Monitorul Oficial 198/1991

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 18 iunie 2012 13:58, autor: CivvicBot (discuție | contribuții) (A protejat "Monitorul Oficial 198/1991": Migrat la civvic.ro ([edit=sysop] (indefinit)))
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::0198 - Partea I - Sâmbătă, 28 septembrie year::1991

Republicări

Decretul-lege nr. 118/1990[1] privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri

Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:

Art. 1. - Constituie vechime în muncă și se ia în considerare la stabilirea pensiei și a celorlalte drepturi ce se acordă, în funcție de vechimea în muncă, timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice:

a) a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracțiuni politice;
b) a fost privată de libertate în locuri de deținere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;
c) a fost internată în spitale de psihiatrie;
d) a avut stabilit domiciliu obligatoriu;
e) a fost strămutată într-o altă localitate.

De aceleași drepturi beneficiază și persoana care:

a) a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;
b) a fost constituită în prizonier de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reținută în captivitate după încheierea armistițiului.

Fiecare an de detenție sau internare pentru situațiile de la alin. 1 și 2 se consideră ca vechime în muncă un an și șase luni.

Perioadele prevăzute la alin. 1 lit. d) și e) constituie vechime în muncă dacă persoanele în cauză fac dovada că nu au putut să se încadreze în muncă în funcții pentru care aveau pregătirea profesională.

Se consideră vechime în muncă și perioada în care o persoană aflată în una din situațiile prevăzute la alin. 1 nu s-a putut încadra ca urmare a unei invalidități de gradul I sau II survenite în timpul în care s-a aflat în acea situație sau ulterior, dacă dovedește că aceasta s-a produs din cauza ori în legătură cu persecuția la care a fost supusă.

Perioadele prevăzute în prezentul articol constituie și vechime neîntreruptă în muncă și în aceeași unitate și intră în calculul acestor vechimi.

Art. 2. - De prevederile art. 1 beneficiază și persoanele care au decizii de pensionare.

În cazul celor decedați, urmașii acestora au dreptul la pensie de urmaș în condițiile legii, cu luarea în calcul a vechimilor stabilite potrivit prezentului decret-lege.

Art. 3. - Persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 au dreptul la o indemnizație lunară de câte 200 lei, indiferent dacă sunt sau nu pensionate, pentru fiecare an de detenție, internare, domiciliu obligatoriu, strămutare, deportare sau prizonierat.

Persoanele prevăzute la alin. 1 beneficiază, în mod gratuit, de asistență medicală și medicamente în unitățile sanitare de stat.

Art. 4. - Persoanelor care s-au aflat în situațiile prevăzute în art. 1 li se va asigura de către primării, cu prioritate, un spațiu locativ corespunzător din fondul locativ de stat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 5. - Pentru stabilirea situațiilor prevăzute la art. 1 se înființează în fiecare județ și în municipiul București câte o comisie alcătuită din președinte și cel mult 6 membri.

Președintele trebuie să fie jurist. Din comisie fac parte 2 reprezentanți ai direcțiilor de muncă și protecție socială și cel mult 4 reprezentanți ai Asociației foștilor deținuți politici și victime ale dictaturii din România.

Pentru coordonarea activității comisiilor județene, se înființează o comisie centrală alcătuită din câte un reprezentant al Ministerului Justiției, Ministerului Muncii și Protecției Sociale și 5 reprezentanți ai Asociației foștilor deținuți politici și victime ale dictaturii din România.

Comisia centrală alege dintre membrii săi un președinte.

Comisia centrală avizează componența comisiilor județene și acordă acestora asistența necesară pentru soluționarea cauzelor cu care sunt sesizate.

Comisiile lucrează în prezența a două treimi din numărul total al persoanelor care le alcătuiesc și adoptă hotărâri cu acordul majorității membrilor prezenți.

Art. 6. - Dovedirea situațiilor prevăzute la art. 1 se face, de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate de organele competente, iar în cazul în care nu este posibil aceasta, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.

Comisia este obligată să se pronunțe asupra cererii, în termen de cel mult 30 de zile de la sesizare, printr-o hotărâre motivată.

Împotriva hotărârii, persoana interesată sau direcțiile de muncă și protecție socială pot face contestație la tribunalul județean sau al municipiului București în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii către aceștia.

Hotărârea tribunalului este definitivă.

Art. 7. - Prevederile art. 1-4 se aplică, după caz, de conducerile unităților la care sunt încadrați cei în cauză, de direcțiile de muncă și protecție socială sau de primării, pe baza hotărârilor prevăzute de art. 6.

Art. 8. - De prevederile art. 1 și 2 beneficiază și persoanele care fac dovada, prin hotărâre judecătorească de constatare, că nu au putut să-și exercite profesia sau, după caz, ocupația pe perioada cât au fost urmărite de către organele de represiune din motive politice înainte de arestare.

Art. 9. - Beneficiază de prevederile prezentului decret-lege și persoanele care se repatriază și își stabilesc domiciliul în țară, precum și cetățenii români din străinătate care își schimbă domiciliul în țară, dacă s-au aflat în una din situațiile prevăzute în art. 1.

Art. 10. - Drepturile prevăzute de art. 1-3 se acordă de la data adoptării prezentului decret-lege, dar nu mai mult de un an în urmă de la data cererii prevăzute în art. 6.

Art. 11. - Prevederile prezentului decret-lege nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanității sau celor care s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, pe baza procedurii prevăzute la art. 5 și 6.

Art. 12. - Activitatea de secretariat pentru comisiile prevăzute la art. 5 alin. 1 se asigură de direcțiile de muncă și protecție socială, iar pentru comisia centrală, de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Art. 13. - Membrilor comisiei centrale, ai comisiilor județene și a municipiului București, constituite în baza art. 5 din prezentul decret-lege, care fac parte din Asociația foștilor deținuți politici și victime ale dictaturii din România, li se acordă o indemnizație lunară de 2.000 lei.

Indemnizațiile nu sunt impozabile și nu afectează nivelul chiriilor.

Plata indemnizațiilor pentru membrii comisiei centrale se va face începând cu data constituirii acesteia, constatată prin procesul-verbal de înființare, iar pentru membrii comisiilor județene și a municipiului București, de la data avizării acestora de către comisia centrală și încetează în 90 de zile de la expirarea termenului de depunere a cererilor.

Plata acestor indemnizații se face de către direcția de muncă și protecție socială, modificându-se corespunzător prevederile bugetare.

Art. 14. - Cheltuielile de deplasare ale membrilor comisiei centrale se suportă de Direcția de muncă și protecție socială a municipiului București, în limita fondurilor bugetare prevăzute.

Art. 15. - Cererile pentru stabilirea drepturilor prevăzute de prezentul decret-lege se vor depune la comisiile: centrală, județene sau a municipiului București cel târziu până la 31 decembrie 1991.

Art. 16. - Se autoriză Ministerul Economiei și Finanțelor ca, pe baza documentațiilor prezentate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, să modifice în mod corespunzător indicatorii financiari prevăzuți în bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 1990.



Decrete

Decret privind acreditarea unui ambasador

În temeiul art. 82 alin. 1 lit. i) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
Președintele României decretează:

Articol unic. - Domnul Nelu Ionescu se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica India.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 22 aprilie 1991 | Nr. 32.


Decret privind acreditarea unui ambasador

În temeiul art. 82 alin. 1 lit. i) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
Președintele României decretează:

Articol unic. - Domnul Valeriu Vieriță, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Italiană, este acreditat în această calitate și în Republica Malta, cu reședința la Roma.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 28 august 1991 | Nr. 72.


Decret privind numirea unui ambasador

În temeiul art. 82 alin. 1 lit. i) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
Președintele României decretează:

Articol unic. - Domnul Valeriu Vieriță, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Italiană, se numește și în funcția de reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (F.A.O.), cu sediul la Roma.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 28 august 1991 | Nr. 73.


Decret privind recunoașterea episcopului-vicar patriarhal Vasile Costin în funcția de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tîrgoviștei

În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României și art. 21 alin. 1 din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase din România,
Președintele României decretează:

Articol unic. - Episcopul-vicar patriarhal Vasile Costin se recunoaște în funcția de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tîrgoviștei, pentru care a fost ales de Colegiul Electoral al Bisericii Ortodoxe Române în ziua de 3 septembrie 1991.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 6 septembrie 1991 | Nr. 76.


Decret privind recunoașterea arhimandritului Ioan Popa (Irineu Slătineanul) în funcția de arhiereu-vicar la Episcopia Rîmnicului

În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României și art. 21 alin. 1 din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase din România,
Președintele României decretează:

Articol unic. - Arhimandritul Ioan Popa (Irineu Slătineanul) se recunoaște în funcția de arhiereu-vicar la Episcopia Rîmnicului, pentru care a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ziua de 4 septembrie 1991.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 6 septembrie 1991 | Nr. 77.


Decret privind recunoașterea arhimandritului Dumitru Savu (Teofan Sinaitul) în funcția de episcop-vicar patriarhal la Patriarhia Română

În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României și art. 21 alin. 1 din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase din România,
Președintele României decretează:

Articol unic. - Arhimandritul Dumitru Savu (Teofan Sinaitul) se recunoaște în funcția de episcop-vicar patriarhal la Patriarhia Româna, pentru care a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ziua de 4 septembrie 1991.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 9 septembrie 1991 | Nr. 78.



Ordine

Ordin privind stabilirea modului de impunere a veniturilor realizate din activitatea de taximetrie

În baza Hotărârii Guvernului României nr. 328/1991 privind organizarea Ministerului Economiei și Finanțelor,
în conformitate cu prevederile Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative și ale Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, ministrul economiei și finanțelor emite următorul ordin:

1. Societățile comerciale care au ca obiect de activitate transportul de persoane, denumită taximetrie, precum și persoanele fizice autorizate, conform Decretului-lege nr. 54/1990, să desfășoare o asemenea activitate sunt obligate ca până la 1 ianuarie 1992 și, respectiv, 1 martie 1992 să-și instaleze aparate de taxat pe autoturismele destinate transportului de persoane. După această dată se va revedea noul sistem de impunere. Instalarea inițială a aparatelor de taxat, precum și verificarea periodică a acestora se efectuează de Inspecția metrologiei de stat, în prezența direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București.

2. Societățile comerciale care au ca activitate transportul de persoane, desfășurată cu salariații și autoturismele proprii, precum și cu colaboratorii cu contract civil, au obligația să înregistreze în contabilitatea proprie, pe bază de documente justificative, toate încasările realizate și plățile efectuate care privesc această activitate.

Încasările brute obținute de societatea comercială de la colaboratorii săi, precum și din exploatarea autoturismelor din proprietatea acesteia, care se au în vedere la calculul profitului impozabil, vor fi cele efective, dar nu mai mici de 1.600 lei/zi pentru fiecare autoturism, în condițiile unui program de 8 (opt) ore de lucru. Programul va fi afișat la bordul autoturismului, vizat de organele fiscale.

Pentru sumele totale plătite în cursul unei luni colaboratorilor angajați cu contract civil, care vor avea la bază încasările efectiv realizate, dar nu mai mici de 1.600 lei/zi, societățile comerciale au obligația de a calcula, reține și varsă la bugetul administrației centrale de stat impozitul pe salarii în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/1991 și ale Instrucțiunilor metodologice ale Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 115665/1991.

În cazul în care programul de lucru este mai mic sau mai mare de 8 (opt) ore pe zi, încasările se stabilesc proporțional cu timpul efectiv lucrat, avându-se în vedere nivelul minim al venitului menționat mai sus.

3. Pentru persoanele fizice proprietare sau deținătoare de autoturisme autorizate, potrivit Decretului-lege nr. 54/1990, să desfășoare activitate de transport denumită taximetrie se menține impozitul forfetar trimestrial stabilit de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Circulara nr. 115324/1990.

4. Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu data de 1 octombrie 1991.

5. Direcția generală a impozitelor directe din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor și direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, precum și celelalte organe cu atribuții de control sunt însărcinate cu aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Ministru de stat, ministrul economiei și finanțelor, Eugen Dijmărescu | București, 9 septembrie 1991 | Nr. 21.



Referințe

  1. Republicat în temeiul art. II din Legea nr. 59 din 16 septembrie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 18 septembrie 1991, dându-se articolelor o nouă numerotare și actualizându-se denumirea unor ministere.
    Decretul-lege nr. 118/1990 este publicat în Monitorul Oficial al României nr. 50 din 9 aprilie 1990.