Monitorul Oficial 180/1994: Diferență între versiuni

Sari la navigare Sari la căutare

Monitorul Oficial 180/1994 (vedeți sursa)

Versiunea de la data 22 februarie 2012 23:48

60.984 de octeți adăugați ,  22 februarie 2012
→‎Acte ale organelor Administrației Publice
Linia 5.055: Linia 5.055:




=== Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale ===
Ministrul de stat, ministrul finanțelor,
* având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 788/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, cu modificările ulterioare,
* în temeiul art. 33 alin. 2 din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 29 martie 1994,
emite următorul ordin:
# Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale.
# Prevederile din prezentele norme se aplică începând cu data de 1 ianuarie 1994, în corelație cu data de aplicare a Legii nr. 15/1994.
p. Ministrul de stat, ministrul finanțelor,
'''Dan Mogoș,'''
secretar de stat
::București, 9 iunie 1994 | Nr. 746.
==== Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale ====
1. Amortizarea capitalului angajat și imobilizat în active corporale și necorporale al societăților comerciale, regiilor autonome, agenților economici cu gestiune proprie, activele de producție sau prestări de servicii, din subordinea instituțiilor publice, denumiți în continuare "agenți economici", se face potrivit Legii nr. 15 din 23.03.1994 și prezentelor Norme metodologice.
:::Capitolul 1
'''Capitalul angajat și imobilizat supus amortizării'''
2. Agenții economici care angajează și imobilizează capital în active corporale și necorporale supuse deprecierii, prin utilizare sau în timp, vor calcula, înregistra în contabilitate și recupera uzura fizică și morală a acestora, pentru refacerea capitalului angajat.
3. Capitalul angajat și imobilizat supus amortizării este reflectat în patrimoniul agenților economici prin bunurile și valorile destinate să deservească activelor, pe o perioadă mai mare de un an și care se consumă treptat.
4. Capitalul angajat și imobilizat supus amortizării se grupează în două categorii distincte și anume:
:A. active corporale și
:B. active necorporale
'''A. Active corporale'''
5. Activele corporale aferente capitalului angajat și imobilizat sunt:
:a) terenurile, inclusiv investițiile pentru amenajarea acestora;
:b) mijloacele fixe.
6. Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare și îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
:a) are o valoare de intrare mai mare de 200.000 lei;
:b) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau formează un singur corp, la încadrarea loc ca mijloace fixe se are în vedere valoare întregului corp, lot sau set.
7. Asimilarea cu mijloacele fixe, în scopul amortizării, a investițiilor specificate la art. 4 din Legea nr. 15/1994 se face astfel:
* investițiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie de la agenții economici urmează regimul de amortizare al mijloacelor fixe la care s-au executat investițiile respective;
* investițiile (capacitățile) puse în funcțiune, total sau parțial, cărora nu li s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe se cuprind în grupa la care se vor înregistra ca mijloace fixe la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizare lor;
* investițiile pentru descopertă se asimilează mijloacelor fixe din grupa "Construcții speciale" subgrupa "Alte construcții speciale" și se amortizează în regim liniar potrivit indicațiilor de la pct. 19;
* investițiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălților, iazurilor, terenurilor care nu sunt rezultatul unei investiții. Durata de amortizare a investițiilor efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălților, iazurilor, terenurilor și alte lucrări similare care nu se concretizează în mijloace fixe este de cel mult 10 ani, iar regimul de amortizare cel liniar.
Durata de amortizare corespunzătoare fiecărei investiții în parte, în limita acestui termen, se stabilește de către adunarea generală a acționarilor sau asociaților, pentru societățile comerciale, respectiv consiliul de administrație , pentru regiile autonome, în funcție de perioada de timp cât se apreciază că acestea pot servi scopului pentru care au fost efectuate.
8. Sunt asimilate cu activele corporale, dar nu se supun amortizării, lacurile , bălțile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiții, precum și terenurile, inclusiv cele împădurite, cu excepția terenurilor cu destinație economică obținute prin acte de vânzare - cumpărare, inclusiv prin despăgubiri în cazul exproprierilor.
Terenurile cu destinație economică dobândite de agenții economici prin acte de vânzare - cumpărare sau prin despăgubiri, în cazul exproprierilor, se vor amortiza prin cheltuielile de exploatare pe baza unei cote de 25% din cuantumul dobânzii curente la disponibilitățile bănești de valoare egală cu prețul de achiziție a terenurilor respective, acordată de unitatea bancară la care are deschis contul principal agentul economic.
9. Nu se asimilează și nu sunt considerate mijloace fixe următoarele:
:a) motoarele, aparatele și alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparațiilor de orice fel sau în scopul efectuării unor mici modernizări în cadrul reparațiilor capitale;
:b) sculele, instrumentele și dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie, fie la executarea unei anumite comenzi indiferent de valoarea și durata normală de funcționare (utilizare);<ref>În tot cuprinsul acestor norme sintagma "durata normală de funcționare (utilizare)" se va interpreta ca durata normală de utilizare. </ref>
:c) construcțiile și instalațiile provizorii executate din fondurile de investiții;
:d) animalele care nu au îndeplinit condițiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale de îngrășat, păsările și coloniile de albine;
:e) pădurile;
:f) investițiile efectuate pentru realizarea lucrărilor miniere din afara perimetrelor de exploatare, precum și cele pentru foraj, executate pentru explorări, prospecțiuni geologice și geofizice, forajele pentru alimentarea cu apă care nu au dat rezultate, sondele situate în gaz-capul unor zăcăminte de țiței, precum și sondele de cercetare geologică care au pus în evidență acumulări de hidrocarburi, dar care, din motive geologotehnice și economice obiective, nu pot fi exploatate;
:g) prototipurile, atât timp cât servesc ca model la executarea producției de serie, inclusiv seria zero, sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producator;
:h) echipamentul de protecție și de lucru, îmbrăcămintea specială, precum și accesoriile de pat, indiferent de valoarea și durata lor de utilizare.
10. Plantațiile tinere precum și plantațiile de protecție care sunt încadrate în grupa 6 de mijloace fixe "Animale și plantații" subgrupa "plantații" sunt scutite de calculul amortizării și introducerea acestora în cheltuielile de exploatare până la trecerea pe rod a plantațiilor tinere și 5 ani a plantațiilor de producție.
Duratele normale de utilizare a plantațiilor tinere și a plantațiilor de protecție includ și duratele de scutire pentru care amortizarea aferentă nu se include în cheltuielile de exploatare. În acest caz cota medie anuală de amortizare se determină în funcție de durata normală de utilizare redusă cu perioada de scutire, în ani, pentru care nu se calculează amortizare.
'''B. Activele necorporale'''
11. Activele necorporale aferente capitalului angajat și imobilizat cuprind:
:a) cheltuielile de constituire a societăților comerciale, regiilor autonome sau sucursalelor și filialelor acestora (taxele și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare, cheltuielile privind emiterea și vânzarea de acțiuni, cheltuielile de prospectare a pieței și de publicitate și alte cheltuieli de această natură legate de înființarea și dezvoltarea activității unității patrimoniale);
:b) cheltuieli de cercetare - dezvoltare;
:c) cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substanțe minerale utile, neconcretizate în mijloace fixe, la zăcămintele puse în exploatare;
:d) concesiunile, brevetele și alte drepturi și valori asimilate;
:e) alte imobilizări necorporale inclusiv programe informatice create de agenții economici sau achiziționate de la terți.
:::Capitolul 2
'''Calcularea amortizării și modul de utilizare a regimurilor de amortizare '''
12. Amortizarea capitalului angajat și imobilizat în active corporale (mijloace fixe) se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a acestora și se include în cheltuielile de exploatare în corelație cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază.
13. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe este reprezentată:
:a) de valoarea rămasă actualizată, stabilită în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 26/1992 privind reevaluarea unor active și pasive ca urmare a unificării cursurilor de schimb ale leului și regimului de prețuri și tarife în aceste condiții, aferentă fiecărui mijloc fix care a fost reevaluat, la data înregistrării în contabilitate a operațiunii de reevaluare;
:b) de prețul de achiziție pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
:c) de costul de producție pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea patrimonială;
:d) de valoarea de piață, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit, estimată la înscrierea lor în activ pe baza propunerilor făcute de specialiști și pe baza aprobării adunării generale a acționarilor sau asociaților, la societățile comerciale, respectiv consiliul de administrație la regiile autonome sau instituții publice, ținând seama de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici identice sau similare și gradul de uzură fizică a mijloacelor fixe primite;
:e) de valoarea de aport acceptată de părți, pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii, etc., conform prevederilor din statute sau contracte, determinata prin expertiză;
:f) în cazul investițiilor puse în funcțiune total sau parțial, cărora nu li sau întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe, de valoarea determinată prin însumarea cheltuielilor efective pentru realizarea lor inclusiv cota-parte din cheltuielile comune efectuate în limita sumelor prevazute în devizul general. Această valoare se stabilește pe baza procesului-verbal de predare-primire încheiat între constructor și beneficiar. La terminarea investițiilor și trecerea lor în categoria mijloacelor fixe, valoarea de intrare se determină prin adăugarea eventualelor cheltuieli efectuate între data punerii în funcțiune și data întocmirii procesului-verbal de punere în funcțiune;
:g) pentru mijloacele fixe aflate în administrarea instituțiilor publice la data de 1 ianuarie 1994 și transferate societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat precum și regiilor autonome, de valoarea reevaluată de către agenții economici primitori în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 26/1992;
:h) în cazul sondelor provenite din lucrări de foraj executate pentru explorări și prospecțiuni geologice, care au dat rezultate și vor fi folosite în scopuri de producție, de valoarea obținută prin înmulțirea numărului de metri al adâncimii de la care se exploatează, cu prețul mediu efectiv realizat per metru forat, în anul anterior trecerii în categoria de mijloace fixe, la sondele de exploatare săpate în condiții asemănătoare. Pentru sondele de țiței și gaze provenite din lucrările de foraj executate în vederea explorării și prospecțiunii geologice valoarea de intrare se stabilește în aceleași condiții ca mai sus;
:i) pentru mijloacele fixe rezultate din lucrări miniere, executate pentru explorări și prospecțiuni geologice care au dat rezultate, de totalul cheltuielilor efectuate în acest scop, inclusiv cheltuielile necesare trecerii în regim de producție (dotare cu cale ferată, aeraj, alte dotări tehnice);
:j) pentru animalele de reproducție, de costul de producție al animalelor pentru carne la care se adaugă sporurile de preț în funcție de categoria biologică.
14. Amortizarea mijloacelor fixe se calculează de la data punerii acestora în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor normale de utilizare.
În cazul în care s-au executat lucrări de modernizare sau de adăugare a unor accesorii, aparate de măsurare sau control ori alte părți componente ale mijloacelor fixe care conduc la majorarea valorii de intrare a acestora, amortizarea se calculează până la recuperarea integrală a noii valori. De asemenea, în cazul în care după recuperarea integrală pe calea amortizării, a valorii de intrare, se execută lucrări de modernizare sau de adăugare a unor accesorii, aparate de măsurare sau control ori a altor părți componente ale mijloacelor fixe, care conduc la majorarea acesteia, mijloacele fixe se reintroduc în calculul amortizării cu noua valoare de intrare.
Amortizarea se continuă până la recuperarea noii valori de intrare, ținând seama de amortizarea calculată anterior.
15. Pentru mijloacele fixe arătate în continuare, data punerii în funcțiune, în vederea calculului amortizării, se stabilește după cum urmează:
:a) mijloacele fixe independente care nu necesită montaj și nici probe tehnologice (utilaje pentru investiție, unelte, accesorii de producție, mijloace de transport auto, animale etc.) se consideră puse în funcțiune la data achiziționării lor, pe baza procesului-verbal de recepție;
:b) utilajele care necesită montaj, dar care nu necesită probe tehnologice, precum și clădirile și construcțiile speciale care nu deservesc procese tehnologice, se consideră puse în funcțiune de la data terminării montajului, respectiv de la data terminării construcției, pe baza procesului-verbal de recepție provizorie;
:c) utilajele și instalațiile care necesită montaj și probe tehnologice, precum și clădirile și construcțiile speciale care deservesc procese tehnologice se consideră puse în funcțiune la terminarea probelor tehnologice, pe baza procesului-verbal de punere în funcțiune;
:d) sondele folosite la extracția țițeiului și gazelor, sondele de injecție, precum și sondele provenite din lucrările geologice care au dat rezultate se consideră puse în funcțiune la darea lor în producție, pe baza procesului-verbal de constatare final.
16. Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, închiriate sau date în locație de gestiune se calculează de către agentul economic care le are în proprietate.
Amortizarea aferentă mijloacelor fixe concesionate se regăsește în redevența anuală a concesiunii, a mijloacelor fixe închiriate, în contravaloarea chiriei, iar a celor date în locație de gestiune în cheltuielile de locație.
17. Amortizarea investițiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locație de gestiune este în sarcina agentului economic, care a efectuat investiția. Aprobarea regimului de amortizare folosit pentru amortizarea investițiilor la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locație de gestiune (regimul liniar sau regimul degresiv) este de competența adunării generale a acționarilor sau asociaților, în cazul societăților comerciale, respectiv consiliul de administrație, pentru regiile autonome, cu obligația ca acesta să se încadreze în limita duratei contractului de concesionare, închiriere, locație de gestiune.
18. Amortizarea investițiilor care majorează valoarea de intrare, efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau date în locație de gestiune se calculează de beneficiar pe baza duratelor normale de utilizare corespunzătoare grupei în care se încadrează mijloacele fixe la care s-a făcut investiția și a regimului de amortizare aprobat. La încetarea contractului de concesionare, închiriere sau locație de gestiune valoarea investiției integrale (nediminuată cu amortizarea calculată) se cedează agentului economic care a concesionat, a dat cu chirie sau în locație de gestiune, acesta majorând corespunzător valoarea de intrare a mijloacelor fixe.
În procesul-verbal de predare-primire a investiției se va menționa și amortizarea calculată de beneficiar, pentru ca agentul economic în patrimoniul căruia se află mijloacele fixe să poată înregistra uzura corespunzătoare noii valori de intrare.
19. Amortizarea anuală a mijloacelor fixe și investițiilor prevazute la art. 11 alin. 5 din Legea nr. 15/1994 se calculează pe unitatea de produs, utilizând următoarele formule:
:: Az = V<sub>r</sub> / R și
:: A = A<sub>z</sub> x C
:în care:
::Az = amortizarea, în lei, pe 1.000 tone de rezervă exploatabilă
::Vr = valoarea rămasă reevaluată a mijloacelor fixe aflate în funcțiune la 1.04.1992. <br/> Pentru mijloacele fixe intrate în funcțiune după data de 1.04.1994 V<sub>r</sub> = valoarea de intrare.
::R = rezerva exploatabilă de substanță minerală utilă în mii tone existentă la începutul fiecărui exercițiu financiar.
::A = amortizarea anuală
::C = extracția anuală de substanță minerală utilă, în mii tone.
Exemplu:
: A<sub>z</sub> = (V<sub>r</sub> = 6.000.000.000 lei) / (R = 50.000 mii tone) = 120.00 lei/1000 tone
:C = 5.000 mii tone
:A = 120.000 x 5.000 mii tone = 600.000.000 lei
În cazul clădirilor și construcțiilor speciale ale unor incinte miniere care deservesc mai multe mine, precum și pentru clădirile și construcțiile speciale ale instalațiilor de preparare, cu organizare independentă de exploatările miniere pe care le deservesc, amortizarea anuală se calculează pe baza următoarelor formule:
:: A<sub>z</sub> = V<sub>r</sub> / (R1 + R2+.......+Rn)  și
:: A = A<sub>z</sub> x C<sub>R1+R2+........+Rn</sub>
:în care R1, R2..Rn = rezerva exploatabilă a fiecărei mine deservită de incinta centrală respectivă.
Exemplu:
:: A<sub>z</sub> = (V<sub>r</sub> = 1.000.000.000 lei) / (R1 = 50.000 + R2=20.000 + R3=10.000 mii tone) = 12.500 lei/1000 to
::C<sub>( R1 + R2 + R3 )</sub> = 8000<sub>(5000 + 2000 + 1000)</sub>
::A = 12.500 x 8.000 mii to = 100.000.000 lei
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează:
* din 5 în 5 ani la minele de cărbuni și cariere, precum și la cheltuielile de investiții pentru descopertă;
* din 10 în 10 ani la saline.
Recalcularea se face anual în cazul când intervin schimbări mai importante (de minimum 10%) în volumul rezervelor exploatabile.
20. Cheltuielile geologice necesare realizării producției în industria extractivă se includ în cheltuielile de exploatare. Utilizarea sumelor respective urmează regimul amortizării, iar includerea lor în cheltuielile de exploatare se face pe baza cotelor stabilite cu ocazia negocierii prețurilor la produsele în cauză, sub supravegherea Ministerului Finanțelor - Departamentul evoluției prețurilor și protecția concurenței.
21. Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu, la valoarea stabilită, în funcție de clasele de calitate, suprafață, amplasare și/ sau alte criterii legale, la valoarea de achiziție sau la valoarea aportului în natură, după caz, și nu sunt supuse amortizării.
22. Amortizarea calculată conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 15/1994 se include în cheltuielile de exploatare ale agenților economici, în directă corelație cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază aflate în patrimoniul agenților economici.
Gradul de utilizare a mijloacelor fixe se determină în funcție de mijloacele fixe de bază care definesc activitatea de bază a agenților economici. Aceasta se calculează ca raport între capacitatea de producție realizată și capacitatea proiectată și se exprimă în procente.
23. Diferența de amortizare rezultată ca urmare a aplicării gradului de utilizare a mijloacelor fixe de bază se va evidenția ca o cheltuială excepțională care nu se admite la stabilirea profitului impozabil.
24. Agenții economici sunt obligați să amortizeze mijloacele fixe potrivit prevederilor legale, utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare:
:'''A. Amortizarea liniară''' - se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporțional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix.
Amortizarea liniara se calculează prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare înscrisa în tabelul nr. 1 la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.
Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe se determină în funcție de data de achiziție a acestora. Astfel, pentru mijloacele fixe achiziționate înainte de 31.XII.1993 și care au fost înregistrate în fișele mijloacelor fixe cu duratele de serviciu normate ale fondurilor fixe aprobate prin Legea nr, 62/1968, republicată în ianuarie 1977, determinarea duratei de utilizare normale rămase , în ani, se face cu ajutorul relației:
:: DUR = (1 – DSC / DS) DU
:în care:
:: DUR = durata normală de utilizare rămasă, în ani;
::DSC = durata de serviciu normată consumata de la data punerii în funcțiune a mijlocului fix și până la 31.XII.1993, în ani;
::DS = durata de serviciu normată a mijlocului fix conform Legii nr. 62/1968, modificată prin Decretul nr. 363/1976, în ani;
::DU = durata normală de utilizare (durata de amortizare) a mijlocului fix conform "Catalogului privind duratele normale de funcționare și clasificarea mijloacelor fixe", în ani.
La mijloacele fixe achiziționate după data de 31.XII.1993 duratele normale de utilizare sunt cele menționate în "Catalogul privind duratele normale de funcționare și clasificarea mijloacelor fixe".
Pentru mijloacele fixe care în Decretul nr. 363/1976 au prevazute durate de serviciu exprimate în mii km echivalenți (Grupa 61 "Mijloace de transport auto" ) sau în ore de zbor (Grupa 63 "Mijloace de transport aerian") duratele normale de utilizare rămase se vor calcula în ani prin recalcularea duratelor de serviciu exprimate în mii km echivalenți sau ore de zbor, tot în ani, cu ajutorul relațiilor:
:: DS = DS' / PA în ani
:și
:: DSC = DSC' / PA în ani
în care:
:DS' = durata de serviciu normată în mii km echivalenți sau respectiv în ore de zbor conform Decretului 393/1976;
:PA = parcursul anual mediu realizat în mii km echivalenți sau respectiv ore de zbor;
:DSC = durata de serviciu normată consumată în mii km echivalenți, respectiv ore de zbor, de la punerea în funcțiune a mijlocului fix până la data de 31.XII.1993, conform evidențelor agentului economic.
Exemplu:
:a) La o clădire industrială cu pereți din zidărie și planșee din beton armat, utilizată în mediu normal, a cărei valoare rămasă actualizată, conform Hotărârii Guvernului nr. 26/1992, la 31.XII.1993, este de 250 milioane lei, amortizarea medie anuală se va determina astfel:
* durata de serviciu normată conform Legii nr. 62/1968, modificată prin decretul 393/1976 (DS) = 90 ani;
* durata normală de utilizare conform "Catalog" (DU) = 50 ani;
* durata de serviciu normată consumată de la data punerii în funcțiune și până la 31.XII.1993 (DSC) = 27 ani;
* durata normală de utilizare rămasă va fi de:
:: DUR = (1 – DSC / DS ) DU = (1 – 27 / 90 ) x 50 = 35 ani
* cota medie anuală de amortizare corespunzătoare duratei normale de utilizare rămase este, conform Tabelului nr. 1, col. 2, de 2,9 %;
* amortizarea medie anuală va fi:
::Ama = 250.000.000 * 2,9 / 100 = 7.250.000 lei
* amortizarea inclusă în cheltuielile de exploatare va fi determinată în funcție de gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază, care în exemplul nostru este 45 % și în acest caz ea va fi de 3.262.500 lei. Diferența de amortizare de 3.987.500 lei, până la nivelul amortizării medii anuale, va fi trecută pe cheltuieli excepționale și nu se va lua în calcul la determinarea profitului impozabil;
:b) Pentru un mijloc de transport auto de persoane (autobuz cod 5.2.1.3.1.) cu o valoare rămasă actualizată, conform Hotărârii Guvernului nr. 26/1992, la 31.XII.1993, de 15 milioane lei, amortizarea medie anuală se va determina astfel:
* durata de serviciu normată, conform Legii nr. 62/1968, modificata prin Decretul nr.393/1976 (DS') = 300 mii km echivalenți;
* durata normală de utilizare conform "Catalog" (DU) = 8 ani;
* parcursul anual mediu realizat în mii km echivalenți (PA) = 20.000 km echivalenți;
* durata de serviciu normată consumată, în mii km echivalenți, de la punerea în funcțiune și până la 31.XII.1993 (DSC') = 150 mii km echivalenți;
* durata normală de utilizare rămasă se determină pe baza duratei de serviciu normate și pe parcursul anului mediu exprimat în ani, astfel:
:: DS = DS' / PA = 300.000 / 20.000 = 15 ani
:: DSC = DSC' / PA = 150.000 / 20.000 = 7,5 ani
:: DUR = (1 – DSC / DS ) DU = (1 – 7,5 / 15) 8 = 4 ani
* cota medie anuală de amortizare corespunzătoare duratei normale de utilizare rămase este, conform Tabelului nr. 1, col. 2, de 25 %;
* amortizarea medie anuală va fi:
:: Ama = 15.000.000 x 25 / 100 = 3.750.000 lei
* amortizarea inclusă în cheltuielile de exploatare care se determină în funcție de gradul de utilizare a mijlocului fix de bază, care în exemplul nostru este de 65 % și corespunde indicelui de includere de 60 %, (conform Tabelului nr. 2), va fi de 2.250.000 lei. Diferența de amortizare de 1.500.000 lei, față de nivelul amortizării medii anuale, va fi trecută pe cheltuieli excepționale și nu se va lua în calcul la determinarea profitului impozabil;
:c) La un mijloc de transport aerian pentru călători, cu o valoare rămasă actualizată, conform Hotărârii Guvernului nr. 26/1992, la 31.XII.1993, de 600 milioane lei, amortizarea medie anuală se va determină astfel:
* durata de serviciu normată, conform Legii nr. 62/1968, modificata prin Decretul nr.393/1976, (DS) = 40.000 ore zbor;
* durata normală de utilizare conform "Catalog" (DU) = 12 ani;
* parcursul anual mediu realizat în ore de zbor (PA) = 2.000;
* durata de serviciu normată consumată, în ore de zbor, de la punerea în funcțiune și până la 31.XII.1993 (DSC) = 15.000;
* durata normală de utilizare rămasă se determină pe baza duratei de serviciu normate și a parcursului anual mediu exprimat în ani, astfel:
:: DS = DS' / PA = 40.000 / 2.000 = 20 ani;
:: DSC = DSC' / PA = 15.000 / 2.000 = 7,5 ani;
:: DUR = (1 – DSC / DS ) DU = (1 – 7,5 / 20 ) 12 = 7,5 ani.
Duratele normale de utilizare rămase se exprimă în ani întregi prin rotunjirea fracțiunilor egale sau mai mari de 0,5 la 1,0 și prin neglijarea fracțiunilor mai mici de 0,5. În acest exemplu durata normală de utilizare rămasă va fi de 8 ani;
* amortizarea medie anuală va fi, în funcție de cota medie anuală de amortizare de 12,5 % (conform Tabelului nr. 1 col. 2), de:
:: Ama = 600.000.000 x 12,5 / 100 = 75.000.000 lei;
* amortizarea inclusă în cheltuielile de exploatare care se determină în funcție de gradul de utilizare al mijlocului fix de bază, care în acest exemplu este de 87 % și corespunde indicelui de includere de 90 %, va fi de 67.500.000 lei. Diferența de amortizare de 7.500.000 lei față de nivelul amortizării medii anuale va fi trecută pe cheltuieli excepționale și nu se va lua în calcul la determinarea profitului impozabil.
:d) Pentru mijloacele fixe imobile - clădiri și/sau construcții speciale amortizarea anuală se va calcula în regim liniar, mai puțin pentru excepțiile prevazute la pct. 47 lit. B, iar includerea acesteia în cheltuielile de exploatare se va face în corelație cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază.
:'''B. Amortizarea degresivă''' - constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul din coeficienții următori:
:a) 1,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între doi și cinci ani;
:b) 2,0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între cinci și zece ani;
:c) 2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de zece ani.
Regimul de amortizare degresiv se va aplica în două variante determinate de data de intrare în funcțiune a mijlocului fix. Astfel, pentru mijloacele fixe intrate în funcțiune înainte de 31.XII.1993 se va utiliza regimul de amortizare degresivă fără influența uzurii morale (AD1) iar pentru mijloacele fixe intrate în funcțiune după 31.XII.1993 regimul de amortizare degresivă cu influența uzurii morale (AD2).
Principiul de bază al amortizării degresive constă în modul diferit de calculare a amortizării anuale față de regimul de amortizare liniară, astfel:
* amortizarea anuală degresivă, pentru primul an de funcționare, se calculează aplicând asupra valorii de intrare sau a valorii rămase actualizate a mijlocului fix, cota de amortizare degresivă corespunzătoare (Tabelul nr. 1, col. 3). Amortizarea anuală pentru anii următori se calculează prin aplicarea aceleiași cote de amortizare degresivă asupra valorii rămase de recuperat până în anul de funcționare în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală determinată prin raportul dintre valoarea rămasă de recuperat la numărul de ani de funcționare rămași. Din acel an de funcționare și până la expirarea duratei de utilizare se trece la amortizarea liniară, iar amortizarea medie anuală liniară va fi obținută prin raportarea valorii rămase de recuperat la numărul de ani rămași.
Varianta AD1 care nu conține influența uzurii morale are ca bază de calcul a amortizării anuale principiul enunțat anterior.
Varianta AD2 conține și influența uzurii morale care acționează asupra mijloacelor fixe și reflectă această uzură în calculul amortizării anuale. Spre deosebire de varianta AD1, varianta AD2 permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai mică decât perioada duratei normale de utilizare, diferența în ani, reprezentând influența uzurii morale (vezi Tabelul nr. 1, col. 5 și col. 8).
Agenții economici care utilizează această variantă a regimului de amortizare degresivă nu sunt obligați să scoată din funcțiune mijloacele fixe amortizate înaintea expirării duratei normale de utilizare prevăzută în "Catalog" dar nu vor mai calcula amortizarea anuală aferentă perioadei de timp care corespunde cu uzura morală.
De asemenea, agenții economici pot scoate din funcțiune mijloacele fixe înainte de expirarea duratei normale de utilizare cu condiția ca aceasta să fie amortizată integral, putând astfel contracara efectul uzurii morale, ceea ce în varianta AD1 nu este posibil.
Pentru mijloacele fixe care au durata normală de utilizare până la cinci ani inclusiv nu se calculează influența uzurii morale, amortizarea medie anuală stabilindu-se în funcție de numărul de ani de utilizare în regim degresiv și numărul de ani de utilizare în regim liniar.
Introducerea efectului uzurii morale în calculul amortizării medii anuale în regim degresiv conduce la unele modificări în sistemul de degresivitate prezentat la varianta AD1. Pentru determinarea duratei de utilizare aferente uzurii morale trebuie mai întâi stabilită durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, atât cea degresivă cât și cea liniară (Tabelul nr. 1, col. 5). Durata de utilizare respectivă se determină în funcție de durata de utilizare în regim liniar recalculată pe baza cotei medii anuale de amortizare degresivă (Tabelul nr. 1, col. 4) prin scăderea acesteia din durata normală de utilizare (Tabelul nr. 1, col. 1).
Deoarece pentru duratele normale de utilizare cuprinse între 2 și 5 ani nu se calculează uzură morală, durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, pentru aceste durate, este egală cu durata normală de utilizare (col. 5 = col. 1).
Efectul uzurii morale are influență asupra mărimii duratelor de utilizare cu regim de amortizare degresivă și regim de amortizare liniară în sensul reducerii primei durate și majorării celei de a doua, ca număr de ani. În această situație durata de utilizare cu amortizare degresivă în varianta AD2 va fi mai mică decât în varianta AD1, iar durata de utilizare cu amortizare liniară va fi mai mare în varianta AD2 decât în varianta AD1.
Calcularea amortizării medii anuale în varianta AD2 se bazează pe următoarele elemente, ce se regăsesc în Tabelul nr. 1, astfel:
# durata normală de utilizare conform "Catalog", în ani, - Tabelul nr. 1, col . 1;
# cota medie anuală de amortizare degresivă, în procente, - Tabelul nr. 1, col. 3;
# durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, în ani, - Tabelul nr. 1, col. 5;
# durata de utilizare în regim de amortizare degresivă, în ani, - Tabelul nr. 1, col. 6;
# durata de utilizare în regim de amortizare liniar, în ani, - Tabelul nr. 1, col. 7.
'''Tabelul nr. 1'''
{|
|rowspan="2"|Durata normală de utilizare conform "Catalog" <br/> - în ani -
|colspan="2"|Cota medie anuală de amortizare
| rowspan="2"|Durata de utilizare aferentă regimului liniar, recalculată în funcție de cota medie anuală de amortizare degresivă <br/> - în ani – <br/> (100/col. 3)
| rowspan="2"|Durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală<br/> - în ani – <br/> (col. 1 - col. 4)
|colspan="2"|din care:
| rowspan="2"|Durata de utilizare aferentă uzurii morale pentru care nu se mai calculează amortizare <br/> - în ani – <br/> (col. 1 - col. 5)
|-
|pentru regimul de amortizare liniară <br/> - în ani – <br/> (100/col. 1)
| pentru regimul de amortizare degresivă <br/> - în ani – <br/> ((100/col. 1) X 1,5;2;2,5)
|în regim de amortizare degresivă <br/> - în ani – <br/> (col. 5 - col. 4)
| în regim de amortizare liniară <br/> - în ani – <br/> (col. 5 - col. 6)
|-
|1. || 2. || 3. || 4. || 5. || 6. || 7. || 8.
|-
|2 ||  50,0 ||  75,0 ||  2 ||  2 ||  1 ||  1 ||  0
|-
|3 ||  33,3 ||  50,0 ||  2 ||  3 ||  1 ||  2 ||  0
|-
|4 ||  25,0 ||  37,5 ||  3 ||  4 ||  1 ||  3 ||  0
|-
|5 ||  20,0 ||  30,0 ||  3 ||  5 ||  2 ||  3 ||  0
|-
|6 ||  16,7 ||  33,4 ||  3 ||  3 ||  0 ||  3 ||  3
|-
|7 ||  14,3 ||  28,6 ||  3 ||  4 ||  1 ||  3 ||  3
|-
|8 ||  12,5 ||  25,0 ||  4 ||  4 ||  0 ||  4 ||  4
|-
|9 ||  11,1 ||  22,2 ||  4 ||  5 ||  1 ||  4 ||  4
|-
|10 ||  10,0 ||  20,0 ||  5 ||  5 ||  0 ||  5 ||  5
|-
|11 ||  9,1 ||  22,7 ||  4 ||  7 ||  3 ||  4 ||  4
|-
|12 ||  8,3 ||  20,7 ||  5 ||  7 ||  2 ||  5 ||  5
|-
|13 ||  7,7 ||  19,2 ||  5 ||  8 ||  3 ||  5 ||  5
|-
|14 ||  7,1 ||  17,7 ||  6 ||  8 ||  2 ||  6 ||  6
|-
|15 ||  6,7 ||  16,7 ||  6 ||  9 ||  3 ||  6 ||  6
|-
|16 ||  6,3 ||  15,7 ||  6 ||  10 ||  4 ||  6 ||  6
|-
|17 ||  5,9 ||  14,7 ||  7 ||  10 ||  3 ||  7 ||  7
|-
|18 ||  5,6 ||  14,0 ||  7 ||  11 ||  4 ||  7 ||  7
|-
|19 ||  5,3 ||  13,2 ||  8 ||  11 ||  3 ||  8 ||  8
|-
|20 ||  5,0 ||  12,5 ||  8 ||  12 ||  4 ||  8 ||  8
|-
|21 ||  4,8 ||  12,0 ||  8 ||  13 ||  5 ||  8 ||  8
|-
|22 ||  4,5 ||  11,2 ||  9 ||  13 ||  4 ||  9 ||  9
|-
|23 ||  4,3 ||  10,7 ||  9 ||  14 ||  5 ||  9 ||  9
|-
|24 ||  4,2 ||  10,5 ||  9 ||  15 ||  6 ||  9 ||  9
|-
|25 ||  4,0 ||  10,0 ||  10 ||  15 ||  5 ||  10 ||  10
|-
|26 ||  3,8 ||  9,5 ||  10 ||  16 ||  6 ||  10 ||  10
|-
|27 ||  3,7 ||  9,2 ||  11 ||  16 ||  5 ||  11 ||  11
|-
|28 ||  3,6 ||  9,0 ||  11 ||  17 ||  6 ||  11 ||  11
|-
|29 ||  3,4 ||  8,5 ||  12 ||  17 ||  5 ||  12 ||  12
|-
|30 ||  3,3 ||  8,2 ||  12 ||  18 ||  6 ||  12 ||  12
|-
|31 ||  3,2 ||  8,0 ||  12 ||  19 ||  7 ||  12 ||  12
|-
|32 ||  3,1 ||  7,7 ||  13 ||  19 ||  6 ||  13 ||  13
|-
|33 ||  3,0 ||  7,5 ||  13 ||  20 ||  7 ||  13 ||  13
|-
|34 ||  2,9 ||  7,2 ||  14 ||  20 ||  6 ||  14 ||  14
|-
|35 ||  2,9 ||  7,2 ||  14 ||  21 ||  7 ||  14 ||  14
|-
|36 ||  2,7 ||  6,7 ||  15 ||  21 ||  6 ||  15 ||  15
|-
|37 ||  2,7 ||  6,7 ||  15 ||  22 ||  7 ||  15 ||  15
|-
|38 ||  2,6 ||  6,5 ||  15 ||  23 ||  8 ||  15 ||  15
|-
|39 ||  2,6 ||  6,5 ||  15 ||  24 ||  9 ||  15 ||  15
|-
|40 ||  2,5 ||  6,2 ||  16 ||  24 ||  8 ||  16 ||  16
|-
|41 ||  2,4 ||  6,0 ||  17 ||  24 ||  7 ||  17 ||  17
|-
|42 ||  2,4 ||  6,0 ||  17 ||  25 ||  8 ||  17 ||  17
|-
|43 ||  2,3 ||  5,7 ||  17 ||  26 ||  9 ||  17 ||  17
|-
|44 ||  2,3 ||  5,7 ||  17 ||  27 ||  10 ||  17 ||  17
|-
|45 ||  2,2 ||  5,5 ||  18 ||  27 ||  9 ||  18 ||  18
|-
|46 ||  2,2 ||  5,5 ||  18 ||  28 ||  10 ||  18 ||  18
|-
|47 ||  2,1 ||  5,2 ||  19 ||  28 ||  9 ||  19 ||  19
|-
|48 ||  2,1 ||  5,2 ||  19 ||  29 ||  10 ||  19 ||  19
|-
|49 ||  2,0 ||  5,0 ||  20 ||  29 ||  9 ||  20 ||  20
|-
|50 ||  2,0 ||  5,0 ||  20 ||  30 ||  10 ||  20 ||  20
|-
|55 ||  1,8 ||  4,5 ||  22 ||  33 ||  11 ||  22 ||  22
|-
|60 ||  1,7 ||  4,2 ||  24 ||  36 ||  12 ||  24 ||  24
|-
|65 ||  1,5 ||  3,7 ||  27 ||  38 ||  11 ||  27 ||  27
|-
|70 ||  1,4 ||  3,5 ||  28 ||  42 ||  14 ||  28 ||  28
|-
|75 ||  1,3 ||  3,2 ||  31 ||  44 ||  13 ||  31 ||  31
|-
|80 ||  1,2 ||  3,0 ||  33 ||  47 ||  14 ||  33 ||  33
|-
|85 ||  1,2 ||  3,0 ||  33 ||  52 ||  19 ||  33 ||  33
|-
|90 ||  1,1 ||  2,7 ||  37 ||  53 ||  16 ||  37 ||  37
|-
|95 ||  1,1 ||  2,7 ||  37 ||  58 ||  21 ||  37 ||  37
|-
|100 ||  1,0 ||  2,5 ||  40 ||  60 ||  20 ||  40 ||  40
|}
Exemplu:
I. Calcularea amortizării anuale degresive în varianta AD1.
1. La un mijloc fix cu o valoare rămasă recalculată la 31.XII.1993 de 1.000.000 lei și durata normală de utilizare rămasă de 5 ani, determinată conform prevederilor din "Catalog" amortizarea anuală se va calcula astfel:
* cota medie anuală de amortizare degresivă, conform Tabelului nr. 1, col. 3, pentru o durata normală de utilizare rămasă de 5 ani este de 30 %; <br/>
Amortizarea anuală se va calcula pentru fiecare an în parte conform principiului de bază al amortizării degresive:
{|
|Ani || Amortizare || Valoarea rămasă
|-
|1 ||  300.000 ||  700.000
|-
|2 ||  210.000 ||  490.000
|-
|3 ||  163.334 ||  326.666
|-
|4 ||  163.333 ||  163.333
|-
|5 ||  163.333 ||  -
|}
2. Pentru un mijloc fix cu o valoare rămasă recalculată la 31.XII.1993 de 1.000.000 lei și durata normală de utilizare rămasă de 10 ani, amortizarea anuală se va recalcula astfel:
* cota medie anuală de amortizare degresivă conform Tabelului nr. 1, col. 3, pentru o durata normală de utilizare rămasă de 10 ani este de 20 %; <br/>
Amortizarea anuală se va calcula pentru fiecare an în parte conform principiului de bază al amortizării degresive:
{|
|Ani || Amortizare || Valoarea rămasă
|-
|1 ||  200.000 ||  800.000
|-
|2 ||  160.000 ||  640.000
|-
|3 ||  128.000 ||  512.000
|-
|4 ||  102.400 ||  409.600
|-
|5 ||  81.920 ||  327.680
|-
|6 ||  65.536 ||  262.144
|-
|7 ||  65.536 ||  196.608
|-
|8 ||  65.536 ||  131.072
|-
|9 ||  65.536 ||  65.536
|-
|10 ||  65.536 || -
|}
3. La un mijloc fix cu o valoare rămasă recalculată la 31.XII.1993 de 1.000.000 lei și durata normală de utilizare rămasă de 15 ani, amortizarea anuală se va calcul astfel:
* cota medie anuală de amortizare degresivă, conform Tabelului nr. 1, col. 3, pentru o durată normală de utilizare rămasă de 15 ani, este de 16,7 %. <br/>
Amortizarea anuală se va calcula pentru fiecare an în parte, conform principiului de bază al amortizării degresive:
{|
|Ani || Amortizare || Valoarea rămasă
|-
|1 ||  167.000 ||  833.000
|-
|2 ||  139.111 ||  693.889
|-
|3 ||  115.879 ||  578.010
|-
|4 ||  96.528 ||  481.482
|-
|5 ||  80.407 ||  401.075
|-
|6 ||  66.979 ||  334.096
|-
|7 ||  55.794 ||  278.302
|-
|8 ||  46.476 ||  231.826
|-
|9 ||  38.715 ||  193.111
|-
|10 ||  32.185 ||  160.925
|-
|11 ||  32.185 ||  128.740
|-
|12 ||  32.185 ||  96.555
|-
|13 ||  32.185 ||  64.370
|-
|14 ||  32.185 ||  32.185
|-
|15 ||  32.185 || -
|}
Pentru exemplele de la lit. A introducerea în cheltuielile de exploatare a amortizării anuale se va face pentru fiecare an în parte în corelație cu gradul de utilizare al mijloacelor fixe de bază. Diferențele de amortizare rezultate ca urmare a aplicării gradului de utilizare a mijloacelor fixe de bază se vor evidenția în cheltuielile excepționale ale agenților economici și nu vor fi luate în calcul la determinarea profitului impozabil anual.
II. Calcularea amortizării anuale degresive în varianta AD2.
1. La un mijloc fix cu o valoare de intrare la 1.I.1994 de 5.000.000 lei și durata normală de utilizare de 10 ani, amortizarea medie anuală se va determină astfel:
:a) durata normală de utilizare, conform Tabelului nr. 1, col. 1, este de 10 ani;
:b) durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, conform Tabelului nr. 1, col. 5, este de 5 ani;
:c) durata de utilizare în regim de amortizare degresivă, conform Tabelului nr. 1, col. 6, este de zero ani;
:d) durata de utilizare în regim liniar, conform Tabelului nr. 1, col. 7 este de 5 ani;
:e) cota medie anuală de amortizare degresivă, conform Tabelului nr. 1, col. 3 este de 30 %.
În acest caz se observă că durata de utilizare în regim de amortizare degresivă este egală cu zero ani și ca atare amortizarea anuală se va calcula numai în regim liniar pe o perioadă de 5 ani - Tabelul nr. 1, col. 7.
{|
|Ani || Amortizare || Valoarea rămasă
|-
|1 ||  1.000.000 ||  4.000.000
|-
|2 ||  1.000.000 ||  3.000.000
|-
|3 ||  1.000.000 ||  2.000.000
|-
|4 ||  1.000.000 ||  1.000.000
|-
|5 ||  1.000.000 ||
|-
|6 ||  - ||  -
|-
|7 ||  - ||  -
|-
|8 ||  - ||  -
|-
|9 ||  - ||  -
|-
|10 ||  - ||  -
|}
2. Pentru un mijloc fix cu o valoare de intrare la 1.I.1994, de 5.000.000 lei, cu o durată normală de utilizare conform "Catalog" de 15 ani, amortizarea medie anuală se va calcula, conform datelor din tabel, astfel:
:a) durata normală de utilizare, conform Tabel nr. 1, col. 1 este de 15 ani;
:b) durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, conform Tabelului nr. 1, col. 5, este de 9 ani;
:c) durata de utilizare în regim de amortizare degresivă conform Tabelului nr. 1, col. 6, este de 3 ani;
:d) durata de utilizare în regim de amortizare liniară conform Tabelului nr. 1, col. 7 este de 6 ani;
:e) cota medie anuală de amortizare degresivă, conform Tabelului nr. 1, col. 3 este de 16,7 %.
{|
|Ani || Amortizare || Valoarea rămasă
|-
|1 ||  5.000.000 x 16,7 % = 835.000 ||  4.165.000
|-
|2 ||  4.165.000 x 16,7 % = 695.555 ||  3.469.445
|-
|3 ||  3.469.445 x 16,7 % = 579.397 ||  2.890.048
|-
|4 ||  2.890.048 = 481.675 ||  2.408.373
|-
|5 ||  2.408.373 = 481.675 ||  1.926.698
|-
|6 ||  1.926.698 = 481.675 ||  1.445.023
|-
|7 ||  1.445.023 = 481.675 ||  963.348
|-
|8 ||  963.348 = 481.675 ||  481.673
|-
|9 ||  481.673 = 481.673 ||0
|-
|10 ||  - ||  -
|-
|11 ||  - ||  -
|-
|12 ||  - ||  -
|-
|13 ||  - ||  -
|-
|14 ||  - ||  -
|-
|15 ||  - ||  -
|}
3. Un mijloc fix cu o valoare de intrare, la 1.I.1994, de 5.000.000 lei, cu o durată normală de utilizare, conform "Catalog", de 2 ani se va amortiza, conform datelor din tabel, astfel:
:a) durata normală de utilizare, conform Tabelului nr. 1, col. 1, este de 20 ani;
:b) durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, conform Tabelului nr. 1, col. 5 este de 12 ani;
:c) durata de utilizare în regim de amortizare degresivă, conform Tabelului nr. 1, col. 6 este de 4 ani;
:d) durata de utilizare în regim de amortizare liniară, conform Tabelului nr. 1 , col. 7 este de 8 ani;
:e) cota medie anuală de amortizare degresivă, conform Tabelului nr. 1, col. 3 este de 12,5 %.
{|
|Ani || Amortizare || Valoarea rămasă
|-
|1 ||  5.000.000 x 12,5 % = 625.000 ||  4.375.000
|-
|2 ||  4.375.000 x 12,5 % = 546.875 ||  3.828.125
|-
|3 ||  3.828.125 x 12,5 % = 478.515 ||  3.349.610
|-
|4 ||  3.349.610 x 12,5 % = 418.701 ||  2.930.909
|-
|5 ||  2.930.909 = 366.364 ||  2.564.545
|-
|6 ||  2.564.545 = 366.364 ||  2.198.181
|-
|7 ||  2.198.181 = 366.364 ||  1.831.817
|-
|8 ||  1.831.817 = 366.364 ||  1.465.453
|-
|9 ||  1.465.453 = 366.364 ||  1.099.089
|-
|10 ||  1.099.089 = 366.364 ||  732.725
|-
|11 ||  732.725 = 366.364 ||  366.361
|-
|12 ||  366.361 = 366.361 ||  0
|-
|13 ||  - ||  -
|-
|14 ||  - ||  -
|-
|15 ||  - ||  -
|-
|16 ||  - ||  -
|-
|17 ||  - ||  -
|-
|18 ||  - ||  -
|-
|19 ||  - ||  -
|-
|20 ||  - ||  -
|}
Pentru exemplele de la pct. II, introducerea în cheltuielile de exploatare a amortizării anuale se va face pentru fiecare an în parte în corelație cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază. Diferențele de amortizare rezultate ca urmare a aplicării gradului de utilizare a mijloacelor fixe se vor evidenția în cheltuielile excepționale ale agenților economici și nu vor fi luate în calcul la determinarea profitului impozabil anual.
:'''C. Amortizarea accelerată''' - constă în includerea, în primul an de funcționare, în cheltuielile de exploatare, a unei amortizări anuale de 50 % din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Amortizările anuale pentru exercițiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămași.
Utilizarea regimului de amortizare accelerată se aprobă de Ministerul Finanțelor, la propunerea adunării generale a acționarilor sau asociaților, pentru societățile comerciale, respectiv consiliul de administrație, pentru regiile autonome, pe baza unei documentații de fundamentare.
Documentația de fundamentare trebuie să conțină toate datele din tabelul prezentat în continuare pe baza căruia se stabilește punctajul necesar pentru care se eliberează aprobarea Ministerului Finanțelor de utilizare a regimului de amortizare accelerat.
{|
| rowspan="2"|Nr. crt. || rowspan="2"|Specificație || rowspan="2"|Rezultate || colspan="2"|Punctaj || rowspan="2"|Nivel de reducere admis <br/> %
|-
|fără amortizare accelerată || cu amortizare accelerată
|-
|0. || 1. || 2. || 3. || 4. || 5.
|-
| '''A.''' || '''Date de prezentare'''||  ||  || ||
|-
|1. ||  Venituri din exploatare-total ||  ||  ||  ||*
|-
|2. ||  Cifra de afaceri ||  ||  || || *
|-
|3. ||  Capitalul propriu ||  ||  ||  ||*
|-
|4. ||  Capitalul permanent ||  ||  ||  ||*
|-
|5. ||  Active fixe (active corporale) ||  ||  || || *
|-
|6. ||  Active circulante ||  ||  ||  ||*
|-
|7. ||  Cheltuieli de exploatare -total ||  ||  ||  ||*
|-
|8. ||  Cheltuieli de exploatare aferente cifrei de afaceri din care: ||  ||  ||  ||
|-
| ||  - fără amortizare accelerată ||  ||  ||  ||
|-
| ||  - cu amortizare accelerată ||  ||  ||  ||
|-
|9. ||  Profit brut ||  ||  ||  || 
|-
| ||  - fără amortizare accelerată ||  ||  ||  ||
|-
| ||  - cu amortizare accelerată ||  ||  ||  ||
|-
|10. ||  Profitul net ||  ||  ||  ||
|-
| ||  - fără amortizare accelerată ||  ||  ||  ||
|-
| ||  - cu amortizare accelerată ||  ||  ||  ||
|-
|'''B.''' ||  '''Indicatori de eficiență economică''' ||  ||  ||  ||
|-
|11. ||  Rata capitalului propriu față de activele fixe ||  = Capital propriu / Active fixe x 100 ||  10 ||  10 ||  -
|-
|12. ||  Rata capitalului permanent față de activele fixe ||  = Capital permanent / Active fixe x 100 ||  5 ||  5 ||  -
|-
|13. ||  Rata de imobilizare a activelor fixe ||  = Active fixe / Active totale x 100 ||  5 ||  5 ||  -
|-
|14. ||  Rata activelor fixe, <br/> din care:|| || || ||
|-
| ||  - fără amortizare accelerată || = Profitul brut / Active fixe x 100 ||  20 ||  - ||  -
|-
| ||  - cu amortizare accelerată || = Profitul brut / Active fixe x 100 ||  - ||  10 ||  50
|-
|15. ||  Rotația activului circulant || = Cifra de afaceri / Active circulante ||  24 ||  24 ||  -
|-
|'''C.''' ||  '''Indicatori de eficiență financiară'''|| || || ||
|-
|16. ||  Rata rentabilității financiare, <br/> din care: || || || ||
|-
| ||  - fără amortizare accelerată || = Profitul net / Capital propriu x 100 ||  16 ||  - ||  -
|-
| ||  - cu amortizare accelerată || = Profitul net x 100 ||  - ||  8 ||  50
|-
| 17. ||  Rata rentabilității veniturilor, <br/> din care: || || || ||
|-
| ||  - fără amortizare accelerată || = Profitul brut / Cifra de afaceri x 100 ||  10 ||  - ||  -
|-
| ||  - cu amortizare accelerată || = Profitul brut / Cifra de afaceri x 100 ||  - ||  5 ||  50
|-
|18. ||  Rata rentabilității resurselor, <br/> din care: || || || ||
|-
| ||  - fără amortizare accelerată || = Profitul brut / Cheltuieli de exploatare aferente cifrei de afaceri x 100 ||  10 ||  - ||  -
|-
| ||  - cu amortizare accelerată || = Profitul brut / Cheltuieli de exploatare aferente cifrei de afaceri x 100 ||  - ||  5 ||  50
|-
| ||  Total punctaj: ||  ||  100 ||  72 ||  28
|}
Pentru respectarea corelațiilor bilanțiere introduse prin planul de conturi, aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 707/1993, agenții economici vor respecta următoarele corelații:
:1. Venituri din exploatare - total = F.20.Rd.11
:2. Cifra de afaceri = F.20.Rd.03
:3. Capitalul propriu = F.10.Rd.56
:4. Capital permanent = F.10[(Rd56 - Rd30 + Rd60 ct.5194) - (Rd64 + + Rd60 ct.5191 + ct.1621 + ct.1622 credite export)]
:5. Active fixe = F.10.Rd.11
:6. Active circulante = F.10.Rd.30
:7. Active totale = F.10.Rd.11 + Rd.30
:8. Cheltuieli de exploatare total = F.20 Rd.24
:9. Cheltuieli de exploatare aferente cifrei de afaceri = F.20 Rd.24 - Rd.04 - Rd.06 ct. 722.
În vederea obținerii aprobării utilizării regimului de amortizare accelerată agenții economici trebuie să realizeze punctajul minim de 72 de puncte. Pentru indicatorii de la lit B pct. 14 și lit. C pct.16, 17 și 18 punctajul se stabilește în funcție de gradul de reducere a ponderii indicatorilor determinați cu amortizare accelerată față de indicatorii determinați fără amortizare accelerată. În cazul în care la unul din indicatori gradul de reducere a ponderii este mai mic sau mai mare decât cel prevazut în barem, atunci punctajul aferent indicatorului respectiv se determină prin aplicarea ponderii rezultate punctajului etalon fără amortizare accelerată.
Exemplu:
Doi agenți economici A și B solicită aprobarea pentru utilizarea regimului de amortizare accelerată și prezintă următoarele date:
{|
|rowspan="2"|Specificație || rowspan="2"|Punctajul etalon|| colspan="3"|Agentul economic A || colspan="3"|Agentul economic B
|-
|Rezultate || Grad de reducere || Punctaj || Rezultate || Grad de reducere || Punctaj
|-
|1 || 2 || 3 || 4 || 5 || 6 || 7 || 8
|-
|colspan="8"|'''A. Date de prezentare'''
|-
|1. Venituri din exploatare total (mil.lei) ||  * ||  3500 ||  * ||  * ||  2800 ||  * ||  *
|-
|2. Cifra de afaceri - mil. lei ||  * ||  3000 ||  * ||  * ||  2000 ||  * ||  *
|-
|3. Capitalul propriu - mil. lei ||  * ||  1500 ||  * ||  * ||  1500 ||  * ||  *
|-
|4. Capitalul permanent - mil. lei ||  * ||  700 ||  * ||  * ||  700 ||  * ||  *
|-
|5. Active fixe (active corporale) - mil. lei ||  * ||  800 ||  * ||  * ||  800 ||  * ||  *
|-
|6. Active circulante - mil. lei ||  * ||  1000 ||  * ||  * ||  1000 ||  * ||  *
|-
|7. Cheltuieli exploatare total - mil. lei ||  * ||  2500 ||  * ||  * ||  1800 ||  * ||  *
|-
|8. Cheltuieli exploatare aferente cifrei de afaceri - mil. lei ||  * ||  2000 ||  * ||  * ||  1500 ||  * ||  *
|-
|9. Profit brut, din care: ||  ||  ||  ||  || || ||
|-
| - fără amortizare accelerată - mil. lei ||  * ||  1000 ||  * ||  * ||  500 ||  * ||  *
|-
| - cu amortizare accelerată - mil. lei ||  * ||  700 ||  * ||  * ||  200 ||  * ||  *
|-
|10. Profit net, din care: ||  ||  ||  ||  || || ||
|-
| - fără amortizare accelerată - mil. lei ||  * ||  550 ||  * ||  * ||  275 ||  * ||  *
|-
| - cu amortizare accelerată - mil. lei ||  * ||  385 ||  * ||  * ||  110 ||  * ||  *
|-
|colspan="8"|'''B. Indicatori de eficiență economică'''
|-
|11. Rata capitalului propriu față de activele fixe (%) ||  10 ||  187,5 ||  * ||  10 ||  187,5 ||  * ||  10
|-
|12. Rata capitalului permanent față de activele fixe (%) ||  5 ||  87,5 ||  * ||  5 ||  87,5 ||  * ||  5
|-
|13. Rata de imobilizare a activelor fixe (%) ||  5 ||  80 ||  * ||  5 ||  80 ||  * ||  5
|-
|14. Rata activelor fixe, din care: ||  ||  ||  ||  || || ||
|-
| - fără amortizare accelerată (%) ||  20 ||  125 ||  * ||  * ||  62,5 ||  * ||  *
|-
| - cu amortizare accelerată (%) ||  * ||  87,5 ||  30 ||  14 ||  25 ||  60 ||  8
|-
|15. Rotația activului circulant nr. de rotații ||  24 ||  3 ||  * ||  24 ||  2 ||  * ||  24
|-
|colspan="8"|'''C. Indicatori de eficiență financiară'''
|-
|16. Rata rentabilității financiare, din care: ||  ||  ||  ||  || || || 
|-
| - fără amortizare accelerată (%) ||  16 ||  36,7 ||  * ||  * ||  18,3 ||  * ||  *
|-
| - cu amortizare accelerată (%) ||  * ||  25,7 ||  30 ||  11,2 ||  7,3 ||  60 ||  4
|-
|17. Rata rentabilității veniturilor, din care: ||  ||  ||  ||  || || ||
|-
| - fără amortizare accelerată (%) ||  10 ||  33,3 ||  * ||  * ||  25 ||  * ||  *
|-
| - cu amortizare accelerată (%) ||  * ||  23,3 ||  30 ||  2 ||  10 ||  60 ||  4
|-
|18. Rata rentabilității resurselor, din care: ||  ||  ||  ||  || || ||
|-
| - fără amortizare accelerată (%) ||  10 ||  50 ||  * ||  * ||  33,3 ||  * ||  *
|-
| - cu amortizare accelerată (%) ||  * ||  35 ||  30 ||  7 ||  13,3 ||  60 ||  40
|-
|Total punctaj ||  100 ||  * ||  * ||  83,2 ||  * ||  * ||  66,4
|}
Din datele prezentate de cei doi agenți economici rezultă că agentul economic A realizează un punctaj general de 83,2 puncte și depășește baremul de 72 de puncte în timp ce agentul economic B realizează un punctaj general de 66,4 puncte și nu se încadrează în baremul minim de punctaj. Dintre cei doi agenți economici numai agentul A va primi aprobarea aplicării regimului de amortizare accelerată.
Introducerea în cheltuielile de exploatare a amortizării anuale calculată în regimul amortizării accelerate se face pentru fiecare an în parte, în corelație cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază. Diferențele de amortizare rezultate ca urmare a aplicării gradului de utilizare a mijloacelor fixe se vor evidenția în cheltuielile excepționale ale agenților economici și nu vor fi luate în calcul la determinarea profitului impozabil anual.
25. Introducerea amortizării anuale în cheltuielile de exploatare se face în funcție de gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază.
Indicele de includere a amortizării anuale în cheltuielile de exploatare corelat cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază este prezentat în tabelul următor:
'''Tabelul nr. 2'''
{|
|Gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază (%)
|Indicele de includere a amortizării anuale în cheltuielile de  exploatare (%)
|-
|0 - 4 ||  0
|-
|5 - 9 ||  5
|-
|10 - 14 ||  10
|-
|15 - 19 ||  15
|-
|20 - 24 ||  20
|-
|25 - 29 ||  25
|-
|30 - 34 ||  30
|-
|35 - 39 ||  35
|-
|40 - 44 ||  40
|-
|45 - 49 ||  45
|-
|50 - 54 ||  50
|-
|55 - 59 ||  55
|-
|60 - 64 ||  60
|-
|65 - 69 ||  65
|-
|70 - 74 ||  70
|-
|75 - 79 ||  75
|-
|80 - 84 ||  80
|-
|85 - 89 ||  90
|-
|90 - 95 ||  100
|}
26. Competențele de aprobare a utilizării regimului de amortizare liniară sau degresivă revin adunării generale a acționarilor sau asociaților, pentru societățile comerciale, respectiv a consiliului de administrație pentru regiile autonome.
27. În cazul nerecuperării integrale, pe calea amortizării, a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din funcțiune, înaintea expirării duratei normale de utilizare agenții economici vor asigura acoperirea valorii neamortizate din sumele rezultate în urma valorificării acestora, conform procedurilor legale, iar diferența rămasă neacoperită, din cheltuielile de exploatare, care însă nu va fi luată în calcul la determinarea profitului impozabil aferent exercițiului financiar respectiv.
Pentru mijloacele fixe a căror valoare de intrare nu a fost recuperată integral, prin amortizare, în cadrul duratelor normale de utilizare, ca urmare a unui grad redus de utilizare a mijloacelor fixe de bază, diferența de amortizare rămasă de recuperat se va include în cheltuielile de exploatare ale agenților economici fără însă a se lua în calculul profitului impozabil.
Durata recuperării și anuitățile de recuperare a diferenței de amortizare se stabilesc de către adunarea generală a acționarilor sau asociaților la societățile comerciale și respectiv consiliul de administrație la regiile autonome, după caz, fără a depăși cinci ani.
28. Guvernul poate aproba, în situații justificate, scutiri totale sau parțiale de la calculul amortizării solicitate de ministere sau alte organe centrale și locale ale administrației publice pentru active corporale, precum:
:a) minele trecute în conservare sau scoase definitiv din funcțiune, precum și sondele de țiței și gaze care nu se dau în producție, potrivit intereselor economiei naționale;
:b) mijloacele fixe din cadrul obiectivelor economice de interes național care sunt propuse a fi trecute în conservare pe o durata mai mare de 30 de zile;
:c) lucrările de îmbunătățiri funciare și de gospodărire a apelor, cu caracter general de deservire, destinate apărării contra inundațiilor și înlăturării excesului de umiditate și anume: diguri și canale principale de desecare, precum și lucrările de combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii apelor pe versanți și de corectare a torenților, destinate apărării terenurilor agricole și silvice și obiectivelor social - economice din zona apărată, efectuate din fondurile statului;
:d) șenalele navigabile, tunelele de metrou, infrastructura căilor ferate, precum și celelalte căi de comunicație.
29. În cazuri justificate, altele decât cele prevăzute la art. 17 din Legea nr. 15/1994, consiliul de administrație, pentru regia autonomă, respectiv adunarea generală a acționarilor sau a asociaților, pentru societatea comercială cu capital integral sau majoritar de stat, pot aproba trecerea în conservare a a mijloacelor fixe pe o perioadă de maximum un an, fără calcularea amortizării pentru perioada respectivă. În asemenea cazuri, amortizarea anuală aferentă perioadei de conservare se va recupera din profitul net al anului în care expiră durata normală de utilizare a mijlocului fix trecut în conservare.
Dacă perioada de conservare se prelungește peste durata de un an, iar mijloacele fixe în cauză nu sunt cuprinse în programul de restructurare, agenții economici cu capital integral sau majoritar de stat sunt obligați să vândă mijloacele fixe respective prin licitație, conform prevederilor legale în vigoare.
În cazuri justificate, în care perioada de conservare se prelungește peste durata de un an, iar activele corporale aflate în conservare nu pot fi vândute prin licitație, conform prevederilor legale în vigoare, agenții economici cu capital sau participații de capital de stat - indiferent de ponderea acestuia pot scoate din funcțiune și pot casa activele corporale respective în condițiile prevazute de lege.
Valoarea de intrare a activelor corporale, menționate la alineatul de mai sus, nerecuperate integral pe calea amortizării, se diminuează cu valoarea amortizării aferente perioadei de conservare, iar diferența rămasă, diminuată cu sumele obținute din operațiunea de casare, se va acoperi în mod eșalonat, prin cheltuielile de exploatare, pe o perioadă ce nu va depăși cinci ani, dar nu se va lua în calcul la determinarea profitului impozabil.
Valoarea amortizării aferente perioadei de conservare se va recupera din profitul net al exercițiului financiar în care are loc casarea activelor corporale.


== Referințe ==
== Referințe ==


<references/>
<references/>
Lgall
2.337 de modificări
Adus de la „http://wiki.civvic.ro/wiki/Special:MobileDiff/10045”

Meniu de navigare