Monitorul Oficial 239/1995

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 7 aprilie 2012 11:34, autor: CivvicBot (discuție | contribuții) (convertesc issue:: la patru cifre.)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VII, Nr. issue::0239 - Partea I – Joi, 19 octombrie year::1995


Legi și decrete

Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și a Protocolului-anexă, semnate la Paris la 21 martie 1995

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind promovarea și protejarea reciproca a investițiilor și Protocolul-anexă, care face parte integrantă din acord, semnate la Paris la 21 martie 1995.


Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 26 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 2 octombrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 16 octombrie 1995 | Nr. 88.

Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor

Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze, denumite în continuare părți contractante,

  • dorind să întărească cooperarea economică dintre cele două state și să creeze condiții favorabile pentru investițiile franceze în România și românești în Franța,
  • fiind încredințate că promovarea și protejarea acestor investiții sunt de natură să stimuleze transferurile de capitaluri și de tehnologie între cele două țări, în interesul dezvoltării lor economice,

au convenit asupra dispozițiilor următoare:

Articolul 1

În aplicarea prezentului acord:

1. Termenul investiție desemnează toate activele, ca: bunuri, drepturi și interese de orice natură și în special, dar nu exclusiv:

a) bunuri mobile și imobile, precum și orice alte drepturi reale ca: ipotecile, privilegiile, uzufructul, garanțiile și orice alte drepturi analoage;
b) acțiunile, primele de emisiune și alte forme de participare, chiar minoritare sau indirecte, la societățile constituite pe teritoriul uneia dintre părțile contractante;
c) obligațiunile, creanțele și drepturile asupra tuturor prestațiilor având valoare economică;
d) drepturile de autor, drepturile de proprietate industrială (ca brevete de invenție, licențe, mărci înregistrate, modele și machete industriale), procedeele tehnice, numele înregistrate și goodwill;
e) concesiunile acordate prin lege sau în virtutea unui contract, în special concesiunile legate de prospectarea, cultivarea, extracția sau exploatarea resurselor naturale, inclusiv a celor care se situează în zona maritima a părților contractante, înțelegându-se că activele amintite trebuie să fie sau să fi fost investite conform legislației părții contractante pe al cărei teritoriu sau zonă maritimă a fost efectuată investiția, înainte sau după intrarea în vigoare a prezentului acord.

Orice modificare a formei de investire a activelor nu afectează caracterul lor de investiție, cu condiția ca această modificare să nu fie contrară legislației părții contractante pe al cărei teritoriu sau zonă maritimă s-a realizat investiția.

2. Termenul naționali desemnează:

  • în ceea ce privește România, persoanele fizice care au cetățenia română;
  • în ceea ce privește Republica Franceză, persoanele fizice care au naționalitatea franceză.

3. Termenul societăți desemnează orice persoană juridică constituită pe teritoriul uneia dintre părțile contractante, în conformitate cu legislația acesteia și având sediul său social pe teritoriul acesteia, sau controlată direct sau indirect de către naționali ai unei părți contractante, ori de către persoanele juridice care își au sediul social pe teritoriul uneia dintre părțile contractante și sunt constituite în conformitate cu legislația acesteia.

4. Termenul venituri desemnează orice sume produse de o investiție, ca: beneficii, dividende, redevențe sau dobânzi, pe durata unei perioade date.

Veniturile provenite din investiție și, în caz de reinvestire, veniturile provenite din reinvestirea lor se bucură de aceeași protecție ca și investiția.

5. Prezentul acord se aplică pe teritoriul fiecăreia dintre părțile contractante, ca și în zona maritimă a fiecăreia dintre părțile contractante, definită în continuare ca zona economică și platoul continental care se întind dincolo de limita apelor teritoriale ale fiecărei părți contractante și asupra cărora ele exercită, în conformitate cu dreptul internațional, drepturi suverane și o jurisdicție în scopul prospectării, exploatării și rezervării resurselor naturale.

Articolul 2

Fiecare parte contractantă admite și încurajează, în cadrul legislației sale și al dispozițiilor prezentului acord, investițiile efectuate de naționali și societăți ale celeilalte părți contractante pe teritoriul său și în zona sa maritimă.

Articolul 3

Fiecare parte contractantă se angajează să asigure, pe teritoriul său și în zona sa maritimă, un tratament just și echitabil, conform principiilor dreptului internațional, investițiilor naționalilor și societăților celeilalte părți contractante, și să facă în așa fel ca exercitarea dreptului astfel recunoscut la un tratament just și echitabil să nu fie împiedicată nici în drept nici în fapt.

Părțile contractante vor examina cu bunăvoință, în cadrul legislației lor interne, cererile de intrare și de autorizare de ședere, de lucru și de circulație, introduse de către naționalii unei părți contractante, în cadrul unei investiții realizate pe teritoriul sau în zona maritimă a celeilalte părți contractante.

Articolul 4

Fiecare parte contractantă aplică, pe teritoriul său și în zona sa maritimă, naționalilor sau societăților celeilalte părți contractante, în ceea ce privește investițiile lor și activitățile legate de aceste investiții, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat propriilor săi naționali sau societăți, sau tratamentul acordat naționalilor ori societăților beneficiare ale tratamentului națiunii celei mai favorizate, dacă acesta este mai avantajos. Pe această bază, naționalii autorizați să lucreze pe teritoriul și în zona maritimă a uneia dintre părțile contractante trebuie să poată beneficia de facilitățile materiale necesare pentru exercitarea activităților lor profesionale.

Acest tratament nu se extinde totuși asupra avantajelor pe care o parte contractantă le acordă naționalilor sau societăților unui stat terț, în virtutea participării sau asocierii sale la o zonă de liber schimb, o uniune vamală, o piața comună sau la oricare alta formă de organizație economică regională.

Prevederile acestui articol nu se aplică în domeniul fiscal.

Articolul 5

1. Investițiile efectuate de către naționali sau societăți ai uneia dintre părțile contractante beneficiază, pe teritoriul și în zona maritimă a celeilalte părți contractante de o protecție și de o siguranță depline și integrale, care vor fi puse în practică conform principiilor prezentului acord.

2. Părțile contractante nu vor lua măsuri de expropriere sau naționalizare sau orice alte măsuri al căror efect este de a deposeda, direct sau indirect, pe naționalii și societățile celeilalte părți contractante, de investițiile care le aparțin, pe teritoriul și în zona lor maritimă, decât în caz de utilitate publică și cu condiția ca aceste măsuri să nu fie nici discriminatorii nici contrare unui angajament special.

Măsurile de deposedare care ar putea fi luate trebuie să se facă cu plata unei despăgubiri prompte și adecvate al cărei nivel, egal cu valoarea reală a investițiilor respective, trebuie să fie evaluat în raport cu o situație economică normală și anterioară oricărei amenințări de deposedare.

Aceasta despăgubire, nivelul său și modalitățile de vărsământ sunt fixate cel mai târziu la data deposedării. Această despăgubire va fi realizabilă efectiv, vărsată fără întârziere și liber transferabilă. Ea produce, până la data vărsământului, dobânzi calculate la rata în vigoare a pieții respective.

3. Naționalii sau societățile uneia dintre părțile contractante, ale căror investiții au suferit pierderi datorate războiului sau oricărui alt conflict armat, revoluției, stării de necesitate națională sau revoltei survenite pe teritoriul său în zona maritimă a celeilalte părți contractante, vor beneficia, din partea acesteia din urmă, de un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat propriilor săi naționali sau societăți sau beneficiarilor tratamentului națiunii celei mai favorizate.

Articolul 6

Fiecare parte contractantă, pe al cărui teritoriu sau zonă maritimă au fost efectuate investiții de către naționali sau societăți ai celeilalte părți contractante, acordă acestor naționali sau societăți transferul liber:

a) al dobânzilor, dividendelor, beneficiilor și altor venituri curente;
b) al redevențelor decurgând din drepturile necorporale desemnate la art. 1 paragraful 1 lit. d) și e);
c) al vărsămintelor efectuate pentru rambursarea împrumuturilor contractate în mod regulat;
d) al rezultatului cesiunii sau lichidării totale sau parțiale a investiției, inclusiv majorările capitalului investit;
e) al despăgubirilor în urma deposedării sau pierderii prevăzute la art. 5 paragrafele 2 și 3.

Naționalii fiecăreia dintre părțile contractante care au fost autorizați să lucreze pe teritoriul sau în zona maritimă a celeilalte părți contractante, în cadrul unei investiții aprobate, sunt, de asemenea, autorizați să transfere în țara lor de origine o cota-parte corespunzătoare din remunerația lor.

Transferurile menționate în paragrafele precedente se vor efectua fără întârziere la cursul de schimb normal aplicabil în mod oficial la data transferului.

Articolul 7

Orice diferend referitor la investiții între una dintre părțile contractante și un național sau o societate a celeilalte părți contractante se va reglementa, pe cât posibil, pe cale amiabilă între cele două părți interesate.

Dacă un astfel de diferend nu a putut fi reglementat într-un interval de 6 luni începând de la data apariției sale și dacă investitorul solicită aceasta, el va fi supus arbitrajului Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (C.I.R.D.I.), creat prin Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, semnată la Washington la 18 martie 1965.

Articolul 8

1. În măsura în care reglementările uneia dintre părțile contractante prevăd o garanție pentru investițiile efectuate în străinătate, aceasta poate fi acordată printr-o examinare, de la caz la caz, a investițiilor efectuate de către naționali sau societăți ale acestei părți contractante pe teritoriul sau în zona maritimă a celeilalte părți contractante.

2. Investițiile naționalilor și societăților uneia dintre părțile contractante pe teritoriul sau în zona maritimă a celeilalte părți contractante nu vor putea obține garanția vizată la alineatul de mai sus, decât dacă au obținut, în prealabil, acordul acestei din urmă părți contractante.

3. Dacă una dintre părțile contractante, în virtutea unei garanții acordate pentru o investiție realizată pe teritoriul sau în zona maritimă a celeilalte părți contractante, efectuează vărsăminte unuia dintre naționalii săi sau uneia dintre societățile sale, ea este, prin aceasta, subrogată în drepturile și în acțiunile acestui național sau ale acestei societăți.

4. Aceste vărsăminte nu afectează drepturile beneficiarului garanției de a recurge la C.I.R.D.I. sau de a continua acțiunile introduse la acesta, până la încheierea procedurii.

Articolul 9

Investițiile care fac obiectul unui angajament special al uneia dintre părțile contractante față de naționali și societăți ale celeilalte părți contractante sunt reglementate, fără a prejudicia prevederile prezentului acord, prin termenii acestui angajament, în măsura în care acesta conține prevederi mai favorabile decât cele prevăzute în prezentul acord.

Articolul 10

1. Diferendele referitoare la interpretarea sau la aplicarea prezentului acord vor fi reglementate, pe cât posibil, pe cale diplomatică.

2. Dacă într-un interval de 6 luni începând de la data cererii de reglementare, făcută de una sau de către cealaltă dintre părțile contractante, diferendul nu a fost reglementat, el va fi supus, la cererea uneia sau a celeilalte părți contractante, unui tribunal arbitral.

3. Acest tribunal va fi constituit, pentru fiecare caz în parte, în felul următor: fiecare parte contractantă desemnează un membru și cei doi membri desemnează, de comun acord, un resortisant al unui stat terț care este numit președinte al tribunalului de către cele două părți contractante. Toți membrii trebuie sa fie numiți într-un interval de două luni începând de la data la care una dintre părțile contractante i-a comunicat celeilalte părți contractante intenția sa de a supune diferendul arbitrajului.

4. Dacă termenele fixate la paragraful 3 de mai sus nu au fost respectate, oricare parte contractantă, în absența oricărei alte înțelegeri, îl invita pe secretarul general al Organizației Națiunilor Unite să facă numirile necesare. Dacă secretarul general este resortisant al uneia dintre părțile contractante sau dacă, dintr-un alt motiv, este împiedicat să exercite această funcție, secretarul general adjunct cel mai vechi în funcție și neavând naționalitatea nici uneia dintre părțile contractante va face numirile necesare.

5. Tribunalul arbitral își ia deciziile cu majoritate de voturi. Aceste decizii sunt definitive și executorii de drept pentru părțile contractante.

Tribunalul își stabilește propria procedură. El interpretează sentința la cererea oricărei părți contractante. Dacă tribunalul nu dispune altfel, ținând seama de circumstanțe speciale, cheltuielile pentru procedura arbitrală, inclusiv pentru arbitri, vor fi repartizate în mod egal între părțile contractante.

Articolul 11

Fiecare dintre părțile contractante va notifica celeilalte îndeplinirea procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului acord, care va deveni efectiv la o lună de la primirea ultimei notificări.

Acordul este încheiat pentru o durată inițială de 10 ani.

El va rămâne în vigoare după acest termen, dacă una dintre părțile contractante nu-l va denunța, pe cale diplomatică, cu un preaviz de un an.

La expirarea perioadei de valabilitate a prezentului acord, investițiile efectuate pe timpul cât acesta a fost în vigoare vor continua să beneficieze de protecția prevederilor sale pentru o perioadă suplimentară de 20 de ani.

Articolul 12

Prezentul acord anulează și înlocuiește, începând de la intrarea sa în vigoare, Convenția dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Franceze privind promovarea, protejarea și garantarea reciprocă a investițiilor, semnată la Paris la 16 decembrie 1976.

Încheiat la Paris la 21 martie 1995, în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba franceză, ambele texte fiind egal autentice.


Pentru Guvernul României, Florin Georgescu, ministru de stat, ministrul finanțelor

Pentru Guvernul Republicii Franceze, Edmond Alphandery, ministrul economiei


Protocol

La semnarea, în această zi, a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, părțile contractante au convenit, de asemenea, următoarea prevedere care constituie parte integrantă a acordului:

În ceea ce privește art. 3:

Sunt considerate ca piedici de drept sau de fapt de la tratamentul just și echitabil orice restricție privind cumpărarea și transportul materiilor prime și materiilor auxiliare, energiei și combustibililor, cât și al mijloacelor de producție și de exploatare de orice fel, orice piedică privind vânzarea și transportul produselor în interiorul țării și în străinătate, precum și orice alte măsuri având un efect analog.


Pentru Guvernul României, Florin Georgescu, ministru de stat. ministrul finanțelor

Pentru Guvernul Republicii Franceze, Edmond Alphandery, ministrul economiei


Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și a Protocolului-anexă, semnate la Paris la 21 martie 1995

În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 din Constituția României,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și a Protocolului-anexă, semnate la Paris la 21 martie 1995, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.


Președintele României, Ion Iliescu | București, 13 octombrie 1995 | Nr. 332.


Decret privind înființarea Consulatului General al României la Barcelona

În temeiul art. 91 alin. (2) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,

precum și al prevederilor Legii nr. 37/1991 privind înființarea, desființarea și schimbarea rangului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Se înființeaza Consulatul General al României cu sediul la Barcelona, Spania, încadrat cu un post de consul general.


Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.
Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu

București, 10 octombrie 1995 | Nr. 331.

Hotărâri ale Camerei Deputaților

Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat

În temeiul art. 67 alin. (1) din Constituția României, al art. 66 alin. (9) și al art. 68 alin. (3) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și având în vedere Raportul Comisiei de validare,

Camera Deputaților hotărăște:

Articol unic. - Se validează mandatul de deputat al doamnei Marta Nora Țărnea, aleasă în Circumscripția electorală nr. 2 Arad, mandat devenit vacant ca urmare a decesului deputatului Nelu Aristide Dragomir.


p. Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan | București, 17 octombrie 1995 | Nr. 34.


Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind prelungirea aplicării Hotărârii Guvernului nr. 737/1994

Având în vedere prevederile Rezoluției nr. 1.015 din 15 septembrie 1995 a Consiliului de Securitate al O.N.U., prin care s-a decis ca restricțiile și alte măsuri cuprinse în paragraful I al Rezoluției nr. 943, din 23 septembrie 1994, să fie suspendate, în continuare, până la data de 18 martie 1996,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. – Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 737 din 21 octombrie 1994 privind aplicarea de către România a măsurilor stabilite prin Rezoluția nr. 943 (1994) a Consiliului de Securitate al O.N.U., a căror aplicare a fost prelungită prin hotărârile Guvernului nr. 83/1995, nr. 331/1995 și nr. 561/1995, se vor aplica, în continuare, până la data de 18 martie 1996.


Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 12 octombrie 1995 | Nr. 805.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu


Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Român pentru Probleme de Migrări

Guvernul României hotărăște:

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Român pentru Probleme de Migrări, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 18 iulie 1991, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 58/1992, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Activitatea Comitetului Român pentru Probleme de Migrări este coordonată de ministrul de interne.”

2. După articolul 6 se introduc articolele 61 și 62, care vor avea următorul cuprins:

„Art. 61. - Activitatea Comitetului Român pentru Probleme de Migrări, legată de primirea solicitărilor privind statutul de refugiat, intervievarea solicitanților, pregătirea dosarelor pentru comisia de decizie, este asigurată de către Direcția generală de pașapoarte, străini și a poliției de frontieră din cadrul Ministerului de Interne.

Art. 62. - Activitatea de evaluare a cererilor solicitanților statutului de refugiat în România este asigurată de o comisie de decizie, din care fac parte reprezentanți desemnați ai Direcției generale de pașapoarte, străini și a poliției de frontieră din cadrul Ministerului de Interne, ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale.”

3. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Fondurile bănești necesare pentru cazarea și asigurarea hranei azilanților și a refugiaților care primesc ajutor temporar din partea statului român se asigură din bugetul Secretariatului General al Guvernului și vor fi alocate prin intermediul prefecturilor.

(2) Azilanții și refugiații beneficiază de masă și cazare în limita sumelor de 5.100 lei și, respectiv, 1.600 lei de persoană pe zi, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate cu această destinație pentru Secretariatul General al Guvernului.
(3) Drepturile prevăzute la alin. (1) se asigură pentru azilanți pe cel mult 6 luni, iar pentru refugiați pe cel mult 9 luni.
În cazuri excepționale, pentru refugiați se poate aproba plata cazării și peste termenul de 9 luni, în limita bugetului anual alocat cu această destinație.

(4) Perioada de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (1), în limitele prevăzute de alin. (2) și (3), se stabilește de către Comitetul Român pentru Probleme de Migrări, cu avizul Secretariatului General al Guvernului.
(5) Ministerul de Interne va recupera de la refugiații care au beneficiat de cazare peste termenul limită de 9 luni, în condițiile prevederilor alin. (3) și (4), cheltuielile efectuate cu cazarea peste limita respectivă, din veniturile realizate ulterior de către aceștia."

4. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

"Art. 10. – Modul de aducere la îndeplinire a atribuțiilor ce revin Comitetului Român pentru Probleme de Migrări și comitetelor locale, potrivit specificului activității fiecărei instituții reprezentate, se stabilește prin regulament aprobat de Ministerul de Interne."

5. Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 417/1991, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 58/1992, se modifică și va avea cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 15 zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Art. III. – Hotărârea Guvernului nr. 417/1991, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 58/1992 și prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, înlocuindu-se, în art. 6, denumirea Ministerul Economiei și Finanțelor cu denumirea Ministerul Finanțelor și dându-se articolelor o nouă numerotare.


Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 13 octombrie 1995 | Nr. 807.

Contrasemnează:

Ministru de interne, Doru Ioan Tărăcilă

Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu

p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Marcel Dinu, secretar de stat

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu


Anexă

Componența Comitetului Român pentru Probleme de Migrări

Delegați din partea:

  • Ministerului de Interne;
  • Ministerului Muncii și Protecției Sociale;
  • Ministerului Afacerilor Externe;
  • Ministerului Finanțelor;
  • Ministerului Învățământului;
  • Ministerului Sănătății;
  • Ministerului Justiției;
  • Departamentului pentru Administrație Publică Locală.


Hotărâre privind transmiterea unor părți dintr-un imobil, situat în municipiul Iași, între Societatea Comercială "Iașitex" - S.A. Iași și Societatea Comercială „Moldova Tricotaje” - S.A. Iași

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. – Se aprobă transmiterea cu titlu gratuit a unei părți din imobilul situat în municipiul Iași, str. Primăverii nr. 2A, județul Iași, compus din construcție și terenul aferent, identificată potrivit anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din patrimoniul Societății Comerciale "Iașitex" - S.A. Iași în patrimoniul Societății Comerciale „Moldova Tricotaje” - S.A. Iași.

Art. 2. - Părțile din construcțiile speciale, de folosință comună, care se transmit între cele două societăți comerciale, se stabilesc pe baza studiului de fezabilitate pentru delimitarea dreptului de proprietate al Societății Comerciale „Moldova Tricotaje” - S.A. Iași și al Societății Comerciale "Iașitex" - S.A. Iași, aprobat de adunarea generală a acționarilor a fiecărei societăți comerciale.

Art. 3. - Capitalul social al Societății Comerciale „Iașitex” - S.A. Iași și, respectiv, al Societății Comerciale „Moldova Tricotaje” - S.A. Iași se modifică conform dispozițiilor art. 1 și 2, fără diminuarea cotei de capital social aferentă Fondului Proprietății Private II - Moldova.

Art. 4. - Predarea-preluarea părților din imobil, care se transmit potrivit art. 1 și 2, se face pe bază de protocol încheiat între cele două părți, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - Hotărârile Guvernului nr. 1.254/1990 și nr. 1.213/1990 se modifică în mod corespunzător.


Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 17 octombrie 1995 | Nr. 810.

Contrasemnează:

Ministrul industriilor, Dumitru Popescu


Anexă

Datele de identificare a părților din imobilul situat în municipiul Iași, care se transmit în patrimoniul Societății Comerciale „Moldova Tricotaje” - S.A. Iași

Locul unde este situat imobilul Persoana juridică de la care se transmite Persoana juridică la care se transmite Caracteristici tehnice
Municipiul Iași, Str. Primăverii nr. 2 A, județul Iași Societatea Comercială „Iaşitex” - S.A. Iași Societatea Comercială „Moldova Tricotaje” - S.A. Iași I. Bloc administrativ
1.
- etaj 6 - 401,6 m2
- etaj 7 - 401,6 m2
(birouri, holuri, grupuri sanitare)
- părți și dependințe comune 3/8 cotă indiviză

2.
- etaj 2 - 178,43 m2
- etaj 5 - 178,43 m2
(coridor și birouri situate în aripa de Est a clădirii)
- părți și dependințe comune etaj 2 ...3/8 cota indiviză
- părți și dependințe comune etaj 5 ... 3/8 cota indiviză
- grup sanitar etaj 2 - 1/2 cotă indiviză
- grup sanitar etaj 5 - 1/2 cotă indiviză
3. - teren aferent construcției 3/8 cotă indiviză
II. Curte interioară 68 m2
(La Nord cu lățimea de 8,92 m, măsurată paralel cu blocul administrativ)