Monitorul Oficial 206/1992: Diferență între versiuni

(1) Prezenta convenție se referă la germani și români cu domiciliul în țările respective, care, în domeniul de aplicabilitate al prezentei convenții, doresc să desfășoare o activitate ca personal muncitor oaspete.

 

(2) Organele competente să pună în practică această convenție sunt:

 

Institutul Federal pentru Muncă (Agenția centrală pentru medierea forței de muncă la Frankfurt/Main);

Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

 

 

(1) Personalul muncitor oaspete este considerat cel care:

 

 

b) desfășoară o activitate temporară pentru perfectționarea cunoștințelor lor profesionale și de limbă;

 

c) la începerea activității nu are mai puțin de 18 ani și nici mai mult de 35 de ani.  

 

(2) Activitatea ca personal muncitor oaspete este, de regulă, de un an, dar poate fi prelungită, totuși, până la un total de 18 luni.

 

(3) Dacă raporturile de muncă încetează mai devreme, organul competent al părții contractante din țara gazdă se va strădui să faciliteze ocuparea personalului muncitor oaspete într-un alt loc de muncă asemănător.

 

 

(1) Personalului muncitor oaspete i se va asigura aprobarea necesară, în conformitate cu legislația națională privind intrarea și șederea străinilor, astfel încât să i se permită să trăiască și să muncească pe perioada activității în țara gazdă.

(2) Viza de intrare necesară se va solicita de personalul muncitor oaspete înaintea călătoriei, la reprezentanța competentă din străinătate a țării gazdă.

 

(3) Aprobarea necesară activității se va acorda independent de situația și evoluția pieţei forţei de muncă.

 

 

Remuneraţiile și celelalte condiții de lucru se vor ghida după contractele de muncă și după prevederile legale privind legislația muncii și asigurările sociale ale țării gazdă.

 

(1) Numărul personalului muncitor oaspete, care se aprobă pentru fiecare parte, se stabilește la 500 anual.

 

(2) Modificarea numărului maxim poate fi convenită între părțile contractante prin schimb de note verbale.

 

(3) În cazul în care nu se atinge numărul maxim, contingentul neutilizat nu va fi repartizat în anul următor. Prelungirea duratei relațiilor de muncă, în sensul art. 2, nu se consideră ca o nouă aprobare.

 

ARTICOLUL 6

 

(1) Personalul muncitor oaspete, care dorește să fie primit în cadrul acestei convenții, va adresa o cerere de mediere la organul competent să pună în practică această convenție. Organul competent va transmite cererea organului competent al celeilalte părți contractante.

 

(2) Organele competente ale părților contractante vor promova schimbul și se vor strădui să găsească o activitate potrivită pentru personalul muncitor oaspete; ele vor comunica rezultatele activității lor organului competent al celeilalte părți contractante.

 

 

Medierea raportului de muncă este gratuită și scutită de taxe. În rest, vor fi aplicate costurile și taxele conform prevederilor legale aplicate de fiecare parte contractantă.

 

ARTICOLUL 8

 

Ministrul federal pentru muncă și ordine socială al Republicii Federale Germania și ministrul muncii și protecției sociale al României conlucrează strâns în cadrul acestei convenții. În caz de necesitate, la cererea uneia dintre părțile contractante, se constituie o grupă mixtă de lucru germano-română pentru a discuta problemele legate de aplicarea acestei convenții.

 

 

(1) Prezenta convenție intră în vigoare în ziua semnnării ei.

 

(2) Prezenta convenție este încheiată pentru o perioadă de 3 ani. Ea se mai poate prelungi pe perioade de câte un an, dacă una dintre părțile contractante nu o va denunța, în scris, cu cel puțin 6 luni înainte de sfârșitul anului calendaristic.

 

(3) În cazul denunțării convenției, aprobările acordate deja pe baza prezentei convenții rămân valabile pentru perioada aprobată inițial.

Făcută la București la 12 mai 1992, în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba germană, fiecare text având aceeași valoare obligatorie.