2.173 de modificări
Monitorul Oficial 2/1993: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
convertesc issue:: la patru cifre.
(/* Decret pentru promulgarea Legii privind aderarea României la Convenția pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranței navigației maritime, precum și la Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranței platformelor) |
(convertesc issue:: la patru cifre.) |
||
(Nu s-au afișat 25 de versiuni intermediare efectuate de un alt utilizator) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
__FORCETOC__ | |||
[[Category:Monitorul Oficial|*1993 0002]] | [[Category:Monitorul Oficial|*1993 0002]] | ||
= Monitorul Oficial al României = | = Monitorul Oficial al României = | ||
Anul V, Nr. [[issue:: | Anul V, Nr. [[issue::0002]] - Marți, 12 ianuarie [[year::1993]] | ||
== Legi și decrete == | == Legi și decrete == | ||
Linia 62: | Linia 62: | ||
sau pentru vamă ori poliție; sau | sau pentru vamă ori poliție; sau | ||
c) navelor ce au fost retrase din navigație sau | c) navelor ce au fost retrase din navigație sau dezarmate. | ||
2. Nici o dispoziție a prezentei convenții nu aduce atingere imunităților de care se bucură navele de război și celelalte nave de stat folosite în scopuri necomerciale. | 2. Nici o dispoziție a prezentei convenții nu aduce atingere imunităților de care se bucură navele de război și celelalte nave de stat folosite în scopuri necomerciale. | ||
Linia 172: | Linia 172: | ||
Articolul 11 | Articolul 11 | ||
1. Infracțiunile prevăzute la art. 3 sunt de drept incluse printre motivele de extrădare în toate tratatele de | 1. Infracțiunile prevăzute la art. 3 sunt de drept incluse printre motivele de extrădare în toate tratatele de extrădare încheiate între statele părți. Statele părți se angajează să cuprindă aceste infracțiuni printre cazurile de extrădare în orice tratat de extrădare ce s-ar încheia între ele. | ||
2. Dacă un stat parte care supune extrădarea existenței unui tratat este sesizat cu o cerere de extrădare de către un alt stat parte cu care nu este legat printr-un tratat de extrădare, statul parte solicitat are latitudinea să considere că prezenta convenție constituie baza juridică a extrădării în ce privește infracțiunile prevăzute la art. 3. Extrădarea este subordonată celorlalte condiții prevăzute în dreptul statului parte solicitat. | 2. Dacă un stat parte care supune extrădarea existenței unui tratat este sesizat cu o cerere de extrădare de către un alt stat parte cu care nu este legat printr-un tratat de extrădare, statul parte solicitat are latitudinea să considere că prezenta convenție constituie baza juridică a extrădării în ce privește infracțiunile prevăzute la art. 3. Extrădarea este subordonată celorlalte condiții prevăzute în dreptul statului parte solicitat. | ||
Linia 180: | Linia 180: | ||
4. Dacă este necesar, între statele părți, infracțiunile prevăzute la art. 3 sunt considerate în vederea extrădării, ca fiind comise atât la locul unde s-au produs, cât și într-un loc pendinte de jurisdicția statului parte care cere extrădarea. | 4. Dacă este necesar, între statele părți, infracțiunile prevăzute la art. 3 sunt considerate în vederea extrădării, ca fiind comise atât la locul unde s-au produs, cât și într-un loc pendinte de jurisdicția statului parte care cere extrădarea. | ||
5. Un stat parte care primește mai mult decât o cerere de extrădare emanând de la state care și-au stabilit | 5. Un stat parte care primește mai mult decât o cerere de extrădare emanând de la state care și-au stabilit competența, potrivit dispozițiilor art. 7, și care hotărăște să nu treacă la urmărire ține seama, observând toate formele, atunci când alege statul căruia autorul sau autorul prezumat al infracțiunii trebuie să fie extrădat, de interesele și răspunderile statului parte al cărui pavilion îl arbora nava în momentul comiterii infracțiunii. | ||
6. Când examinează o cerere de extrădare prezentată în temeiul prezentei convenții referitoare la autorul prezumat al unei infracțiuni, statul solicitat ține seama, observând toate formele, de problema de a ști dacă această persoană își poate exercita drepturile sale, r s ț:; 4 | m ki; prevăzute la paragraful 3 al art. 7, ii,mt E via”,:\t:.L. | 6. Când examinează o cerere de extrădare prezentată în temeiul prezentei convenții referitoare la autorul prezumat al unei infracțiuni, statul solicitat ține seama, observând toate formele, de problema de a ști dacă această persoană își poate exercita drepturile sale, r s ț:; 4 | m ki; prevăzute la paragraful 3 al art. 7, ii,mt E via”,:\t:.L. | ||
Linia 244: | Linia 244: | ||
3. Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea se efectuează prin depunerea unui instrument, în acest scop, la secretarul general. | 3. Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea se efectuează prin depunerea unui instrument, în acest scop, la secretarul general. | ||
Articolul | Articolul 18 | ||
1. Prezenta convenție intră în vigoare nouăzeci de zile de la data la care cincisprezece state, fie că au semnat convenția fără rezerve privind ratificarea, acceptarea sau aprobarea, fie că au depus un instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare. | 1. Prezenta convenție intră în vigoare nouăzeci de zile de la data la care cincisprezece state, fie că au semnat convenția fără rezerve privind ratificarea, acceptarea sau aprobarea, fie că au depus un instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare. | ||
Linia 304: | Linia 304: | ||
:: ținând seama de dispozițiile nurnitei convenții, | :: ținând seama de dispozițiile nurnitei convenții, | ||
:: afirmând că problemele care nu sunt reglementate prin prezentul protocol vor continua să fie | :: afirmând că problemele care nu sunt reglementate prin prezentul protocol vor continua să fie guvernate de regulile și principiile dreptului internațional general, | ||
:: au convenit precum urmează: | :: au convenit precum urmează: | ||
Linia 355: | Linia 355: | ||
c) când ea este comisă în scopul constrângerii acestui stat de a îndeplini un act oarecare sau să se abțină. | c) când ea este comisă în scopul constrângerii acestui stat de a îndeplini un act oarecare sau să se abțină. | ||
3. Orice stat parte care și-a stabilit competența pentru cazurile vizate la paragraful 2 notifică aceasta Secretarului general al Organizației Maritime Internaționale (denumit în continuare ''secretarul general''). Dacă | 3. Orice stat parte care și-a stabilit competența pentru cazurile vizate la paragraful 2 notifică aceasta Secretarului general al Organizației Maritime Internaționale (denumit în continuare ''secretarul general''). Dacă numitul stat, ulterior, abrogă această legislație, el notifică aceasta secretarului general. | ||
4. Orice stat parte ia măsurile necesare pentru a-și stabili competența, urmărind atribuirea jurisdicției asupra infracțiunilor prevăzute la art. 2, în cazurile în care autorul prezumat al infracțiunii se află pe teritoriul său și nu-l extrădează unuia dintre statele părți care și-au stabilit competența în conformitate cu paragrafele 1 și 2 ale prezentului articol. | 4. Orice stat parte ia măsurile necesare pentru a-și stabili competența, urmărind atribuirea jurisdicției asupra infracțiunilor prevăzute la art. 2, în cazurile în care autorul prezumat al infracțiunii se află pe teritoriul său și nu-l extrădează unuia dintre statele părți care și-au stabilit competența în conformitate cu paragrafele 1 și 2 ale prezentului articol. | ||
Linia 407: | Linia 407: | ||
Articolul 9 | Articolul 9 | ||
1. Prezentul protocol este depus la secretarul general. | |||
2. Secretarul general: | 2. Secretarul general: | ||
Linia 446: | Linia 446: | ||
Articol unic. - Se ratifică Tratatul de prietenie și colaborare dintre România și Republica Estonia, încheiat la Tallin la 11 iulie 1992. | Articol unic. - Se ratifică Tratatul de prietenie și colaborare dintre România și Republica Estonia, încheiat la Tallin la 11 iulie 1992. | ||
{{SemnLege92|FelAct=lege|dataSenat=9 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României|presSenat=prof. univ. Oliviu Gherman|dataAd=8 decembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României|presCd=Adrian Năstase|dataAct=22 decembrie 1992|nrAct=124}} | |||
1992, cu respectarea prevederilor | |||
României | === Tratat de prietenie și colaborare între România și Republica Estonia === | ||
prof. univ. | :: România și Republica Estonia (denumite în continuare ''părți contractante''), | ||
8 decembrie 1992, cu | :: dorind să revitalizeze și să dezvolte tradițiile de prietenie și colaborare și valorile culturale comune ale popoarelor lor, | ||
:: conștiente de convergența intereselor lor fundamentale, precum și de șansele de pace și cooperare pe care le oferă transformările politice radicale în curs din Europa, | |||
:: recunoscând caracterul ilegal al înțelegerilor secrete Molotov-Ribbentrop, semnate la 23 august 1939, și al consecințelor acestora, | |||
:: recunoscând, de asemenea, necesitatea eliminării de pe continentul european a tuturor situațiilor create prin acte de folosire ilicită a forței, care au afectat soarta națiunilor și statelor, | |||
:: convinse de necesitatea construirii relațiilor dintre state pe valorile general-umane ale libertății, democrației, pluralismului, solidarității și pe respectarea drepturilor omului, | |||
:: reafirmând atașamentul lor față de scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite și față de angajamentele asumate în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, | |||
:: hotărâte să-și aducă contribuția la realizarea proceselor de unificare în Europa și la stabilirea unei noi baze a relațiilor dintre statele europene, a garantării securității lor și extinderii cooperării dintre ele în toate domeniile, | |||
:: hotărâte, totodată, să asigure o temelie solidă relațiilor de prietenie, înțelegere și colaborare dintre ele, | |||
:: au convenit asupra celor ce urmează: | |||
Articolul 1 | |||
Părțile contractante își vor dezvolta relațiile lor pe bază de încredere, colaborare și respect reciproc, în conformitate cu principiile suveranității, integrității teritoriale, egalității în drepturi, dreptului popoarelor de a dispune de ele însele, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectării angajamentelor asumate în conformitate cu dreptul internațional. | |||
Articolul 2 | |||
Părțile contractante reafirmă inadmisibilitatea folosirii forței și a amenințării cu forța în relațiile internaționale și necesitatea soluționării problemelor internaționale prin mijloace pașnice, cu respectarea normelor dreptului internațional. | |||
Ele vor acționa pentru folosirea mijloacelor de reglementare pașnică a diferendelor prevăzute în Carta Organizației Națiunilor Unite, precum și a mecanismelor corespunzătoare create în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. | |||
În contextul european, părțile contractante își vor aduce contribuția la crearea și funcționarea eficientă a instituțiilor și metodelor general-acceptabile de soluționare pașnică a diferendelor, de prevenire a conflictelor și de sprijinire a procesului de omogenizare politică în Europa. | |||
Articolul 3 | |||
Părțile contractante se angajează să nu permită folosirea teritoriului lor pentru agresiune armată împotriva celeilalte părți contractante. | |||
În cazul în care o parte contractantă va deveni obiectul unei agresiuni armate, cealaltă parte contractantă nu va sprijini agresiunea și va contribui la identificarea unei soluții pașnice, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite și angajamentele în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și cu alte angajamente internaționale | |||
ele, | |||
au convenit asupra celor ce urmează: | |||
Părțile contractante își vor dezvolta relațiile lor pe | |||
bază de încredere, colaborare și respect reciproc, în | |||
conformitate cu principiile suveranității, integrității | |||
teritoriale, egalității în drepturi, dreptului popoarelor | |||
de a dispune de ele însele, respectării drepturilor și | |||
libertăților fundamentale ale omului, respectării angajamentelor asumate | |||
Părțile contractante reafirmă inadmisibilitatea | |||
Ele vor acționa pentru folosirea mijloacelor de reglementare pașnică a diferendelor prevăzute în Carta | |||
Organizației Națiunilor Unite, precum și a mecanismelor corespunzătoare create în | |||
În contextul european, părțile contractante își vor | |||
aduce contribuția la crearea și funcționarea | |||
a instituțiilor și metodelor general-acceptabile de | |||
Părțile contractante | |||
celeilalte părți contractante. | |||
În cazul în care o parte contractantă va deveni | |||
obiectul unei agresiuni armate, cealaltă parte contractantă nu va sprijini agresiunea și va contribui la identificarea unei soluții pașnice, în conformitate cu Carta | |||
Organizației Națiunilor Unite și angajamentele în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în | |||
asumate. | asumate. | ||
Ele resping orice act de forță, îndreptat împotriva | |||
libertății popoarelor și a voinței lor de | Ele resping orice act de forță, îndreptat împotriva libertății popoarelor și a voinței lor de independență, ca și împotriva integrității teritoriale a țărilor și suveranității lor. | ||
ca și împotriva integrității teritoriale a țărilor și suveranității lor. | |||
Articolul 4 | Articolul 4 | ||
Părțile contractante vor acționa în mod concertat pentru transformarea Europei într-o comunitate de state, care să constituie o zonă de pace durabilă și de colaborare între popoarele europene și, în acest scop vor conlucra pentru crearea unor mecanisme eficiente de securitate și colaborare pe continent. | |||
Părțile contractante vor intensifica, împreună cu | Ele sunt ferm hotărâte sa acționeze, în cadrul procesului Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie între popoare, a colaborării economice, științifice, tehnice,culturale și ecologice între statele europene, și să sprijine transformările politice pașnice din fiecare țară participantă, având ca obiectiv consolidarea statului de drept și a democrației și înfăptuirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. | ||
celelalte state participante la Conferința pentru | |||
Articolul 5 | |||
securității pe continent. | |||
Cele două părți subliniază că stabilirea și dezvoltarea | Părțile contractante vor intensifica, împreună cu celelalte state participante la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa, cooperarea în domeniul securității pe continent. | ||
relațiilor calitativ noi pe continentul european cer continuarea procesului de dezarmare, de creștere a stabilității și securității în Europa și | |||
acționeze în acest scop. Ele susțin eforturile pentru | Cele două părți subliniază că stabilirea și dezvoltarea relațiilor calitativ noi pe continentul european cer continuarea procesului de dezarmare, de creștere a stabilității și securității în Europa și sunt hotărâte să acționeze în acest scop. Ele susțin eforturile pentru retragerea cât mai grabnică a forțelor armate străine de pe teritoriile statelor din Europa. | ||
retragerea | |||
de pe teritoriile statelor din Europa. | Articolul 6 | ||
Părțile contractante vor promova schimburi de informații pe linie militară, precum și contacte și | Părțile contractante vor promova schimburi de informații pe linie militară, precum și contacte și întâlniri periodice între instituțiile militare, la nivelurile convenite. | ||
periodice între instituțiile militare, la nivelurile convenite. | |||
Articolul | Articolul 7 | ||
Părțile contractante | |||
și culturale din Europa. | Părțile contractante vor colabora în dezvoltării relațiilor lor cu organizațiile politice, economice și culturale din Europa. | ||
Părțile contractante, pornind de la importanța | Articolul 8 | ||
două țări și dorind să contribuie | |||
cultural european, deschis tuturor popoarelor | Părțile contractante, pornind de la importanța colaborării și comunicării culturale între popoarele celor două țări și dorind să contribuie la crearea unui spațiu cultural european, deschis tuturor popoarelor continentului, vor favoriza dezvoltarea contactelor între unități admiriistrativ-teritoriale, instituții, organizații de tineret, femei, copii și sindicate, asociații și persoane din cele două țări, în domeniile culturii, învățământului și informațiilor. | ||
unități admiriistrativ-teritoriale, instituții, organizații | Părțile contractante vor sprijini încheierea de înțelegeri directe între universități și alte instituții de învățământ superior, centre de cercetare, instituții de cultură și vor stimula dezvoltarea colaborării în domeniile cinematografiei, teatrului, muzicii și artelor plastice. | ||
de tineret, femei, copii și sindicate, asociații și persoane din cele două țări, în domeniile culturii, | |||
Articolul 9 | |||
Părțile contractante vor sprijini încheierea de înțelegeri directe | |||
învățământ superior, centre de cercetare, instituții de | Părțile contractante vor acorda o atenție deosebită colaborării în domeniile economic, financiar, tehnico-științific și al ecologiei. | ||
cultură și vor stimula dezvoltarea colaborării în | |||
Părțile contractante se obligă să-și acorde reciproc un regim nu mai puțin favorabil decât cel acordat țărilor terțe, pentru activitatea comercială, industrială și financiară. | |||
plastice. | |||
Ele vor sprijini realizarea de proiecte de cooperare regională în diferite domenii între statele interesate și vor colabora în cadrul unor asemenea proiecte de interes reciproc. | |||
Părțile contractante vor acorda | |||
colaborării în domeniile economic, financiar, tehnico- | Articolul 10 | ||
științific | |||
Părțile contractante se obligă să-și acorde reciproc | Pornind de la importanța globală a protecției mediului înconjurător, părțile contractante intenționează să promoveze colaborarea lor în acest domeniu și, în acest scop, să încheie o convenție bilaterală corespunzătoare conținând un program de cooperare. | ||
un regim nu mai puțin favorabil decât cel acordat | |||
Utilizând experiența pozitivă acumulată în acest domeniu, părțile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul prognozării și prevenirii catastrofelor naturale, precum și combaterea efectelor acestora. | |||
și financiară. | |||
Articolul 11 | |||
Ele vor sprijini realizarea de proiecte de cooperare | Părțile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul juridic și consular, în vederea soluționării problemelor umanitare și sociale, precum și pentru combaterea terorismului și a contrabandei. | ||
regională | |||
și vor colabora în cadrul unor asemenea proiecte de | Articolul 12 | ||
interes reciproc. | |||
Părțile contractante convin să organizeze consultări sistematice, la nivelurile corespunzătoare, cu privire la relațiile bilaterale și problemele internaționale de interes reciproc, în special în ce privește problemele fundamentale ale securității și cooperării în Europa. | |||
Pornind de la importanța globală a | |||
promoveze colaborarea lor în acest domeniu și, în acest | |||
scop, să încheie o convenție bilaterală corespunzătoare | |||
conținând un program de cooperare. | |||
Utilizând experiența pozitivă acumulată în acest domeniu, părțile contractante vor dezvolta colaborarea în | |||
domeniul prognozării și prevenirii catastrofelor | |||
Părțile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul juridic și consular, în vederea | |||
Părțile contractante convin să organizeze consultări | |||
sistematice, la nivelurile corespunzătoare, cu privire la | |||
relațiile bilaterale și problemele internaționale de | |||
interes reciproc, în special în ce privește problemele | |||
fundamentale ale securității și cooperării în Europa. | |||
Părțile contractante vor promova contacte între parlamentele și parlamentarii celor două țări. | Părțile contractante vor promova contacte între parlamentele și parlamentarii celor două țări. | ||
Prevederile prezentului tratat nu aduc nici o | Articolul 13 | ||
terțe state și nu sunt îndreptate împotriva nici unuia | Prevederile prezentului tratat nu aduc nici o atingere obligațiilor părților contractante în relațiile cu terțe state și nu sunt îndreptate împotriva nici unuia dintre state. | ||
dintre state. | |||
Articolul 14 | |||
Prezentul tratat se încheie pe termen de 10 ani. | Prezentul tratat se încheie pe termen de 10 ani. | ||
Tratatul va fi supus ratificării în conformitate cu procedurile constituționale ale fiecăreia dintre părțile contractante și va intra în vigoare în a 30-a zi de la data efectuării schimbului instrumentelor de ratificare. | |||
Valabilitatea tratatului se va prelungi automat, de fiecare dată pe noi perioade de 5 ani, dacă nici una dintre părți nu va notifica, în scris, celeilalte părți contractante, hotărârea sa de a denunța tratatul, cu cel puțin 6 luni înaintea expirării termenului respectiv. | |||
privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului | |||
de prietenie și colaborare dintre România și Republica | Încheiat la Tallin, la 11 iulie l992, în două exemplare, fiecare în limbile romană și estonă, ambele texte având aceeași valoare. | ||
Estonia | |||
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgă | '''Ion Iliescu''' | ||
Legea pentru ratificarea Tratatului de prietenie și colaborare dintre | |||
România și Republica Estonia, încheiat la Tallin la 11 iulie 1992, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României. | Președintele României''' | ||
'''Arnold Rüütel''' | |||
Preşedintele Sovietului Suprem al Republicii Estonia | |||
=== Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului de prietenie și colaborare dintre România și Republica Estonia, încheiat la Tallin la 11 iulie 1992 === | |||
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgă Legea pentru ratificarea Tratatului de prietenie și colaborare dintre România și Republica Estonia, încheiat la Tallin la 11 iulie 1992, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României. | |||
privind declararea | |||
{{SemnPr|Ion Iliescu|București|22 septembrie 1992|240}} | |||
în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, ca bun de utilitate | |||
publică, de interes național | === Lege privind declararea Ansamblului monumental „Calea eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, ca bun de utilitate publică, de interes național === | ||
Parlamentul României adoptă prezenta lege. | |||
Art. 1. - Se declară bun de utilitate publică, de interes național | '''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege. | ||
Ansamblul | |||
Brâncuși în municipiul Tirgu Jiu, județul Gorj. | Art. 1. - Se declară bun de utilitate publică, de interes național Ansamblul monumental „Calea eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși în municipiul Tirgu Jiu, județul Gorj. | ||
Art. 2. - Ansamblul se delimitează prin planurile de urbanism și | |||
de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. | Art. 2. - Ansamblul se delimitează prin planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. | ||
Art. 3. - Punerea în valoare a Ansamblului monumental | |||
Art. 3. - Punerea în valoare a Ansamblului monumental „Calea Eroilor” constituie cauză de utilitate publică, de interes național. | |||
Guvernul va lua măsurile legale pentru realizarea lucrărilor. | Guvernul va lua măsurile legale pentru realizarea lucrărilor. | ||
{{SemnLege92|FelAct=lege|dataSenat=8 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. |presSenat=prof. univ. Oliviu Gherman|dataAd=17 decembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.|presCd=Adrian Năstase|dataAct=29 decembrie 1992|nrAct=127}} | |||
=== Decret pentru promulgarea Legii privind declararea Ansamblului monumental „Calea eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, ca bun de utilitate publică, de interes național === | |||
pentru promulgarea Legii privind declararea | |||
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea privind declararea Ansamblului monumental „Calea eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, ca bun de utilitate publică, de interes național, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României. | |||
Brâncuși în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, | |||
ca bun de utilitate publică, de interes național | {{SemnPr|Ion Iliescu|București|29 decembrie 1992|244}} | ||
Legea privind declararea Ansamblului monumental | === Lege pentru declararea unor orașe-martir === | ||
realizat de Constantin Brâncuși în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, | |||
ca bun de utilitate publică, de interes național, și dispunem publicarea | '''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege. | ||
Articol unic. - În semn de cinstite pentru jertfele date și pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, orașele Brașov și Sibiu se declară „0raș-martir”. | |||
București | {{SemnLege92|FelAct=lege|dataAd=17 decembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. |presCd=Adrian Năstase|dataSenat=23 decembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.|presSenat=prof. univ. Oliviu Gherman|dataAct=29 decembrie 1992|nrAct=128}} | ||
=== Decret privind promulgarea Legii pentru declararea unor orașe-martir === | |||
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru declararea unor orașe-martir și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României. | |||
pentru declararea unor orașe-martir | {{SemnPr|Ion Iliescu|București|29 decembrie 1992|245}} | ||
Parlamentul României adoptă prezenta lege. | |||
Articol unic. - În semn de cinstite pentru jertfele date și pentru | |||
eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluției din decembrie | |||
1989, orașele Brașov și Sibiu se declară | |||
17 decembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. | |||
1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. | |||
prof. univ. | |||
== Referințe == | |||
< | <references/> | ||