Monitorul Oficial 2/1993: Diferență între versiuni

Sari la navigare Sari la căutare
convertesc issue:: la patru cifre.
(convertesc issue:: la patru cifre.)
 
(Nu s-au afișat 24 de versiuni intermediare efectuate de un alt utilizator)
Linia 1: Linia 1:
_FORCETOC__
__FORCETOC__
[[Category:Monitorul Oficial|*1993 0002]]
[[Category:Monitorul Oficial|*1993 0002]]


= Monitorul Oficial al României =
= Monitorul Oficial al României =
Anul V, Nr. [[issue::2]] - Marți, 12 ianuarie [[year::1993]]
Anul V, Nr. [[issue::0002]] - Marți, 12 ianuarie [[year::1993]]


== Legi și decrete ==
== Legi și decrete ==
Linia 62: Linia 62:
sau pentru vamă ori poliție; sau
sau pentru vamă ori poliție; sau


c) navelor ce au fost retrase din navigație sau dezurmate.
c) navelor ce au fost retrase din navigație sau dezarmate.


2. Nici o dispoziție a prezentei convenții nu aduce atingere imunităților de care se bucură navele de război și celelalte nave de stat folosite în scopuri necomerciale.
2. Nici o dispoziție a prezentei convenții nu aduce atingere imunităților de care se bucură navele de război și celelalte nave de stat folosite în scopuri necomerciale.
Linia 172: Linia 172:
Articolul 11
Articolul 11


1. Infracțiunile prevăzute la art. 3 sunt de drept incluse printre motivele de extrădare în toate tratatele de extrăderc încheiate între statele părți. Statele părți se angajează să cuprindă aceste infracțiuni printre cazurile de extrădare în orice tratat de extrădare ce s-ar încheia între ele.
1. Infracțiunile prevăzute la art. 3 sunt de drept incluse printre motivele de extrădare în toate tratatele de extrădare încheiate între statele părți. Statele părți se angajează să cuprindă aceste infracțiuni printre cazurile de extrădare în orice tratat de extrădare ce s-ar încheia între ele.


2. Dacă un stat parte care supune extrădarea existenței unui tratat este sesizat cu o cerere de extrădare de către un alt stat parte cu care nu este legat printr-un tratat de extrădare, statul parte solicitat are latitudinea să considere că prezenta convenție constituie baza juridică a extrădării în ce privește infracțiunile prevăzute la art. 3. Extrădarea este subordonată celorlalte condiții prevăzute în dreptul statului parte solicitat.
2. Dacă un stat parte care supune extrădarea existenței unui tratat este sesizat cu o cerere de extrădare de către un alt stat parte cu care nu este legat printr-un tratat de extrădare, statul parte solicitat are latitudinea să considere că prezenta convenție constituie baza juridică a extrădării în ce privește infracțiunile prevăzute la art. 3. Extrădarea este subordonată celorlalte condiții prevăzute în dreptul statului parte solicitat.
Linia 180: Linia 180:
4. Dacă este necesar, între statele părți, infracțiunile prevăzute la art. 3 sunt considerate în vederea extrădării, ca fiind comise atât la locul unde s-au produs, cât și într-un loc pendinte de jurisdicția statului parte care cere extrădarea.  
4. Dacă este necesar, între statele părți, infracțiunile prevăzute la art. 3 sunt considerate în vederea extrădării, ca fiind comise atât la locul unde s-au produs, cât și într-un loc pendinte de jurisdicția statului parte care cere extrădarea.  


5. Un stat parte care primește mai mult decât o cerere de extrădare emanând de la state care și-au stabilit competenta, potrivit dispozițiilor art. 7, și care hotărăște să nu treacă la urmărire ține seama, observând toate formele, atunci când alege statul căruia autorul sau autorul prezumat al infracțiunii trebuie să fie extrădat, de interesele și răspunderile statului parte al cărui pavilion îl arbora nava în momentul comiterii infracțiunii.
5. Un stat parte care primește mai mult decât o cerere de extrădare emanând de la state care și-au stabilit competența, potrivit dispozițiilor art. 7, și care hotărăște să nu treacă la urmărire ține seama, observând toate formele, atunci când alege statul căruia autorul sau autorul prezumat al infracțiunii trebuie să fie extrădat, de interesele și răspunderile statului parte al cărui pavilion îl arbora nava în momentul comiterii infracțiunii.


6. Când examinează o cerere de extrădare prezentată în temeiul prezentei convenții referitoare la autorul prezumat al unei infracțiuni, statul solicitat ține seama, observând toate formele, de problema de a ști dacă această persoană își poate exercita drepturile sale, r s ț:; 4 | m ki; prevăzute la paragraful 3 al art. 7, ii,mt E via”,:\t:.L.
6. Când examinează o cerere de extrădare prezentată în temeiul prezentei convenții referitoare la autorul prezumat al unei infracțiuni, statul solicitat ține seama, observând toate formele, de problema de a ști dacă această persoană își poate exercita drepturile sale, r s ț:; 4 | m ki; prevăzute la paragraful 3 al art. 7, ii,mt E via”,:\t:.L.
Linia 244: Linia 244:
3. Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea se efectuează prin depunerea unui instrument, în acest scop, la secretarul general.
3. Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea se efectuează prin depunerea unui instrument, în acest scop, la secretarul general.


Articolul 19
Articolul 18


1. Prezenta convenție intră în vigoare nouăzeci de zile de la data la care cincisprezece state, fie că au semnat convenția fără rezerve privind ratificarea, acceptarea sau aprobarea, fie că au depus un instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
1. Prezenta convenție intră în vigoare nouăzeci de zile de la data la care cincisprezece state, fie că au semnat convenția fără rezerve privind ratificarea, acceptarea sau aprobarea, fie că au depus un instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
Linia 304: Linia 304:
:: ținând seama de dispozițiile nurnitei convenții,
:: ținând seama de dispozițiile nurnitei convenții,


:: afirmând că problemele care nu sunt reglementate prin prezentul protocol vor continua să fie guvernare de regulile și principiile dreptului internațional general,
:: afirmând că problemele care nu sunt reglementate prin prezentul protocol vor continua să fie guvernate de regulile și principiile dreptului internațional general,


:: au convenit precum urmează:
:: au convenit precum urmează:
Linia 355: Linia 355:
c) când ea este comisă în scopul constrângerii acestui stat de a îndeplini un act oarecare sau să se abțină.
c) când ea este comisă în scopul constrângerii acestui stat de a îndeplini un act oarecare sau să se abțină.


3. Orice stat parte care și-a stabilit competența pentru cazurile vizate la paragraful 2 notifică aceasta Secretarului general al Organizației Maritime Internaționale (denumit în continuare ''secretarul general''). Dacă numitu1 stat, ulterior, abrogă această legislație, el notifică aceasta secretarului general.
3. Orice stat parte care și-a stabilit competența pentru cazurile vizate la paragraful 2 notifică aceasta Secretarului general al Organizației Maritime Internaționale (denumit în continuare ''secretarul general''). Dacă numitul stat, ulterior, abrogă această legislație, el notifică aceasta secretarului general.


4. Orice stat parte ia măsurile necesare pentru a-și stabili competența, urmărind atribuirea jurisdicției asupra infracțiunilor prevăzute la art. 2, în cazurile în care autorul prezumat al infracțiunii se află pe teritoriul său și nu-l extrădează unuia dintre statele părți care și-au stabilit competența în conformitate cu paragrafele 1 și 2 ale prezentului articol.
4. Orice stat parte ia măsurile necesare pentru a-și stabili competența, urmărind atribuirea jurisdicției asupra infracțiunilor prevăzute la art. 2, în cazurile în care autorul prezumat al infracțiunii se află pe teritoriul său și nu-l extrădează unuia dintre statele părți care și-au stabilit competența în conformitate cu paragrafele 1 și 2 ale prezentului articol.
Linia 407: Linia 407:
Articolul 9
Articolul 9


l. Prezentul protocol este depus la secretarul general.
1. Prezentul protocol este depus la secretarul general.


2. Secretarul general:
2. Secretarul general:
Linia 450: Linia 450:
=== Tratat de prietenie și colaborare între România și Republica Estonia ===
=== Tratat de prietenie și colaborare între România și Republica Estonia ===


România și Republica Estonia (denumite în continuare părți contractante),
:: România și Republica Estonia (denumite în continuare ''părți contractante''),
dorind sa revitalizeze și să dezvolte tradițiile de prietenie și colaborare și valorile culturale comune ale
 
popoarelor lor,
:: dorind revitalizeze și să dezvolte tradițiile de prietenie și colaborare și valorile culturale comune ale popoarelor lor,
conștiente de convergența intereselor lor fundamentale, precum și de șansele de pace și cooperare pe
 
care le oferă transformările politice radicale în curs* din Europa,
:: conștiente de convergența intereselor lor fundamentale, precum și de șansele de pace și cooperare pe care le oferă transformările politice radicale în curs din Europa,
recunoscând caracterul ilegal al înțelegerilor secrete Molotov-Ribbentrop, semnate la 23 august 1939,
 
și al consecințelor acestora,
:: recunoscând caracterul ilegal al înțelegerilor secrete Molotov-Ribbentrop, semnate la 23 august 1939, și al consecințelor acestora,
recunoscând, de asemenea, necesitatea eliminării de pe continentul european a tuturor situațiilor create
 
prin acte de folosire ilicită a forței, care' au afectat soarta națiunilor și statelor,
:: recunoscând, de asemenea, necesitatea eliminării de pe continentul european a tuturor situațiilor create prin acte de folosire ilicită a forței, care au afectat soarta națiunilor și statelor,
convinse de necesitatea construirii relațiilor dintre state pe valorile general-umane ale libertății,
 
democrației, pluralismului,
:: convinse de necesitatea construirii relațiilor dintre state pe valorile general-umane ale libertății, democrației, pluralismului, solidarității și pe respectarea drepturilor omului,
solidarității și pe respectarea drepturilor omului,
 
reafirmâncl atașamentul lor față de scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite și față de angajamentele asumate în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare hi Europa,
:: reafirmând atașamentul lor față de scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite și față de angajamentele asumate în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa,
hotárlte să-și aducă
 
contribuția la realizarea proceselor de unificare în Diropa și la stabilirea unei
:: hotărâte să-și aducă contribuția la realizarea proceselor de unificare în Europa și la stabilirea unei noi baze a relațiilor dintre statele europene, a garantării securității lor și extinderii cooperării dintre ele în toate domeniile,
noi baze a relațiilor dintre statele europene, a garantării securității lor și extinderii cooperării dintre ele
 
în toate domeniile,
:: hotărâte, totodată, asigure o temelie solidă relațiilor de prietenie, înțelegere și colaborare dintre ele,
hotăribe, totodată, sa asigure o temelie solidă relațiilor de prietenie, înțelegere și colaborare dintre
 
ele,
:: au convenit asupra celor ce urmează:
au convenit asupra celor ce urmează:
 
ARTICOLUL 1
Articolul 1
Părțile contractante își vor dezvolta relațiile lor pe
 
bază de încredere, colaborare și respect reciproc, în
Părțile contractante își vor dezvolta relațiile lor pe bază de încredere, colaborare și respect reciproc, în conformitate cu principiile suveranității, integrității teritoriale, egalității în drepturi, dreptului popoarelor de a dispune de ele însele, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectării angajamentelor asumate în conformitate cu dreptul internațional.
conformitate cu principiile suveranității, integrității
 
teritoriale, egalității în drepturi, dreptului popoarelor
Articolul 2
de a dispune de ele însele, respectării drepturilor și
 
libertăților fundamentale ale omului, respectării angajamentelor asumate În conformitate cu dreptul internațional.
Părțile contractante reafirmă inadmisibilitatea folosirii forței și a amenințării cu forța în relațiile internaționale și necesitatea soluționării problemelor internaționale prin mijloace pașnice, cu respectarea normelor dreptului internațional.
ARTICOLUL 2
 
Părțile contractante reafirmă inadmisibilitatea foto«
Ele vor acționa pentru folosirea mijloacelor de reglementare pașnică a diferendelor prevăzute în Carta Organizației Națiunilor Unite, precum și a mecanismelor corespunzătoare create în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa.
siria forței și a amenințării cu forța în relațiile internaționale și necesitatea soluționării problemelor internaționale prin mijloace pașnice,\ cu respectarea normelor dreptului internațional.
 
Ele vor acționa pentru folosirea mijloacelor de reglementare pașnică a diferendelor prevăzute în Carta
În contextul european, părțile contractante își vor aduce contribuția la crearea și funcționarea eficientă a instituțiilor și metodelor general-acceptabile de soluționare pașnică a diferendelor, de prevenire a conflictelor și de sprijinire a procesului de omogenizare politică în Europa.
Organizației Națiunilor Unite, precum și a mecanismelor corespunzătoare create în,cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa.
 
În contextul european, părțile contractante își vor
Articolul 3
aduce contribuția la crearea și funcționarea eficienta
 
a instituțiilor și metodelor general-acceptabile de solu-
Părțile contractante se angajează să nu permită folosirea teritoriului lor pentru agresiune armată împotriva celeilalte părți contractante.
ționare pașnică a diferendelor, de prevenire a conflictelor și de sprijinire a procesului de omogenizare politică în Europa.
 
ARTICOLUL 3
În cazul în care o parte contractantă va deveni obiectul unei agresiuni armate, cealaltă parte contractantă nu va sprijini agresiunea și va contribui la identificarea unei soluții pașnice, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite și angajamentele în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și cu alte angajamente internaționale
Părțile contractante selangajează să nu permită folosirea teritoriului lor pentru agresiune armată împotriva
celeilalte părți contractante.
În cazul în care o parte contractantă va deveni
obiectul unei agresiuni armate, cealaltă parte contractantă nu va sprijini agresiunea și va contribui la identificarea unei soluții pașnice, în conformitate cu Carta
Organizației Națiunilor Unite și angajamentele în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în
` Europa, precum și cu alte angajamente internaționale
asumate.
asumate.
Ele resping orice act de forță, îndreptat împotriva
 
libertății popoarelor și a voinței lor de independentă,
Ele resping orice act de forță, îndreptat împotriva libertății popoarelor și a voinței lor de independență, ca și împotriva integrității teritoriale a țărilor și suveranității lor.
ca și împotriva integrității teritoriale a țărilor și suveranității lor.
 
Articolul 4
Articolul 4
mod concertat
comunitate de
state, care să constituie o zonă de pace durabilă și de
colaborare între popoarele europene și, în acest scop,
vor conlucra pentru crearea unor mecanisme eficiente
Părțile contractante vor acționa în
pentru transformarea Europei intr-o
de securitate și colaborare pe continent.
Ele sunt ferm hotărâte sa acționeze, în cadrul procesului Conferinței pentru Securitate și Cooperaițe în
Europa, pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie între
popoare, a colaborării economice științifice, tehnice,
culturale și ecologice între,țațele europene, și să sprijine transformările politic 2 pas. din fiecare țara
participantă, având oa obiect.. f-*'^°o1if!:.rea statului de
drept și a democrației și 2i.*aq1*"î.și 3-"siturilor și libertăților fundamentale „`f um.h.I,
Compression by Cvision Technologies' PdfCompressor. For Evaluation Purposes Only


12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I. Nr. 2
Părțile contractante vor acționa în mod concertat pentru transformarea Europei într-o comunitate de state, care să constituie o zonă de pace durabilă și de colaborare între popoarele europene și, în acest scop vor conlucra pentru crearea unor mecanisme eficiente de securitate și colaborare pe continent.
AETECOLUL 5
 
Părțile contractante vor intensifica, împreună cu
Ele sunt ferm hotărâte sa acționeze, în cadrul procesului Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie între popoare, a colaborării economice, științifice, tehnice,culturale și ecologice între statele europene, și să sprijine transformările politice pașnice din fiecare țară participantă, având ca obiectiv consolidarea statului de drept și a democrației și înfăptuirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
celelalte state participante la Conferința pentru Secu«
 
ritzite și Cooperare în Europa; cooperarea în domeniul
Articolul 5
securității pe continent.
 
Cele două părți subliniază că stabilirea și dezvoltarea
Părțile contractante vor intensifica, împreună cu celelalte state participante la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa, cooperarea în domeniul securității pe continent.
relațiilor calitativ noi pe continentul european cer continuarea procesului de dezarmare, de creștere a stabilității și securității în Europa și în sunt hotărâte să
 
acționeze în acest scop. Ele susțin eforturile pentru
Cele două părți subliniază că stabilirea și dezvoltarea relațiilor calitativ noi pe continentul european cer continuarea procesului de dezarmare, de creștere a stabilității și securității în Europa și sunt hotărâte să acționeze în acest scop. Ele susțin eforturile pentru retragerea cât mai grabnică a forțelor armate străine de pe teritoriile statelor din Europa.
retragerea cit mai grabnică a forțelor armate străine
 
de pe teritoriile statelor din Europa.
Articolul 6
ARTICOLUL 6
 
Părțile contractante vor promova schimburi de informații pe linie militară, precum și contacte și int'ĭ-onix'i
Părțile contractante vor promova schimburi de informații pe linie militară, precum și contacte și întâlniri periodice între instituțiile militare, la nivelurile convenite.
periodice între instituțiile militare, la nivelurile convenite.
 
Articolul 'T
Articolul 7
Părțile contractante' vor colabora în dezvoltării relațiilor lor cu organizațiile p economice
 
și culturale din Europa.
Părțile contractante vor colabora în dezvoltării relațiilor lor cu organizațiile politice, economice și culturale din Europa.
CV|S|ON
 
ARTICOLUL» reciflocosies
 
Părțile contractante, pornind de la importanța col.abordării și comunicării culturale între pcpnarele celor
Articolul 8
două țări și dorind să contribuie 'Ia crearea unui spațiu
 
cultural european, deschis tuturor popoarelor conți«
Părțile contractante, pornind de la importanța colaborării și comunicării culturale între popoarele celor două țări și dorind să contribuie la crearea unui spațiu cultural european, deschis tuturor popoarelor continentului, vor favoriza dezvoltarea contactelor între unități admiriistrativ-teritoriale, instituții, organizații de tineret, femei, copii și sindicate, asociații și persoane din cele două țări, în domeniile culturii, învățământului și informațiilor.
zentului, vor favoriza dezvoltarea contactelor între
 
unități admiriistrativ-teritoriale, instituții, organizații
Părțile contractante vor sprijini încheierea de înțelegeri directe între universități și alte instituții de învățământ superior, centre de cercetare, instituții de cultură și vor stimula dezvoltarea colaborării în domeniile cinematografiei, teatrului, muzicii și artelor plastice.
de tineret, femei, copii și sindicate, asociații și persoane din cele două țări, în domeniile culturii, însă-
 
tafinoului și informațiilor.
Articolul 9
Părțile contractante vor sprijini încheierea de înțelegeri directe mare universități și alte instituții de
 
învățământ superior, centre de cercetare, instituții de
Părțile contractante vor acorda o atenție deosebită colaborării în domeniile economic, financiar, tehnico-științific și al ecologiei.
cultură și vor stimula dezvoltarea colaborării în dama
 
niile cinematografiei, teatrului, muzicii și artelor
Părțile contractante se obligă să-și acorde reciproc un regim nu mai puțin favorabil decât cel acordat țărilor terțe, pentru activitatea comercială, industrială și financiară.
plastice.
 
ARTICOLUL Q
Ele vor sprijini realizarea de proiecte de cooperare regională în diferite domenii între statele interesate și vor colabora în cadrul unor asemenea proiecte de interes reciproc.
Părțile contractante vor acorda n atenție deosebită
 
colaborării în domeniile economic, financiar, tehnico-
Articolul 10
științific șlam ecologiei.
 
Părțile contractante se obligă să-și acorde reciproc
Pornind de la importanța globală a protecției mediului înconjurător, părțile contractante intenționează să promoveze colaborarea lor în acest domeniu și, în acest scop, să încheie o convenție bilaterală corespunzătoare conținând un program de cooperare.  
un regim nu mai puțin favorabil decât cel acordat
 
iafĭ-Ii' terțe, pentru activitatea con' -;-coala, industrială
Utilizând experiența pozitivă acumulată în acest domeniu, părțile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul prognozării și prevenirii catastrofelor naturale, precum și combaterea efectelor acestora.
și financiară.
 
ION ILIESCU
Articolul 11
Președintele Fiii Uip”
 
Ele vor sprijini realizarea de proiecte de cooperare
Părțile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul juridic și consular, în vederea soluționării problemelor umanitare și sociale, precum și pentru combaterea terorismului și a contrabandei.
regională Ain diferite domenii între statele interesate
 
și vor colabora în cadrul unor asemenea proiecte de
Articolul 12
interes reciproc.
 
ARTICOLUL 10
Părțile contractante convin să organizeze consultări sistematice, la nivelurile corespunzătoare, cu privire la relațiile bilaterale și problemele internaționale de interes reciproc, în special în ce privește problemele fundamentale ale securității și cooperării în Europa.
Pornind de la importanța globală a. protecției mediului înconjurător, părțile contractante intenționează să
 
promoveze colaborarea lor în acest domeniu și, în acest
scop, să încheie o convenție bilaterală corespunzătoare
conținând un program de cooperare. '
Utilizând experiența pozitivă acumulată în acest domeniu, părțile contractante vor dezvolta colaborarea în
domeniul prognozării și prevenirii catastrofelor natu«
râle, precum și combaterea efectelor acestora.
ARTICOLUL ll
Părțile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul juridic și consular, în vederea. soluționării problemelor umanitare și sociale, precum și pentru combaterea terorismului și a contrabandei.
ARTICOLUL 12
Părțile contractante convin să organizeze consultări
sistematice, la nivelurile corespunzătoare, cu privire la
relațiile bilaterale și problemele internaționale de
interes reciproc, în special în ce privește problemele
fundamentale ale securității și cooperării în Europa.
Părțile contractante vor promova contacte între parlamentele și parlamentarii celor două țări.
Părțile contractante vor promova contacte între parlamentele și parlamentarii celor două țări.
ARTICOLUL 13
 
Prevederile prezentului tratat nu aduc nici o alin«
Articolul 13
gere obligațiilor părților contractante în relațiile cu
 
terțe state și nu sunt îndreptate împotriva nici unuia
Prevederile prezentului tratat nu aduc nici o atingere obligațiilor părților contractante în relațiile cu terțe state și nu sunt îndreptate împotriva nici unuia dintre state.
dintre state.
 
ARTICOLUL Ia
Articolul 14
 
Prezentul tratat se încheie pe termen de 10 ani.
Prezentul tratat se încheie pe termen de 10 ani.
Tratatul va fi supus ratificării în conformitate cu
procedurile constituționale ale fiecăreia dintre părțile
contractante și va intra în vigoare în a 30«a zi de la
data efectuării schimbului instrumentelor de ratificare.
Valabilitatea tratatului se va prelungi automat, de
fiecare dată pe noi perioade de 5 ani, dacă nici una
dintre părți nu va notifica, în scris, celeilalte părți contractante, hotărârea sa de a denunța tratatul, cu cd
puțin 6 luni înaintea expirării termenului respectiv.
Încheiat la Tallin, la ll iulie l992, în două exemplare, fiecare în limbile romană și estonă, ambele
texte având aceeași valoare.
ARNOLD RUUTEL
PREȘEDINTELE sovmrunvi SUPREM
AL Repune1cii Estonia
Compression by CVISION Technologies' PdfCompressor. For Evaluation Purposes Only


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA X, Nr, 2
Tratatul va fi supus ratificării în conformitate cu procedurile constituționale ale fiecăreia dintre părțile contractante și va intra în vigoare în a 30-a zi de la data efectuării schimbului instrumentelor de ratificare.
PREȘEDINTELE BĂHVIĂNIEI
 
D E C R E T
Valabilitatea tratatului se va prelungi automat, de fiecare dată pe noi perioade de 5 ani, dacă nici una dintre părți nu va notifica, în scris, celeilalte părți contractante, hotărârea sa de a denunța tratatul, cu cel puțin 6 luni înaintea expirării termenului respectiv.
privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului
 
de prietenie și colaborare dintre România și Republica
Încheiat la Tallin, la 11 iulie l992, în două exemplare, fiecare în limbile romană și estonă, ambele texte având aceeași valoare.
Estonia. încheiat la Tallin la 11 iulie 1992
 
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgă
'''Ion Iliescu'''
Legea pentru ratificarea Tratatului de prietenie și colaborare dintre
 
România și Republica Estonia, încheiat la Tallin la 11 iulie 1992, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Președintele României'''
Președintele ROMÂNIEI
 
ION ILIESCU
'''Arnold Rüütel'''
Bucuwșu, 22 aeeemþrie issa.
 
Nr. 240.
Preşedintele Sovietului Suprem al Republicii Estonia
ff
 
PARLAlVlENTUL României
=== Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului de prietenie și colaborare dintre România și Republica Estoniaîncheiat la Tallin la 11 iulie 1992 ===
CAMERADEPUTAȚILOE Senatul
 
LEGE
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgă Legea pentru ratificarea Tratatului de prietenie și colaborare dintre România și Republica Estonia, încheiat la Tallin la 11 iulie 1992, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
privind declararea Ansamhliilui monumental
 
„CALEA EROILOR”, realizat de Constantin Brâncuși
{{SemnPr|Ion Iliescu|București|22 septembrie 1992|240}}
în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, ca bun de utilitate
 
publică, de interes național
=== Lege privind declararea Ansamblului monumental „Calea eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, ca bun de utilitate publică, de interes național ===
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
 
Art. 1. - Se declară bun de utilitate publică, de interes național;
'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege.
Ansamblul nmnumentai „CALEA EROILOR”, realizat de Constantin
 
Brâncuși în municipiul Tirgu Jiu, județul Gorj.
Art. 1. - Se declară bun de utilitate publică, de interes național Ansamblul monumental „Calea eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși în municipiul Tirgu Jiu, județul Gorj.
Art. 2. - Ansamblul se delimitează prin planurile de urbanism și
 
de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
Art. 2. - Ansamblul se delimitează prin planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
Art. 3. - Punerea în valoare a Ansamblului monumental „CALEA
 
EROILOR” constituie cauză de utilitate publică, de interes național.
Art. 3. - Punerea în valoare a Ansamblului monumental „Calea Eroilor” constituie cauză de utilitate publică, de interes național.
 
Guvernul va lua măsurile legale pentru realizarea lucrărilor.
Guvernul va lua măsurile legale pentru realizarea lucrărilor.
Această lege 11 fost adoptată de Senat în ședința din 8 iulie 1992, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREEDXNTELE SENATULUI
prof. univ.-0Lvl'U GI-German
Această lege a fost adoptată de Čomem Deputaților în ședința din
17 decembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
Preced |TE¢E „ VIEREX Deputaților
'\Dl\lAi1 NASTASE
București, 29 decembrie `!'Č2.
Nr. 127.
Compression by Cvision Technologies' PdfCompressor. For Eva|uat|on Purposes Only


14 MONITORUL OFICIAL AL României, PARTEA L Nr. 2
{{SemnLege92|FelAct=lege|dataSenat=8 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. |presSenat=prof. univ. Oliviu Gherman|dataAd=17 decembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.|presCd=Adrian Năstase|dataAct=29 decembrie 1992|nrAct=127}}
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
 
DECRET
=== Decret pentru promulgarea Legii privind declararea Ansamblului monumental „Calea eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, ca bun de utilitate publică, de interes național ===
pentru promulgarea Legii privind declararea Ansarublului
 
monumentul „CALEA EROILOR”, realizat de Constantin
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea privind declararea Ansamblului monumental „Calea eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, ca bun de utilitate publică, de interes național, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Brâncuși în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj,
 
ca bun de utilitate publică, de interes național
{{SemnPr|Ion Iliescu|București|29 decembrie 1992|244}}
în temeifl art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgă
 
Legea privind declararea Ansamblului monumental „CALEA EROILOR”,
=== Lege pentru declararea unor orașe-martir ===
realizat de Constantin Brâncuși în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj,
 
ca bun de utilitate publică, de interes național, și dispunem publicarea
'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege.
en în ivumsiofui on al Romane;
 
PREȘEDINTELE noi/IANIEX
Articol unic. - În semn de cinstite pentru jertfele date și pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, orașele Brașov și Sibiu se declară „0raș-martir”.
ION ILIIECU
 
București, 29 decembrie 1992.
{{SemnLege92|FelAct=lege|dataAd=17 decembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. |presCd=Adrian Năstase|dataSenat=23 decembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.|presSenat=prof. univ. Oliviu Gherman|dataAct=29 decembrie 1992|nrAct=128}}
Nr. 244.
 
áz
=== Decret privind promulgarea Legii pentru declararea unor orașe-martir ===
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
 
neue» nerurnrrnon samurai;
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru declararea unor orașe-martir și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
LEGE
 
pentru declararea unor orașe-martir
{{SemnPr|Ion Iliescu|București|29 decembrie 1992|245}}
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - În semn de cinstite pentru jertfele date și pentru
eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluției din decembrie
1989, orașele Brașov și Sibiu se declară „0ras-martir”.
Această lege rt fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din
17 decembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ADRIAN NASTASE
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 23 decembrie
1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE SENATULUI
prof. univ. OLIVIU Ghermăn
București, 29 decembrie 1992.
Hr. 128.
Compression by Cvision Technologies' PdfCompressor. For Evaluation Purposes Only


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1. Nr. 2 15
== Referințe ==
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
D E C R E T
privind promulgarea Legii pentru declararea unor orașe-martir
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgă
Legea pentru declararea unor orașe-martir și dispunem publicarea ei în
Monitorul Oficial al României.
PREȘEDINTELE României
ION ILIESCU
București, 29 decembrie 1992.
Nr. 245.
Compression by Cvision Technologies' PdfCompressor. For Evaluation Purposes Only


<References/ >
<references/>
Referințe
2.173 de modificări

Meniu de navigare