Monitorul Oficial 255/1991: Diferență între versiuni

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare
Fără descriere a modificării
m (A protejat "Monitorul Oficial 255/1991": Migrat la civvic.ro ([edit=sysop] (indefinit)))
(Nicio diferență)

Versiunea de la data 6 septembrie 2012 16:47


Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::0255 - Partea I - Joi, 19 decembrie year::1991

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind impozitul pe profit

În temeiul Legii nr. 56/1991 privind autorizarea Guvernului de a stabili sau modifica taxe și impozite,
Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Regiile autonome, societățile comerciale, organizațiile cooperatiste, instituțiile financiare și de credit, alți agenți economici organizați ca persoane juridice, inclusiv cele cu capital străin, precum și unitățile economice ale altor persoane juridice, române sau străine, care realizează profituri din activitatea desfășurată și persoanele juridice fără scop lucrativ pentru profitul realizat din activități economice, denumite în continuare unități plătitoare de impozit, au obligația de a plăti, potrivit legii, la bugetul administrației centrale de stat sau la bugetele locale, impozit pe profit.

Art. 2. - Impozitul pe profit se calculează în cote proporționale astfel:

  • 30% pentru profitul impozabil de până la 1.000.000 lei;
  • 45% pentru partea din profitul impozabil ce depășește 1.000.000 lei.

Profitul impozabil se determină ca diferență între veniturile încasate și cheltuielile prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 3. - Impozitul pe profit se calculează și se regularizează lunar, în funcție de profitul realizat, cumulat de la începutul anului. În acest scop, vărsămintele din impozitul pe profit se efectuează lunar, se recalculează și se regularizează cu bugetul administrației centrale de stat sau cu bugetele locale, după caz, cumulat de la începutul anului, pe baza soldului creditor din contul „profit și pierderi”, până la 25 ale lunii următoare pentru perioada expirată în cursul anului și până la 31 ianuarie pentru exercițiul financiar al anului expirat. În cazul în care ziua de plată este nelucrătoare, vărsământul se efectuează în ziua lucrătoare imediat următoare acesteia.

Art. 4. - Impozitul aferent sumelor cheltuite din profit pentru finanțarea investițiilor având drept scop dezvoltarea și modernizarea tehnologiilor de fabricație pentru obținerea de profituri suplimentare și pentru protejarea mediului înconjurător se reduce cu 50%, urmând ca sumele echivalente reducerii să fie folosite cu aceeași destinație.

Calculul și regularizarea cu bugetul administrației centrale de stat sau cu bugetele locale a sumelor aferente reducerii impozitului se fac până la data de 31 ianuarie a anului următor și se reflectă în bilanțul anului de bază.

Art. 5. - Unitățile plătitoare de impozit sunt obligate să depună la direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București declarații de impunere, după cum urmează:

a) până la 15 aprilie a fiecărui an, pentru profitul realizat în anul expirat;
b) până la 15 august a fiecărui an, pentru profitul prevăzut să se realizeze în anul următor.

Lunar, unitățile plătitoare de impozit vor prezenta la organul fiscal teritorial o declarație de impunere a profitului realizat în luna pentru care se face plata impozitului și cumulat de la începutul anului, după modelul din anexa nr. 2.

Declarația de impunere se va depune în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care se face plata impozitului pe profit, potrivit art. 3.

Art. 6. - Neplata sumelor cuvenite bugetului administrației centrale de stat sau bugetelor locale, la termenele legale, atrage după sine plata unei majorări de 0,1% asupra sumei datorate pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 7. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică de la 1 ianuarie 1992.

Începând cu aceeași dată, dispozițiile Legii nr. 12/1991 se înlocuiesc după cum urmează: prevederile art. 1 cu ale art. 1 din hotărâre, art. 2 cu art. 2, art. 3 alin. 1 cu art. 3, art. 9 cu art. 4, art. 12 alin. 1 cu art. 5 alin. 1-3, art. 13 alin. 2 cu art. 6 și anexele nr. 1 și 2 cu anexele nr. 1 și 2 la hotărâre.

De asemenea, de la data prevăzută la alin. 1 nu se mai aplică următoarele prevederi:

  • art. 11 lit. h), art. 12 lit. e), art. 16-18 și art. 22 din Legea nr. 29/1978 privind formarea, planificarea, destinația și vărsarea beneficiilor;
  • Decretul nr. 179/1962 privind impozitul pe veniturile cooperativelor și ale celorlalte organizații cooperatiste, de consum și meșteșugărești, precum și ale întreprinderilor și organizațiilor economice ale organizațiilor obștești, republicat;
  • art. 1-10 și 21 din Legea nr. 2/1977 privind impozitul agricol;
  • Hotărârea Guvernului nr. 741/1990 privind impozitul pe beneficiu la unitățile economice de stat;
  • tabelul cotelor de impozit pentru impunerea beneficiilor întreprinderilor mici și a asociațiilor cu scop lucrativ, din anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 201/1990 pentru aprobarea normelor de aplicare a Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative;
  • art. 13 din Decretul nr. 425/1972 privind impozitul pe beneficiile societăților mixte;
  • orice alte prevederi contrare.

Art. 8. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică până la aprobarea, de către Parlament, a măsurilor pe care le cuprinde, iar după aceasta, în funcție de legea de aprobare.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 30 noiembrie 1991 | Nr. 804.


Anexa Nr. 1

Cheltuieli
care se scad din veniturile încasate, în vederea determinării profitului impozabil
  1. Cheltuielile aferente activității desfășurate corespunzător veniturilor încasate care, potrivit reglementărilor legale, se evidențiază în costurile agenților economici;
  2. Taxa pentru folosirea terenurilor;
  3. Taxa asupra mijloacelor de transport cu acțiune mecanică și pe apă, înmatriculate potrivit legii;
  4. Cheltuieli cu pregătirea și perfecționarea profesională;
  5. Sume plătite pentru contractele de cercetare ce au ca obiect programele prioritare de interes național, fundamentarea strategiilor de dezvoltare, creșterea calității produselor și serviciilor și elaborarea de produse noi, competitive, neincluse în costurile de producție sau cheltuieli de circulație, după caz, ale agenților economici;
  6. Comisioanele plătite agenților economici cu activitate de comerț exterior;
  7. Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate, potrivit legii bugetare anuale;
  8. Alocația pentru copii plătită de agenții economici în cazul în care aceasta nu se suportă din bugetul public național;
  9. Prelevări la fondul de rezervă și alte fonduri speciale, constituite potrivit reglementărilor legale;
  10. Pierderile din anii precedenți în măsura în care acestea nu au putut fi recuperate până la determinarea profitului impozabil;
  11. Prelevările și donațiile făcute în scopuri umanitare, precum și pentru sprijinirea activităților sociale, culturale, științifice și sportive, conform legii bugetare anuale;
  12. Alte cheltuieli prevăzute de normele legale în vigoare.


Anexa Nr. 2

Județul .................... Cod ........

Sector ...............................

Suburbie .............................

Cod Sirues Firma ......................

Cod formular ...............

Nr. înreg. ......................

Data înreg. ......................

Nr. evidență ......................

Declarație
privind impozitul pe profit pentru persoane juridice

pe perioada de la ...................... la ....................
(în condițiile prețurilor existente la data declarării)
Nr. rând Realizat (- mii lei -)
Luna de raportare Cumulat de la începutul anului
Venituri - Total 01
Cheltuieli aferente veniturilor
      - Total -
din care:
11
  • evidențiate în costuri
13
  • suportate direct din venituri
15
Impozit pe circulația mărfurilor 16
Profit impozabil 28
Sporuri și adaosuri plătite peste limita de 20% prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 127/1991
Impozit pe profit 29
Impozit de vărsat 36 X
Regularizare potrivit art. 3 din lege
Datele de mai sus corespund cu cele din contabilitatea proprie, fiind confirmate pe răspunderea conducerii unității.
Director, Responsabilul compartimentului financiar-contabil,


Hotărâre privind modificarea și completarea normelor de remunerare pentru executarea operelor muzicale

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Tabelul tarifar nr. VIII privind remunerația de execuție pentru operele muzicale, aprobat prin H.C.M. nr. 632/1957, se modifică și se completează, înlocuindu-se potrivit anexei.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 decembrie 1991 | Nr. 810.


Anexă privind remunerația de execuție pentru operele muzicale

Indicativul cifric Genul executării Nivelul minim
A. Executarea directă
I. Spectacole dramatico-muzicale
1. Opere dramatico-muzicale originale 15% din rețeta brută
2. Balete originale 15% din rețeta brută
3. Operete originale 10% din rețeta brută
4. Alte spectacole cu muzică (reviste, comedii muzicale, spectacole de estradă, spectacole de varietăți, inclusiv cele din baruri de noapte și cabarete, concerte de muzică distractivă etc.) 8,5% din rețeta brută
5. Muzică de scenă pentru piese de teatru cu actori sau păpuși (uverturi, coruri, balete, cântece etc.) sau antracte, muzică de ilustrare a textului literar în spectacole cu caracter predominant literar: 3-8,5% din rețeta brută
  • pentru o durată de până la 10'
3% din rețeta brută
  • pentru fiecare 5' în plus se adaugă încă 1% până la 8,5%, dincolo de care nivelul rămâne neschimbat chiar dacă durata depășește 40'
8,5% din rețeta brută
6. Spectacole de circ 8,5% din rețeta brută
II. Concerte, indiferent de conținutul programului
1. Simfonice 7% din rețeta brută
2. Concerte corale, concerte și recitaluri de muzică de cameră etc., global pentru toate piesele executate 5% din rețeta brută
3. Muzica formațiilor de muzică populară, global pentru toate piesele executate 2,5% din rețeta brută
Notă:
Sumele aferente concertelor în care apar numai lucrări din domeniul public vor fi returnate de U.C.M.R., trimestrial, unităților plătitoare.
III. Baruri și restaurante
1. În municipiul București și stațiuni balneoclimaterice de categoria I:
  • baruri și localuri de noapte, cu program de varietăți
3.000 lei lunar
  • restaurante până la 100 mp
1.500 lei lunar
  • restaurante între 100 mp și 200 mp
2.000 lei lunar
  • restaurante între 200 mp și 300 mp
2.500 lei lunar
  • restaurante peste 300 mp
3.000 lei lunar
2. În municipii reședință de județ și stațiuni balneoclimaterice de categoria a II-a:
  • baruri și localuri de noapte cu program de varietăți
2.700 lei lunar
  • restaurante până la 100 mp
1.200 lei lunar
  • restaurante între 100 mp și 200 mp
1.700 lei lunar
  • restaurante între 200 mp și 300 mp
2.200 lei lunar
  • restaurante peste 300 mp
2.700 lei lunar
3. În celelalte municipii și orașe și stațiuni balneoclimaterice de categoria a III-a:
  • baruri și localuri de noapte cu program de varietăți
1.500 lei lunar
  • restaurante până la 100 mp
600 lei lunar
  • restaurante între 100 mp și 200 mp
900 lei lunar
  • restaurante între 200 mp și 300 mp
1.200 lei lunar
  • restaurante peste 300 mp
1.500 lei lunar
4. În comune, sate și stațiuni balneoclimaterice de categoria a IV-a 300 lei lunar
5. Niveluri sezoniere (pentru muzica executată în stațiuni balneoclimaterice și diferite orașe, în piețe sau grădini publice, parcuri etc. de fanfare sau alte formații, indiferent de numărul execuțiilor lunare) 1.200 lei lunar
Notă:
1. Suprafețele ce se vor lua în calcul sunt cele comercial utile, adică sălile cu mese, inclusiv ringurile de dans.
2. Nivelurile pentru baruri și restaurante se vor aplica indiferent de modul de transmitere a muzicii (direct sau prin mijloace electroacustice).
3. Barurile, cabaretele și localurile de noapte cu program de varietăți, pentru care se percepe taxă de intrare, vor achita, cu titlu de drepturi de autor, pe lângă nivelurile stabilite în acest paragraf, și 8,5% din rețeta brută provenită din vânzarea biletelor, conform lit. A, paragraful I, pct. 4, deoarece folosesc muzica atât în cadrul programului de varietăți, cât și în afara acestuia.
IV. Alte manifestări cu muzică
a) Pentru diferite discoteci, videodiscoteci și alte manifestări cu muzică (baluri, matinee, serbări cu muzică, reprezentații de bâlci, iarmaroace și hore), la care participarea se face prin bilete de intrare, invitații, colecte, daruri, subscripții și altele asemenea, remunerația de folosință este de:
  • municipiul București și stațiuni balneoclimaterice de categoria I
600 lei de manifestație
  • municipii reședință de județ și stațiuni balneoclimaterice de categoria a II-a
400 lei de manifestație
  • celelalte municipii și orașe și stațiuni balneoclimaterice de categoria a III-a
300 lei de manifestație
  • comune, sate și stațiuni balneoclimaterice de categoria a IV-a
150 lei de manifestație
b) Pentru diferite petreceri cu muzică (nunți cu dar și orice alte reuniuni cu muzică în scop lucrativ), la care participarea se face în condițiile prevăzute la lit. a) de mai sus, remunerația de folosință este de 500 lei de petrecere
Notă:
În cazurile prevăzute la lit. a) și b) din acest paragraf, remunerația de folosință pentru executare se datorează indiferent de modul de executare a muzicii - direct sau indirect.
D[1]. Executarea transmisă prin mijloace mecanice, electroacustice (stații de amplificare, megafoane, pickup-uri, tonomate, combine muzicale, videocasetofoane și aparate asemănătoare)
I. Spectacole cinematografice (filme românești și străine)
a) Filme muzicale de lung metraj 2,5% din rețeta brută
b) Filme de lung metraj în care durata muzicii nu depășește 25' 1% din rețeta brută
c) Filme de lung metraj în care durata muzicii este între 25' și 35' 1,5% din rețeta brută
d) Filme de lung metraj în care durata muzicii este între 35' și 45' 2% din rețeta brută
e) Filme de lung metraj în care durata muzicii depășește 45' 2,5% din rețeta brută
f) Filme de scurt metraj 0,5% din rețeta brută
Notă:
1. Prin filme muzicale se înțeleg acele producții cinematografice în care muzica este preponderentă, conținând cântece, numere de dans, dialoguri cântate etc.
2. În cazul în care filmele de scurt metraj sunt programate cu două filme de lung metraj sau cu filme în două serii, cota de 0,5% din rețeta brută se va aplica la jumătatea rețetei.
II. Transmiterea și imprimarea operelor muzicale
1. Transmiterea muzicii prin radio și televiziune 1% din încasările nete realizate din abonamente
2. Înregistrarea sonoră a operelor muzicale (disc, bandă magnetică etc.) 8% din prețul de vânzare al înregistrărilor
III. Audiție de muzică pe discuri, bandă
a) simfonice și dramatico-muzicale 5% din rețeta brută
b) corale, recitaluri, muzică de cameră, muzică distractivă etc. 4% din rețeta brută
IV. Muzică transmisă cu caracter lucrativ
prin difuzoare publice sau alte mijloace mecanice, electroacustice (magnetofoane, casetofoane, pickup-uri etc.) în cafenele, cofetării, pizzerii, plăcintării etc.: -
a) în cadrul unei stații de transmitere proprie:
  • pentru municipiul București și stațiuni balneoclimaterice de categoria I
1.500 lei lunar
  • pentru municipii reședință de județ și stațiuni balneoclimaterice de categoria a II-a
1.200 lei lunar
  • pentru celelalte municipii și orașe și stațiuni balneoclimaterice de categoria a III-a
600 lei lunar
  • pentru comune, sate și stațiuni balneoclimaterice de categoria a IV-a
300 lei lunar
b) Agenți economici care transmit muzică ce însoțește reclame (radio, televiziune, cinematografie etc.) 10% din taxele de difuzare
Notă:
1. Magazinele de desfacere a produselor, agențiile loto-pronosport și alte unități care folosesc muzica ce însoțește reclamele făcute prin difuzoare, în incinta sau în afara unității, datorează 50% din tarifele pentru transmisiuni mecanice prevăzute la lit. B pct. IV lit. a).
2. Stadioanele, hipodromurile, patinoarele și ștrandurile care folosesc muzica în scop lucrativ datorează remunerația de folosință prevăzută la lit. a) pct. IV, exclusiv pentru zilele când funcționează.
3. Pentru locurile în care se folosește muzică ambientală, cum ar fi: magazine, gări, stații de metrou, trenuri, avioane, vapoare de pasageri, cluburi etc., se datorează 25% din tarifele prevăzute pentru transmisiuni mecanice la lit. B pct. IV lit. a).
c) Muzică transmisă cu caracter lucrativ, prin aparate de radio și televizoare cu sau fără video:
  • pentru municipiul București și stațiuni balneoclimaterice de categoria I
1.000 lei lunar
  • pentru celelalte municipii și stațiuni balneoclimaterice de categoria a II-a
800 lei lunar
  • pentru orașe și stațiuni balneoclimaterice de categoria a III-a
600 lei lunar
  • pentru celelalte localități (comune, sate) și stațiuni balneoclimaterice de categoria a IV-a
200 lei lunar
Notă:
Pentru muzica executată în cadrul școlilor de dans și canto se datorează remunerația prevăzută la lit. B pct. IV lit. c), cu excepția învățământului de stat.


Hotărâre pentru aprobarea Protocolului sesiunii a IX-a a Comisiei mixte româno-columbiene și a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Columbia privind cooperarea în domeniul turismului

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Protocolul[2] sesiunii a IX-a a Comisiei mixte româno-columbiene și a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Columbia privind cooperarea în domeniul turismului, semnate la Bogota la 18 septembrie 1991.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 6 decembrie 1991 | Nr. 813.


Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Columbia privind cooperarea în domeniul turismului

Guvernele României și Republicii Columbia,
dorind să intensifice relațiile în domeniul turismului între cele două țări,
conștiente de faptul că ajutorul reciproc și cooperarea sunt importante pentru dezvoltarea turismului fiecărei țări,
animate de dorința de a dispune de un cadru juridic stabil care să favorizeze cooperarea reciproc avantajoasă în domeniul turismului, creșterea fluxului de turiști și dezvoltarea legăturilor între sectoarele publice și private de turism din cele două țări,
convin:
Articolul 1

Autoritățile turistice din cele două țări vor elabora programe de schimburi de informații turistice și schimburi de experiență în cadrul diverselor forme de turism, cu scopul de a asigura un sprijin real în dezvoltarea turismului fiecărei părți.

Articolul 2

Părțile vor face schimburi de personal specializat și vizite de experți în domeniul care, din punct de vedere turistic, prezintă interes pentru cele două țări.

Articolul 3

Părțile vor acorda toată atenția pentru simplificarea condițiilor de trecere a frontierei și vizelor, formalităților vamale și comerciale, care să permită sectoarelor turistice din fiecare țară să avanseze afaceri și operațiuni turistice în conformitate cu legislațiile în vigoare în fiecare țară.

Articolul 4

Părțile vor examina condițiile pentru realizarea unui transport aerian rapid și eficient între cele două țări.

Articolul 5

Părțile își vor acorda reciproc maximum de facilități, pentru ca o țară să realizeze acțiuni și campanii de promovare în teritoriul celeilalte și pentru stabilirea de programe specializate de turism, cum sunt: turismul social, de sănătate, hidrotermalism, talasoterapie, precum și altele de interes comun.

Articolul 6

Cu scopul de a asigura îndeplinirea celor convenite, părțile convin să constituie un grup de lucru care să elaboreze, să programeze și să evalueze ceea ce se va stabili de comun acord. Acest grup va fi format din personal desemnat de autoritatea turistică a părților și se va întruni cel puțin o dată la 2 ani, alternativ, într—una din cele două țări. Pentru eficiență în îndeplinirea clauzelor prezentului acord, părțile vor încerca să asigure participarea sectorului turistic privat din cele două țări.

Articolul 7

Cele două părți vor favoriza dezvoltarea colaborării și cooperării dintre agenții economici publici și privați din ambele țări în domeniul turismului. În acest scop, părțile vor facilita constituirea de societăți mixte și vor coopera pentru constituirea și punerea în funcțiune a noi programe turistice legate de îmbunătățirea și modernizarea serviciilor turistice existente. Modalitatea concretă a cooperării va fi stabilită de organismele specializate din cele două țări.

Articolul 8

Prezentul acord va intra în vigoare la data la care guvernele părților își vor notifica, pe cale diplomatică, că au îndeplinit toate cerințele și procedurile constituționale.

Prezentul acord va avea o valabilitate de 5 ani, prelungit automat cu perioade egale, dacă nici una dintre părți nu îl denunță pe cale diplomatică. Denunțarea va avea efect după 90 de zile începând de la această notificare.

Articolul 9

Când părțile vor considera necesar, se vor consulta cu scopul de a revizui acordul și a conveni asupra modificărilor dorite, care vor intra în vigoare în urma schimbului de note între părți. Modificările astfel analizate vor face parte din prezentul acord.

Articolul 10

Diferendele dintre părți referitoare la interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi soluționate prin mijloace pașnice, recunoscute în dreptul internațional.

Acest acord a fost anchetat la 18 septembrie 1991 în orașul Santa Fé de Bogota, în două exemplare în limbile română și spaniolă, ambele texte având aceeași valabilitate.

Pentru Guvernul României
Nicolae Os
Pentru Guvernul Republicii Columbia
Ernesto Samper Pizano



Referințe

  1. Nota civvic.ro: Probabil aici trebuia litera B.
  2. Protocolul se comunică celor interesați.