Monitorul Oficial 23/1991
Monitorul Oficial al României
Anul III, Nr. issue::23 - Miercuri, 30 ianuarie year::1991
Legi
Lege privind finanțele publice
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Capitolul I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Activitatea privind finanțele publice include elaborarea și execuția bugetului public național, care cuprinde bugetul administrației centrale de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor sociale de stat, stabilirea și perceperea impozitelor, taxelor și altor venituri ale statului și utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, judecătorești și executive. De asemenea, cuprinde controlul asupra modului de folosire a mijloacelor materiale și bănești aparținând regiilor autonome, instituțiilor publice și asupra capitalului social al statului în societățile comerciale.
Instituțiile publice, în înțelesul prezentei legi, cuprind Președinția României, Guvernul, ministerele, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, precum și instituțiile de stat de subordonare centrală sau locală.
Art. 2. - Formarea, administrarea și utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, judecătorești și executive sunt supuse normelor privind finanțele publice din prezenta lege.
Art. 3. - Parlamentul, ca organ de decizie în domeniul finanțelor publice, stabilește și aprobă, prin lege, impozitele, taxele și alte venituri ale statului, precum și normele și normativele de cheltuieli pentru instituții publice. De asemenea, examinează și aprobă bugetul administrației centrale de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și contul general anual de execuție a bugetului, în condițiile prezentei legi.
Art. 4. - Guvernul elaborează proiectul bugetului administrației centrale de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și al contului general anual de execuţie a bugetului şi le supune spre aprobare Parlamentului, iar după aprobare răspunde de realizarea prevederilor bugetare. De asemenea, exercită conducerea generală a activității executive în domeniul finanțelor publice, în care scop examinează periodic situația financiară pe economie, execuția bugetului public național și stabilește măsuri pentru îmbunătățirea echilibrului financiar.
Ministerul Finanțelor răspunde de elaborarea proiectului bugetului administrației centrale de stat, precum și de realizarea acestuia, după aprobarea de către Parlament, de luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului financiar, aplicarea politicii financiare a Guvernului, de cheltuirea cu eficiență a resurselor financiare.
Art. 5. - La elaborarea și execuția bugetului administrației centrale de stat, a bugetului asigurărilor sociale și a bugetelor locale stau principiile universalității, echilibrului și realității, aplicate la specificul fiecărui buget.
Art. 6. - Bugetul administrației centrale de stat, bugetele locale și bugetele instituțiilor publice se aprobă astfel:
- a) bugetul administrației centrale de stat, de către Parlament;
- b) bugetele județelor, municipiului București, municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor, de către organul local ales al acestora;
- c) bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele de la lit. a) și b), de către organul
ierarhic al acestora;
- d) bugetele instituțiilor publice care se finanțează integral din mijloace extrabugetare, de către organul de conducere al instituției respective, cu avizul organului ierarhic.
Bugetele de la lit. b)-d), precum și bugetele tuturor agenților economici, sistemelor de asigurări sociale și ale altor unități, care, potrivit legii, au obligația de a întocmi bugete, se vor elabora potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Finanțelor.
Art. 7. - Bugetele Senatului, Adunării Deputaților, Președinției României, Guvernului și ale altor instituții publice care nu au organe ierarhic superioare se prevăd distinct în bugetul a administrației centrale de stat și se aprobă de către Parlament o dată cu acesta.
Art. 8. - Bugetul asigurărilor sociale de stat se întocmește distinct de bugetul administrației centrale de stat și se aproba de Parlament o data cu acesta.
Bugetele celorlalte organe autonome de asigurări sociale se aprobă de organele de conducere proprii, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor.
Art. 9. - Veniturile publice sunt formate din impozite, taxe și alte venituri stabilite de lege.
Art. 10. - La stabilirea cheltuielilor publice se au în vedere următoarele:
- a) în domeniul social, utilizarea resurselor financiare ale statului pentru învățământ, sănătate, ocrotiri și
asigurări sociale, cultura, artă și sport, protecție ecologică și altele, în condițiile stabilite de lege;
- b) susținerea unor programe prioritare de cercetare, îndeosebi fundamentală;
- c) în domeniul economic, facilități și alte mijloace stabilite potrivit legii, acordarea de subvenții, realizarea unor investiții și a altor acțiuni economice de interes public, în limita alocațiilor bugetare stabilite prin bugetele anuale aprobate în condițiile legii;
- d) asigurarea cerințelor de apărare a țării și a ordinii publice;
- e) finanțarea administrației centrale și locale de stat și a altor cheltuieli prevăzute de lege.
Art. 11. - În bugetul administrației centrale de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat și în bugetele locale nu se pot înscrie și aproba cheltuieli fără stabilirea resurselor din care urmează a fi efectuate.
În cursul execuției bugetare, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor stabilite prin buget, inițiatorii au obligația să prevadă și mijloacele necesare compensării veniturilor sau acoperirii sporului de cheltuieli.
Capitolul II
Elaborarea, aprobarea, execuția și încheierea bugetului administrației centrale de stat
Art. 12. - Veniturile și cheltuielile care se înscriu în bugetul administrației centrale de stat se vor grupa în: venituri și cheltuieli ordinare și extraordinare, cheltuieli curente și de capital, cu specificarea naturii veniturilor și cheltuielilor și desfășurarea acestora pe baza clasificației bugetare tip elaborate de Ministerul Finanțelor, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Clasificația bugetară tip va cuprinde titluri, capitole, subcapitole, paragrafe și articole, precum și alineate în caz de necesitate.
Capitolele și articolele de cheltuieli vor avea o destinație precisă și limitată.
Cheltuielile de personal se vor prezenta distinct de cheltuielile materiale.
Este interzis a se prevedea la categoria de cheltuieli materiale sau la altă categorie de cheltuieli o cheltuială de personal cum sunt: salarii, diurne, indemnizații și altele de asemenea natură.
În bugetul administrației centrale de stat, în condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor, se va prevedea la venituri un subcapitol special pentru rămășite de încasat din veniturile exercițiilor închise, iar la cheltuieli, în`cazuri speciale, un articol pentru plata sumelor datorate, aferente exercițiilor închise.
Art. 13. - Orice sumă care se cuvine statului se face venit la bugetul administrației centrale de stat, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 14. - Se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului administrației centrale de stat prin recurgerea la emisiune monetară sau prin finanțarea directă de către bănci.
În cazul în care în execuția bugetului administrației centrale de stat apar goluri temporare de casă, acestea pot fi acoperite, până la încasarea veniturilor, pe seama resurselor aflate în conturile de trezorerie ale statului stabilite de Ministerul Finanțelor.
Legea anuală privind aprobarea bugetului administrației centrale de stat poate autoriza Ministerul Finanțelor ca, pe parcursul execuției bugetului, dacă va fi necesar și cu aprobarea Guvernului, să emită bonuri de tezaur, purtătoare de dobândă și a căror scadență nu va putea depăși sfârşitul anului financiar, pentru a face față cheltuielilor statului până la încasarea veniturilor.
Bonurile de tezaur intră în circulație prin achiziționarea acestora de către agenții economici și populație.
Totalul bonurilor de tezaur în circulație nu va putea depăși 8 la sută din volumul total al bugetului aprobat.
Emiterea de bonuri de tezaur nu se poate face decât în primele zece luni ale anului financiar, iar retragerea lor trebuie să se facă cu începere din luna decembrie, fără a depăși anul financiar în curs.
Art. 15. - În cazuri excepționale, prin legea bugetară anuală se poate stabili acordarea de către Banca Națională a României a unui împrumut, fără dobândă, pentru acoperirea cheltuielilor bugetului administrației centrale de stat, pe seama resurselor de creditare normală ale acesteia, fără a depăși 10 la sută din totalul bugetului aprobat. Acest împrumut urmează să fie rambursat în maximum 6 luni, pe seama veniturilor bugetare curente sau a unui împrumut de stat efectuat în baza unei legi.
Art. 16. - Constituirea și utilizarea de mijloace financiare aparținând statului, în afară bugetului, se pot face numai prin lege.
În cazurile autorizate de lege, se constituie în afară bugetului administrației centrale de stat fonduri speciale, ale căror bugete se aprobă de Parlament ca anexă la bugetul administrației centrale de stat.
Execuția bugetelor privind fondurile speciale se efectuează potrivit legilor de constituire a acestor fonduri și normelor prevăzute în prezenta lege pentru bugetul administrației centrale de stat.
Art. 17. - În bugetul administrației centrale de stat se înscrie și fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, care se utilizează pe bază de hotărâri ale acestuia, pentru suplimentarea, în cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul administraţiei centrale de stat în vederea finanțării, potrivit dispozițiilor legale, a acțiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului.
Art. 18. - Elaborarea proiectului bugetului administrației centrale de stat se asigură de Ministerul Finanțelor, pe baza proiectelor bugetelor ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, precum și a proiectelor bugetelor locale.
Art. 19. - Cheltuielile pentru investițiile instituțiilor publice, precum și alte cheltuieli de investiții, ce se finanțează potrivit legii din bugetul administrației centrale de stat, se cuprind în proiectul acestui buget pe baza listei de lucrări, utilaje, mobilier și alte obiecte de investiții, cu desfășurarea, atât fizic cât și ca volum valoric, elaborată de fiecare minister sau alt organ central de stat și anexată la bugetul propriu.
Lista, avizată de Ministerul Finanțelor, se aprobă de către ordonatorul principal de credite pentru învestiţii până la 75 milioane lei și de către Guvern pentru investiții peste această limită.
Cheltuielile de investiții se cuprind la fiecare capitol al acțiunii ce se finanțează din bugetul administrației centrale de stat.
Nu se vor putea înscrie în listă lucrări de investiții-construcții pentru care la data de 1 august a fiecărui an nu s-a elaborat și aprobat documentația prevăzută de lege. Cheltuielile de proiectare cuprinse în investițiile instituțiilor publice se prevăd și se suportă din bugetul ordonatorului principal de credite.
Pentru obiectivele de investiții a căror acoperire financiară se asigură, integral sau în completare, de la bugetul administrației centrale de stat, documentațiile tehnico-economice se aprobă, cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor, de către Guvern pentru valori mai mari de 500 milioane lei, de către ordonatorii principali de credite pentru valori cuprinse între 100-500 milioane lei și de către ceilalți ordonatori de credite pentru valori de până la 100 milioane lei.
Art. 20. - Din bugetul administrației centrale de stat se pot face transferuri pentru unitățile administrativ-teritoriale, în cazurile în care acestea nu își pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii stabilite în condițiile legii.
Transferurile ce se fac din bugetul administrației centrale de stat, potrivit alineatului precedent, se aprobă anual prin lege pentru fiecare județ în parte și municipiul București.
Propunerile de transferare ce se solicită de către județe și municipiul București se vor cuprinde în proiectele bugetelor respective, care se prezintă Ministerului Finanțelor pe ansamblul județului, respectiv municipiului București, însoțite de situația unităților administrativ-teritoriale componente la care cheltuielile sunt mai mari decât veniturile proprii.
Art. 21. - Ministerele și celelalte organe centrale de stat sunt obligate ca, până la data de 1 iunie a fiecărui an, să comunice Ministerului Finanțelor orice propuneri de cheltuieli 'suplimentare sau diminuări de venituri pentru bugetul anului viitor, față de anul în curs.
Organele locale au aceleași obligații în cazul sc1citării de majorare a transferurilor față de anul în curs.
Art. 22. - Proiectele de buget ale ministerelor, celorlalte organe centrale, precum și proiectele bugetelor locale, se depun la Ministerul Finanțelor cel mai târziu până la datate l iulie a fiecărui an.
Ministerul Finanțelor examinează proiectele de buget și, în termen de 10 zile de la primirea acestora, solicită modificările necesare pentru stabilirea echilibrului bugetar. În caz de divergențe, hotărăște Guvernul.
Proiectele de buget astfel modificate se depun la Ministerul Finanțelor până la data de 1 septembrie a fiecărui an, însoțite de documentații și expuneri de motive amănunțite, atât pentru venituri, cât și pentru cheltuieli.
Ministerul Finanțelor, pe baza buget și a bugetului său propriu, bugetului administraţiei centrale depune la Guvern până la data de 25 septembrie a fiecărui an, însoțit de proiectul legii bugetare.
După însușirea proiectului de buget de către Guvern, acesta îl supune Parlamentului, cel mai târziu până la data de 10 octombrie a fiecărui an, însoțit de un raport privind situația economico-financiară a țării și proiecția acesteia în anul viitor, precum și de proiectul legii bugetare.
Bugetul se aprobă de Parlament până cel mai târziu la data de 31 decembrie pe ansamblu, pe capitole, articole și pe ministere și celelalte organe centrale de stat.
Art. 23. - Bugetele ministerelor și celorlalte organe centrale de stat se cuprind în anexe la bugetul administrației centrale de stat. Toate veniturile și cheltuielile bugetului administrației centrale de stat se prevăd în bugetele ministerelor și celorlalte organe centrale de stat.
Transferurile ce urmează a se efectua pentru județe și municipiul București, precum și toate veniturile și cheltuielile care se urmăresc și se execută prin Ministerul Finanțelor, se prevăd în buget.
Art. 24. - Dacă bugetul administrației centrale de stat nu se aprobă de Parlament până la 31 decembrie, Guvernul îndeplinește sarcinile ce-i revin potrivit bugetului anului precedent, dar nu mai mult decât trei luni.
Art. 25. - În stabilirea realizării veniturilor bugetare se vor respecta următoarele norme:
- a) nici un impozit, taxă sau alte obligații de natura acestora nu pot fi înscrise în buget și încasate dacă acestea nu au fost stabilite prin lege;
- b) legea bugetară anuală aprobă pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor și a cotelor acestora, precum și a celorlalte venituri ale statului care urmează să se perceapă;
- c) este interzisă perceperea sub orice titlu și sub orice denumire de contribuții directe sau indirecte, în afară celor stabilite prin lege.
Art. 26. - Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, în structura stabilită prin acea lege.
Alocațiile pentru cheltuieli de personal și capital nu vor putea fi sporite nici direct, nici indirect prin virări de credite și nici nu vor putea fi utilizate la alte articole de cheltuieli.
Creditele aprobate prin legea bugetară anuală pentru cheltuielile unui exercițiu bugetar nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui exercițiu și nici cheltuielile bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite, pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator. De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot îi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui capitol.
Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare, care nu contravin dispozițiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele unităților subordonate.
În cazuri excepționale, virările de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare se pot efectua începând cu trimestrul III, cu acordul Ministerului Finanţelor.
Art. 27. - Veniturile și cheltuielile aprobate prin bugetul administrației centrale de stat se repartizează pe trimestre în funcție de termenele legale, de încasarea veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor prevăzute în bugetul administrației centrale de stat se aprobă de către:
- a)Ministerul Finanțelor, pe capitole, la propunerea ministerelor și celorlalte organe centrale de stat;
- b) ordonatorii principali de credite pentru bugetele proprii și ale unităților subordonate, precum și pe celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare.
Art. 28. - Creditele bugetare aprobate prin bugetul administrației centrale de stat pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanțelor a conturilor bancare deschise- pe seama acestora.
Acordarea fondurilor de la bugetul administrației centrale de stat se face în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate, în raport cu gradul de folosire va resurselor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Transferurile către unitățile administrativ-teritoriale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetul administrației centrale de stat, se efectuează prin Ministerul Finanțelor la cerere și în,funcție de necesitățile execuției bugetare.
Art. 29. - Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate pentru bugetul administrației centrale de stat, cu excepția cazurilor când legea prevede altfel.
Veniturile ce se realizează peste cele aprobate pe ansamblul bugetului administrației centrale de stat vor putea fi folosite în cursul anului, după consumarea rezervei bugetare, cu aprobarea Parlamentului, pentru finanțarea unor sarcini noi stabilite de lege.
Art. 30. - Ordonatorii principali de credite ai bugetului administrației centrale de stat sunt miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale de stat.
Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ministerelor și celorlalte organe centrale de stat finanțate din bugetul administrației centrale de stat sunt, după caz, ordonatori secundare sau terțiar de credite.
Art. 31. - Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unitățile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, precum și veniturile cuprinse, potrivit legii, în bugetele acestora și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispozițiilor legale.
Subvenţiile de orice fel, prevăzute a se acorda din bugetul administrației centrale de stat, regiilor autonome și societăților comerciale cu capital de stat, se cuprind și se execută prin bugetul propriu al ministerului sau organului central de stat.
Ordonatorii secundari de credite aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele lor proprii, cu respectarea dispozițiilor legale; și repartizează creditele bugetare aprobate pe unitățile ierarhic inferioare, ai căror conducătorul sunt ordonatori terțiari de credite.
Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităților pe care le. conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispoziții legale.
Art. 32. - Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor de drept și conducătorilor direcțiilor sau ai altor compartimente similare, după caz.
Art. 33. - Ordonatorii principali, precum și ordonatorii secundari sau terțiari de credite, răspund de respectarea dispozițiilor legale în utilizarea creditelor bugetare și realizarea veniturilor, folosirea cu eficienţă a sumelor primite de la bugetul administrației centrale de stat, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduc, de ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuției bugetare.
Orice cheltuială din sumele alocate prin bugetul administrației centrale de stat se poate aproba de către ordonatorul de credite și efectua numai dacă a fost în prealabil avizată, potrivit legii, de către conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv.
Art. 34. - În situațiile în care pe baza dispozițiilor legale au loc treceri de unități, acțiuni,sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, Ministerul Finanțelor este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele,acestora și în structura bugetului administrației centrale `de stat, fără afectarea echilibrului și rezervei bugetare.
Art. 35. - Acordarea de subvenții din bugetul administrației centrale de stat unor instituții publice care realizeaü, potrivit legii, venituri extrabugetare ori altor instituții, asociații sau persoane juridice, altele decât cele de stat, se stabilite prin lege și se aprobă, în fiecare an, prin legile bugetare.
Art. 36. - Sumele încasate din vânzarea sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării sau dezafectării, în condițiile prevăzute de lege, a unor imobile sau altor bunuri materiale care aparțin instituțiilor publice constituie venituri ale bugetului administrației centrale de stat sau ale bugetelor locale, după caz, și se varsă la acestea potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanțelor.
Sumele încasate din concesionarea unor bunuri ale statului constituie venit al bugetului administrației centrale de stat sau al bugetelor locale, după caz.
Art. 37. - Efectuarea cheltuielilor din bugetul administrației centrale de stat se va putea face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale.
Art. 38. - Ordonatorii principali de credite au obligația de a analiza trimestrial necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziții legale sau altor cauze, sarcinile au fost desființațe sau amânate și de a propune Ministerului Finanțelor anularea creditelor respective.
Ministerul Finanțelor va cere acordul ordonatorului principal de credite pentru anularea unor credite constatate ca fără justificare sau al Guvernului în caz de divergență.
Cu creditele bugetare anulate se majorează fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul administrației centrale de stat.
Art. 39. - Pe baza dărilor de seamă contabile prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind execuția de casă a bugetului administrației centrale de stat prezentate de organele care, potrivit legii, au aceasta sarcină și în urma verificării și analizării acestora, Ministerul Finanțelor elaborează lucrările privind contul general anual de execuție a bugetului administrației centrale de stat, pe care le prezintă Guvernului.
Contul general anual de execuție a bugetului administrației centrale de stat va fi întocmit în structura bugetului aprobat de Parlament și va avea ca anexe conturile anuale de execuție a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora.
Guvernul analizează lucrările și prezintă contul general anual de execuție a bugetului administrației centrale de stat spre aprobare Parlamentului, până la data de l iunie a anului următor celui de execuție.
Parlamentul aprobă contul general anual de execuție a bugetului administrației centrale de stat, cel mai târziu până la data de 30 noiembrie a anului următor celui la care se referă. O dată cu contul general anual de execuție a bugetului administrației centrale de stat se depun, analizează și aprobă și conturile de execuție a fondurilor speciale aprobate.
Art. 40. - Organul central de stat care administrează bugetul asigurărilor sociale de stat elaborează, în condițiile legii, contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe care îl prezintă Guvernului, împreună cu raportul de verificare și analiză al Ministerului Finanțelor, cel mai târziu până la data de l mai a anului următor la care se referă.
Guvernul prezintă acest cont Parlamentului, o dată cu contul general anual de execuție a bugetului administrației centrale de stat.
Art. 4l. - Conturile anuale de execuție a bugetului administrației centrale de stat, ordonatorilor de credite și cele privind fondurile speciale vor cuprinde:
La venituri
- Evaluări bugetare
- Drepturi constatate
- Încasări realizate
- Rămășițe de încasat
La cheltuieli
- Credite aprobate inițial
- Credite definitive
- Plăți efectuate
- Obligații cu termene legale de plata până la 31 decembrie.
Art. 42. - Excedentul sau deficitul bugetului administrației centrale de stat se stabilește prin compararea încasărilor de venituri realizate până la închiderea exercițiului bugetar cu plățile efectuate până la aceeași dată, plus obligațiile cu termene legale de plată până la 31 decembrie la cheltuieli.
Situația de casă se stabilește prin comparație între încasări la venituri și plăți la cheltuieli.
Ministerul Finanțelor are obligația ca în poziția obligațiilor cu termene legale de plată până la 31 decembrie să propună Guvernului includerea și a altor sume de bani datorate de stat, potrivit legii, rezultate din activitatea financiară a anului încheiat, care apar și se pot determina până la data de l5 martie a anului următor.
În caz de necesitate, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului, până la 31 martie, un proiect de lege pentru regularizarea exercițiului financiar încheiat.
Art. 43. - În caz de deficit, acoperit prin bonuri de tezaur nerambursate sau împrumut acordat de Banca Națională în condițiile art. 15 din prezenta lege, Parlamentul hotărăște, la propunerea Guvernului, acoperirea deficitului și măsurile ce trebuie luate pentru a preveni repetarea unor astfel de situații în exercițiul financiar următor.
În caz de excedent, Parlamentul va decide, la propunerea Guvernului, în ce măsură și în ce scopuri se va utiliza acesta.
Art. 44. - Din excedentul bugetului administrației centrale de stat se va rezerva anual o cotă de 50 la sută pentru crearea unui fond de tezaur al statului.
Fondul de tezaur al statului se păstrează în cont special la Banca Națională, cu dobândă negociată între aceasta și Ministerul Finanțelor, și se utilizează cu aprobarea Parlamentului.
Pentru acest fond se întocmesc conturi de execuție anuale, care se supun aprobării o dată cu contul general de execuție a bugetului administrației centrale de stat.
Art. 45. - Ministerul Finanțelor va întocmi anual contul general al datoriei publice a statului, în care se va cuprinde contul operațiunilor în țară și în străinătate. Contul general al datoriei publice va fi anexat la contul general anual de execuție a bugetului administrației centrale de stat, ce se depune Parlamentului, potrivit prevederilor prezentei legi.
La acest cont se va anexa și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe primite de către alte persoane juridice.
Art. 46. - Controlul preventiv și de gestiune asupra veniturilor și cheltuielilor publice, precum și controlul de gestiune asupra patrimoniului public, se exercită de către Ministerul Finanțelor, organele sale teritoriale, precum și de către celelalte organe de stat, în condițiile stabilite de lege.
Art. 47. - Lucrările de întocmire, aprobare și execuție a bugetului administrației centrale de stat se fundamentează pe analize în execuție și prognoze ale stadiilor de evoluție a echilibrului financiar, monetar și valutar, a datoriei interne și externe a statului, în vederea stabilirii direcției de folosire a instrumentelor financiare pentru determinarea dezvoltării economici-sociale, n acest scop, Ministerul Finanțelor întocmește, coordonează și folosește, în condițiile legii, în conducerea trezoreriei naționale proiectele și execuțiile privind: balanţa financiară generală a economiei; balanța de plăți externe; balanţa de venituri și cheltuieli bănești ale populației și a masei monetare; balanța creanțelor și angajamentelor externe pe ţări; balanţa formării capitalurilor pe economie; balanța financiară a resurselor și cheltuielilor de investiții.