va lua măsuri pentru procurarea, instalarea și punerea în funcțiune a aparaturii terminalului național conectat la rețeaua de comunicații C.S.C.E.

Art. 4. - Cheltuielile pentru procurarea echipamentelor și materialelor necesare terminalului, salarizarea personalului și asigurarea desfășurării activității curente a acestuia se suportă din bugetul Guvernului.

În acest scop, Ministerul Economiei și Finanțelor va suplimenta bugetul Ministerului Afacerilor Externe cu sumele corespunzătoare.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 18 iunie 1991 | Nr. 425.


Hotărâre privind crearea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe a Subsecretariatului de stat pentru relațiile cu Republica Moldova

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În cadrul Ministerului Afacerilor Externe se creează Subsecretariatul de stat pentru relațiile cu Republica Moldova.

Art. 2. - Subsecretariatul va fi condus de un subsecretar de stat și va fi încadrat astfel:

  • un director adjunct;
  • patru consilieri (pe probleme politico-economice, consular-juridice, culturale și istorice);
  • un referent documentarist;
  • o secretară-dactilo.

Art. 3. - Cheltuielile necesare pentru posturile mai sus menționate și pentru activitățile subsecretariatului vor fi acoperite din alocațiile bugetare aprobate Ministerului Afacerilor Externe pentru anul 1991.

Art. 4. - Hotărârea Guvernului nr. 834/25 iulie 1990 privind organizarea, atribuțiile și modul de funcționare a Ministerului Afacerilor Externe se completează în mod corespunzător.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 21 iunie 1991 | Nr. 428.


Hotărâre pentru aprobarea Acordului comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Indonezia

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Indonezia, semnat la București la 3 mai 1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 21 iunie 1991 | Nr. 430.


Acord comercial între Guvernul României și Guvernul Republicii Indonezia

Guvernul României și Guvernul Republicii Indonezia (denumite mai jos părți contractante),
dorind să dezvolte și să întărească relațiile economice și comerciale dintre cele două țări pe baza egalității și avantajului reciproc,
au convenit cele ce urmează:
Articolul 1

Părțile contractante vor lua măsuri adecvate, conform legilor, reglementărilor și procedurilor în vigoare în țările lor, pentru a facilita, intensifica și diversifica comerțul cu mărfuri și servicii dintre cele două țări.

Articolul 2

Fiecare parte contractantă, ca membră a Acordului general pentru tarife și comerț (G.A.T.T.), va acorda celeilalte părți contractante tratamentul națiunii celei mai favorizate în toate problemele referitoare la:

a) taxe vamale și taxe de orice fel, inclusiv metodele de percepere a acestor taxe, impuse asupra sau în legătură cu importul și exportul, sau impuse asupra transferului de fonduri pentru importuri și exporturi;

b) reguli, formalități și cheltuieli legate de vămuire; și

c) toate taxele interne sau alte cheltuieli interne de orice fel impuse asupra sau în legătură cu produsele importate și exportate.

Articolul 3

Prevederile articolului precedent din prezentul acord nu vor fi aplicate avantajelor, preferințelor sau excepțiilor pe care fiecare parte contractantă le-a acordat sau le poate acorda:

a) țărilor limitrofe cu scopul de a facilita comerțul de frontieră;

b) țărilor care sunt membre ale unei uniuni vamale sau ale unei zone de comerț liber la care oricare parte contractantă a aderat sau poate să adere;

c) ca rezultat al participării la aranjamente comerciale bilaterale, multilaterale, precum și regionale; și

d) mărfurilor importate în virtutea programelor de ajutorare acordate de țări sau organizații și/sau instituții internaționale.

Articolul 4

1. Navele fiecărei țări, precum și încărcătura, pasagerii și echipajele lor se vor bucura de intrarea, plecarea și staționarea în porturile celeilalte părți de avantajele similare acelora acordate de legile, regulile și reglementările lor respective navelor navigând sub pavilioanele terțelor țări.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica traficului de coastă.

Articolul 5

Livrările de mărfuri și servicii se vor efectua în conformitate cu prezentul acord, pe bază de contracte care vor fi încheiate între persoane fizice, întreprinderi sau organizații din fiecare țară, abilitate să efectueze operațiuni de comerț exterior, în conformitate cu reglementările în vigoare în cele două țări și uzanțele comerciale internaționale.

Părțile contractante vor încuraja și acorda asistența necesară persoanelor fizice, întreprinderilor sau organizațiilor de resort din fiecare țară, în vederea examinării posibilității de încheiere de aranjamente comerciale pe termen scurt sau lung, în conformitate cu legislația în vigoare în țările lor.

Articolul 6

Toate plățile între cele două țări vor fi efectuate în devize convertibile, așa cum sunt ele definite de Fondul Monetar Internațional sau în alt mod convenit între cele două părți.

Articolul 7

Părțile contractante se obligă să acorde, dacă este cazul, licențe de import și export persoanelor fizice, întreprinderilor și organizațiilor din țările lor, în concordanță cu legile și reglementările din fiecare țară.

Articolul 8

Prevederile prezentului acord nu vor limita drepturile fiecărei părți contractante de a adopta și aplica măsuri legate de protecția securității și sănătății publice sau prevenirea bolilor și pestei la animale și plante.

Articolul 9

În scopul promovării comerțului dintre cele două țări, părțile contractante vor încuraja și facilita vizitele oamenilor de afaceri, reprezentanților de firme sau organizații și ale delegațiilor comerciale și participarea la târgurile și expozițiile care vor avea loc în cele două țări.

Articolul 10

Ambele părți se vor consulta, ori de câte ori va fi necesar, în scopul de a recomanda măsuri pentru extinderea comerțului reciproc sau pentru a rezolva probleme care s-ar putea ridica în legătură cu îndeplinirea prezentului acord.

Articolul 11

Prezentul acord va intra în vigoare la data ultimei notificări privind îndeplinirea de către ambele părți contractante a cerințelor legislației proprii și va rămâne în vigoare pe o perioadă de 3 ani, cu prelungire automată pe noi perioade de câte 3 ani, dacă nici una dintre părțile contractante nu va comunica în scris, cu 3 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, intenția sa de a-l anula.

La data intrării în vigoare a prezentului acord, acordul comercial anterior dintre cele două guverne, semnat la 8 martie 1975 la București, își încetează valabilitatea.

Prevederile prezentului acord vor continua să se aplice, și după expirarea lui, tuturor contractelor încheiate în perioada valabilității sale, dar care nu au fost realizate în întregime până la data expirării sale.

Prezentul acord poate fi modificat prin acord reciproc. Orice modificare sau anulare a prezentului acord va fi făcută fără prejudicii asupra drepturilor și obligațiilor care derivă din sau sunt contractate în baza acestui acord, până la data unei astfel de modificări sau anulări.


Drept pentru care subsemnații, autorizați corespunzător de către Guvernul lor, au semnat prezentul acord.

Întocmit la București, România, la 3 mai 1991, în câte trei exemplare originale în limbile română, bahasa indoneziană și engleză, toate textele fiind egal autentice.

În caz de diferențe între oricare din textele prezentului acord, textul în limba engleză va prevala.

Dr. Napoleon Pop,
secretar de stat,
Ministerul Comerțului și Turismului
Dr. Soedradjad Djiwandono,
ministru junior al comerțului,
Ministerul Comerțului


Hotărâre privind modificarea și completarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 144/1991

Guvernul României hotărăște:

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 144/1991 privind plata fondului de participare la beneficii și a fondului de premiere anuală pe anul 1990 se modifică și se completează, după cum urmează:

Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - Salariații unităților economice vor putea beneficia de fondul de participare la beneficii constituit potrivit reglementărilor în vigoare în anul 1990. Sumele ce pot fi plătite din acest fond nu pot depăși 8,3% din fondul total de salarii realizat de unitate în anul 1990.”

Articolul 5 va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Repartizarea pe salariați a fondului de participare la beneficii și, respectiv, a fondului de premiere anuală se face de către consiliile de administrație ale unităților economice, respectiv de către organele de conducere ale instituțiilor bugetare, pe baza criteriilor stabilite de acestea.”

Art. II. - Pe data prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 281/12.04.1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 21 iunie 1991 | Nr. 435.


Hotărâre privind trecerea Uzinei „G” Râmnicu Vâlcea, din subordinea Departamentului industriei chimice și petrochimice al Ministerului Industriei, în structura Institutului de fizică atomică din subordinea Ministerului Învățământului și Științei și reorganizarea sa ca Institut de criogenie și separări izotopice

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Uzina „G” Râmnicu Vâlcea trece, din subordinea Departamentului industriei chimice și petrochimice al Ministerului Industriei, în structura Institutului de fizică atomică din subordinea Ministerului Învățământului și Științei.

Art. 2. - La aceeași dată se înființează Institutul de criogenie și separări izotopice, cu personalitate juridică, prin reorganizarea Uzinei „G”, care își încetează activitatea.

Art. 3. - Structura organizatorică a Institutului de criogenie și separări izotopice și numărul de posturi sunt prevăzute în anexă[3], care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. - Activul și pasivul Uzinei „G” se preiau de către Institutul de criogenie și separări izotopice.

Personalul care trece la noua unitate, potrivit prevederilor prezentei hotărâri, se consideră transferat în interesul serviciului.

Art. 5. - Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Industriei vor introduce modificările necesare în indicatorii economico-financiari ai Ministerului Învățământului și Științei, potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 21 iunie 1991 | Nr. 437.


Hotărâre privind liberalizarea prețului masei lemnoase pe picior

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Prețul masei lemnoase pe picior se va stabili pe baza acțiunii conjugate a cererii și ofertei, inclusiv prin licitație, în funcție de specia forestieră și natura produselor, prin negociere între „Romsilva” - R.A. și agenții economici beneficiari, indiferent de forma de proprietate a acestora, începând cu 1 ianuarie 1992.

Pentru semestrul II 1991 prețul mediu al masei lemnoase pe picior va fi de 500 lei/mc.

Art. 2. - Negocierea prețului masei lemnoase pe picior se va face potrivit prevederilor art. 1 din prezenta hotărâre, o dată cu predarea acesteia spre exploatare, la termenele prevăzute în instrucțiunile în vigoare.

Art. 3. - Prețurile produselor rezultate din exploatarea și prelucrarea lemnului sau derivate din lemn se stabilesc, de asemenea, de la 1 ianuarie 1992, pe baza acțiunii conjugate a cererii și ofertei, prin negociere cu agenții economici producători și beneficiari, inclusiv prin licitație.

Se abrogă indicii maximi de modificare a prețului cu ridicata prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 239/1991, anexa nr. 1, pozițiile 35, 66, 67, 68, 69, 70, 71 și 74.

Se autoriză Ministerul Economiei și Finanțelor - Departamentul pentru prețuri și protecția concurenței de a stabili noi indici maximi de preț ca urmare a influențelor rezultate din aplicarea prezentei hotărâri.

Art. 4. - Pentru lemnul de foc destinat consumului populației, caiete de uz școlar și carte școlară, prețurile cu ridicata și cu amănuntul rămân cele stabilite în baza Hotărârii Guvernului nr. 239/1991.

Pentru diferențele de preț ce rezultă la lemnul de foc destinat consumului populației se acordă subvenții de la bugetul administrației centrale de stat, potrivit normelor emise de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Subvenția pentru diferența de preț la caiete de uz școlar și carte școlară, în limita a 25 milioane lei, se suportă în semestrul II 1991 de către „Romsilva” - R.A., care va vira această sumă Departamentului industriei lemnului.

Art. 5. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 1991, Ministerul Economiei și Finanțelor fiind autorizat să introducă modificări corespunzătoare în bugetul administrației centrale de stat pe anul 1991, în condiții de echilibru.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 21 iunie 1991 | Nr. 438.


Hotărâre privind completarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 127/1991

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Punctul 2 din nota la anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 127/1991 cu privire la stabilirea salariilor pentru angajații societăților comerciale în anul 1991 se completează după cum urmează:

„Salariile de bază pot fi stabilite peste limitele prevăzute în prezenta anexă, fără a se aplica prevederile art. 2, pentru activitatea de salvare, inclusiv exercițiile din minerit, foraj marin, metalurgie, transporturi navale și altele asemenea; pentru activitatea de foraj și extracție a țițeiului de pe platformele marine, precum și pentru activitatea de imersiune; pentru activitățile de pe platforma Centralei nuclearo-electrice Cernavodă, legate de realizarea și exploatarea acesteia.”

Prim-ministru, Petre Roman | București, 27 iunie 1991 | Nr. 458.



Referințe

  1. Traducere.
  2. Anexa se comunică unităților interesate.
  3. Anexa se comunică unităților interesate.