Monitorul Oficial 190/1992: Diferență între versiuni

La sfârșitul fiecărui an, după ultima operațiune din fiecare registru, se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de președintele Curții și de secretarul șef, aplicându-se sigiliul. Înscrierile se vor face în aceleași registre, reîncepându-se numerotarea, dacă este cazul.

Art. 8. - În funcție de necesitățile compartimentelor Curții, la propunerea magistraților-asistenți și a secretarului șef, președintele Curții poate aproba și existența altor registre decât cele prevăzute în articolul precedent.

Art. 10. - Actele de sesizare a Curții, sosite prin poștă sau curier, se depun la registratura, unde - în aceeași zi - primesc dată certă, după care se predau președintelui Curții, având atașate și plicurile.

Celelalte cereri și acte, de orice natură, inclusiv corespondența cu caracter administrativ, sosite prin poștă sau curier, se înregistrează mai întâi în registrele corespunzătoare, iar apoi se prezintă, după caz, președintelui sau secretarului șef, împreună cu plicurile în care au fost trimise.

Actele și cererile prezentate direct președintelui primesc dată certă la prezentarea lor, după care se predau arhivarului-registrator, care le înregistrează.

Dovezile de comunicare a procedurii se primesc direct la arhiva Curții, sub semnătură, după care se atașează la dosar, arhivarul-registrator atestând despre aceasta pe conceptul de citare. `

Corespondența cu caracter secret se prezintă, nedesfăcută, direct președintelui Curții, fiind evidențiată într-un registru special.

Art. 11. - Președintele Curții, primind actul de sesizare în cazurile prevăzute de art. 144 lit. a), b), d), e), f), g) și h) din  Constituție, fixează termenul de dezbateri, astfel încât să existe cel mult 30 de zile de la sesizare, dacă legea nu prevede altfel. La fixarea termenului, președintele va avea în vedere natura cauzei, alcătuirea unor ședințe echilibrate și necesitatea depunerii punctelor de vedere și memoriilor formulate în apărare sau a efectuării unor investigații, potrivit dispozițiilor Legii nr. 47/1992.

Dacă apreciază că este necesar, președintele poate numi raportor un judecător, care va referi asupra punctelor de vedere și relațiilor cerute, soluțiilor din doctrina și jurisprudența română și străină, precum și a oricăror alte elemente necesare dezbaterilor.

După luarea acestor măsuri, actele de sesizare se restituie la registratură unde, în aceeași zi, primesc numărul din registrul de dosare și se înscriu, totodată, în registrele prevăzute de art. 7 lit. b), c) și d); dosarele se predau magistratului-asistent desemnat și se păstrează în arhlvá.

Art. 12. - Dacă actul de sesizare vizează atribuția Curții prevăzută de art. 144 lit. c) din Constituție, președintele va stabili completul de judecată, alcătuit din 3 judecători, președintele acestuia, precum și magistratul-asistent care va pregăti dezbaterile, după care va dispune formarea dosarului și înregistrarea sesizării în registrele prevăzute de art. 7 lit. a) și b).

Magistratul-asistent stabilit pentru pregătirea dezbaterilor va preda dosarul președintelui completului de judecată, care va desemna pe unul dintre judecătorii completului ca raportor.

Judecătorul raportor verifică dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, iar în cazul în care constată că încheierea nu este motivată ori că nu cuprinde punctele de vedere sau susținerile părților, ori probele depuse de părți sau socotite necesare de către instanță, va solicita completarea actului de sesizare, stabilind și termenul în care instanța să răspundă. Dacă judecătorul raportor sau, ulterior, completul de judecată apreciază că este necesar se va solicita instanței trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate.

Dacă completul de judecată hotărăște, cu unanimitate de voturi, să respingă excepția, fără citarea părților, se va pronunța o decizie, supusă recursului în condițiile art. 25 din Legea nr. 47/1992.

Art. 13. - În cazul în care Curtea este sesizată cu recurs, în condițiile art. 25 din Legea nr. 47/1992, președintele Curții va fixa completul de judecată potrivit acestui text, iar apoi va proceda potrivit art. ll din prezentul regulament.

În cazul contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic, judecătorul raportor va îndeplini de îndată obligațiile ce-i revin potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Îndată după depunerea raportului, președintele stabilește termenul de dezbateri și dispune înregistrarea dosarului în registrele prevăzute de art. 7 lit. c) și d).

Dosarul trebuie să aibă toate filele cusute și numerotate; după soluționarea definitivă se va proceda la șnuruire și aplicarea sigiliului, iar pe fața interioară a ultimei coperți arhivarul-registrator va certifica numărul filelor, în cifre și în litere.

Dosarele vor fi puse la dispoziția părților pentru studiu numai în arhivă, după identificarea și notarea de către arhivarul-registrator a prenumelui și numelui persoanelor care le solicită, verificându-se actele de identitate, procurile sau delegațiile, precum și integritatea dosarului la restituire.

Art. 16. - Magistratul-asistent, îndată după primirea dosarelor, întocmește conceptele de citare, dispune emiterea procedurilor de chemare în fața Curții și comunicarea copiilor de pe actele de sesizare, urmărește primirea punctelor de vedere sau a memoriilor prevăzute de lege și asigură aducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor dispuse de președinte sau de judecătorul raportor, după caz.

Totodată magistratul-asistent ia măsuri de multiplicare, pentru fiecare dintre judecători, a actului de sesizare, a punctelor de vedere primite și a raportului.

Chemarea în fața Curții se poate face și telefonic sau prin telegramă, telex ori telefax, pe conceptul de citare urmând să se facă mențiune despre procedeul folosit, data și ora comunicării.

Art. 17. - Magistratul-asistent preia dosarele de la arhivă, prin semnătură în registrul de termene, cu cel puțin 48 de ore înaintea ședinței, după care: