2.173 de modificări
Monitorul Oficial 16/1990: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
convertesc issue:: la patru cifre.
(Pagină nouă: __FORCETOC__ Category:Monitorul Oficial = Monitorul Oficial al României = Anul II, Nr. 16 - Sâmbătă, 27 ianuarie 1990 == Diverse == === Discursul președintelui Consiliului...) |
(convertesc issue:: la patru cifre.) |
||
| (Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
{{MigrationWarning}} | |||
__FORCETOC__ | __FORCETOC__ | ||
[[Category:Monitorul Oficial]] | [[Category:Monitorul Oficial|*1990 0016]] | ||
= Monitorul Oficial al României = | = Monitorul Oficial al României = | ||
Anul II, Nr. | Anul II, Nr. [[issue::0016]] - Sâmbătă, 27 ianuarie [[year::1990]] | ||
== Diverse == | == Diverse == | ||
| Linia 15: | Linia 16: | ||
La ultima sa reuniune, Consiliul Frontului Salvării Naționale a adoptat decizia privind participarea frontului la viitoarele alegeri. Au fost prezentate pe larg și la televiziune și în presă rațiunile acestei decizii. Ecourile sunt în cea mai mare parte pozitive, cei mai mulți salutând înlăturarea echivocului care plana în această chestiune, mai ales ca urmare a presiunii unor cercuri interesate în neparticiparea frontului în alegeri, care au și alimentat numeroase confuzii și inexactități. | La ultima sa reuniune, Consiliul Frontului Salvării Naționale a adoptat decizia privind participarea frontului la viitoarele alegeri. Au fost prezentate pe larg și la televiziune și în presă rațiunile acestei decizii. Ecourile sunt în cea mai mare parte pozitive, cei mai mulți salutând înlăturarea echivocului care plana în această chestiune, mai ales ca urmare a presiunii unor cercuri interesate în neparticiparea frontului în alegeri, care au și alimentat numeroase confuzii și inexactități. | ||
Întâi, trebuie să facem o precizare. Niciodată, conducerea Frontului Salvării Naționale nu a afirmat că nu va participa la alegeri. Am întârziat | Întâi, trebuie să facem o precizare. Niciodată, conducerea Frontului Salvării Naționale nu a afirmat că nu va participa la alegeri. Am întârziat să dezbatem în consiliu această problemă, întrucât nu problemele campaniei electorale ne-au preocupat în toată această perioadă, ci probleme mult mai presante ale vieții noastre economice și sociale. Însă ar fi fost absurd, așa cum au subliniat numeroși cetățeni, ca frontul, motor al stabilizării și refacerii naționale, să absenteze de la alegeri. În nici o clipă, Frontul Salvării Naționale nu a sugerat și, cu atât mai puțin, nu a acționat în direcția sufocării altor formațiuni politice, a eliminării lor din arena politică. Dimpotrivă, apariția partidelor este rezultatul unui proces de democratizare la care frontul a subscris. | ||
Ne-a surprins cu atât mai mult modul în care comunicatul publicat ieri, în numele partidelor Național Țărănesc, Național Liberal și Social-Democrat, pune în discuție de o manieră violentă și agresivă decizia | Ne-a surprins cu atât mai mult modul în care comunicatul publicat ieri, în numele partidelor Național Țărănesc, Național Liberal și Social-Democrat, pune în discuție de o manieră violentă și agresivă decizia | ||
Consiliului Frontului Salvării Naționale de a participa la alegeri. I se reproșează, acum, consiliului că a hotărât aceasta cu de la sine putere, fără a se consulta cu exponenții opiniei publice. Este un mod cel puțin straniu de a pune problema. Orice grupare politică are dreptul să decidă de sine stătător asupra participării sale la alegeri. Însă frontului i se contestă de către semnatari acest drept. De unde până unde această discriminare? Ce are aceasta comun cu spiritul democratic al viitoarelor alegeri? Un argument al autorilor este că, fiind la putere, frontul dispune de avantaje față de celelalte formațiuni politice. Este oare acesta un argument rațional? Care partid sau grupare politică aflată la putere se rezumă doar să organizeze alegeri, renunțând să participe la ele? Au avut | Consiliului Frontului Salvării Naționale de a participa la alegeri. I se reproșează, acum, consiliului că a hotărât aceasta cu de la sine putere, fără a se consulta cu exponenții opiniei publice. Este un mod cel puțin straniu de a pune problema. Orice grupare politică are dreptul să decidă de sine stătător asupra participării sale la alegeri. Însă frontului i se contestă de către semnatari acest drept. De unde până unde această discriminare? Ce are aceasta comun cu spiritul democratic al viitoarelor alegeri? Un argument al autorilor este că, fiind la putere, frontul dispune de avantaje față de celelalte formațiuni politice. Este oare acesta un argument rațional? Care partid sau grupare politică aflată la putere se rezumă doar să organizeze alegeri, renunțând să participe la ele? Au avut sus-amintitele partide în istoria lor o asemenea experiență? Sau există undeva în lume un astfel de precedent? | ||
Întrebarea firească ar trebui să fie alta. Cum de se poate pune în discuție dreptul frontului de a se prezenta la alegeri, singura forță reală, născută în focul revoluției, în ziua de 22 decembrie 1989, care și-a | Întrebarea firească ar trebui să fie alta. Cum de se poate pune în discuție dreptul frontului de a se prezenta la alegeri, singura forță reală, născută în focul revoluției, în ziua de 22 decembrie 1989, care și-a | ||
| Linia 49: | Linia 50: | ||
De altfel, și în componența noilor partide, care abia s-au constituit, precum și a conducerilor acestora, ca și în rândul gazetarilor dintre cei mai incisivi, pot fi întâlniți foști membri ai partidului comunist. În Consiliul Frontului Salvării Naționale sunt mulți membri care nu au aparținut Partidului Comunist Român. | De altfel, și în componența noilor partide, care abia s-au constituit, precum și a conducerilor acestora, ca și în rândul gazetarilor dintre cei mai incisivi, pot fi întâlniți foști membri ai partidului comunist. În Consiliul Frontului Salvării Naționale sunt mulți membri care nu au aparținut Partidului Comunist Român. | ||
În ceea ce mă privește, nu am ce ascunde. Am fost o persoană publică și mă cunosc foarte mulți oameni din țară. Sunt fiu de muncitor ceferist, fost militant sindical și al partidului comunist ilegal, care a cunoscut regimul de oprimare politică al anilor '30 și cruzimea Siguranței, a aparatului de reprimare din acei ani. A stat în închisoarea Jilava, în lagărele de la Caracal și Târgu Jiu, | În ceea ce mă privește, nu am ce ascunde. Am fost o persoană publică și mă cunosc foarte mulți oameni din țară. Sunt fiu de muncitor ceferist, fost militant sindical și al partidului comunist ilegal, care a cunoscut regimul de oprimare politică al anilor '30 și cruzimea Siguranței, a aparatului de reprimare din acei ani. A stat în închisoarea Jilava, în lagărele de la Caracal și Târgu Jiu, inaugurate, de altfel, în 1940, în | ||
timpul dictaturii regelui Carol. | timpul dictaturii regelui Carol. | ||
| Linia 55: | Linia 56: | ||
Ca elev și student, am fost activ în mișcarea de tineret. Am lucrat în conducerea organizației de elevi din 1948-1949 - U.A.E.R. Am fost președinte al U.A.S.R. în anii 1956-1959. Am fost prim-secretar al U.T.C. în | Ca elev și student, am fost activ în mișcarea de tineret. Am lucrat în conducerea organizației de elevi din 1948-1949 - U.A.E.R. Am fost președinte al U.A.S.R. în anii 1956-1959. Am fost prim-secretar al U.T.C. în | ||
perioada 1968-1971. În 1971 am intrat în conflict cu Nicolae Ceaușescu la plenara activului ideologic, care a adoptat programul așa-zisei revoluții culturale, moment de lansare de către Ceaușescu a dictaturii personale. Am fost îndepărtat, trimis la Timișoara și apoi la | perioada 1968-1971. În 1971 am intrat în conflict cu Nicolae Ceaușescu la plenara activului ideologic, care a adoptat programul așa-zisei revoluții culturale, moment de lansare de către Ceaușescu a dictaturii personale. Am fost îndepărtat, trimis la Timișoara și apoi la Iași, supravegheat și urmărit permanent de securitate. Din 1979 am lucrat la Consiliul Național al Apelor, unde m-am opus promovării unor investiții | ||
oneroase, inclusiv Canalul Dunăre - București, drept pentru care am fost eliberat, lucrând ultimii șase ani la Editura tehnică. Conflictul meu cu Ceaușescu, refuzul de a mă alinia practicilor de ploconire și de cult | oneroase, inclusiv Canalul Dunăre - București, drept pentru care am fost eliberat, lucrând ultimii șase ani la Editura tehnică. Conflictul meu cu Ceaușescu, refuzul de a mă alinia practicilor de ploconire și de cult | ||
ale lui Ceaușescu, ca și pozițiile critice exprimate cu diferite prilejuri, public sau în reuniuni mai restrânse, erau bine cunoscute de un număr mare de oameni, membri și nemembri de partid. | ale lui Ceaușescu, ca și pozițiile critice exprimate cu diferite prilejuri, public sau în reuniuni mai restrânse, erau bine cunoscute de un număr mare de oameni, membri și nemembri de partid. | ||
| Linia 76: | Linia 77: | ||
Va mulțumesc! | Va mulțumesc! | ||
== Decrete-lege == | == Decrete-lege == | ||
| Linia 81: | Linia 85: | ||
=== Decret-lege privind asigurarea unui climat de ordine și legalitate === | === Decret-lege privind asigurarea unui climat de ordine și legalitate === | ||
În scopul apărării demnității și întăririi autorității persoanelor desemnate | În scopul apărării demnității și întăririi autorității persoanelor desemnate să asigure ordinea și liniștea publică, să apere cuceririle revoluției populare din decembrie 1989, avuția națională și drepturile fundamentale ale cetățenilor, | ||
'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | '''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | ||
| Linia 97: | Linia 101: | ||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|26 ianuarie 1990|41}} | {{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|26 ianuarie 1990|41}} | ||
== Hotărâri ale Guvernului == | == Hotărâri ale Guvernului == | ||
| Linia 110: | Linia 117: | ||
* vânzarea la prețuri cu amănuntul, pe valută convertibilă, a mărfurilor din import și din producție internă, prin magazine specializate proprii și ale unităților de turism; | * vânzarea la prețuri cu amănuntul, pe valută convertibilă, a mărfurilor din import și din producție internă, prin magazine specializate proprii și ale unităților de turism; | ||
* vânzarea la prețuri cu amănuntul, pe valută convertibilă, de mărfuri din producție internă în standurile și expozițiile cu specific românesc, precum și în restaurantele românești sau cu ocazia unor manifestări | * vânzarea la prețuri cu amănuntul, pe valută convertibilă, de mărfuri din producție internă în standurile și expozițiile cu specific românesc, precum și în restaurantele românești sau cu ocazia unor manifestări gastronomice organizate în străinătate; | ||
gastronomice organizate în străinătate; | |||
* vânzarea la prețuri cu amănuntul, pe valută convertibilă, de mărfuri din import și din producție internă către reprezentanțele diplomatice și comerciale care funcționează în România; | * vânzarea la prețuri cu amănuntul, pe valută convertibilă, de mărfuri din import și din producție internă către reprezentanțele diplomatice și comerciale care funcționează în România; | ||
* vânzarea la prețuri cu amănuntul, pe valută convertibilă, de mărfuri din import și din producție internă prin magazine specializate de tip „duty-free shop” situate în incinta aeroporturilor cu trafic internațional, precum și în alte puncte de frontieră, la ieșirea din țară, în zonele de tranzit; | * vânzarea la prețuri cu amănuntul, pe valută convertibilă, de mărfuri din import și din producție internă prin magazine specializate de tip „duty-free shop” situate în incinta aeroporturilor cu trafic internațional, precum și în alte puncte de frontieră, la ieșirea din țară, în zonele de tranzit; | ||
* vânzarea la prețuri cu amănuntul, pe valută convertibilă, a mărfurilor din import și din producție internă în baza contractelor încheiate cu firme străine specializate în colectarea și transmiterea centralizată | * vânzarea la prețuri cu amănuntul, pe valută convertibilă, a mărfurilor din import și din producție internă în baza contractelor încheiate cu firme străine specializate în colectarea și transmiterea centralizată în țară, cu orice titlu, de sume în valută convertibilă către cetățenii români, turiști străini și orice alte categorii de cumpărători, persoane fizice sau juridice; | ||
în țară, cu orice titlu, de sume în valută convertibilă către cetățenii români, turiști străini și orice alte categorii de cumpărători, persoane fizice sau juridice; | |||
* importul de mărfuri pentru aprovizionarea magazinelor specializate în vânzarea la prețuri cu amănuntul pe valută convertibilă; | * importul de mărfuri pentru aprovizionarea magazinelor specializate în vânzarea la prețuri cu amănuntul pe valută convertibilă; | ||
* contractarea în regim de consignație de mărfuri din producție internă pentru aprovizionarea magazinelor specializate în vânzarea la prețuri cu amănuntul pe valută convertibilă. | * contractarea în regim de consignație de mărfuri din producție internă pentru aprovizionarea magazinelor specializate în vânzarea la prețuri cu amănuntul pe valută convertibilă. | ||
| Linia 126: | Linia 131: | ||
{{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|72}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|72}} | ||
=== Hotărâre privind unele măsuri pentru menținerea stabilității sistemului energetic național === | === Hotărâre privind unele măsuri pentru menținerea stabilității sistemului energetic național === | ||
| Linia 139: | Linia 146: | ||
{{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|73}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|73}} | ||
=== Hotărâre privind numirea unui adjunct al ministrului economiei naționale === | === Hotărâre privind numirea unui adjunct al ministrului economiei naționale === | ||
| Linia 147: | Linia 156: | ||
{{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|74}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|74}} | ||
=== Hotărâre privind numirea adjuncților ministrului petrolului === | === Hotărâre privind numirea adjuncților ministrului petrolului === | ||
| Linia 155: | Linia 166: | ||
{{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|76}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|76}} | ||
=== Hotărâre privind numirea unui adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini === | === Hotărâre privind numirea unui adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini === | ||
| Linia 163: | Linia 176: | ||
{{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|77}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|77}} | ||
=== Hotărâre privind eliberarea din funcție a unui adjunct al ministrului transporturilor === | === Hotărâre privind eliberarea din funcție a unui adjunct al ministrului transporturilor === | ||
| Linia 171: | Linia 186: | ||
{{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|78}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|78}} | ||
=== Hotărâre privind numirea adjuncților ministrului agriculturii și industriei alimentare și a secretarilor de stat la departamente === | === Hotărâre privind numirea adjuncților ministrului agriculturii și industriei alimentare și a secretarilor de stat la departamente === | ||
| Linia 181: | Linia 198: | ||
Art. 3. - Ioana Drăgan, Ștefan Tărăbuță și Aurel Antoniu se numesc în funcția de secretar de stat la Departamentul industriei alimentare. | Art. 3. - Ioana Drăgan, Ștefan Tărăbuță și Aurel Antoniu se numesc în funcția de secretar de stat la Departamentul industriei alimentare. | ||
{{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|80}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|26 ianuarie 1990|80}} | ||