Monitorul Oficial 163/1991: Diferență între versiuni

__FORCETOC__

[[Category:Monitorul Oficial|*1991 0163]]

= Monitorul Oficial al României =

== Legi==

=== Lege privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor ===

:::Capitolul I

:a) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare a clădirilor de orice fel;

:b) lucrări de construire, reparare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, ce urmează a fi efectuate la construcții reprezentând monumente și ansambluri istorice, arheologice, de arhitectură, artă sau cultură, inclusiv cele din zonele lor de protecție;

:c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, întreținere sau reparare privind căi de comunicație, dotări tehnico-edilitare subterane și aeriene, împrejmuiri și mobilier urban, amenajări de spații verzi, parcuri, piețe și celelalte lucrări de amenajare a spațiilor publice;

:d) foraje și excavări necesare studiilor geotehnice și ridicărilor topografice, exploatări de cariere, balastiere, sonde de gaze și petrol, precum și alte exploatări;

:e) construcții provizorii de șantier necesare execuției lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea;

:f) organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de rulote;

Art. 4. - Autorizația de construire se eliberează de

prefecturi sau primării, după cum urmează:

:b) primăriile municipiilor sau orașelor, pentru construcțiile și lucrările de orice fel din localități, cu excepția investițiilor care se aprobă de Guvern;

:c) Primăria municipiului București, pentru construcțiile și lucrările prevăzute la lit. a) și b) și primăriile sectoarelor municipiului București, pentru construcțiile de locuințe și anexele gospodărești ale acestora;

:d) primăriile comunelor, pentru construcțiile de locuințe și anexele gospodărești ale acestora, din satele componente, precum și pentru anexele exploatărilor agricole situate în extravilan. Se exceptează de la autorizare anexele cu caracter temporar ale exploatărilor agricole situate în extravilan.

Art. 7. - Pentru autorizarea construcțiilor în zonele asupra cărora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protecție prevăzut în documentațiile de

urbanism aprobate, se va proceda după cum urmează:

:a) în rezervațiile istorice și de arhitectură, stabilite potrivit legii, sau în cazul lucrărilor care modifică monumentele de orice natură, solicitantul va obține avizul Comisiei naționale pentru protecția monumentelor, ansamblurilor și siturilor istorice sau al Departamentului pentru urbanism și amenajarea teritoriului, în zonele de protecție ale acestora;

:b) în parcurile naționale și rezervațiile naturale solicitantul va obține avizul Ministerului Mediului;

:c) în zonele unde s-a instituit alt tip de restricție, solicitantul va obține avizul organismelor competente.

Art. 8. - Se pot executa fără autorizație de construire următoarele lucrări:

:a) reparații la acoperișuri, învelitori sau terase, când nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt executate;

:b) reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei;

:c) reparații și înlocuiri de sobe de încălzit;

:d) zugrăveli și vopsitorii interioare;

:e) zugrăveli și vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de fațadă și culorile clădirilor situate pe arterele principale de circulație;

:f) reparații la instalațiile și echiparea tehnico-sanitară a clădirilor, fără implicații asupra structurii de rezistență sau a aspectului arhitectural al acestora.

Art. 9. - Desființarea construcțiilor și amenajărilor

prevăzute la art. 3 se face pe baza autorizației de desființare obținută în prealabil, eliberată de primării sau

:::Capitolul II

Art. 10. - Terenurile aparținând domeniului privat

Concesiunea se face pe bază de oferte prezentate de

către solicitanți, cu respectarea prevederilor legale și a

Art. 11. - Până la reglementarea prin lege a situației juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile

terenurile destinate executării de construcții se pot

concesiona fără licitație publică, în următoarele cazuri:

:a) pentru construirea de locuințe, celor deveniți invalizi de gradul I și II și familiilor celor decedați ca urmare a participării la victoria Revoluției din decembrie 1989, precum și familiilor ale căror gospodării proprietate personală au fost demolate fără forme legale de expropriere, cu reducerea taxei de concesiune, stabilită până la 95 la sută;

:b) pentru realizarea de obiective de utilitate publică cu caracter social, fără scop lucrativ, altele decât cele ce se realizează de către colectivitățile locale pe terenurile acestora cu plata taxei de concesiune, stabilită potrivit legii.

obiectul licitației, se aduc la cunoștință publică de către

primăriile în a căror unitate administrativ-teritorială

Publicațiile privind licitația vor cuprinde data și locul desfășurării acesteia, suprafața și destinația terenului, stabilite prin planurile de urbanism sau prin

caracterizarea funcționalității și capacității construcției, a gradului de ocupare a terenului, precum și a

celorlalte elemente cuprinse în certificatul de urbanism.

Nu vor fi acceptate decât ofertele care corespund documentației de urbanism și amenajare a teritoriului,

aprobată potrivit legii.

Art. 15. - Terenurile prevăzute la art. 10, ce se concesionează pentru realizarea de locuințe și spații construite asociate acestora, vor avea următoarele suprafețe:

:a) în localități urbane:

:b) în localități rurale, inclusiv în cele 23 de localități declarate orașe potrivit Legii nr. 2/1989 și menținute prin Decretul-lege nr. 33/1990, până la 1.000 mp pentru o locuință.

Art. 17. - Împotriva licitației, până la momentul adjudecării, se va putea face contestație, de către orice

Art. 18. - Pe baza procesului-verbal de adjudecare

Art. 19. - Concesionarea terenurilor prevăzute la

art. 10-16 se face în conformitate cu prevederile legii,

construcțiile de locuințe concesionarea se face pe durata existenței construcțiilor.

:::Capitolul III

Art. 21. - Pentru realizarea de locuințe sau case de

Art. 22. - Persoanele salariate, țăranii și pensionarii

cazul în care au contractat credite pentru construirea

pentru creditul primit; subvenția se plătește direct

băncii.

:d) răniților, familiilor și părinților celor decedați ca urmare a participării la victoria Revoluției din decembrie 1989;

:e) persoanelor și familiilor care își schimbă domiciliul din orașe la sate și lucrează în agricultură sau silvicultură; de aceeași prevedere beneficiază și personalul calificat din învățământ și sănătate care are sau își schimbă domiciliul la sate;

Persoanele și familiile care, având ca principală sursă

de existență munca în agricultură, își schimbă domiciliul în condițiile lit. e) și f), beneficiază de subvenția

cât și pentru anexele gospodărești destinate păstrării

produselor agricole și creșterii animalelor.

în proprietate personală o locuință, iar verificarea folosirii ei se face de către unitatea finanțatoare.

înțelege soț și soție, cu sau fără copii în întreținere.

:::Capitolul IV

Art. 26. - Constituie contravenții la regimul de

autorizare a construcțiilor, prevăzut prin prezenta lege, următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:

:a) realizarea de către executant, cu încălcarea autorizației sau a documentației de execuție care a stat la baza eliberării acesteia, a lucrărilor de construire, reconstruire, transformare, extindere sau reparare prevăzute la art. 3;

:b) menținerea, după expirarea termenului din autorizație, sau adaptarea în alte scopuri, fără autorizație, a lucrărilor cu caracter provizoriu, precum și menținerea construcțiilor provizorii de șantier după terminarea lucrărilor de bază;

:c) executarea, fără autorizație, a lucrărilor prevăzute la lit. a);

:d) executarea, cu încălcarea autorizației sau a documentației care a stat la baza eliberării acesteia, a lucrărilor de construire, reconstruire, extindere, transformare, restaurare, modificare a fațadelor construcțiilor, precum și a unor construcții provizorii de șantier în afara incintei acestuia;

:e) executarea, fără autorizație, a lucrărilor prevăzute la lit. a);

:f) desființarea, parțială sau totală, fără autorizație sau cu încălcarea acesteia, a construcțiilor și instalațiilor, precum și a oricăror alte obiective;

:g) eliberarea de autorizație de construire în baza unor documentații incomplete sau care nu sunt în concordanță cu certificatul de urbanism eliberat, ori în baza altor acte decât cele stabilite;

de la lit. c) și d), cu amendă de la 20.000 lei la 30.000

lei, iar cele de la lit. e) și h), cu amendă de la 30.000

Art. 31. - În cazul nerespectării termenelor limită

stabilite, măsurile dispuse de instanță, în conformitate

urmând a fi suportate de către persoanele vinovate.

:::Capitolul V

Art. 33. - Persoanele fizice și juridice care beneficiază de teren în condițiile prezentei legi sunt obligate să solicite emiterea autorizației de construire și

aceleași condiții.

mai multe apartamente și suprafețe locative cu altă

destinație, proprietarii acestora dobândesc și o cotă-parte de proprietate asupra tuturor părților de construcție și instalații, precum și asupra tuturor dotărilor

situată proprietatea lor.

apartamente, proprietarul dobândește și o cotă-parte

din dreptul de concesiune asupra terenului aparținând

Cotele-părți prevăzute la alineatele precedente se

altă destinație din clădire, după caz.

publicată în Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abrogă.

==== Anexă ====

{|

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

| 7. || Comunal || Organismele teritoriale interesate || Primăriile comunale  

|-

|-

|-

|-

|-

|-

| 5. || Sat || Organismele teritoriale interesate || Primăriile comunale  

|-

|-

|-

|-

|-

| 4. || Zona centrală a satului || Organismele teritoriale interesate || Primăriile comunale  

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

| 1. || Regulament general de urbanism || Organismele centrale interesate || Guvernul  

|-

|}

=== Lege privind siguranța națională a României ===

:::Capitolul I

înțelege starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței

și dezvoltării statului național român, ca stat suveran,

prevăzute în art. 1.

țară, au îndatorirea morală de a contribui la realizarea

siguranței naționale.

Art. 3. - Constituie amenințări la adresa siguranței naționale a României următoarele:

:a) planurile și acțiunile care vizează suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului român;

:b) acțiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra țării sau de război civil, înlesnirea ocupației militare străine, servirea față de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizații străine de a săvârși oricare din aceste fapte;

:c) trădarea prin ajutarea inamicului;

:d) acțiunile armate sau orice alte acțiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat;

:e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, procurarea ori deținerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum și divulgarea secretelor de stat sau neglijența în păstrarea acestora;

:f) subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării, precum și actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuințare a structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice sau apărării naționale;

:g) acțiunile prin care se atentează la viața, integritatea fizică sau sănătatea persoanelor care îndeplinesc funcții importante în stat ori a reprezentanților altor state sau ai organizațiilor internaționale, a căror protecție trebuie să fie asigurată pe timpul șederii în România, potrivit legii, tratatelor și convențiilor încheiate, precum și practicii internaționale;

:i) actele teroriste, precum și inițierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activități al căror scop îl constituie săvârșirea de asemenea fapte;

:j) atentatele contra unei colectivității săvârșite prin orice mijloace;

:k) sustragerea de armament, muniție, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unitățile autorizate să le dețină, contrabanda cu acestea, producerea, deținerea, înstrăinarea, transportul sau folosirea lor în alte condiții decât cele prevăzute de lege, precum și portul de armament sau muniție, fără drept, dacă prin acestea se pune în pericol siguranța națională;

Art. 4. - Prevederile art. 3 nu pot fi interpretate sau folosite în scopul restrângerii sau interzicerii dreptului de apărare a unei cauze legitime, de manifestare

este organizată și coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

în domeniul siguranței naționale, următoarele atribuții:

:a) analizează datele și informațiile obținute și evaluează starea siguranței naționale;

:b) stabilește principalele direcții de activitate și aprobă măsurile generale obligatorii pentru înlăturarea amenințărilor prevăzute în art. 3;

:c) stabilește modalitățile de valorificare a informațiilor referitoare la siguranța națională;

:d) analizează rapoarte și informări referitoare la modul de aplicare a legii privind siguranța națională;

:e) aprobă structurile organizatorice, efectivele și regulamentele de funcționare ale Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Protecție și Pază;

:f) aprobă cheltuielile operative destinate realizării siguranței naționale.

:::Capitolul II

Art. 8. - Activitatea de informații pentru realizarea siguranței naționale se execută de Serviciul Român

de stat se aplică în mod corespunzător tuturor persoanelor prevăzute la alin. 1 lit. a) - d).

cunoscute activități secrete privind siguranța națională,

dreptul la difuzarea acestora și de libertatea de exprimare a opiniilor.  

acela de a căuta, de a primi și de a răspândi informații

și idei, prin orice mijloace de exprimare, dacă aceste

Art. 13. - Situațiile prevăzute de art. 3 constituie

existența uneia din amenințările la adresa siguranței

naționale prevăzute de art. 3 pentru a cărei prevenire,

mandatului; categoriile de activități pentru a căror

desfășurare trebuie emis mandatul; identitatea persoanei ale cărei comunicații trebuie interceptate, dacă

fi interceptate, categoriile de informații, documente

sau obiecte care pot fi obținute; identitatea persoanei,

organul împuternicit cu executarea; descrierea generală a locului în care urmează a fi executat mandatul; durata de valabilitate a mandatului.

Orice cetățean care se consideră vătămat în mod

procurorului care a emis mandatul.

nici un fel, drepturile sau libertățile fundamentale ale

cetățenilor, viața particulară, onoarea sau reputația

Orice persoană este protejată prin lege împotriva

libertățile sale prin folosirea mijloacelor prevăzute la

alin. 1 poate sesiza oricare din comisiile permanente

două camere ale Parlamentului.

:::Capitolul III

Art. 17. - În scopul realizării siguranței naționale,

ministerele, toate celelalte organe ale statului, organizațiile din sectoarele public sau privat au, potrivit

legii, următoarele îndatoriri:  

:a) să acorde sprijinul necesar la cererea organelor cu atribuții în domeniul siguranței naționale în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin și să permită accesul acestora la datele deținute, care pot furniza informații privitoare la siguranța națională;

:b) să ia măsurile necesare pentru aplicarea legii privind siguranța națională în domeniile în care își desfășoară activitatea sau în problemele de care se ocupă;

:c) să solicite sprijinul organelor cu atribuții în domeniul siguranței naționale pentru realizarea măsurilor necesare înfăptuirii siguranței naționale în domeniul lor de activitate.

:::Capitolul IV

Art. 19. - Inițierea, organizarea sau constituirea

în orice mod a acestora sau aderarea la ele, deținerea,

confecționarea sau folosirea ilegală de mijloace specifice de interceptare a comunicațiilor, precum și culegerea și transmiterea de informații cu caracter secret ori

Tentativa se pedepsește.

onoarea sau reputația persoanelor, cunoscute incidental în cadrul obținerii datelor necesare siguranței naționale, nu pot fi făcute publice.

către salariații serviciilor de informații, a datelor prevăzute în alin. 1, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

:::Capitolul V

Art. 23. - Documentele organelor de informații și

ca martori în fața organelor judiciare, pot face depoziții cu privire la faptele și împrejurările ce privesc

siguranța națională, de care au luat cunoștință în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și în legătură cu

Art. 29. - Pe data intrării în vigoare a prezentei

legi orice dispoziție contară se abrogă.

seama de rolul, importanța și răspunderea care revin

în exercitarea fiecărei funcții, potrivit anexelor nr.

Curtea Supremă de Justiție sunt prevăzute în anexa nr. 1.

funcțiile de conducere din Procuratura Generală și Ministerul Justiției sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 8. - Pentru rezultate deosebite în activitatea

până la 15% față de cel prevăzut la gradația la care

este încadrat.

Persoanele care beneficiază de salariu de merit și

nivelul concret al acestuia, în limita prevăzută la alin.

și pentru cel din unitățile exterioare sau subordonate

acestora, pe baza unor criterii elaborate în acest scop

Art. 9. - Trecerea personalului în gradația imediat

superioară se face o dată pe an pentru întreg personalul, de regulă la începutul anului bugetar, ținându-se

Vechimea minimă necesară pentru trecerea la gradația imediat superioară este de 2 ani. Fac excepție

anual cu calificativele: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” sau „slab”.

în muncă de până la 15%, calculat la salariul de bază,

corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru, astfel:

|-

|-

|-

|-

|-

|}

vechimea în muncă.

de muncă.

care îi fac necorespunzători funcției pe care o ocupă.

Art. 17. - Pe lângă drepturile de salariu menționate în prezenta lege, personalul din unitățile menționate la art. 1 beneficiază și de drepturile stabilite

Art. 19. - Salarizarea personalului de specialitate

gradele profesionale ale judecătorilor și procurorilor,

în raport cu vechimea în specialitate și competența

profesională, prin ordin al ministrului justiției și, respectiv, al procurorului general.

conducere și de execuție, altele decât cele de specialitate juridică și auxiliare activității de judecată din

Curtea Supremă de Justiție, Ministerul Justiției și

al ministrului justiției și, după caz, al procurorului

general, iar a celuilalt personal de specialitate din unitățile de justiție, procuratură și notariate, de către

legilor de organizare.

Art. 25. - Numirea notarilor în funcții de conducere la notariatele județene și al municipiului București, precum și la notariatele locale, se face indiferent

care sunt încadrați ca notari pe grade profesionale pot

fi numiți notari șefi din momentul încadrării.

pentru unitățile bugetare.

stabilite prin hotărârea Guvernului pentru unitățile

bugetare.

conducerile tribunalelor și celorlalte unități exterioare

ale Ministerului Justiției sau ale procuratorilor județene și a municipiului București se pot adresa comisiilor constituite în acest scop de Ministerul Justiției și

Art. 31. - Salariile prevăzute de prezenta lege sunt

brute și impozabile, potrivit legii. Ele nu cuprind suma

Art. 32. - Statele de personal ale unităților exterioare subordonate Ministerului Justiției și Procuraturii

și orice alte dispoziții contrare.

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|}

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|}

|-

|-

|}

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|}

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|}

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|}

a) La numirea în funcție și stabilirea treptei profesionale pentru grefier și secretar de procuratură

pot fi luate în considerare perioadele lucrate în funcții economice și administrative și, în acest caz, vechimea minimă în specialitate, prevăzută în anexă, se majorează cu 3 ani.

perioade de 1 an, cu îndeplinirea și a celorlalte condiții prevăzute de lege pentru acordarea gradației superioare.

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|-

|}

|-

|-

|-

|-

|-

|}

precum și la notariatele locale cu volum mare de activitate, stabilite de Ministerul Justiției.

profesionale și organizatorice.