Monitorul Oficial 197/1992

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::197 - Partea I - Joi, 13 august year::1992

Legi și decrete

Lege pentru organizarea judecătorească

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Titlul I
Dispoziții generale


Art. 1 - Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești și Ministerul Public, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute de Constituție și celelalte legi ale țării.

Art. 2. - Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecății.

Instanțele judecă toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum și orice alte cauze pentru care legea nu stabilește o altă competență.

Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

Art. 3. - Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

Art. 4. - Nimeni nu este mai presus de lege.

Justiția se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.

Art. 5. - Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege.

Art. 6. - Procedura judiciară se desfășoară în limba română.

Cetățenii aparținând minorităților naționale, precum și persoanele care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Art. 7. - În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.

Art. 8. - Asistența juridică internațională se solicită sau se acordă de instanțele de judecată și Ministerul Public în condițiile prevăzute de lege și de convențiile internaționale la care România este parte.

Art. 9. - Hotărârile instanțelor judecătorești se pronunță în numele legii și se execută în numele Președintelui României.

Titlul II
Compunerea și funcționarea instanțelor judecătorești
Capitolul I
Dispoziții comune

Art. 10 - Instanțele judecătorești sunt:

a) judecătoriile;
b) tribunalele;
c) curțile de apel;
d) Curtea Supremă de Justiție.

În limitele stabilite prin lege vor funcționa și instanțe militare.

Competența instanțelor judecătorești se stabilește prin lege.

Art. 11. - Organizarea și funcționarea Curții Supreme de Justiție și a instanțelor militare sunt reglementate prin lege.

Art. 12. - Dispozițiile prezentei legi se aplică și altor instanțe judecătorești, în măsura în care legile lor de organizare și funcționare nu dispun altfel.

Art. 13. - Fiecare judecătorie, tribunal și curte de apel se încadrează cu numărul necesar de judecători.

Instanțele sunt conduse de câte un președinte, care exercită și atribuții de administrație.

Președinții tribunalelor și ai curților de apel sunt ajutați de vicepreședinți. Ministrul justiției stabilește judecătoriile la care președinții sunt ajutați de vicepreședinți.

Președinții instanțelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată.

Art. 14. - Tribunalele și curțile de apel pot avea una sau mai multe secții, după natura proceselor. La tribunalele și curțile de apel care au o singură secție, aceasta este mixtă.

Numărul secțiilor tribunalelor și ale curților de apel se stabilește de ministrul justiției. Ministrul justiției stabilește tribunalele și curțile de apel la care funcționează secții maritime și fluviale, pentru judecarea cauzelor prevăzute de lege.

Art. 15. - Secțiile tribunalelor și ale curților de apel sunt conduse de câte un președinte de secție. Vicepreședintele instanței este și președinte al uneia dintre secții.

Președintele instanței repartizează judecătorii pe secții.

Art. 16. - Președinții instanțelor sau, după caz, președinții de secții constituie complete de judecată.

Când este necesar, pot fi constituite complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii.

Cauzele penale privind pe minori se judecă de judecători anume desemnați de ministrul justiției.

Art. 17. - Completul de judecată este prezidat de președintele sau vicepreședintele instanței ori de președintele secției, atunci când aceștia participă la judecată. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de președintele instanței sau al secției.

Art. 18. - Hotărârile instanțelor judecătorești se iau cu majoritatea voturilor judecătorilor din completul de judecată.

În cazul în care completul de judecată este format din 2 judecători, iar aceștia nu ajung la un acord, procesul se judecă din nou în complet de divergență.

Completul de divergență se constituie prin includerea, în completul de judecată, a președintelui sau vicepreședintelui instanței ori a unui alt judecător desemnat de președinte.

Art. 19. - Ministrul justiției, prin inspectori generali, judecători-inspectori de la curțile de apel sau prin judecători-delegați are drept de control asupra activității judecătorilor de la judecătorii, tribunale și curți de apel. Același drept îl au și președinții instanțelor asupra judecătorilor din subordinea lor.

Controlul se exercită prin verificarea lucrărilor, a modului în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și avocații, precum și prin aprecierea asupra activității, pregătirii și aptitudinilor profesionale.

Nu pot fi supuse controlului la care se referă alin. 1 și 2 soluțiile date în procese, până la rămânerea lor definitivă.

Capitolul II
Judecătoriile

Art. 20. - Judecătoriile funcționează în fiecare județ și în municipiul București.

Numărul și localitățile de reședință ale judecătoriilor sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.

În fiecare județ, circumscripțiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției.

Art. 21. - Judecătoriile judecă toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe.

Art. 22. - Procesele și cererile de competența judecătoriilor se judecă în complete formate din 2 judecători.

Următoarele procese și cereri de competența judecătorilor se judecă de către un singur judecător:

1. În materie civilă:

a) cererile introduse pe cale principală, referitoare la pensii de întreținere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în cazul în care valoarea litigiului nu depășește 300.000 lei și nu privește o succesiune sau împărțeli de bunuri; acțiunile posesorii; cererile privind înregistrările în registrele de stare civilă; plângerile împotriva încheierilor de aprobare a proceselor-verbale de constatare a contravențiilor vamale; luarea unor măsuri asiguratorii sau a unor măsuri vremelnice în cazuri urgente; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de muncă privind pretențiile bănești a căror valoare nu depășește 100.000 lei;
b) procesele și cererile care, potrivit legii, se soluționează de judecătorii în ultimă instanță;
c) cererile și căile de atac de competența judecătoriilor, referitoare la cauzele arătate la lit. a) și b).

2. În materie penală:

a) infracțiunile prevăzute în art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală;
b) cererile și căile de atac de competența judecătoriilor, în legătură cu infracțiunile arătate la lit. a);
c) cererile de reabilitare.

Art. 23. - Ministrul justiția poate dispune ca, în municipiul București, unele categorii de procese sau cereri să fie soluționate numai de anumite judecătorii, cu respectarea competenței materiale prevăzute de lege.

Capitolul III
Tribunalele

Art. 24. - În fiecare județ funcționează un tribunal, cu sediul în localitatea de reședință a județului.

În municipiul București funcționează de asemenea, un tribunal.

În circumscripția fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din județ sau din municipiul București.

Art. 25. - Tribunalele judecă, în primă instanță, procesele și cererile date prin lege în competența lor.

Tribunalele, ca instanțe de apel, judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță.

Tribunalele, ca instanțe de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.

Art. 26. - Tribunalele judecă procesele și cererile de competența lor, în primă instanță, în complet format din 2 judecători, iar apelurile și recursurile, în complet format din 3 judecători.

Capitolul IV
Curțile de apel

Art. 27. - Fiecare curte de apel își exercită competența într-o circumscripție cuprinzând mai multe tribunale.

Numărul curților de apei, reședințele acestora, precum și tribunalele cuprinse în circumscripțiile lor sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege.

Art. 28. - Curțile de apel judecă, în primă instanță, cauzele date în competența lor prin lege.

Ca instanțe de apei, curțile judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale.

Ca instanțe de recurs, curțile de apel judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel, precum și în alte cauze prevăzute de lege.

Art. 29. - Curțile de apel judecă procesele de competența lor în primă instanță, în complete formate din 2 judecători, iar apelurile și recursurile, în complete formate din 3 judecători.

Titlul III
Ministerul Public
Capitolul I
Dispoziții comune

Art. 30. - Ministerul Public îşi exercită atribuțiile prin procurori, constituiți în parchete pe lângă fiecare instanță judecătorească, sub autoritatea ministrului justiției.

Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalității, imparțialității și al controlului ierarhic.

Ministerul Public este independent în relațiile cu celelalte autorități publice și își exercită atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.

Art. 31. - Atribuțiile Ministerului Public sunt următoarele:

a) efectuarea urmăririi penale și, după caz, supravegherea acesteia; în exercitarea acestei atribuții, procurorii conduc și controlează activitatea de cercetare penală a poliției și a altor organe, care sunt obligate să aducă la îndeplinire dispozițiile procurorului, în condițiile legii;
b) sesizarea instanțelor judecătorești pentru judecarea cauzelor penale;
c) exercitarea acțiunii civile în cazurile prevăzute de lege;
d) participarea, în condițiile legii, la judecarea cauzelor de către instanțele judecătorești;
e) exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;
f) supravegherea respectării legii în activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii;
g) verificarea respectării legii la locurile de deținere preventivă, de executare a pedepselor, a măsurilor educative și de siguranță;
h) apărarea drepturilor și intereselor minorilor și ale persoanelor puse sub interdicție;
i) studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea și prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora.

Ministerul Public exercită orice alte atribuții prevăzute de lege.

Art. 32. - Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului acelui parchet.

Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție teritorială.

Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuțiile procurorilor în subordine și să suspende ori să infirme actele și dispozițiile acestora, dacă sunt contrare legii.

Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii în subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauză.

Art. 33. - În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Public are dreptul să ceară direct sprijinul agenților forței publice, care sunt obligați să execute dispozițiile procurorului.

Art. 34. - Fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de procurori.

Structura și organizarea aparatului fiecărui parchet, precum și parchetele la care se vor înființa secții maritime și fluviale, birouri sau servicii de criminalistică și criminologie se stabilesc de către ministrul justiției, la propunerea procurorului general.

Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de către conducătorul fiecărui parchet.

Art. 35. - Parchetele militare vor fi organizate și vor funcționa potrivit legii.

Act. 36. - Parchetele sunt independente față de instanțele judecătorești.

Art. 37. - Dispozițiile ministrului justiției, date prin procurorul general în vederea respectării și aplicării legii, sunt obligatorii.

Art. 38. - Ministrul justiției, prin procurori-inspectori din cadrul Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și din parchetele de pe lângă curțile de apel sau alți procurori delegați, exercită controlul asupra tuturor membrilor Ministerului Public.

Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și celelalte persoane implicate în lucrările de competența Ministerului Public, precum și prin aprecierea asupra activității, pregătirii și aptitudinilor profesionale ale procurorilor.

Ministrul justiției poate să ceară procurorului genera] informări asupra activității Ministerului Public și să dea îndrumări cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru combaterea criminalității.

Ministrul justiției poate da dispoziție scrisă, prin procurorul general, procurorului competent să înceapă, în condițiile legii, procedura de urmărire a infracțiunilor despre care are cunoștință și să promoveze în fața instanțelor judecătorești acțiunile necesare apărării interesului public. Nu vor putea fi date, însă, dispoziții pentru oprirea procedurii de urmărire penală lega] deschise.

Capitolul II
Parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale și curți de apel

Art. 39. - Parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale și« curți de apel sunt conduse de către prim-procurori.

Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale și curți de apel sunt ajutați de adjuncți. Ministrul justiției, la propunerea procurorului general, stabilește parchetele de pe lângă judecătorii la care prim-procurorii sunt ajutați de adjuncți.

Art. 40. - Parchetele de pe lângă tribunale și curți de apel vor avea secții de urmărire penală și judiciară, conduse de către procurori șefi.

Art. 41. - Prim-procurorii parchetelor curților de apel exercită direct sau prin procurori-inspectori controlul asupra parchetelor din circumscripția lor.

Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită controlul asupra parchetelor din circumscripția lor.

Art. 42. - În cauzele în care participarea procurorului este obligatorie, potrivit legii, prim-procurorii sau procurorii anume desemnați de aceștia participă la ședințele de judecată, conduse de președinții instanțelor.

Capitolul III
Parchetul General

Art. 43. - Parchetul General funcționează pe lângă Curtea Supremă de Justiție și este condus de procurorul general, ajutat de 2 adjuncți.

Procurorul general exercită controlul asuma tuturor parchetelor.

Art. 44. - Procurorul general participă la ședințele Curți Supreme de Justiție în secții unite.

Procurorul general desemnează, dintre membrii Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, procurorii care participă la ședințele Curții Constituționale, în cazurile prevăzute de lege.

Art. 45. - Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție are următoarea structură:

a) Secția de urmărire penală și criminalistică;
b) Secția judiciară;
c) Secția parchetelor militare;
d) Secția de control, organizare și studii;
e) Secția secretariat-administrativă.

Secțiile din Parchetul General sunt conduse de procurori șefi, ajutați de adjuncți.

În cadrul secțiilor funcționează servicii și birouri.

Titlul IV
Corpul magistraților, numirea și avansarea lor în funcție
Capitolul I
Corpul magistraților

Art. 46. - Au calitatea de magistrat și fac parte din corpul magistraților judecătorii de la toate instanțele judecătorești, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă acestea, precum și magistrații-asistenți ai Curții Supreme de Justiție.

Art. 47. - În cadrul corpului magistraților, ierarhia funcțiilor de execuție se stabilește în raport cu nivelul pregătirii și vechimii, pe gradele profesionale prevăzute de lege. Ierarhia funcțiilor de conducere în cadrul corpului magistraților se stabilește în raport cu nivelul instanțelor și al parchetelor.

Ministrul justiției, locțiitorii săi și personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției sunt asimilați magistraților, pe durata îndeplinirii funcției.

Art. 48. - Constituie vechime în magistratură perioada în care o persoană a îndeplinit funcțiile de judecător ori procuror sau funcția de magistrat-asistent la Curtea Supremă de Justiție, precum și perioada în care a îndeplinit una din funcțiile prevăzute la art. 47 alin. 2, inclusiv funcții de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat.

Timpul în care o persoană, licențiată în drept sau drept economic-administrativ, este senator sau deputat, judecător al Curții Constituționale, avocat al poporului, membru al Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, se consideră vechime în magistratură. De asemenea, se consideră vechime în magistratură timpul cât o persoană care a avut calitatea de magistrat sau asimilat al acestuia exercită o funcție de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, al instituției prezidențiale, al Curții Constituționale, al Curții de Conturi, Consiliului Legislativ, al instituției Avocatul Poporului sau al Guvernului.

Art. 49. - Întreruperile de activitate datorate suspendării din funcție, pensionării pentru incapacitate temporară de muncă, precum și trecerii în alte funcții decât cele prevăzute la art 48 alin. 2 nu se iau în calculul vechimii în magistratură, dacă legea nu prevede altfel.

Capitolul II
Admiterea în magistratură
Secțiunea I
Condiții generale pentru numirea magistraților

Art. 50. - Poate fi numit magistrat cel care îndeplinește următoarele condiții:

a) este numai cetățean român cu domiciliul în România și are capacitatea de exercițiu al drepturilor;
b) este licențiat în drept și are stagiul cerut de lege pentru funcția în care urmează să fie numit; la secțiile de contencios administrativ pot fi încadrați și licențiații în drept economic-administrativ;
c) nu are antecedente penale și se bucură de o bună reputație;
d) cunoaște limba română;
e) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcției.

Îndeplinirea condiției prevăzute de lit. e) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății.

Art. 51 - Judecătorii și procurorii, cu excepția celor stagiari, sunt numiți prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 52. - Înainte de a începe să-și exercite funcția, magistrații sunt obtigați să depună următorul jurământ:

„Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin. Așa să-mi ajute Dumnezeu !”

Jurământul se depune, în ședință solemnă, în fața magistraților instanței sau, după caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, după citirea comunicării actului de numire.

Despre depunerea jurământului se încheie un proces-verbal, care se semnează de către 2 dintre magistrații prezenți și de cel care a depus jurământul.

Art. 53. - Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau avansării magistratului în altă funcție din cadrul corpului magistraților.

Art. 54. - Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurământului sunt nule.

Secțiunea a II-a
Condiții specială pentru numirea în avansarea în funcție a magistratului

Art. 55. - La judecătorii și la parchetele de pe lângă aceste instanțe pot funcționa judecători și, respectiv, procurori stagiari, numiți prin ordin al ministrului justiției, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 50.

Procurorii stagiari sunt numiți la propunerea procurorului general.

Judecătorii și procurorii stagiari efectuează un stagiu de 2 ani.

Președinții judecătoriilor și prim-procurorii parchetelor de pe lângă aceste instanțe răspund de asigurarea condițiilor pentru desfășurarea normală a stagiului și pregătirea corespunzătoare a magistraților stagiari.

Art. 56. - În primele 6 luni de la numirea în funcție, magistrații stagiari vor putea efectua lucrările necesare completării pregătirii profesionale, care nu implică pronunțarea unei hotărâri în cazul judecătorilor sau dreptul de a pune concluzii în instanță și de a semna acte procedurale în cazul procurorilor.

Art. 57. - După 6 luni de funcționare efectivă, judecătorii care efectuează stagiul la instanțe vor da un examen cu privire la cunoștințele dobândite, în vederea exercitării dreptului de a participa la activitatea de judecată.

Examenul va fi susținut la sediul curții de apel în circumscripția căreia funcționează judecătorii stagiari, în față unei comisii numite de președintele acestei curți. Comisia va fi prezidată de un președinte de secție al curții de apel sau de un judecător.

Din comisie vor face parte 1-2 judecători de la curtea de apel și 1-2 judecători de la tribunalele din circumscripția curții de apel.

Art. 58. - Examenul prevăzut la art. 57 va consta dintre-o proba orală, pe baza căreia comisia să-și poată forma convingerea că judecătorul stagiar și-a însușit cunoștințele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecată.

După susținerea examenului, președintele curții de apel va comunica ministrului justiției și președintelui judecătoriei dacă judecătorul stagiar a obținut dreptul de a participa la activitatea de judecată, în complet prezidat de un alt judecător. În caz de nepromovare a examenului, se va stabili o nouă data pentru reexaminarea judecătorului stagiar.

Art. 59. - Prevederile art. 57 și 58 se aplică în mod corespunzător procurorilor stagiari pentru obținerea dreptului de a pune concluzii în instanță și de a semna acte procedurale, cu excepția celor care privesc libertatea persoanei. Comisia de examinare va fi compusă din procurori, iar rezultatul va fi comunicat Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

Art. 60. - După efectuarea stagiului, magistrații stagiari sunt obligați să se înscrie la examenul de capacitate. În cazul în care candidatul este respins la primul examen, el este obligat să se înscrie pentru sesiunea imediat următoare.

Cei care au exercitat funcția de magistrat stagiar timp de 2 ani, fără a da examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen dacă de la încetarea acestei funcții și până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani.

Art. 61. - Examenul de capacitate se ține în fiecare an, la data și locul ce se stabilesc de ministrul justiției.

Data și locul ținerii examenului se vor publica în Monitorul Oficial al României, cu cei puțin 2 luni înainte.

Art. 62. - Examenul de capacitate al magistraților se susține în față unei comisii compuse din:

a) 2 membri ai Curții Supreme de Justiție, desemnați de președintele curții, respectiv 2 de la Parchetul General, desemnați de procurorul general;
b) 2 profesori de la una din facultățile de drept din țară, din învățământul de stat, desemnați de consiliul profesoral al facultății respective, dintre profesorii de drept civil, drept comercial, drept penal, procedurile civilă și penală;
c) un delegat al Ministerului Justiției, desemnat de ministrul justiției.

Comisia de examinare va fi prezidată de magistratul mai mare în funcție, iar la funcții egale, de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratură de la Curtea Supremă de Justiție.

Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoțite de actele necesare, vor fi înaintate Ministerului Justiției, în termen de 40 de zile de la publicarea datei examenului în Monitorul Oficial al României.

Comisia de examinare este îndreptățită să respingă de la la examinare pe cei care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a deveni judecători sau procurori.

Art. 63. - Examenul de capacitate constă, în mod obligatoriu, din probe scrise și orale, cu caracter teoretic și practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile și instituțiile de bază ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constituțional, administrativ și ale organizării judecătorești.

Probele practice vor consta din întocmirea unei lucrări scrise cu caracter aplicativ.

Art. 64. - Rezultatele examenului de capacitate se comunică Ministerului Justiției, care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii, după ce validează examenele și centralizează rezultatele, va întocmi, în ordinea mediilor obținute, tabelul de clasificare a candidaților, pe baza căruia se vor face numirile în funcțiile vacante.

Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege privind organizarea examenului sau că rezultatele au fost denaturate prin săvârșirea unor fraude. Dacă invalidează examenul, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile corespunzătoare.

Art. 65. - Îndată după întocmirea tabelului de clasificare a candidaților, Ministerul Justiției va publica în Monitorul Oficial al României lista posturilor vacante.

Candidații declarați reușiți la examen au dreptul, în ordinea clasificării, să-și aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României.

Candidatului care nu și-a exercitat dreptul de alegere în termenul prevăzut la alin. 2 i se va propune, din oficiu, un post, de către Ministerul Justiției., Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

La medii egale vor avea prioritate, la alegerea postului, magistrații în funcție și, în lipsa acestora, candidatul având titlul de doctor în drept sau activitate mai îndelungată de la obținerea licenței.

Neprezentarea nejustificată la examenul de capacitate, la prima sesiune după încheierea stagiului, sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calității de judecător sau procuror stagiar.

Art. 66. - Pentru a fi numit judecător la judecătorie sau procuror la parchetul de pe lângă această instanță, candidatul trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 50 și să fi fost declarat reușit la examenul de capacitate prevăzut de lege sau să fi ocupat cel puțin 5 ani funcții de avocat, jurisconsult, notar, membru al personalului didactic din învăţământul superior sau al celui de cercetare din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei ori funcții de specialitate juridică în administrația publică, în aparatul Parlamentului sau al instituției prezidențiale, Curții Constituționale, al instituției Avocatul Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ.

Art. 67. - Pentru a fi numit sau avansat în funcții superioare, magistratul trebuie să aibă o activitate meritorie, atestată prin notele calificative acordate de șefii ierarhiei și inspectori și să îndeplinească următoarele condiții de vechime:

a) pentru funcțiile de judecător de tribunal, procuror la parchetul de pe lângă tribunal, președinte, vicepreședinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie și adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratura de cel puțin 6 ani;
b) pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte de tribunal, președinte de secție, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, adjunct al acestuia și procuror-șef de secție, să aibă o vechime în magistratură de cel puțin 8 ani;
c) pentru funcțiile de judecător de curte de apel sau procuror la parchetele de pe lângă curțile de apel, să aibă o vechime în magistratura de cel puțin 10 ani;
d) pentru funcțiile de președinte, vicepreședinte, președinte de secție de curte de apel, prim-procuror, adjunct al acestuia și procuror-șef de secție al parchetului de pe lângă curtea de apel, precum și cea de procuror-șef de secție și procuror la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, să aibă o vechime în magistratura de cel puțin 15 ani;
e) pentru funcțiile de procuror general al Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și de adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratură de cel puțin 18 ani.

Art. 68. - În mod excepțional, pot fi numiți în magistratură, în oricare dintre funcțiile prevăzute la art. 67 lit. a), b) și c}, persoane care au deținut funcții de natura celor prevăzute la art. 66, în cazul în care s-au distins prin modul în care și-au exercitat profesia.

În cazurile de la alin. 1, vechimea prevăzută la art. 67, necesară pentru a ocupa una din funcțiile în magistratură, se majorează cu 3 ani.

Art. 69. - Magistrații de la judecătorii, tribunale și parchetele de pe lângă aceste instanțe pot fi menținuți în funcție până la împlinirea vârstei de 65 ani, cei de la curțile de apel și parchetele de pe lângă aceste curți până la împlinirea vârstei de 68 ani, iar procurorii de la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție până la împlinirea vârstei de 70 ani, în toate cazurile cu avizul conducătorului instanței sau parchetului.

Art. 70. - Avansarea și transferarea judecătorilor în funcțiile din magistratură se dispun de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Avansarea și transferarea procurorilor în funcțiile din Ministerul Public se fac de către ministrul justiției, la propunerea procurorului general, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, iar transferarea procurorilor în funcțiile de judecători se face potrivit prevederilor alin. 1.

Titlul V
Consiliul Superior al Magistraturii

Art. 71. - Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 15 membri aleși, pentru o durată de 4 ani, de Camere Deputaților și de Senat, în ședință comună.

Art 72. - În Consiliul Superior al Magistraturii sunt aleși:

a) 4 judecători ai Curții Supreme de Justiție;
b) 3 procurori ai Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție;
c) 6 judecători de la curțile de apel;
d) 2 procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instanță și parchet prevăzute la alin. 1 lit. a), b) și d), în adunarea generală a magistraților, va desemna un număr întreit de candidați.

Pentru alegerea celor 8 judecători prevăzuți la lit. c), fiecare curte de apel va propune câte un candidat, desemnat de adunarea generală a judecătorilor curții.

Art. 73. - Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuții:

a) propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari;
b) dispune cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea și încetarea din funcția de judecător;
c) validează examenele de capacitate ale magistraților;
d) îndeplinește rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor;
e) dă avize, la solicitarea ministrului justiției, în probleme privind administrarea justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii exercită orice alte atribuții prevăzute de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești sau parchetelor relații sau acte referitoare la activitatea profesională sau conduita magistraților.

Consiliul Superior al Magistraturii își desfășoară lucrările în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.

În cazurile în care Consiliul Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile prevăzute la alin. 1 lit. a), b) și c), lucrările sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiției, iar când îndeplinește rolul de consiliu de disciplină, este prezidat de președintele Curții Supreme de Justiție.

Lucrările de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt asigurate de direcția care răspunde de activitatea de personal din Ministerul Justiției.

Art. 74. - Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de funcționare.

Titlul VI
Drepturile și îndatoririle magistraților

Art. 75. - Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili. Membrii Ministerului Public și judecătorii stagiari se bucură de stabilitate.

Magistrații nu pot,fi cercetați, reținuți sau arestați fără avizul ministrului justiției.

Ministerul de Interne are obligația să acorde, la cerere, protecție magistraților și familiilor lor în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor amenințări.

Art. 76. - Magistrații nu pot fi eliberați din funcțiile pe care le dețin decât în următoarele cazuri:

a) demisie;
b) pensionare pentru limită de vârstă sau incapacitate de muncă, potrivit legii;
c) dacă instanța și parchetul se desființează ori se schimbă localitatea de reședință a acestora, iar magistratul refuză postul oferit;
d) dacă împotriva magistratului s-a luat măsura îndepărtării din magistratură, fie ca sancțiune disciplinară, fie pentru vădită incapacitate profesională ori pentru boală psihică;
e) dacă magistratul a fost condamnat definitiv pentru-o faptă prevăzută de legea penală.

Când împotriva unui magistrat se pune în mișcare acțiunea penală, acesta va fi suspendat din funcție până la rămânerea definitivă a hotărârii.

Dacă se constată nevinovăția magistratului, suspendarea sa din funcție încetează. Magistratul va fi repus în toate drepturile avute anterior, plătind-i-se drepturile bănești de care a fost lipsit.

În cazurile prevăzute la alin, 1 lit; d) și e), calitatea de magistrat încetează, de drept, pe data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus îndepărtarea din magistratură sau condamnarea.

Art. 77. - În cazul în care magistratul cere eliberarea din funcție prin demisie, ministrul justiției sau, după caz, procurorul general poate stabili un termen de cel mult 30 de zile la care demisia să devină efectivă, dacă prezența magistratului la post este necesară.

Art. 78. - Avansarea sau transferarea magistraților se poate face numai cu consimțământul acestora.

Magistrații care îndeplinesc condițiile pentru a fi avansați, dar care nu doresc să schimbe funcția și instanța ori parchetul, pot fi avansați pe loc.

Art. 79. - În cazul în care o instanță nu poate funcționa normal datorită lipsei temporare a unor judecători, existenței unor posturi vacante, incompatibilității sau recuzarii tuturor judecătorilor, ministrul justiției, la propunerea președintelui acelei instanțe, poate delega judecători de la alte instanțe. Judecătorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni într-un an, fără acordul său.

În interesul serviciului, procurorii pot fi delegați de către procurorul general pe o durată de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungită peste acest termen, cu consimțământul procurorului.

Art. 80. - În cazul în,care un magistrat suferă de o boală psihică, ministrul justiției, pe baza unui raport scris și după examinarea de către o comisie formată din 3 medici specialiști, va dispune suspendarea din funcție a magistratului. Suspendarea încetează, de drept, dacă, în termen de o lună, Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăște eliberarea din funcție a magistratului.

Dacă, în cursul activității sale, magistratul manifestă o vădită incapacitate profesională, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din funcție, la sesizarea ministrului justiției.

Împotriva hotărârilor de îndepărtare din magistratură, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 și 2, magistratul poate face contestație în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestația se judecă de Curtea Supremă de Justiție în complet format din 7 judecători.

Art. 81. - Salarizarea magistraților se stabilește prin lege.

Art. 82. - Se interzice magistraților să facă parte din partide politice sau să desfășoare activități publice cu caracter politic.

Art. 83. - Funcția de magistrat este incompatibilă cu orice alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Art. 84. - Magistraților le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, participarea la administrația sau conducerea unor societăți comerciale sau civile. Ei nu pot fi experți sau arbitri desemnați de părți într-un arbitraj.

Art. 85. - Magistrații pot colabora la publicații de specialitate, cu caracter literar, științific sau social, ori emisiuni audiovizuale, fiind-le interzis ca în studiile, articolele și intervențiile lor să se pronunțe cu privire la probleme curente de politică intimă.

Art. 86. - Magistrații pot să facă parte din comisiile de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenții internaționale, numai cu încuviințarea ministrului justiției.

Art. 87. - Magistrații nu pot să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe decât cele la care își exercită funcția, și nici să-și exprime public părerea asupra unor procese aflate în curs de desfășurare.

Magistrații au dreptul să pledeze cauzele lor personale, ale părinților, soților și copiilor lor, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor.

Art. 88. - Numirea magistraților în diverse comisii sau comitete prevăzute de lege se face de ministrul justiției, în afară cazului în care legea prevede un alt mod de numire.

Art. 89. - Magistrații sunt obligați să respecte programul de lucru, să rezolve lucrările în termenele stabilite, să păstreze secretul deliberării și să îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor și regulamentelor.

La ședințele de judecată, magistrații sunt obligați să aibă ținuta vestimentară corespunzătoare instanței unde funcționează.

Ținută vestimentară a magistraților se stabilește prin hotărâre a Guvernului și se asigură gratuit.

Art. 90. - Magistrații sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcție și în societate.

Art. 91. - Magistrații sunt obligați să efectueze periodic, conform programării aprobate de ministrul justiției, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecționare profesională.

Art. 92. - Magistrații sunt liberi să formeze asociații profesionale sau alte organizații având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale și protejarea statutului lor. De asemenea, magistrații pot adera la asociații profesionale locale, naționale și internaționale și pot participa la reuniunile acestora.

Titlul VII
Răspunderea disciplinară a magistraților

Art. 93. - Magistrații răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportările care dăunează interesului serviciului sau prestigiului justiției.

Art. 94. - Sunt abateri disciplinare:

a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b) absențele nemotivate de la serviciu;
c) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, în afară cadrului legal, precum și imixtiunea în activitatea altui magistrat;
d) atitudinile ireverențioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu;
e) nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter;
f) activitățile publice cu caracter politic;
g) manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale;
h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce le revine potrivit legilor și regulamentelor sau încălcarea altor obligații decurgând din prezenta lege;
i) neglijență repetată în rezolvarea lucrărilor;
j) încălcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilități și interdicții privind pe magistrați.

Art. 95. - Sancțiunile disciplinare ce se pot aplica magistraților în raport cu gravitatea abaterilor sunt:

a) observație;
b) mustrare;
c) diminuarea salariului cu până la 15% pe o perioadă de 1-3 luni;
d) suspendarea dreptului de avansare pe o perioadă de 1-3 ani;
e) suspendarea din funcție pe timp de maximum 6 luni;
f) înlăturarea din magistratură.

În timpul suspendării din funcție, magistratului nu i se plătește salariul. Această perioadă nu se ia în calculul drepturilor la pensie și al vechimii în funcția de magistrat.

Dispozițiile alin, 2 sunt aplicabile și în cazul prevăzut la art. 76 alin. 2.

Art. 96. - Acțiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârșite de un judecător, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți de la Curtea Supremă de Justiție, se exercită de către ministrul justiției, iar în cazul abaterilor săvârșite de procurori, acțiunea se exercită de ministrul justiției sau procurorul general.

Acțiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii abaterii disciplinare.

Art. 97. - În vederea exercitării acțiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acțiuni.

Cercetarea prealabilă se efectuează de judecători sau de persoane asimilate acestora din Ministerul Justiției, având cel puțin același grad ierarhic cu judecătorul cercetat.

Pentru procurori, cercetarea prealabilă se efectuează de procurorii-inspectori din Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența sau inexistența vinovăției, cât și orice date concludente. Ascultarea celui în cauză și verificarea apărărilor magistratului cercetat sunt obligatorii.

Refuzul magistratului cercetat de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării. Magistratul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare.

Art. 98. - În cazul abaterilor săvârșite de judecători, ministrul justiției, după primirea rezultatului cercetărilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii.

Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt publice.

Citarea părților este obligatorie.

Consiliul Superior al Magistraturii se pronunță prin hotărâre motivată, care se comunică părților.

Art. 99. - Comisia de disciplină a Ministerului Public este formată din 5 procurori din Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, aleși, pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidată de procurorul cel mai mare în grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime în grad.

În condițiile prevăzute de alin. 1, vor fi aleși 3 membri supleanți ai comisiei de disciplină, care înlocuiesc pe titulari în cazul în care aceștia sunt împiedicați să participe la lucrările comisiei.

Prevederile art. 98 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.

Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general.

Art. 100. - În fața Consiliului Superior al Magistraturii sau a comisiei de disciplină a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat.

Art. 101. - Împotriva sancțiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauză, ministrul justiției sau, după caz, procurorul general poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.

Contestația se depune la comisia disciplinară care a dat hotărârea și se judecă de Curtea Supremă de Justiție, în complet de 7 judecători. Hotărârea prin care se soluționează contestația este definitivă.

Art. 102. - Ministrul justiției sau, după caz, procurorul general dispune măsurile corespunzătoare pentru executarea hotărârilor privind aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute în prezentul titlu.

Art. 103. - În toate cazurile în care încetează calitatea de magistrat, cu excepția stagiarilor, hotărârea sau actul care determină încetarea acestei calități se va comunica Președintelui României de către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.

Titlul VIII
Personalul auxiliar, administrativ și de serviciu

Art. 104. - La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la toate parchetele funcționează personal auxiliar, administrativ și de serviciu.

Activitatea personalului prevăzut la alin. 1 este supusă controlului ierarhic.

Art. 105. - Toate instanțele și parchetele vor avea câte o grefă, o registratură, o arhivă și o bibliotecă.

Tribunalele și parchetele de pe lângă acestea vor avea și câte un serviciu administrativ, cuprinzând și un birou de contabilitate, pentru activitatea proprie, precum și pentru activitatea judecătoriilor și parchetelor din circumscripția lor. În localitățile reședință de județ în care funcționează curți de apel, serviciul administrativ al tribunalelor va deservi și activitatea acestor curți.

Curțile de apel și Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție vor avea, în afară de serviciul prevăzut la alin. 2, și un serviciu de documentare.

Art. 106. - Grefa, registratura și arhiva vor efectua operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondenței, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și orice alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfășurări a activității instanțelor și parchetelor.

Art. 107. - Serviciul administrativ va avea în grijă gospodărirea localurilor și asigurarea condițiilor materiale pentru desfășurarea activității instanțelor și parchetelor, precum și gestiunea bunurilor, iar biroul de contabilitate va efectua operațiunile financiar-contabile.

Art. 108. - Serviciul de documentare va ține evidența legislației, a jurisprudenței, precum și gestiunea bibliotecii.

Art. 109. - Grefierii care participă la ședințele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală vor face toate consemnările despre desfășurarea acestora și vor îndeplini orice alte însărcinări din dispoziția și sub controlul președintelui completului de judecată ori al procurorului.

La ședințele de judecată grefierii sunt obligați să aibă ținuta corespunzătoare instanței unde funcționează.

Dispozițiile art. 89 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Art. 110. - Pe lângă tribunale și judecătorii vor funcționa executori judecătorești, care vor efectua executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii și vor îndeplini orice alte atribuții date prin lege.

Art. 111. - Președinții instanțelor pe lângă care funcționează executori judecătorești au drept de îndrumare și control asupra acestora.

Art. 112. - Personalul prevăzut în titlul de față se numește de către președintele curții de apel ori, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripție urmează să funcționeze, cu excepția executorilor judecătorești, care se numesc de ministrul justiției.

Personalul auxiliar, administrativ și de serviciu de la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție se numește de către procurorul general.

Art. 113. - Organizarea și funcționarea compartimentelor auxiliare ale instanțelor și parchetelor, atribuțiile și răspunderea disciplinară ale personalului acestor compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justiției.

Art. 114. - Instanțele judecătorești și parchetele dispun de poliția pusă în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliție va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justiției și a ministrului de interne.

Polițiștii puși în serviciul instanțelor judecătorești și al parchetelor sunt subordonați președinților sau prim-procurorilor acestora. Numărul polițiștilor necesari pentru fiecare instanță este stabilit de ministrul justiției.

Paza sediilor instanțelor judecătorești și ale parchetelor se asigură de trupele de jandarmi în mod gratuit.

Titlul IX
Vacanța judecătorească

Art. 115. - Pentru toate instanțele judecătorești, vacanța judecătorească anuală este de 2 luni și are loc în perioada 1 iulie - 31 august a fiecărui an calendaristic.

Art. 116. - Concediile anuale de odihnă cuvenite, potrivit legii, personalului instanțelor se efectuează în perioada vacanței judecătorești.

Pentru motive temeinice, președintele instanței poate aproba efectuarea concediului de odihnă în altă perioadă decât cea a vacanței judecătorești.

Art. 117. - În perioada vacanței judecătorești, activitatea de judecată a instanțelor va continua:

  • în materie penală, pentru cauzele cu arestați;
  • în alte materii pentru cauzele privând obligațiile de întreținere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanță președințială, precum și în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanță.

Art. 118. - Președintele instanței și, la instanțele unde sunt secții, împreună cu președinții acestora, vor desemna judecătorii care vor constitui completele de judecată în perioada vacanței judecătorești.

Pentru judecătorii, tribunale și curți de apel, modul de desemnare a judecătorilor în completele prevăzute la alin. 1, precum și de asigurare a conducerii instanțelor și a secțiilor acestora pe timpul vacanței judecătorești se stabilește prin regulament, aprobat de ministrul justiției.

Art. 119. - Regulamentul, elaborat potrivit art. 118 alin. 2, va stabili și obligațiile ce revin conducătorilor de parchete pentru a asigura îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor procurorilor în cauzele prevăzute la art. 117.

Titlul X
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 120. - Numărul total al magistraților de la judecătorii, tribunale, curți de apel și de la toate parchetele, precum și al personalului auxiliar, administrativ și de serviciu necesar funcționării acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției.

Personalul necesar pentru fiecare instanță și parchet, corespunzător volumului de activitate, se stabilește de către ministrul justiției.

Art. 121. - Cheltuielile necesare pentru buna funcționare a judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și a parchetelor de pe lângă toate instanțele sunt finanțate de la bugetul de stat, precum și din veniturile realizate de Ministerul Justiției din timbrul judiciar.

Art. 122. - Membrii comisiei pentru examenul de capacitate prevăzut la art. 62 au dreptul, pe durata participării în comisie, și la o indemnizație egală cu salariul funcției pe care o îndeplinesc la instituția care i-a desemnat.

Art. 123. - Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizație egală cu indemnizația de conducere prevăzută pentru funcția de director din Ministerul Justiției.

Art. 124. - Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Monitorul Oficial al României.

Dispozițiile privind compunerea și funcționarea instanțelor judecătorești și a parchetelor, admiterea în magistratură și răspunderea disciplinară a magistraților se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993.

Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii și va funcționa până la constituirea curților de apel și a parchetelor de pe lângă acestea.

În locul magistraților prevăzuți la lit. c) și d) din art. 72 vor fi aleși 6 judecători de la tribunalele județene și 2 procurori de la Procuratura municipiului București.

Art. 125. - Guvernul României va introduce în proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare funcționării sistemului judiciar prevăzut în prezenta lege.

În termen de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul României va aproba statele de personal și statele de funcții pentru instanțele judecătorești și pentru parchete, corespunzător noii organizări a sistemului judiciar.

În termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile județene și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziția Ministerului Justiției și a Ministerului Public localurile și dotările necesare funcționării instanțelor judecătorești și parchetelor organizate potrivit prezentei legi.

Art. 126. - Guvernul va înainta Parlamentului, până la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedură civilă, a Codului de procedură penală și a altor legi, corespunzător cerințelor introducerii noului sistem judiciar.

În termenul prevăzut la art. 124, Ministerul Justiției va asigura selecționarea și perfecționarea personalului potrivit noilor structuri și atribuții ale puterii judecătorești.

Art. 127. - Personalul transferat în interesul serviciului în funcții cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legii, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferării în asemenea funcții, la salariul tarifar avut și, după caz, la indemnizația de conducere.

Dispozițiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător și personalului rămas disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi.

Ministerul Justiției va angaja, prin transfer în interesul serviciului, în aparatul central și unitățile exterioare, personalul din Procuratura României, în condițiile art. 126 alin. 2.

Magistrații în funcție, care nu întrunesc condițiile de vechime prevăzute în prezenta lege, precum și cei licențiați în drept economic-administrativ vor putea fi menținuți în aceleași funcții, dacă își îndeplinesc în mod corespunzător sarcinile ce le revin.

Vechimea minimă necesară pentru ocuparea funcțiilor de magistrat la tribunale, la curți de apel și la parchete poate fi redusă de ministrul justiției cu până la o treime, pentru magistrații care au rezultate deosebite în pregătirea și activitatea profesională.

Art. 128. - La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la parchete vor putea fi numiți în funcții de judecător sau procuror, și foști magistrați pensionari, care nu depășesc vârsta de 65 ani.

Magistrații încadrați în condițiile prevăzute la alin. 1 beneficiază de salariul integral, corespunzător funcției, de sporul de vechime în muncă, precum și de drepturile de pensie. La încetarea activității, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcție de vechimea dobândită și de salariile realizate după reîncadrare.

Art. 129. - Judecătorii sunt inamovibili pe data numirii lor de Președintele României.

Numirea judecătorilor la tribunale și judecătorii se va face în termen de 2 ani de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

Art. 130. - De la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României și până la dobândirea inamovibilității în condițiile prezentei legi, numirea, transferarea, avansarea, suspendarea și eliberarea din funcție a judecătorilor sunt în competența ministrului justiției.

Până la numirea procurorilor în condițiile prezentei legi, numirea, transferarea, avansarea, suspendarea și eliberarea din funcție a acestora sunt în competența procurorului general al României.

Art. 131. - Pe data aplicării prezentei legi, în condițiile art. 124 și art. 130, se abrogă dispozițiile contrare din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecătorească și din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea și funcționarea Procuraturii, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.


Această lege a fost adoptată de Senat în ședința comună din 9 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) şi art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința comună din 9 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) şi art. 76 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Ionel Roman

București, 4 august 1992 | Nr. 92.


Anexa nr. 1

Judecătoriile, parchetele și localitățile de reședință ale acestora


Județul Judecătoria Localitatea de reședință
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Câmpeni orașul Câmpeni
Aiud orașul Aiud
Blaj orașul Blaj
Sebeș orașul Sebeș
Arad Arad municipiul Arad
Ineu orașul Ineu
Lipova orașul Lipova
Gurahonț comuna Gurahonț
Chişineu-Criș orașul Chişineu-Criș
Argeş Pitești municipiul Pitești
Câmpulung orașul Câmpulung
Curtea de Argeș orașul Curtea de Argeș
Costești orașul Costești
Bacău Bacău municipiul Bacău
Onești municipiul Onești
Moineşti orașul Moineşti
Parincea comuna Parincea
Buhuși orașul Buhuși
Bihor Oradea municipiul Oradea
Beiuș orașul Beiuș
Marghita orașul Marghita
Aleșd orașul Aleșd
Bistrița-Năsăud Bistrița municipiul Bistrița
Năsăud orașul Năsăud
Beclean orașul Beclean
Botoșani Botoșani municipiul Botoșani
Dorohoi orașul Dorohoi
Săveni orașul Săveni
Darabani orașul Darabani
Brașov Brașov municipiul Brașov
Făgăraș municipiul Făgăraș
Rupea orașul Rupea
Zărnești orașul Zărnești
Brăila Brăila municipiul Brăila
Făurei orașul Făurei
Însurăței orașul Însurăței
Buzău Buzău municipiul Buzău
Rîmnicu Sărat orașul Rîmnicu Sărat
Pătârlagele comuna Pătârlagele
Pogoanele orașul Pogoanele
Caraș-Severin Reșița municipiul Reșița
Caransebeș orașul Caransebeș
Oravița orașul Oravița
Moldova Nouă orașul Moldova Nouă
Bozovici comuna Bozovici
Călărași Călărași municipiul Călărași
Oltenița orașul Oltenița
Lehliu-Gară orașul Lehliu-Gară
Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
Turda municipiul Turda
Dej municipiul Dej
Huedin orașul Huedin
Gherla orașul Gherla
Constanța Constanța municipiul Constanța
Medgidia orașul Medgidia
Hîrșova orașul Hîrșova
Băneasa comuna Băneasa
Mangalia orașul Mangalia
Covasna Sfântu Gheorghe municipiul Sfântu Gheorghe
Tîrgu Secuiesc orașul Tîrgu Secuiesc
Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului
Dîmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște
Găești orașul Găești
Pucioasa orașul Pucioasa
Răcari comuna Răcari
Moreni orașul Moreni
Dolj Craiova municipiul Craiova
Băilești orașul Băilești
Filiași orașul Filiași
Segarcea orașul Segarcea
Calafat orașul Calafat
Galați Galați municipiul Galați
Tecuci municipiul Tecuci
Tîrgu Bujor orașul Tîrgu Bujor
Berești orașul Berești
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Bolintin Vale orașul Bolintin Vale
Gorj Tîrgu Jiu municipiul Tîrgu Jiu
Târgu Cărbunești orașul Tîrgu Cărbunești
Novaci orașul Novaci
Motru orașul Motru
Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc
Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc
Toplița orașul Toplița
Gheorgheni orașul Gheorgheni
Hunedoara Deva municipiul Deva
Hunedoara municipiul Hunedoara
Petroșani municipiul Petroșani
Brad orașul Brad
Hațeg orașul Hațeg
Orăștie orașul Orăștie
Ialomița Slobozia municipiul Slobozia
Urziceni orașul Urziceni
Fetești orașul Fetești
Iași Iași municipiul Iași
Pașcani orașul Pașcani
Hîrlău orașul Hîrlău
Răducăneni comuna Răducăneni
Maramureș Baia Mare municipiul Baia Mare
Sighetu Marmației municipiul Sighetu Marmației
Vișeu de Sus orașul Vișeu de Sus
Târgu Lăpuș orașul Tirgu Lăpuș
Dragomirești comuna Dragornirești
Mehedinți Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin
Strehaia orașul Strehaia
Orșova orașul Orșova
Vînju Mare orașul Vînju Mare
Baia de Aramă orașul Baia de Aramă
Mureș Tîrgu Mureș municipiul Tîrgu Mureș
Sighișoara municipiul Sighișoara
Reghin orașul Reghin
Tîrnăveni orașul Tîrnăveni
Luduș orașul Luduș
Sîngeorgiu de Pădure comuna Sîngeorgiu de Pădure
Neamț Piatra-Neamț municipiul Piatra-Neamț
Roman municipiul Roman
Tîrgu-Neamț orașul Tîrgu-Neamț
Bicaz orașul Bicaz
Olt Slatina municipiul Slatina
Caracal orașul Caracal
Corabia orașul Corabia
Balș orașul Balș
Scornicești orașul Scornicești
Prahova Ploiești municipiul Ploiești
Cîmpina orașul Cîmpina
Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte
Mizil orașul Mizil
Sinaia orașul Sinaia
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Carei orașul Carei
Negrești-Oaș orașul Negrești-Oaș
Sălaj Zalău municipiul Zalău
Șimleu Silvaniei orașul Șimleu Silvaniei
Jibou orașul Jibou
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Mediaș municipiul Mediaș
Agnita orașul Agnita
Avrig orașul Avrig
Săliște comuna Săliște
Suceava Suceava municipiul Suceava
Câmpulung Moldovenesc orașul Câmpulung Moldovenesc
Rădăuți orașul Rădăuți
Fălticeni orașul Fălticeni
Vatra Dornei orașul Vatra Dornei
Gura Humorului orașul Gura Humorului
Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
Roșiori de Vede orașul Roșiori de Vede
Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele
Videle orașul Videle
Zimnicea orașul Zimnicea
Timiș Timișoara municipiul Timișoara
Lugoj municipiul Lugoj
Deta orașul Deta
Sînnicolau Mare orașul Sînnicolau Mare
Făget comuna Făget
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Babadag orașul Babadag
Măcin orașul Măcin
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Bîrlad municipiul Bîrlad
Huși orașul Huși
Murgeni comuna Murgeni
Vîlcea Rîmnicu Vîlcea municipiul Rîmnicu Vîlcea
Drăgășani orașul Drăgășani
Horezu orașul Horezu
Brezoi orașul Brezoi
Bălcești comuna Bălcești
Vrancea Focșani municipiul Focșani
Panciu orașul Panciu
Adjud orașul Adjud
București Judecătoria sectorului 1 municipiul București
Judecătoria sectorului 2 municipiul București
Judecătoria sectorului 3 municipiul București
Judecătoria sectorului 4 municipiul București
Judecătoria sectorului 5 municipiul București
Judecătoria sectorului 6 municipiul București
Judecătoria nr. 1 a S.A.I. municipiul București
Judecătoria nr. 2 a S.A.I. orașul Buftea

Notă:

În raport cu numărul cauzelor înregistrate în cursul anului 1992 la judecătoriile din municipiile reședință de județ, ministrul justiției poate înființa sedii secundare cu activitate permanentă.

Anexa nr. 2

Curțile de apel, parchetele de pe lângă curțile de apel, circumscripțiile acestora și localitățile de reședință

Curtea de Apel Tribunalele Localitatea de reședință
I. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia
Sibiu
Hunedoara
II. Curtea de Apel Pitești Argeș municipiul Pitești
Vîlcea
III. Curtea de Apel Bacău Bacău municipiul Bacău
Neamț
IV. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea
Satu Mare
V. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava
Botoșani
VI. Curtea de Apel Brașov Brașov municipiul Brașov
Covasna
VII. Curtea de Apel București București municipiul București
Călărași
Giurgiu
Ialomița
Teleorman
VIII. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Bistrița-Năsăud
Maramureș
Sălaj
IX. Curtea de Apel Constanța Constanța municipiul Constanța
Tulcea
X. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova
Gorj
Mehedinți
Olt
XI. Curtea de Apel Galați Galați municipiul Galați
Brăila
Vrancea
XII. Curtea de Apel Iași Iași municipiul Iași
Vaslui
XIII. Curtea de Apel Târgu Mureș Mureș municipiul Târgu Mureș
Harghita
XIV. Curtea de Apel Ploiești Prahova municipiul Ploiești
Buzău
Dîmbovița
XV. Curtea de Apel Timișoara Timiș municipiul Timișoara
Arad
Caraș-Severin

Decret cu privire la promulgarea Legii pentru organizarea judecătorească

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm

Legea pentru organizarea judecătorească și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 4 august 1992 | Nr. 174.